Raport Provind Evaluarea Impactului Asupra Mediului-3 AUGUST2010

RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
CUPRINS
Pagina 1 INFORMATII GENERALE..........................................................................4 1.1. DESCRIEREA PROIECTULUI ....................................................................7 1.1.1.Scopul si importanta obictivului de investitii .............................................7 1.1.2.Utilitatea publica si modul de incadrare in planurile de urbanism si amenajarea teritoriului.................................................................................11 1.1.3. Descrierea amplasamentului............................................................... 14 1.1.3.1. Generalitati.....................................................................................14 1.1.3.2. Situatia actuala a factorilor de mediu pe amplasament......................... 15 1.1.4. Descrierea lucrarilor............................................................................43 1.1.4.1. Prezentarea generala a solutiei proiectate...........................................43 1.1.4.2.Descrierea constructiva, functionala si tehnologica a solutiei proiectate....48 1.1.5. Exproprieri ...................................................................................... 66 1.1.6. Organizari de santier......................................................................... 67 1.2. DURATA DE EXPLOATARE...................................................................... 72 1.3. POLUAREA GENERATA DE ACTIVITATE .................................................... 72 1.3.1. Impactul negativ .............................................................................. 73 1.3.1.1. In perioada de executie................................................................... 73 1.3.1.2. In perioada de exploatare................................................................ 75 1.3.2. Impactul pozitiv................................................................................ 75 1.3.2.1. In perioada de executie................................................................... 75 1.3.2.2. In perioada de exploatare................................................................ 76 1.4 PRODUCTIA SI NECESARUL DE RESURSE ENERGETICE ............................. 77 2. PROCESE TEHNOLOGICE ......................................................................... 80 2.1. ACTIVITATI DE AMENAJARE A TERENULUI PENTRU REALIZAREA SCOPULUI PROPUS......................................................................................................80 2.2. ACTIVITATI DE REALIZARE A OBIECTIVULUI................................................84 2.2.1 .Managementul amplasamentului...........................................................84 2.2.2. Managementul materialelor..................................................................85 2.2.3. Traficul aferent lucrarilor....86 2.2.4. Realizarea obiectivului.........................................................................86 2.2.5. Realizarea instalatiilor.........................................................................90 2.2.6. Metode folosite in construire................................................................92 2.2.7. Descrierea lucrarilor de refacere a amplasamentului................................93 2.3. ACTIVITATEA DESFASURATA IN PERIOADA DE FUNCTIONARE ...................94 3. DESEURI .............................................................................................. 95 3.1. DESEURI INERTE SI NEPERICULOASE ..................................................... 95 3.1.1. In perioada de executie ..................................................................... 95 3.1.2. In perioada de exploatare .................................................................. 96 3.2 DESEURI TOXICE SI PERICULOASE ...................................................... 96 3.2.1 In perioada de executie ..................................................................... 96 3.2.2. In perioada de exploatare .................................................................. 96 4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA MEDIULUI SI POSIBILITATI DE DIMINUARE..... 97 4.1. APA................................................................................................... 97 4.1.1. Surse de poluare a apei si emisii de poluanti ......................................... 97
1
4.1.1.1.In perioada de executie ................................................................... 97 4.1.1.2.In perioada de exploatare ................................................................ 98 4.1.2. Impactul produs asupra resurselor de apa............................................. 99 4.1.2.1.In perioada de executie ................................................................... 99 4.1.2.2.In perioada de exploatare................................................................100 4.1.3. Posibilitati de diminuare sau eliminare a impactului ............................ 100 4.1.3.1.In perioada de executie ................................................................. 100 4.1.3.2.In perioada de exploatare................................................................102 4.2. AERUL ............................................................................................. 103 4.2.1. Surse de poluare a aerului si emisii de poluanti in aer .......................... 104 4.2.1.1.In perioada de executie ................................................................. 104 4.2.1.2.In perioada de exploatare .............................................................. 107 4.2.2. Impactul produs asupra aerului ......................................................... 109 4.2.2.1.In perioada de constructie.............................................................. 112 4.2.2.2.In perioada de functionare ............................................................. 113 4.2.3. Posibilitati de diminuare sau eliminare a impactului .............................. 114 4.2.3.1.In perioada de constructie.............................................................. 114 4.2.3.2.In perioada de exploatare .............................................................. 114 4.3. ZGOMOT SI VIBRATII ......................................................................... 115 4.3.1. Surse de zgomot si vibratii ............................................................... 115 4.3.2. Impact potential ............................................................................. 116 4.3.2.1.In perioada de executie ................................................................. 116 4.3.2.2.In perioada de exploatare .............................................................. 117 4.3.3. Posibilitati de diminuare sau eliminare a impactului .............................. 118 4.3.3.1.In perioada de executie ................................................................. 118 4.3.3.2.In perioada de exploatare .............................................................. 118 4.4. SOLUL SI SUBSOLUL .......................................................................... 119 4.4.1. Surse de poluare a solului si subsolului............................................... 119 4.4.1.1. In perioada de executie................................................................. 119 4.4.1.2. In perioada de exploatare.............................................................. 120 4.4.2. Impactul produs asupra solului si subsolului ........................................ 121 4.4.2.1.In perioada de executie ................................................................. 121 4.4.2.2. In perioada de exploatare.............................................................. 122 4.4.3. Posibilitati de diminuare sau eliminare a impactului .............................. 123 4.4.3.1. In perioada de executie................................................................. 123 4.4.3.2. In perioada de exploatare.............................................................. 124 4.5. BIODIVERESITATEA - FLORA SI FAUNA ............................................... 124 4.5.1. Surse de poluare..............................................................................124 4.5.2. Impact potential ............................................................................. 126 4.5.3. Posibilitati de diminuare a impactului ................................................. 128 4.6. SUBSTANTE RADIOACTIVE .................................................................. 135 4.7. PEISAJUL ......................................................................................... 135 4.8. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC............................................................. 135 4.8.1. Impact potential in faza de constructie ............................................... 135 4.8.1. Impact potential in faza de exploatare................................................ 136 5. ANALIZA ALTERNATIVELOR ................................................................ 136 5.1. ALTERNATIVA 0 ............................................................................ 136 5.2. ALTERNATIVA 1 ............................................................................ 137 5.3. ALTERNATIVA 2 ............................................................................ 137 6. MONITORIZAREA ................................................................................. 138
2
6.1. FAZA DE EXECUTIE ............................................................................ 139 6.2. FAZA DE EXPLOATARE ........................................................................ 142 7. SITUATII DE RISC ............................................................................. 143 7.1. ACCIDENTE POSIBILE SI MASURI DE PREVENIRE .................................... 143 7.2.FENOMENE DE RISC NATURAL SI ANTROPIC............................................ 144 7.2.1.Riscul seismic ................................................................................. 144 7.2.2.Riscul hidrologic .............................................................................. 144 7.2.3. Riscul geomorfologic.........................................................................145 7.2.4. Riscul producerii de avalanse..............................................................145 7.2.5. Riscul geotehnic................................................................................145 7.2.6. Riscul de afectare a obiectivelor de patrimoniu cultural si arheologic........145 7.2.7 Alte riscuri cu posibil efect asupra factorilor de mediu ............................145 8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR .........................................................14147 8.1. DIFICULTATI TEHNICE............................................................................. 147 8.2. DIFICULTATI PRACTICE............................................................................ 147 9. EVALUAREA IMPACTULUI SI METODE INTERPRETATIVE........................... 147 9.1. EVALUAREA IMPACTULUI REZIDUAL.......................................................147 9.2. EVALUAREA IMPACTULUI CUMULATIV.....................................................147 9.3. EVALUAREA GLOBALA A IMPACTULUI.....................................................148 9.3.1. Metoda matriciala. Matricea de tip Leopold...........................................149 9.3.2. Metoda rapoartelor...........................................................................150 10. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC...................................................... 154 10.1. DESCRIEREA PROIECTULUI ............................................................... 155 10.2. PROCESE TEHNOLOGICE.....................................................................163 10. 3.PRODUCTIA SI NECESARUL DE RESURSE ENERGETICE...........................167 10.4. DESEURI ........................................................................................ 168 10.5. SURSE DE IMPACT SI IMPACT POTENTIAL ASUPRA MEDIULUI ................. 168 10.6. ANALIZA ALTERNATIVELOR ...............................................................186 10.7. MONITORIZAREA ...............................................................................189 10.8. SITUATII DE RISC.............................................................................189 10.9 ACCIDENTE POSIBILE SI MASURI DE PREVENIRE....................................190 10.10. DESCRIEREA DIFICULTATILOR ......................................................... 191 10.11. EVALUAREA IMPACTULUI SI METODE INTERPRETATIVE........................ 192 11. CONCLUZII SI RECOMANDARI................................................................195 11.1. CONCLUZII.......................................................................................195 11.2. RECOMANDARI..................................................................................199

PENTRU PROIECTUL DE INVESTITII DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DE AGREMENT IN STATIUNEA TURISTICA VOINEASA, JUDETUL VALCEA
1. INFORMATII GENERALE Prezentul Raport privind Evaluarea Impactului asupra Mediului pentru proiectul de investitii Dezvoltarea infrastructurii de agrement in statiunea turistica Voineasa Judetul Valcea a fost elaborat la solicitarea Primariei Comunei Voineasa, Judetul Valcea, in vederea obtinerii Acordului de Mediu. Acordul de mediu este actul tehnico-juridic prin care se stabilesc conditiile de realizare a unui proiect, din punct de vedere al protectiei mediului; acordul de mediu reprezinta decizia autoritatii competente pentru protectia mediului, care da dreptul titularului de proiect sa realizeze proiectul din punct de vedere al protectiei mediului Evaluarea impactului asupra mediului este o procedura prin care se evalueaza potentialele efecte negative pe care un proiect, public sau privat, un plan sau program le poate avea asupra mediului prin natura, dimensiunea sau localizarea lui. Denumirea investitiei: Localizare: Dezvoltarea infrastructurii de agrement turistica Voineasa, Judetul Valcea. in statiunea
Zona Obarsia Lotrului Mioarele, Comuna Voineasa, Judetul Valcea. Terenul este amplasat pe versantii de nord ai Muntilor Latorita intre Obarsia Lotrului si Statiunea Vidra din Comuna Voineasa, judetul Valcea. ASPRO SRL asproproiect@yahoo.com, Str. Aleea Randunelelor Nr. 1, Ramnicu Valcea, Judetul Valcea, Telefon: 0722352379 Arh. Pradatu Mihai Arh. Paraschiv Dan
Proiectant general:
Sef de proiect: Arhitectura: Subproiectanti: Instalatii electrice si iluminat Studiu topografic Studiu geotehnic Retele edilitare Retele drumuri
SC IMSAT SA Ramnicu Valcea, Inginer Nemes Dumitru P.F. STOICA MIHAI sing. Stoica Mihai, teh. Ilie Ionescu, sing. Badi Ion, Ramnicu Valcea SC BEFAC SRL Ramnicu Valcea SC AVACOM SRL Ramnicu Valcea, Ing. Jianu Alexandra SC DRUM-POD PROIECT SRL Ramnicu Valcea Ing. Romulus Ciocanaru
4
Titularul investitiei:
CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI VOINEASA in parteneriat cu Consiliul Judetean Valcea si Consiliul Local al Comunei Vaideeni, reprezentati prin Consiliul Judetean Valcea, conform Contractului de Asociere cu nr. 1197/2588/ 1377/ 2009, incheiat intre parti.
Beneficiarul investitiei: COMUNA VOINEASA beneficiara a finantarii in baza HG nr. 120/2010, a Hotararii Consiliului Judetean Valcea nr. 28/26.02.2009, a Hotararii Cosiliului Local al Comunei Voineasa nr. 14/08.04.2009 si a Hotararii Consiliului Local al Comunei Vaideeni nr. 8/27.02.2009 de asociere in vederea promovarii si implementarii proiectului. Durata de executie propusa: 24 luni Valoarea totala(INV) inclusiv TVA (mii lei): 142227.05 mii lei din care: constructiimontaj (C+M): 51706.56, (in preturi luna ianuarie, anul 2010, 1 euro = 4.13 lei) Din care pentru protectia mediului: 420290,15 lei inclusiv TVA Esalonarea investitiei (INV/C+M): - anul I: INV 108159.12 mii lei (TVA inclus) din care C+M 16237.79 mii lei (TVA inclus) - anul II: INV 34067.93 mii lei (TVA inclus) din care C+M 35468.77 mii lei (fara TVA) Finantare : TOTAL contributie publica finantare nerambursabila- 142227050,70 lei Documentatia este elaborata de catre SC Bizexpert SRL Ramnicu Valcea prin ing. Enculescu Elena Simona si ing. Diaconescu Eugenia persoane fizice abilitate sa intocmeasca Raportul privind Impactul asupra Mediului (RIM), fiind inscrise in Registrul National MMP al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului. Necesitatea evaluarii impactului asupra mediului in scopul emiterii acordului de mediu pentru proiect a fost adusa la cunostinta Primariei Comunei Voineasa de catre APM Valcea prin decizia nr. 6828/354/23.07.2010 ca urmare a parcurgerii etapei de incadrare si de definire a domeniului in procedura de evaluare a impactului conform HG nr.445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului. Intrucat proiectul intra sub incidenta prevederilor art. 28 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2007cu modificarile completarile ulterioare privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei, APM Valcea a luat si decizia privind necesitatea demararii procedurii de evaluare adecvata, conform continutului cadru din anexa nr. 4 a Ordinului 135/2010.
Documentatia a fost intocmita in conformitate cu reglementarile de mediu:
OUG nr.195/2005 aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 265/2006 cu modificarile si completarile ulterioare prin: - Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice completata prin OUG nr. 154/2008 - Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 114/2007 privind spatiile verzi - Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 164/2008. HG 445/2009 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice sau private.
Aceasta hotarare transpune prevederile Directivei Consiliului 85/337/CEE din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private asupra mediului, modificata si completata prin Directiva Consiliului 97/11/CE a Consiliului din 3 martie 1997 si prin Directiva 2003/35/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 26 mai 2003 de instituire a participarii publicului la elaborarea anumitor planuri si programe privind mediul si de modificare a directivelor Consiliului 85/337/CEE si 96/61/CE, in ceea ce priveste participarea publicului si accesul la justitie. Legislatia nationala prevede ca evaluarea impactului asupra mediului trebuie realizat cat mai devreme posibil, in faza de pregatire a documentatiei ce fundamenteaza fezabilitatea proiectului, asa incat, pe de o parte sa existe toate premizele ca nu se vor irosi resurse materiale si de timp pentru proiectarea unei activitati, iar pe de alta parte, sa existe informatii suficiente pentru realizarea EIM. In Anexa nr. 2 a HG 445/2009 este redata LISTA proiectelor pentru care trebuie efectuata evaluarea impactului asupra mediului. Activitatea ce se va desfasura in cadrul proiectului de investitii analizat se regaseste in aceasta anexa la articolul 1: Agricultura, silvicultura si acvacultura: d) defrisare in scopul schimbarii destinatiei terenului si respectiv la articolul 12 Turism si agrement: a) partii de schi, teleschiuri, telecabine si amenajarile aferente. Ordinul nr. 135 din 10 februarie 2010 al MMP privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private. (Monitorul Oficial nr. 274 din 27 aprilie 2010, Data intrarii in vigoare: aprilie 2010). Ordinul 863/2002 al Ministerului Apelor si Protectiei Mediului privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului. Ordinul MAPM nr. 863/2002 recomanda Continutul cadru al raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului in Ghidul metodologic privind etapa de definire a domeniului de evaluare si de realizare a raportului la studiul de evaluare. Evaluarea impactului s-a realizat pentru proiectul Dezvoltarea Infrastructurii de Agrement in Statiunea Turistica Voineasa, Judetul Valcea aflat la faza de studiu de fezabilitate. In afara studiului de fezabilitate, actvitatea desfasurata pentru elaborarea Raportului privind Evaluarea Impactului asupra Mediului a avut la baza studii (pedologic, geotehnic si topo), fisa tehnica de transmitere-defrisare pentru ocupare permanenta si de scoatere a terenului din circuitul forestier, fisa tehnica de transmitere-defrisare pentru ocupare temporara si fisa tehnica de scoatere a
terenului din circuitul agricol, acte de proprietate si reglementari urbanistice ale amplasamentului pe care se va implementa proiectul. De asemenea s-au avut in vedere descrierea proceselor tehnologice si resursele naturale necesare implementarii proiectului (alimentare cu apa, canalizare, energie electrica). Prezentul Raport isi propune sa identifice, sa descrie si sa analizeze in mod corespunzator si pentru fiecare caz, efectele directe si indirecte, pe termen scurt sau lung, efectele izolate, reziduale, cumulate ale activitatilor cu potential impact semnificativ asupra asupra factorilor de mediu si interactiunea dintre acestia prin natura, marimea si/sau amplasamentul lor atat in timpul realizarii investitiei cat si ulterior, in timpul desfasurarii activitatii din perioada de exploatare a proiectului. In faza de organizare de santier si de executie intereseaza efectele asupra calitatii factorilor de mediu datorita lucrarilor de defrisare-extragerea materialului lemnos si eliminarea deseurilor de lemn (cioate) si organizarii de santier in vederea realizarii constructiilor prevazute in proiect, iar in faza de functionare intereseaza efectele ulterioare realizarii investitiei asupra factorilor de mediu. S-a pus accent pe factorii de mediu: apa, aer si zgomot, sol, fauna si flora, clima si peisaj, fiinte umane, factorul social si economic, managementul deseurilor, situatii de risc, analizandu-se sursele si poluantii generati, prognozarea poluarii si masurile de diminuare a impactului, modul de gestionare al resurselor, asigurarea utilitatilor. Deasemenea studiul contine analiza alternativelor, prezinta calendarul implementarii proiectului si monitorizarea masurilor de reducere a impactului asupra factorilor de mediu in cele trei perioade: organizare de santier, executie si functionare. 1.1. 1.1.1. DESCRIEREA PROIECTULUI Scopul si importanta obictivului de investitii
Investitia consta in realizarea unui complex turistic ce cuprinde atat realizarea unor partii de schi, omologate conform legislatiei europene cat si si a dotarilor aferente pentru asigurarea functionarii acestora: instalatii de transport pe cablu cu tegondola si telescaun, teleschiuri, dotarea cu instalatii de inzapezire artificiala, dotarea cu utilitati si alte servicii. Turismul este o ramura complexa similara atat cu industria de export prin generarea de schimburi cu strainatatea, cat si cu industria interna prin turistii romani; totodata se creeaza noi locuri de munca, se influenteaza sectoarele economice, aspectele sociale si culturale. Turismul reprezinta un mijloc de dezvoltare a zonelor rurale, prin extinderea ariei ofertei specifice si crearea de locuri de munca in mediul rural, altele decat cele traditionale, ameliorand conditiile de viata si sporind veniturile populatiei locale. Pe plan social, turismul se manifesta ca un mijloc activ de educare si ridicare a nivelului de instruire si civilizatie a oamenilor, avand un rol deosebit in utilizarea timpului liber al populatiei Prin adoptarea unei strategii de dezvoltare turistica durabila si impunerea unor masuri de protejare a mediului, a valorilor fundamentale ale existentei umane (apa, aer, flora, fauna, ecosisteme, etc), turismul are in acelasi timp si o vocatie ecologica.
7
Domeniul schiabil din acesta zona a fost nominalizat in Anexa 1 din legea 526/2003 SCHI IN ROMANIA. Nominalizarea s-a facut pe baza unui STUDIU INTEGRAT PRIVIND DOMENIUL SCHIABIL DIN CARPATII ROMANESTI, studiu ce a avut la baza un proiect de dezvoltare pentru amenajarea domeniilor schiabile din zonele Vidra, Obarsia Lotrului si Voineasa. Beneficiarul proiectului nr .1990 a fost Institutul de Conjunctura si Marketing pentru Turism Bucuresti PROGRAM DE MODERNIZARE SI DEZVOLTARE A TURISMULUI MONTAN din Zonele VIDRA, OBARSIA LOTRULUI, din Voineasa jud. Valcea. Investitia propusa Dezvoltarea infrastructurii de agrement in statiunea turistica Voineasa se inscrie in cadrul Programului National de Dezvoltare a Turismului "SCHI IN ROMANIA", program de interes national pentru dezvoltarea turismului cu componenta principala "Turism pentru practicarea schiului si a altor sporturi de iarna". Programul a fost aprobat de Parlamentul Romaniei prin Legea nr. 418 din 16.11.2006. Proiectul Dezvoltarea infrastructurii de agrement in statiunea turistica Voineasa este inclus si in cadrul Programului Operational Regional, Axa prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului a Programului Operational Regional. Prin realizarea proiectului se exploateaza cadrul natural existent si zona de agrement existenta, atat prin exploatarea potentialului domeniului schiabil cat si al lacului Vidra. Proiectul se va realiza pe un teren ce face parte dintr-un amplasament favorizat de pozitia sa geografica si cu un mare potential de dezvoltare turistica In conditiile neimplementarii proiectului potentialul turistic ridicat al domeniului schiabil din jurul Lacului Vidra (altitudinea 1320 m 2350 m) ramane nefolosit, iar statiunile Voineasa, Vidra, Obarsia Lotrului raman in aceeasi stare de slaba dezvoltare si nu vor putea contribui la dezvoltarea turistica a zonei. Proiectantul s-a documentat si inspirat din analiza modelelor de amenajare a statiunilor Europene pentru sporturi de iarna. Modelul de amenajare de referinta este Tirolul, ce are ca trasatura dominanta dezvoltarea progresiva si controlata local, fiind considerat model de dezvoltare a turismului verde. Principalele argumente care determina necesitatea dezvoltarii turismului rezulta din urmatoarele aspecte: Terenul se afla intre intravilanul statiunii Vidra si intravilanul trupului de la Obarsia Lotrului. Terenul este situat la circa 30 de km de Statiunea Voineasa si la doar cativa kilometri de statiunea Vidra amplasata la cota 1300 m altitudine. Din Vidra se parcurg 17 km asfaltati, pe conturul lacului de acumulare Vidra, pe sub domeniul schiabil, pana la Obarsia Lotrului. Amplasamentul studiat este favorizat de pozitia sa geografica din jurul Lacului Vidra care se afla la hotarul dintre 5 judete, Valcea si Gorj din sud, Alba si Sibiu din Centru, Hunedoara din Vest la intersectia celor doua magistrale turistice Lotru-Jiu, Lotru-Frumoasa-Oasa. Elementul principal cu un rol foarte important in modul de organizare a proiectului este valorificarea cadrului natural al
domeniului schiabil din golul alpin prin introducerea in circuitul de agrement a partiilor de schi cu legatura obligatorie dintre ele, adoptarea unor modele, formarea unui circuit prin care sase lege statiunea Ranca de statiunile Vidra si Obarsia Lotrului. De asemenea se pot conecta si domeniile schiabile vecine din Parangul Mic Groapa Seaca sau cel din Muntii Lotrului - Gatul Berbecului, Cindrel Paltinis, Sureanu Poarta Raiului. Legatura zonelor se face atat la baza partiilor prin cele doua drumuri nationale cat si pe creasta prin amplasarea ingenioasa a instalatiilor de transport pe cablu. Existenta golului alpin al Latoritelor (Latorita de Jos, Latorita de Mijloc, Latorita de Sus), a Muntinului, a Carbunelui, la peste 2000 m altitudine. Golul alpin este amplasat si pe versantul nordic al Statiunii Ranca, sub varfurile Galbenu, Cioara, Urdele. Pe golul alpin se pot amenaja stanele turistice existente care pot deveni si unitati de alimentatie publica, se vor amplasa cabane si refugii turistice. Pozitia geografica a Muntilor Latorita care sunt inconjurati de Muntii Parang 2500 m altitudine, Muntii Sureanu Mare, Muntii Cindrel Paltinis, Muntii Lotrului, Muntii Capatanii, toti la peste 2100 m altitudine, aceasta facand ca precipitatiile sa fie abundente in toate perioadele anului. Valorificarea potentialului lacului Vidra consta in aceea ca pe lac se pot amenaja in viitor zone de agrement nautic atat pentru perioada calda (plimbari cu barca, strand, trambuline pentru sarituri, pescuit sportiv, inot) cat si pe perioada de iarna (patinaj). Lacul reprezinta sursa de apa tehnologica pentru producerea zapezii artificiale, indispensabile in perioadele de seceta si ger din anumiti ani. Expunerea catre nord a partiilor propuse care permite conservarea zapezii cazuta in noiembrie pana in luna aprilie si chiar luna mai la altitudinea de 2000 m. Gradul de poluare in zona este zero. Valea Lotrului prin largimea ei generoasa, precum si conturul lacului Vidra ofera conditii exceptionale pentru amplasarea viitoarelor pensiuni turistice. Echiparea cu energie electrica - linia de 20 kW este prezenta la baza partiei. Amplasamentul beneficiazade reteaua electrica de medie tensiune (20 kVA), care strabate zona de la Est la Vest fiind necesara doar montarea unor posturi de transformare acest lucru realizandu-se cu costuri relativ reduse, iar telefonia este prezenta prin intermediul releului GSM Orange, Cosmote. Accese in zona: amplasamentul studiat beneficiaza de infrastructura pentru circulatia rutiera. Valea Lotrului dispune de doua drumuri nationale DN 67 CTransalpina si DN 7A, de doua drumuri judetene DJ 701D pe Valea Latoritei si DJ105 G pe Valea Voinesita si de drumul strategic sau drumul regal si de doua drumuri forestiere. Drumul National 67 C-Transalpina vine din Oltenia pe la Ranca prin pasul Urdele la 2200 m si se uneste cu DN7 la Obarsia Lotrului, poate face legatura cu aeroportul international de la Sibiu precum si cu marile orase din Ardeal (Alba-Iulia, Cluj, Tg. Mures). Drumul National 7A amplasat la baza partiei, in partea de vest a statiunii Vidra si se desfasoara pe partea dreapta a lacului de acumulare avand orientarea est vest. Prin acest drum vor putea accede schiorii din Petrosani aflati la 26 km si cei din Voineasa aflati la 30 km. In timpul anului
9
accesul este facil, nu exista pericol de avalanse, inzapeziri, inundatii, alunecari de teren. Pe aceasta portiune, preponderent sistemul rutier existent consta dintr-o impietruire cu balast peste care a fost turnata o mixtura asfaltica. Drumul se afla in grad avansat de uzura, situatie generata de o crestere accentuata a traficului si de scurgerea deficitara a apelor pluviale de pe ampriza strazii. Aceste doua drumuri ce sunt administrate si intretinute de Directia Drumuri Nationale si aflate intr-un amplu program de modernizare, sunt racordate la culoarul European IV care va deveni in viitorul apropiat cea mai importanta cale de acces ce va lega Vestul tarii de Bucuresti si Constanta, astfel: o Arad - Deva, Sebes - Alba pe valea Muresului o Sibiu, Cornet - Brezoi pe valea Oltului o Brezoi - Pitesti care, dupa ce va ocoli muntele Cozia pe valea Baiasului pana la Salatrucu, va urma cursul Topologului pana in apropiere de Curtea de Arges - Pitesti pe valea Argesului o Autostrada A1 Pitesti-Bucuresti o Autostrada A2 Bucuresti -Constanta. Drumuri forestiere: pentru realizarea investitiei si pentru servicii de intretinere si exploatare se vor utiliza cele doua drumuri forestiere existente in zona: drum forestier existent de-a lungul Paraului Mioarelor, de la DN 7A pana la golul alpin, cu lungimea de 3, 6 km si latimea de circa 3,5 m din care 1,6 km in situl Parang. drum forestier cu lungimea de 900 m si latimea de circa 3, 5 m ce leaga zona de la baza partiei cu Paraul Mioarele.
Amenajari turistice: statiunile existente in vecinatate (Vidra, Obarsia Lotrului si Voineasa) nu ofera servicii de turism la nivelul potentialului existent. Domeniul schiabil nu este amenajat si nu exista nici amenajari in alte domenii ale sporturilor de iarna/vara. Statiunea Voineasa dispune de vile si hoteluri cu confort corespunzator si suficiente locuri cazare pentru nivelul de turism prezent, dar cele din Statiunea Vidra sunt doar partial functionale. Exista si forma de turism stationar pentru turistii veniti la odihna pe perioade mai lungi. De asemenea se practica turismul itinerant, pe jos, turistii avand posibilitatea de a admira mai de aproape peisajele pitoresti din zona; exista numeroase trasee marcate pentru excursii. Desi practicarea turismului organizat este in stadiu incipient, vara si in zile de sarbatoare exista o mare afluenta de turisti atrasi de pitorescul zonei, de lacurile glaciare, lacurile de acumulare impreuna cu barajele care le strajuiesc. Reteaua de drumuri inlesneste accesul la cele mai inedite colturi de natura. Muntii Latoritei au mai multe domenii schiabile toate foarte valoroase, dar nepuse in valoare: Muntele Fratosteanu, Muntele Puru, Muntele Mioarele - Coasta Benghii, Zona Miru Obarsia Lotrului si Muntele Carbunele. Prin realizarea proiectului propus, zona montana din nordul Comunei Voineasa poate fi transformata in cel mai mare parc sportiv de iarna al Judetului Valcea si completat de cea mai frumoasa zona de agrement de pe lacul de acumulare Vidra
10
va fi competitiva pe plan international si va contribui la dezvoltarea armonioasa si eficienta a turismului din statiunea Voineasa cu beneficii considerabile pentru Judetul Valcea, Regiunea Oltenia si intreaga tara. 1.1.2.Utilitatea publica si modul de incadrare in planurile de urbanism si amenajarea teritoriului Reglementari urbanistice ale proiectului Dezvoltarea Infrastructurii de Agrement in Statiunea Turistica VoineasaJudetul Valcea:
Planul Urbanistic Zonal al Comunei Voineasa

Crearea premiselor pentru dezvoltarea durabila viitoare a zonei montane si a infrastructurii turistice din nordul judetului Valcea a fost conturata prin metode urbanistice in Planul Urbanistic Zonal al Comunei Voineasa, initiat in scopul promovarii unor investitii pentru dezvoltarea activitatilor de turism in aceasta zona, investitii care vor contribui in mod considerabil la dezvoltarea economica si sociala a comunitatii si la ridicarea standardului de viata a populatiei care este in final beneficiara proiectului propus. Suprafata reglementata prin PUZ reprezinta zona de nord a Muntilor Latorita cuprinsa intre Muntii Carbunele-Bora-Miru delimitati de valea Carbunele si Muntii Pietrele Vidrutei-Mogosu delimitati de Valea Pietrele Vidrutei. Suprafata a fost impartita in patru subzone: Subzona Subzona Subzona Subzona A Mioarele-Coasta Benghii cu suprafata 207,3 ha B Puru-Zanoguta cu suprafata de 134,4 ha C Miru - Obarsia Lotrului cu suprafata de 103 ha D Carbunele-Stefanu cu suprafata de 120 ha.
SUBZONA A: versantul nordic al Muntelui Mioarele de la baza sa, cota 1320 pana in varful Stana Miru 1975- Muntele Coasta Benghii, pe creasta sa, in partea de nord est a golului alpin S.a.1. cota 1320-1450 vegetatie forestiera S.a.2. Zona medie cota 1450-1800 vegetatie forestiera S.a.3. zona inalta cota 1800-2000 -pajiste alpina. SUBZONA B: versantul nordic al Muntelui Puru de la baza sa, cota 1320 pana in varful Puru 2045 si creasta sa de nord-vest pana in saua Zanoguta S.b.1. cota 1320-1450 vegetatie forestiera S.b.2. Zona medie cota 1450-1800 vegetatie forestiera S.b.3. zona inalta sau zona alpina cota 1800-2045-pajiste alpina SUBZONA C: versantul nordic al Muntelui Miru de la baza sa, cota 1320 pana in Varful Mereutul 2021, compusa la randul ei din: S.c.1. Obarsia Lotrului malul drept cota 1350 m, Pod Tunaru-Centru cu vegetatie forestiera S.c.2. Zona medie cota 1450-1770 m S.c.3. zona inalta cota 1800-2021m domeniul schiabil in zona alpina -pajiste alpina. SUBZONA D: versantul nordic al Muntelui Carbunele de la cota 1620- La Casarie pana in varful Carbunele 2045 si creasta sa de nord-vest pana in saua Stefanul, compusa din S.d.3 zona alpina cota 1600-2100 m pajiste alpina.
11
Pentru PUZ a fost emis de catre ARPM Craiova Avizul de Mediu nr. 1/26.02.2010 cu conditii privind masuri pentru protectia factorilor de mediu (aer, apa, sol, subsol, ape subterane, vegetatie, asezari umane, peisaj), masuri pentru gestiunea deseurilor, masuri pentru protejarea ariilor naturale si patrimoniului cultural, masuri obligatorii in perioada executiei lucrarilor, masuri PSI si de evitarea riscurilor unor accidente, monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii planului. Conform reglementarilor PUZ Comuna Voineasa, aria de implementare a proiectului de 21 ha este cuprinsa in cele 207,3 ha situate in Subzona A - versantul nordic al Muntelui Mioarele de la baza sa, cota 1320 pana in varful Stana Miru 1975 si Muntele Coasta Benghii (pe creasta sa) in partea de nord - est a golului alpin. Proiectul reprezinta prima investitie si se va realiza intr-o perioada de doi ani (2010-2012).
Certificatul de Urbanism
In scopul implementarii proiectului Dezvoltarea Infrastructurii de Agrement in Statiunea Turistica VoineasaJudetul Valcea, Consiliul Judetean Valcea a eliberat Certificatul de Urbanism nr. 98/30.06.2010 pentru terenul cu suprafata de 21 ha situat in Comuna Voineasa, Judetul Valcea, Zona Obarsia Lotrului - Mioarele, in care se certifica urmatoarele: Regimul juridic:
Teren situat in extravilan, partial in situl de importanta comunitara Parang Proprietar Comuna Voineasa, Comuna Vaideeni Regimul economic: Categora de folosinta: fond forestier, pasune, ape, cai de circulatie rutiera Reglementari PUZ Zona agreement, sport, turism si dotari Reglementari fiscale Regimul Tehnic: POT, CUT Suprafata teren - 21 ha Aliniere teren: la DN 7A Brezoi- Voineasa-Obarsia Lotrului- Petrosani Circulatia pietonilor si autovehiculelor: din DN 7A Brezoi-Voineasa-Obarsia Lotrului- Petrosani, din drumurile forestiere existente, din drumul strategic Utilitati:energie electrica existenta, telefonie GSM Distanta admisa fata de ax drum: minim 13 m fata de axul DN 7A Distanta minima fata de proprietatile vecine Regim de inaltime admis Regim constructiv Lucrari conexe.
Certificatul de Urbanism poate fi utilizat in scopul declarat pentru Dezvoltarea Infrastructurii de Agrement - Statiunea Turistica Voineasa - Judetul Valcea. Certificatul de urbanism nu tine loc de autorizatie de construire si nu confera dreptul de a executa lucrari de constructii.
12
Certificatul de urbanism nr. 98 din data 30.06.2010 solicitat pentru proiectul Dezvoltarea infrastructurii de agrement in Statiunea Turistica Voineasa, Judetul Valcea solicita urmatoarele: o o Documentatii tehnice: DTAC si DTOE Avize si acorduri privind securitatea la incendiu sanatatea populatiei Avize/acorduri specifice ale administratiei publice centrale si/sau ale serviciilor descentralizate ale acestora: Aviz Inspectoratul de Stat in Constructii Aviz Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului Aviz Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale Aviz Stat Major Ministerul Apararii Nationale Aviz SC Hidroelectrica SA Sucursala Hidroccentrale Ramnicu Valcea Aviz SC CEZ Distributie SA Ramnicu Valcea Aviz Directia Regionala de Drumuri si Poduri Craiova AViz Sistemul de Gospodarirea Apelor Valcea Alte avize/acorduri: Aviz Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si de Vanatoare Ramnicu Valcea Aviz Inspectoratul Judetean de Politie Serviciul Circulatie Acordul proprietarilor in forma autentica daca sunt afectate alte proprietati. Studii de specialitate: Studiu geotehnic Aviz Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Valcea.
Realizarea proiectului se va face cu respectarea tuturor conditiilor impuse de avizatori prin actele de reglementare obtinute.
FISA TEHNICA pentru transmiterea definitiva a terenurilor forestiere - cu

defrisare din fondul forestier national pentru o suprafata de 9,919 ha In fisa tehnica emisa de catre SC Biotop 2006 SRL- Targu Jiu, se evidentiaza urmatoarele: Unitatile amenajistice fac parte din unitatea de productie IV Puru (u.a. 79 A, 80, 81, 82 B, 82 C, 84 A si 84 B). Suprafata solicitata pentru defrisare este de 9,919 ha dintr-o suprafata totala de 93,8 ha Compozitia arboretelui - 10 Mo cu varsta de 18, 63, 68, 73 si 93 ani Consistenta - 0,6; 0,7;0,8; 0,9 Volumul total de defrisat - 3590 mc.
FISA TEHNICA pentru transmitere-defrisare pentru ocupare temporara a

terenului din fondul forestier national pentru o suprafata de 0,2374 ha In fisa tehnica emisa de catre SC Biotop 2006 SRL- Targu Jiu, se evidentiaza urmatoarele: Unitatile amenajistice fac parte din unitatea de productie IV Puru (u.a. 77 A, 78 A, 78 B, 79 A, 80, 84 A, 84 B si 137). Suprafata solicitata pentru defrisare este de 0,2374 ha
13
Compozitia arboretelui - 10 Mo cu varsta de 21, 36, 71, 76 si 111 ani Consistenta - 0,7; 0,8; 0,9 Volumul total de defrisat 110,25 mc.
FISA TEHNICA pentru scoaterea din circuitul agricol pentru o suprafata de

0,995 ha de pasune alpina. Suprafata de pe golul alpin aferenta proiectului este de 10,081 ha, dintre care suprafata ocupata permanent si care se scoate efectiv din circuitul agricol este de 0,995 ha. Conform studiului pedologic privind incadrarea in clase de calitate intocmit de PFA Paduraru Ion terenul analizat este pasune, clasa a V-a de caliate. 1.1.3. Descrierea amplasamentului 1.1.3.1. Generalitati Aria de desfasurare a proiectului este delimitata astfel: o o o o Nord - DN7A si dincolo de acesta teren proprietate Basaraba ocupat de padure pana la Lacul Vidra (captare apa) Est Paraul Mioarele, padure proprietate Deaconeasa Rodica, Apostoloiu Veronica, iar pe golul alpin rest proprietate Comuna Vaideeni. Vest Valea Miru, teren acoperit cu padure proprietate Jinaru Ivan, Dumitrescu Anisoara, iar pe golul alpin rest proprietate Comuna Vaideeni. Sud creasta muntilor in golul alpin al Latoritei de Sus, pe limita dintre comunele Voineasa si Malaia si traseul Drumului Strategic si Comuna Malaia.
Terenul prin padure cu suprafata 9,919 ha este proprietate a Consiliului Local al Comunei Voineasa (pe portiunea cu vegetatie forestiera intre cotele 1325 - 1850) face parte din cele 20 ha padure obtinute prin donatie, conform Contractelor de Donatie cu numerele 215/22.01.2009 (13313 mp), 216/22.01.2009 (S1=10071 mp si S2=21818 mp) S1= si respectiv 4226/19.12.2008, (S1=79565 mp, S2=61887 mp, S3=10001 mp, S4=3345 mp), anexate. Terenul cu suprafata de 10,081 ha situata pe golul alpin Bora intre cotele 1850 2000, apartine Primariei Vaideeni. Terenul forestier cu suprafata de 0,2374 ha cu ocupare temporara apartine Primariei Voineasa si unor persoane particulare care si-au dat acordul pentru folosirea terenului. Coordonatele Stereo 70 ale perimetrului investitiei conform masuratorilor efectuate sunt:
14
Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
X (m) 398912.293 398904.415 398895.400 398856.691 398846.013 398795.681 398715.756 398759.522 398774.689 398619.683 398540.862
Y (m) 436082.829 436063.502 436054.937 436038.500 436044.479 436170.029 436140.597 436032.700 436022.729 435612.923 435550.907
1.1.3.2. Situatia actuala a factorilor de mediu pe amplasament In prezent se poate spune ca din punct de vedere calitativ, factorii de mediu apa, aer, sol, vegetatie, peisaj au de suferit din urmatoarele cauze:
q
pe golul alpin activitatea de baza pe timpul verii o constituie pasunatul, in prezent aflat in dificultate prin interzicerea transhumantei in padure se desfasoara numai activitati de exploatare forestiera ce nu aduc prosperitate intregii comunitati ci numai celor ce exploateaza nemilos masa lemnoasa exploatarile forestiere ilegale pot cauza eroziuni ale solului, alunecari de teren, intarzierea reimpaduririlor in zonele cu padure defrisata, astfel incat versantii goliti au un aspect dezolant depozitarea cu caracter provizoriu, pe marginea drumului national a bustenilor proveniti din exploatare, pana la incarcarea in mijloacele de transport are efecte negative asupra peisajului si asupra calitatii drumului national culegerea fructelor de padure si a ciupercilor este o actiune de supravietuire a muncitorilor disponibilizati din activitatea miniera de pe valea Jiului si a celor din judetele Valcea si Gorj. Fenomenul nu poate fi stopat, este prezent pe toata perioada de vara si toamna, pe intreg teritoriul din bazinul Lotrului, familii intregi traind aici in colonii improvizate avand conditii de viata greu de suportat cu risc de imbolnavire si chiar de deces. Apar depozite de deseuri menajere si in special nebiodegradabile, de obicei in imediata vecinatate a apelor (sticle de plastic, cutii de conserve) ca rezultat al activitatilor turistice neorganizate (amplasari de corturi pe perioada verii) datorita situarii partiale a zonei intr-o arie protejata de interes comunitar (SCI Parang), vecinatatii cu SCI si SPA Frumoasa si apropierii de rezervatiile naturale de pe teritoriile comunelor Voineasa si Malaia, practicarea turismului necontrolat, prezenta turistilor pe trasee insuficient marcate si neomologate, lipsa educarii si informarii acestor turisti vis-a vis de importanta speciilor existente constituie un pericol pentru conservarea acestora: pot aparea fenomene de distrugere, braconaj, etc pasunatul necontrolat al ovinelor, caprinelor si bovinelor poate duce la un pasunat excesiv in pasunile alpine
15
accesul ATV-urilor pe pasunea alpina, fara restrictii, lasa santuri adanci, fiecare iesire marind aria distrusa, iar odata stratul vegetal indepartat, urmele se adancesc devinind albie pentru torente, iar degradarea solului devine ireversibila lipsa infrastructurii de agrement turistic si sportiv mentine o zona ce prezinta un mare potential turistic la un nivel slab de dezvoltare, fara perspective, practicarea in continuare a unui turism necontrolat si ocazional conducand mai degraba la fenomene de degradare ale mediului si la importante pierderi economice pentru Judetul Valcea. turismul necontrolat si camparea aferenta activitatii de recoltare ciuperci, plante si fructe de padure prejudiciaza mediul in lipsa echipamentelor edilitare (alimentare cu apa, canalizare ape menajere, gestiunea deseurilor). in zona apar acumulari de deseuri menajere necontrolate pe traseele turistice si in locurile de campare neorganizate, fiind necesara ecologizarea zonelor si instituirea unui sistem de colectare si eliminare controlata a acestora.
APA Apa de suprafata Promovarea utilizarii durabile a apelor in totalitatea lor (subterane si de suprafata) a impus elaborarea unor masuri unitare comune, care s-au concretizat la nivelul Uniunii Europene prin adoptarea Directivei 60/2000/EC referitoare la stabilirea unui cadru de actiune comunitar in domeniul politicii apei. Inovatia pe care o aduce acest document este ca resursa de apa sa fie gestionata pe intregul bazin hidrografic, privit ca unitate naturala geografica si hidrologica, cu caracteristici bine definite si cu trasaturi specifice. Zona de implementare a proiectului este cuprinsa in bazinul hidrografic al raului Olt. Raul Lotru este afluent principal al Oltului, cu o importanta deosebita deoarece in perioada de ape mici ii furnizeaza o treime din debitul acestuia. Raul Lotru izvoraste din Muntii Parang de la o altitudine de 1830 m din lacul glacial Calcescu, lac ce este marginit de Varfurile Setea Mare 2365 m si Mohorul 2337, strabate de la sud la nord acest teritoriu mirific pana la confluenta cu paraul Pravat in locul Obarsia Lotrului. Raul Lotru are un debit mediu de 7,7 mc/s si lungimea de 76,6 km. Bazinul Lotrului se intinde pe o suprafata de 1024 kmp, iar altitudinea medie a bazinului de receptie 1374 m. Panta medie a reliefului de 327 m/km face ca apele sa curga vijelios, dovedind existenta unei mari cantitati de energie hidraulica. Principalii afluenti ai Lotrului pe partea dreapta, in zona analizata sunt Paraul Mirautul, Paraul Miru, Paraul Sec, Paraul Mioarele, Paraul Uscat, Paraul Oagasul Bora, Paraul Puru si Paraul Pietrele Vidrutei. Traseul partiei de schi prin padure se desfasoara intre Paraul Uscat si Paraul Mioarele. Regimul hidrologic al acestor ape este relativ echilibrat, fiind mentinut de suprafata intinsa de padure si de existenta Lacului Vidra. Acest echilibru se poate distruge prin aplicarea taierilor concentrate pe suprafete mari, de aceea este important sa se respecte prevederile din amenajamentele silvice privitoare la exploatarile forestiere
16
si impaduriri. Primavara prin topirea zapezilor si vara in urma ploilor torentiale, debitul apelor creste temporar. Lacuri naturale (de origine glaciara): lacul Galcescu situat in mijlocul masivului Parang, lacul Gauri aflat in caldarea Gauri, iezerele Muntinului aflate la izvoarele Latoritei sub Muntele Carbunele, iezerul Latoritei situat aproape de confluenta Latoritei cu Latorita de est. In bazinul Latoritei de Sud (Urdele) sunt lacurile Cioara si Taul Singuratec. Pe versantul estic al Varfului Fratosteanu Mare, la izvoarele Rudaresei se afla lacul Vulturilor. Bineinteles cel mai important este lacul principal Galcescu cu o adancime de 9,3 m si o suprafata de 3 hectare. Lacuri tehnice: barajul Vidra este amplasat pe cursul superior al raului Lotru, la cota 1290 m, in imediata apropiere a amplasamentului analizat, in cheile Vidra in fosta depresiune intramontana Puru, intre muntii Latorita si Lotru, la circa 30 km amonte de localitatea Voineasa. Lacul este inconjurat de padure de molid si are o suprafata de peste 1000 ha, lungimea de 9 km, latimea maxima de 1,4 km si volumul util 300 milioane m. Suprafata la NNR este de 1240 ha si volumul total brut la NNR este de 340 milioane m. Pe malul de est al acestuia s-a constituit in anii 1970 Statiunea Vidra. Lacul Vidra constituie sursa de alimentare cu apa tehnologica pentru producerea zapezii artificiale si receptorul final pentru apele epurate provenite de pe amplasament. Calitatea apelor de suprafata Starea raurilor interioare: monitorizarea calitatii apelor de suprafata din Judetul Valcea se face de catre de catre A.N "Apele Romane", Directia Apelor Olt prin Sistemul de exploatare si gospodarire a apelor (SGA) Valcea. Evaluarea calitatii apelor de suprafata se realizeaza raportand rezultatele periodice ale monitorizarii la prevederile Ordinului M.M.G.A nr.161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa. Planul de monitorizare al laboratorului SGA - Valcea include de sase ori/an sectiunile Lotru la Obarsia Lotrului aflat in imediata apropiere a zonei studiate, Lotru la Gura Latoritei si Lotru amonte confluenta Olt. Evaluarea incadrarii calitatii apei s-a realizat conform Normativului mentionat pentru calitatea apelor de suprafata, Tabelul nr. 6 C - Elemente si standarde de calitate chimice si fizico-chimice in apa in cadrul a 6 grupe principale, respectiv:
q q q q q q
C.1 C.2 C.3 C.4 C.5 C.6
regimul termic si acidifiere regimul oxigenului nutrienti salinitate poluanti toxici specifici de origine naturala plti indicatori chimici relevanti
In urma prelucrarii statistice a rezultatelor analizelor in probele recoltate odata la trei luni, se constata urmatoarele: Lotru la Obarsia Lotrului: calitatea apei in sectiune se incadreaza in limitele clasei I de calitate la "salinitate", "poluanti toxici specifici de origine naturala" si "nutrienti",
17
in limitele clasei a-II-a de calitate din punct de vedere al "regimului de oxigen" si "alti indicatori chimici relevanti" ceea ce determina incadrarea calitatii apei in sectiune la clasa a-II-a calitate din punct de vedere al indicatorilor de caracterizare generala. Lotru la Gura Latoritei: calitatea apei in sectiune se incadreaza in limitele clasei I de calitate la "regimul de oxigen", "alti indicatori chimici relevanti", "salinitate" si "nutrienti", in limitele clasei a-II-a de calitate din punct de vedere alti "poluanti toxici specifici de origine naturala" ceea ce determina incadrarea calitatii apei in sectiune la clasa a-II-a calitate din punct de vedere al indicatorilor de caracterizare generala. Lotru amonte confluenta Olt: calitatea apei in sectiune se incadreaza in limitele clasei I de calitate la "regimul oxigenului", "salinitate", "poluanti toxici specifici de origine naturala" si "nutrienti", in limitele clasei a-II-a de calitate din punct de vedere al "alti indicatori chimici relevanti", ceea ce determina incadrarea calitatii apei in sectiune la clasa a-II-a calitate din punct de vedere al indicatorilor de caracterizare generala. In vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa, pentru urmatoarele grupe de indicatori: Fitoplancton, Fitobentos si Macrozoobentos, evaluarea incadrarii pe cele 3 clase de calitate in scopul stabilirii calitatii apei s-a realizat conform Ordinului Nr.161 din 16.02.2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitatii apelor de suprafata. In urma prelucrarii statistice a rezultatelor analizelor, sectiunile monitorizate se incadreaza in clasele de calitate astfel: Lotru la Obarsia Lotrului: calitatea apei in sectiune se incadreaza in limitele clasei I de calitate la macrozoobentos cat si la fitobentos, ceea ce determina incadrarea calitatii apei in sectiune la clasa I calitate din punct de vedere al indicatorilor biologici. Lotru la Gura Latoritei: calitatea apei in sectiune se incadreaza in limitele clasei I de calitate la macrozoobentos cat si la fitobentos, ceea ce determina incadrarea calitatii apei in sectiune la clasa I calitate din punct de vedere al indicatorilor biologici. Lotru amonte confluenta Olt: calitatea apei in sectiune se incadreaza in limitele clasei I de calitate la macrozoobentos cat si la fitobentos, ceea ce determina incadrarea calitatii apei in sectiune la clasa I calitate din punct de vedere al indicatorilor biologici. Starea lacurilor: monitorizarea calitatii apei lacurilor, din judetul Valcea, bazinul hidrografic Olt, s-a realizat prin analize fizico-chimice si biologice, efectuate pe probe de apa prelevate din 5 acumulari, 12 sectiuni de control, 24 puncte de recoltare. Recoltarile de probe de apa, pentru analizele fizico-chimice, s-au efectuat trimestrial in anul 2008pentru sectiunea Lac Vidra Raul Lotru. Evaluarea incadrarii in clasele de calitate in scopul stabilirii calitatii apei s-a realizat conform Ordinului MMGA 161/2006 din punct de vedere al "regimului de oxigen",
18
"ioni generali, salinitate", "micropoluanti anorganici si organici", "nutrienti", "metale in concentratie totala'' si "metale in fractiune dizolvata". Indicatorii de calitate determinati se incadreaza in limitele clasei I-a de calitate la toate grupele: "nutrienti", "metale in concentratie totala", "indicatori generali, salinitate", "micropoluati anorganici si organici" si "regim de oxigen", determinand incadrarea globala a apei lacului Vidra, in clasa a III-a de calitate, datorita indicatorilor pentru eutrofizare care arata pentru concentratia de fosfor atingerea valorilor de hipertrofie. Ape subterane: pentru zona studiata nu exista date de monitoring dar avand in vedere lipsa activitatilor industriale este de presupus ca nu s-au produs modificari ale calitatii apelor subterane. Apa potabila: in zona nu exista sisteme de alimentare cu apa potabila, sursa fiind izvoarele naturale. Ape uzate: nu este cazul. Ca zone critice din punct de vedere al poluarii apelor de suprafata datorate activitatilor antropice se mentioneaza lucrarile de curatare a cuvetei lacului in anul 2009. Operatiunea de golire partiala a Lacului Vidra a avut ca scop retehnologizarea Centralei Hidroelectrice de la Ciunget, cea mai mare de acest gen de pe raurile interioare din Romania. Aceasta lucrare a insemnat golirea de fund Vidra care are o capacitate de peste 340 de milioane de metri cubi de apa, pana la 5 metri sub priza de alimentare a centralei. Astfel, pe albia veche a Lotrului s-au tranzitat in medie circa 10 metri cubi pe secunda. Pentru realizarea in siguranta a golirii partiale a lacului Vidra a fost constituit un grup de lucru si a fost realizat un plan de masuri. Golirea partiala a acumularii Vidra a determinat reducerea suprafetei luciului lacului de la circa 1240 ha la circa 280 ha si o adancime de 10 m. Operatiunea de golire sa desfasurat in conditii de securitate si de protejare pe cat posibil a resursei acvatice vii (peste indigen si pastrav curcubeu) de catre specialistii SC Hidroelectrica SA, cu implicarea Prefecturii, a Directiei Apelor Olt, a Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Vanatoare (ITRSV), a Garzii de Mediu si Jandarmeriei Valcea, Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, Garzii de Mediu Valcea, Regiei Nationale a Padurilor. AERUL Clima Cu exceptia vailor si microdepresiunilor de pe cuprinsul acestora, lantul Muntilor Latoritei se incadreaza in climatul montan specific culmilor inalte ale Carpatilor Meridionali. Deoarece vantul dominant, determinat de principalele sisteme barice europene este cel nord-vestic, mai expuse actiunii acestuia sunt versantii nordici si vestici, partea sudica fiind mai adapostita fata de vant si in acelasi timp mai expusa razelor soarelui. Din datele inregistrate de statiile meteorologice Parang si Obarsia Lotrului ca si din observatiile efectuate la UHE Lotru-Ciunget si de Poligonul eolian Curmatura Oltetului, rezulta ca temperatura medie anuala este de 8o C in luna ianuarie si de + 7oC in luna iulie pe culmile inalte, valorile fiind mai crescute in vai.
19
Toamna tarziu si iarna, mai ales in regim anticiclonic, aerul rece se mentine si pe vai, incluzand arealul asezarilor din Voineasa si Ciunget, determinand o vreme rece, cu depunere de chiciura. Datele meteorologice inregistrate in 2008 la statiile meteorologice, Voineasa si Obarsia Lotrului: Statia meteorologica Obarsia Lotrului (1348 m) reprezinta zona montana iar statia meteorologica Voineasa (573 m) este amplasata intr-o depresiune intramontana.
Temperatura (C) Statia Meteo Medie Maxima 32.2 15.VIII 08 IX 26.8 13.VIII Minima Cantitate de precipitatii (l/m2) Vantul maxim Directia dominanta % Directia predominanta 5.3 Maxim (m/s)
Voineasa Obarsia Lotrului
8.3
-17.2 05. I -23.0 17. II
750.8
3.8
1055.1
13.7
Temperaturi maxime si minime absolute inregistrate la Statia Meteo Obarsia Lotrului: temperaturile maxime absolute ale aerului inregistrate la statia meteo Obarsia Lotrului intre anii 1976-2008 sunt cuprinse intre 13C in luna decembrie si 30,2C in luna iulie, iar maxima absoluta pe toata perioada anilor 1976-2008 are valoarea maxima a lunii iulie, de 30,2C, inregistrata la data de 06.07.1988. Minimele absolute lunare ale aerului pe perioada 1976-2008 la Obarsia Lotrului au valori negative pe toata durata anului si sunt cuprinse intre -1,4C in luna iulie si 33,0C in luna martie. Minima lunara cea mai scazuta s-a produs la data de 11.03.2005 cand s-au inregistrat -33,0C.
Luna
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Temperaturi maxime absolute 13,9 13,6 16,5 20,0 25,2 28,0 30,2 29,0 26,5 24,4 20,6 13,0
Max. Abs 30,2 Min. Abs

-6,0 -3,4 -1,4 -2,9 -6,0 -15,0 -23,0 -27,5
Temperaturi minime absolute -31,4 -30,0 -33,0 -15,8
-33,0
Regimul pluviometric: valorile medii lunare ale precipitatiilor atmosferice prezinta la toate nivelele altitudinale un maxim in luna iunie si un minim in luna februarie (la altitudini sub 1000 m) si in luna noiembrie (peste 1000 m altitudine). Cantitatea anuala de precipitatii atmosferice creste cu altitudinea de la 860 mm/an (la 850 m altitudine) pana la 1100 mm/an la 1700 m.
20
In sezonul cald (aprilie - septembrie) cad peste 60% din cuantumul precipitatiilor anuale, procentul lor scazand cu altitudinea in timp ce valorile lor absolute cresc odata cu altitudinea de la 513 mm (la 460 m altitudine) pana la 578 mm (la 1600 m). Precipitatiile sub forma de zapada au un important rol ecologic prin intermediul stratului stabil de zapada care indeplineste functia unui strat termoizolator protector pentru sol si culturile forestiere tinere. Date preluate de la Statia Meteo Obarsia Lotrului Durata stratului de zapada: in perioada rece a anului precipitatiile cad sub forma solida, numarul zilelor cu precipitatii solide fiind in medie de 57 zile pe an.
Luna Nr.zile I 12 II 11 III 11 IV 8 V 2 VI 0 VII 0 VIII 0 IX 1 X 3 XI 9 XII 12 Anual 57
15
Numar mediu lunar de zile cu precipitatii solide 1976-2008
nr.de zile
10 5 0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
In cursul anului in legatura directa cu regimul temperaturilor aerului, zilele cu ninsoare au o frecventa mai mare in lunile ianuarie, februarie si martie. Din analiza datelor rezulta ca in zona Obarsia Lotrului prima ninsoare se produce in ultima decada a lunii octombrie. Prima ninsoare se produce de obicei cand solul nu este inca inghetat, astfel ca zapada se topeste. De aceea reiese o intarziere a semnalarii primei zile cu strat de zapada cu aproximativ 10 zile fata de prima ninsoare. Obarsia Lotrului este o zona adapostita si primele ninsori se si depun sub forma de strat de zapada, fapt confirmat de decalajul foarte mic, de numai 10 zile, dintre prima zi de ninsoare si prima zi cu strat de zapada. Data medie a ultimei ninsori este legata de cresterea temperaturilor aerului primavara si corespunde in general cu data cand temperatura medie zilnica a aerului depaseste 5C. Ultima zi cu strat de zapada este legata de caderea ultimei ninsori. In cazuri destul de frecvente primele zile cu ninsoare pot fi in septembrie, iar ultima zi cu ninsoare poate fi in mai. Au fost cazuri de prima ninsoare si in august si ultima ninsoare in iunie.
21
Grosimea stratului de zapada: Evolutia stratului de zapada se face progresiv din luna noiembrie pana in luna martie (64 cm). In luna aprilie zapada are o grosime de 23 cm. Media grosimii stratului de zapada
I 53
II 72
III 64
IV 23
V 0
VI 0
VII 0
VIII 0
IX 0
X 0
XI 7
XII 24
Ob.Lotrului-media lunara astratului de zapada 1976-2008 cm 80 60 40 20 0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Regimul vanturilor: in etajul climatic subalpin circulatia aerului este foarte intensa, perioada de calm fiind foarte mica. In celelalte etaje climatice, circulatia aerului este mai moderata dar destul de activa. Intensitatea vantului este mai mare in etajul subalpin care ajunge pana la ca 60 m/sec la 1700 m altitudine si descreste cu altitudinea variind in functie de directie intre 1-4 m/sec. In etajul subalpin si montan superior, vantul provoaca pagube arboretelor de molid prin rasturnari si doboraturi foarte frecvente. Vantul constituie un element meteorologic a carui variabilitate in timp si spatiu este determinata de circulatia generala a atmosferei si in primul rand de activitatea diferitelor formatiuni barice, cat si a sistemelor frontale legate de acestea. Atat directia de unde bate vantul, cat si viteza acestuia sunt intotdeauna in functie de sensul si marimea gradientului orizontal al presiunii atmosferice, creat de sistemele barice ce traverseaza sau stationeaza in sectorul respectiv. Relieful, prin aspectul sau eterogen, exercita o influenta deosebita asupra intensitatii vantului si asupra directiei acestuia, accentuand efectele turbulentei dinamice. Alternanta inegala de forme pozitive si negative de relief pe suprafete mai mult sau mai putin extinse, poate provoca o accentuare sau atenuare locala a intensitatii vantului sau poate determina o canalizare total diferita a curentilor de aer fata de circulatia din straturile inalte de aer. Datorita adapostului orografic creat de cadrul geomorfologic local in cadrul depresiunii intramontane Obarsia Lotrului vantul are o intensitate redusa
22
Directia vantului: in depresiunea montana Obarsia Lotrului directia dominanta din care bat vanturile este NV. Regimul local in perimetrul statiei Obarsia Lotrului adapostita de varfuri muntoase spre sud-vest, vest si nord, directia vanturilor este canalizata prin deschiderea oferita de reteaua hidrografica prin vest si nord-vest motiv pentru care aceste directii insumeaza 14% din frecventa Frecventa si viteza vanturilor:
Directia Frecventa % Viteza medie N 0,9 2,5 NE 0,3 1,0 E 1,1 2,2 SE 1,0 2,3 S 0,4 2,0 SV 1,0 2,4 V 5,0 2,5 NV 9,0 2,4 Calm 81,3 -
Din numarul total de cazuri de vant se constata ca directia cu frecventa cea mai mare NV (9,0%) este urmata de directia V (5,0%) iar celelalte directii au frecventa 1,0. Peste 80% din timp la Obarsia Lotrului nu bate vantul.
Frecventa medie a vantului pe directii
N
10
NV NE
5
V
SV S
SE
In conditiile fizico-geografice locale se creeaza o diferentiere in regimul de incalzire a solului si aerului, dezvoltand astfel o circulatie sub forma brizelor. Viteza medie anuala pe directii la Obarsia Lotrului este de 2,2 m/s. Viteza vantului predominant NV este de 2,4m/s la fel ca cea a vantului din SV, iar a vantului din V este de 2,5 m/s la fel ca cea a vantului din N. Celelalte directii au viteze cuprinse intre 2,0-2,3 m/s, exceptie facand vantul din NE care are viteza medie de 1,0 m/s.
Viteza medie pe directii 1976-2008(m/s)
N 3 NV 2 1 V 0 E NE
SV S
SE
23
Pentru a reda mai clar viteza vantului analizam si mediile vitezelor medii lunare si anuale in perioada 1976-2008. .
Luna Media I 0,7 II 0,7 III 0,7 IV 0,5 V 0,5 VI 0,5 VII 0,5 VIII 0,4 IX 0,5 X 0,6 XI 0,6 XII 0,5 Anual 0,6
Din mediile lunare multianuale rezulta ca viteza vantului nu are oscilatii foarte mari, in timpul anului ea mentinandu-se intre 0,4 m/s in luna mai si 0,7 m/s in lunile de iarna, iar viteza medie lunara in perioada 1976-2008 este de 0,6 m/s.
Viteza medie lunara1976-2008 m/s

I XII XI X 0.8 0.6 0.4 0.2 0 IV II III
IX VIII VII VI
Viteza maxima a vantului a inregistrat viteze de 8 m/s la rafala 10 m/s in cazuri extrem de rare. Evapotranspiratia potentiala scade in functie de altitudine de la 637 mm/an la 600 m altitudine pana la cca 400 mm/an la 1700 m altitudine. Valorile evapotranspiratiei potentiale sunt mai mici la toate nivelele altitudinale, decat cele ale precipitatiilor atmosferice medii anuale, diferenta dintre ele crescand continuu cu altitudinea. Date fenologice: Bradul si molidul pornesc vegetatia dupa 15 mai. Infrunzirea are loc la fag intre 15 aprilie si 1 mai, inflorirea in jurul datei de 15 iunie, iar coacerea semintelor in septembrie - octombrie. Efectele incalzirii globale si masuri de diminuare a acestora conform Ordinului 1170/2008 (pentru aprobarea Ghidului privind adaptarea la efectele schimbarilor climatice GASC). Incalzirea globala implica in prezent doua probleme majore pentru omenire: pe de o parte, necesitatea reducerii drastice a emisiilor de gaze cu efect de sera, in vederea stabilizarii nivelului concentratiei acestor gaze in atmosfera, care sa impiedice influenta antropica asupra sistemului climatic si sa dea posibilitatea
24
ecosistemelor naturale sa se adapteze in mod natural, iar pe de alta parte, necesitatea adaptarii la efectele schimbarilor climatice, avandu-se in vedere ca aceste efecte sunt deja vizibile si inevitabile din cauza inertiei sistemului climatic, indiferent de rezultatul actiunilor de reducere a emisiilor. In pofida tuturor eforturilor globale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera, temperatura medie globala va continua sa creasca in perioada urmatoare, fiind necesare masuri cat mai urgente de adaptare la efectele schimbarilor climatice. Conform datelor furnizate de 14 statii meteo de pe cuprinsul tarii noastre s-au evidentiat modificari in ceea ce priveste temperatura si precipitatiile, ca urmare a efectului de incalzire globala. Studiul National asupra schimbarilor climatice In Romania pune in evidentia faptul ca schimbarea climei ca urmare a cresterii concentratiei gazelor cu efect de sera, ar putea avea efecte importante asupra agriculturii, padurilor resurselor de apa, biodiversitatii, turismului, infrastructurii, sanatatii si transporturilor. In ceea ce priveste resursele de apa de pe amplasament, lucrarile hidrotehnice executate in bazinul Lotrului au facut ca riscul de inundatii in zona sa fie redus la maxim, desi Romania s-a confruntat in ultima perioada (2005 2009) cu fenomene extreme si inundatii istorice. Biodiversitate - perturbarea factorilor de mediu intr-o maniera drastica are efect direct asupra evolutiei fiintelor vii, initial asupra capacitatii acestora de adaptare si ulterior asupra capacitatii de supravietuire, putand constitui, in cazuri extreme, factori de eliminare a anumitor specii din retelele trofice cu consecinte drastice asupra evolutiei biodiversitatii la nivel local si cu impact la nivel general. Activitati cum ar fi defrisarea si supraexploatarea pasunatului pot conduce la exacerbarea efectelor schimbarilor climatice, putand atrage chiar disparitia anumitor specii reprezentate de o singura populatie sau de foarte putine populatii si care ocupa nise ecologice deosebit de restranse pe de o parte, dar si deosebit de vulnerabile la aceste efecte. Padurile joaca un rol important in regularizarea debitelor cursurilor de apa, in asigurarea calitatii apei si in protejarea unor surse de apa importante pentru comunitatile locale si are un aport important la reducerea continutului de dioxid de carbon. Modelele utilizate pentru elaborarea scenariilor privind schimbarea climei in Romania indica o crestere a ternperaturii aerului, o crestere a precipitatiilor in lunile reci si o scadere a precipitatiilor in lunile calde. Modelele indica faptul ca padurile de molid si brad sunt mai putin afectate, desi cresterea intensitatii vantului si conditiile ce favorizeaza aparitia vijeliilor poate avea ca rezultat doboraturi de arbori mai ales in zonele limitrofe. Sanatatea umana: schimbarile climatice manifestate prin valuri de caldura, zile friguroase, fenomene meteorologice extreme etc. au efecte negative asupra sanatatii, dar posibilitatea petrecerii timpului liber si a concediului intr-o zona cu poluare 0 si intr-un cadru natural de exceptie poate oferi alternativa care sa
25
conduca la refacerea tonusului si eliminarea stresului provocat de fenomenul de incalzire globala. Turismul: factorii climatici reprezinta elementul-cheie de atractie pentru turistii sositi in destinatiile montane, iar grosimea si durata stratului de zapada reprezinta punctul forte al unei statiuni montane destinate sporturilor de iarna. Calitatea atmosferei este considerata activitatea cea mai importanta in cadrul retelei de monitorizare a factorilor de mediu, atmosfera fiind cel mai imprevizibil vector de propagare a poluantilor, efectele facandu-se resimtite atat de catre om cat si de catre celelalte componente ale mediului. Calitatea aerului In prezent, sursele de afectare a calitatii aerului sunt difuze, necontrolabile si reduse cantitativ si sunt constituite din: - traficul rutier de tranzit in general moderat, mai crescut in perioada vacantei de vara si la sfarsit de saptamana - exploatarile forestiere din zona, limitate la aria punctului de lucru. Se apreciaza ca starea calitatii atmosferei este buna, cu atat mai mult cu cat statiunile din jur (Voineasa, Obarsia Lotrului, Vidra) sunt renumite pentru aerul ozonificat bogat in ioni negativi si esente volatile de brad, indicat atat pentru odihna, cat si pentru tratarea asteniilor nervoase, a starilor de debilitate, de surmenaj fizic si intelectual, a anemiilor secundare, a bolilor aparatului locomotor si ale cailor respiratorii. Principalul factor natural de cura il reprezinta climatul tonic, cu aer curat, lipsit de praf si alergeni si ionizarea accentuata a atmosferei, datorata padurilor de conifere. SOLUL SI SUBSOLUL Date pedologice Pentru scoaterea din circuitul agricol a terenului aflat pe golul alpin s-a elaborat un studiu pedologic de catre Paduraru Ion, ing. pedolog expert evaluator funciar atestat de ministerul agriculturii si alimentatiei, potrivit O.U. 102-2001. S-a analizat invelisul de sol si caracteristicile fizico-chimice ale acestuia in interactiunea lui cu ceilalti factori fizico-geografici, in vederea stabilirii clasei de calitate si bonitatii. La nivel local se disting doua forme mai importante de relief : sectorul de culme ce se desfasoara de la vest la est sub forma unei inseuari intre varful Mioarele (1974 m) si varful Coasta Benghii (1949m); sectorul de versant cu expozitie nordica a muntelui Coasta Benghii. Culmea este in cea mai mare parte ingusta, cu inseuari si mameloane si cu panta generala slaba, rareori depasind inclinarea mai mare de 10 %. Uneori, in cadrul acesteia apar si suprafete aproape plane ce apartin suprafetei de modelare Zanoguta, la altitudini mai mari de 1.800 metri. Din loc in loc au ramas martori de eroziune cristalini sub forma unor pinteni stancosi.
26
Versantul are expozitie generala nordica si margineste nu numai culmea principala ci si alte doua culmi montane scurte. In general gradul de inclinare este cuprins intre 15 si 20 %, mai ales pe traseul celor doua partii de schi ce se suprapun axului celor doua culmi, sunt insa si portiuni de versant in care gradul de inclinare al terenului depaseste 35 %. In acesti munti se disting cele doua mari unitati caracteristice Meridionalilor: Panza Getica si Autohtonul Danubian. Caracteristic pentru perimetru este Panza Getica, aici fiind limita ei sudica. In cuprinsul acestei mari unitati se intalnesc gnaise cuarto-feldspatice, micasisturi, amfibolite si paragnaise micacee, cuartite. Pe suprafata rocii de baza, cu caracteristici chimice acide, s-a format solul depozite deluviale. Grosimea acestor depozite deluviale este mai mica pe terenurile cu grad mare de inclinare sau pe unele varfuri si mai mare pe terenurile cu inclinari mai reduse sau/si de la baza versantilor. Apa subterana se formeaza temporar pe suprafata rocilor si persista in perioadele ploioase. Invelisul de sol rezultat in urma interactiunii factorilor fizico-geografici nu este prea variat, tot asa cum si regimul climatic si roca de solificare. Solul dominant face parte din clasa spodisolurilor, asociat cu districambosoluri (la partea inferioara a versantului local) si aceasta datorita conditiilor climatice si litologice aceleasi. Prepodzolul este intalnit in sectorul superior de versant local. In conditii de climat umed si rece si cu reactie acida a mediului, transformarea resturilor organice este anevoioasa, formandu-se putin humus propriu-zis, acid, inchis la culoare; se acumuleaza de obicei cantitati mari de materie organica in curs de humificare. Proprietati: textura moderat grosiera sau mijlocie nediferentiata pe profil; practic nestructurat sau cu structura grauntoasa in orizontul superior si poliedrica in Bs, in ambele cazuri slab dezvoltata; proprietati fizice si fizico-mecanice, hidrofizice si de aeratie putin favorabile; continut de humus propriu-zis mic, dar mare de materie organica; grad de saturatie cu baze scazut (sub 53%); reactie puternic acida; activitate microbiologica si aprovizionare cu substante nutritive slaba. asociat cu podzol pe culme, mai ales in zona de varfuri. Districambosolul este intalnit in sectorul mijlociu si inferior de versant local. Datorita climatului umed si racoros, rocilor sarace in baze, vegetatiei cu caracter acidifil, transformarea resturilor organice este anevoioasa, se formeaza putin humus propriu zis. In profilul acestui sol apare un orizont B cambic. Proprietati: are textura moderat grosiera nediferentiata pe profil; orizontul B este un orizont de alterare; proprietatile fizice, fizico-mecanice, hidrofizice si de aeratie sunt relativ favorabile; prezinta grad de saturatie cu baze si pH scazut; este slab activ biologic.
27
In urma cercetarii, s-a declarat ca solul cu modul de folosinta pasune are clasa de calitate a V-a si nota de bonitare sub 10. Date litologice si geotehnice Studiul geotehnic elaborat de catre SC BEFAC SRL Ramnicu Valcea caracterizeaza din punct de vedere geomorfologic amplasamentul situat in zona muntoasa, pe versantul nordic al Muntelui Mioarele de la baza sa, cota 1320 pana in varful Stana Miru 1975 si pe Muntele Coasta Benghii, (pe creasta sa) in partea de Nord-Est a golului alpin. In vederea descifrarii litografiei terenului au fost efectuate cartari de suprafata analizand deschiderile naturale, observandu-se ca versantii muntosi ai vaii sunt alcatuiti litologic din cuvertura formata din deluviu, grohotis de panta cu grosimea variabila 1-3 m si stanca, cuartit epizonal stratificat inclinat cu fisuri in masa rocii. In conformitate cu prevederile normativului privind principiile, exigentele si metodele cercetarii geotehnice a terenului de fundare NP074/2007, din datele detinute in arhiva ca urmare a investigatiilor efectuate in zona, amplasamentul se afla pe un teren mediu, categoria geotehnica 3, cu risc geotehnic major. Alcatuirea litologica a amplasamentului obiectivelor partiei este urmatoarea: Roca de baza a zonei este constituita din stanca tare cu cuartite epizonale si catazonale, gnaise si micasisturi stratificate neuniform, inclinate, rasucite de miscarile orogenice ce a concurat la ridicarea masivelor muntoase. Valorile parametrilor geotehnici se incadreaza in jurul valorilor urmatoare: =90o, w=26 kN/mc, f=0,40, Pconv =700kPa. Pe suprafata rocii de baza s-a format in timp pe seama stancii o cuvertura deluviala compusa din elemente heterogene colturoase de dimensiuni variabile. Grosimea deluviului este variabila grosimea cea mai mare este la baza muntelui si se efileaza pe pante abrupte de unde iese la zi stanca. Valorile partametrilor geotehnici: =30o, w = 22 kN/mc, f=0,30, Pconv =200 kPa. In profilul geologic ce cuprinde prezentarea sectiunii transversale a zonei Obarsia Lotrului, nordul Muntilor Latoritei Mioarele - Coasta Benghii, de la cota 1320 la cota 1450 m se observa prezenta stratelor de sol vegetal, grohotis de panta si stanca cuartite dure. = unghiul de frecare interna al probei w = greutatea volumetrica pentru roca f = coeficientul de frecare beton - roca Pconv = presiunea conventionala de calcul stabilita in baza STAS-ului 3300/88, anexa B in baza rezultatelor analizelor de laborator. Date privind panza de apa subterana: apa subterana se formeaza pe suprafata stancilor in timpul precipitatiilor si se epuizeaza dupa incetarea acestora. Date privind seismicitatea zonei si adancimea de inghet: in conformitate cu STAS-ul 11 100/93 localitatea Voineasa-Valcea se afla in zona gradului 71 macroseismic dupa scara Richter. Normativul P100-1/2006, privind zonarea teritoriului Romaniei dupa valorile coeficientilor seismici Ks si Tc, localitatea Voineasa-Valcea are
28
Tc=0,70 sec si ag= 0,16 g pentru IMR 100 ani. STAS - ul 6054/77 indica adancimea de inghet pentru Voineasa-Valcea 1,00. Concluzii si recomandari: o o Zona muntoasa se incadreaza in tipul climatic 1 Conform STAS10101/20/90 si ordin 166//15.02 2005, NP082-04 privind actiunea vantului asupra constructiilor, viteza vantului la Voineasa este de 16 m/sec, coeficient de variatie 0,23. Conform STAS10101/21-90, Ordin 2223/27.12 2005 privind actiunea zapezii asupra constructiilor in Sok kN/mm2, la Voineasa este indicat Sok kN/mm2 = 2,00KN/m2. Suprafata terenului se afla in panta Litologic terenul este alcatuit din stanca tare, strat stabil si deluviu asezat pe suprafata stancii, in panta, care este un strat incert ce nu poate asigura stabilitatea constructiilor. Sunt zone unde acest deluviu se afla pe suprafete orizontale sau cu pante foarte mici, pe care se poate funda in functie de caracteristicile tehnice si de pozitia amplasamentului obiectivelor proiectate; Nivelul apei subterane se afla pe suprafata stancii si se formeaza numai la ploi. Structurile de rezistenta ale constructiilor ce vor fi proiectate urmeaza a fi dimensionate in conformitate cu prevederile normativului P100-1/2006. Se va acorda atentie apararii terenului la viituri prin ziduri de bolovani cu mortar de ciment, incastrate minimum 2,00 m in startul de bolovanis sau in stanca.
Recomandari de principiu privind terenul: o o
o o o
Calitatea solului si subsolului Nu exista date de monitoring asupra solului sau a subsolului, dar prin lipsa activitatilor industriale si agricole din zona se apreciaza ca nu exista surse de poluare actuala. De-a lungul cailor de circulatie (DN 7A) este posibil sa existe fasii inguste de-o parte si alta a drumului afectate de poluanti din trafic (produse petroliere, plumb) dar circulatia moderata din zona conduce la concluzia ca valorile acestora sunt nesemnificative. In zona de realizare a proiectului, nu s-au identificat fenomene de eroziunea sau alunecri de teren. FLORA SI FAUNA Documentarea privind mediul biotic existent are la baza lucrari de specialitate privind flora si fauna din Carpatii Meridionali (Stefureac Tr, Popescu A, Lungu L Contributii la cunoasterea florei si vegetatiei din Valea Lotrului; Velcea V, Savu Al Geografia Carpatilor si a Subcarpatilor Romanesti; Banarescu P Principii si probleme de zoogeografie) si lucrarile referitoare la Muntii Latoritei, Muntii Lotrului, Muntii Parang si Valea Lotrului ale Domnului Profesor Doctor Gheorghe Ploaie. De asemenea am folosit ca surse de documentare observatiile si discutiile cu specialisti in silvicultura ca inginerii Robert Bancescu si Gheorghe Diaconeasa si profesorul Gheorghe Sporis. Mentionam si contributia adusa de domnul inginer Nitulescu Ion dela SC Biotop 2006 SRL Targu Jiu, care a alcatuit Fisa Tehnica de transmiteredefrisare pentru suprafata de 9,919 ha teren forestier pentru realizarea partiei prin padure.
29
Zona Bazinului superior al Lotrului se incadreaza si din punct de vedere al vegetatiei in caracterele specifice zonei montane de care apartine si anume in grupa ParangLotru din cadrul Carpatilor Meridionali. Incadrarea geobotanica a regiunii: bazinul Lotrului superior se afla situat la limita de demarcatie a celor doua mari Provincii biogeografice cunoscute in spatiul Carpatic si anume Provincia Dacica si Provincia Moesica, in aceasta zona intrepatrunzandu-se elemente din ambele Provincii, alaturi de care apar si elemente panonice. Intrepatrunderea celor doua Provincii pe linia de Sutura Carpatica coroborata cu numarul mare de specii endemice sau relicte face ca diversitatea spectrului fitogeografic in zona analizata sa fie ridicata. Covorul vegetal este consecinta interactiunii tuturor factorilor naturali locali si generali: topoclimate si microclimate locale, expozitia pantelor, conditii pedologice, regimul vanturilor, insolatiilor si precipitatiilor, substratul geologic, conditiile hidrologice locale, interventia antropica. Caracteristica dominanta si specifica a covorului vegetal al zonei de interes este zonarea altitudinala (etajarea) asociatiilor vegetale incepand asociatii vegetale ale etajului boreal, asociatii vegetale ale etajului subalpin si asociatii vegetale de gol alpin. Vegetatia este specifica solurilor acide. Ca la toate masivele muntoase ale Meridionalilor, invelisul vegetal este etajat in functie de altitudine. In etajul superior al padurilor intalnim molidisuri, iar in interiorul lor specii ierboase adaptate la conditii reduse de luminozitate (macrisul iepurelui Oxalis acetosella; clopoteii Campanula abietina). La altitudini mai mari apar jnepenisuri si asociatii ierboase de tipul nardetelor. Flora 1.Fitocenoza padurilor boreale de rasinoase: vegetatia dominanta din zona de proiect este reprezentata de padure de molid (Picea abies), cu Leucanthemum waldsteinii, Hieracium rotundatum. Este vegetatia de padure caracteristica etajului montan superior, raspandita in lungul intregului lant al Carpatilor Meridionali. Se dezvolta in conditii optime la altitudini de 1450-1750 m. Molidisurile se dezvolta pe pante slab pana la mediu inclinate, pe soluri brune, podzoluri, soluri acide. Asociatia de baza este alcatuita din arborete pure de molid (Picea abies), cu participarea in proportii reduse (sub 5 %) a unor indivizi apartinand speciei Sorbus aucuparia scorus. Stratul arborescent dens impiedica dezvoltarea arbustilor, iar stratul ierbos nu este uniform dezvoltat. Apar exemplare din specii ce pot fi gasite in aproape toate molidisurile: Oxalis acetosella, Soldanella hungarica, Homogyne alpina, Campanula abietina, Hieracium rotundatum, Dryopteris spinulosa, Saxifraga cuneifolia, Doronicum carpaticum, Adenostyles alliariae, Leucanthemum waldsteinii. 2) Fitocenoza golului alpin: zona golului alpin se dezvolta de la limita superioara a padurii (cca 1800 m) pana la cele mai inalte altitudini. Au fost definite doua subzone: Subzona subalpina cu vegetatie lemnoasa caracterizata in general prin prezenta jnepenisurilor, ienuparisurilor, aninului de munte, salciilor pitice, smirdarului,
q 30
merisorului si afinului. Apare zimbrul monument al Naturii- precum si alte plante ierboase: horstii ghintura, macrisul iepuresc, degetarut, specii de graminee, etc. Subzona alpina superioara cu vegetatie ierboasa, situata deasupra subzonei subalpine cu vegetatie lemnoasa, caracterizata prin prezenta dominanta a gramineelor si elemente alpine ca: lana caprelor, garofita de munte, piciorul cocosului, iarba rosioara, gentiene,etc.
q
In zona de proiect, vegetatia golului alpin este formata din asociatii ierboase de tipul nardetelor, asociata tipului de sol si anume sol acid (intalnim districambosoluri - prepodzol umbric, mezolitic (roca dura in intervalul 50-100cm), nisipolutos moderat scheletic, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare in situ grosiere necarbonatice provenite din micasisturi si/sau paragnaise, erodat slab prin apa si districambosol tipic, lutonisipos, dezvoltat pe depozite de dezagregare-alterare de pante mijlocii necarbonatice situate discordant pe micasisturi). In golul alpin intalnim pajisti si tufarisuri alpine si subalpine: pajisti alpine medioeuropene (Carex curvula, Oreochloa disticha, Juncus trifidus, Festuca airoides, Nardus stricta), tufarisuri pitice si licheni pe roci silicioase. Aceste pajisti sunt alcatuite din asociatii de ierburi scurte, adaptate la conditiile de dezvoltare dificile, cauzate de temperaturile scazute, precipitatii, intensitatea razelor UV, vanturi puternice. Vegetatia reprezinta un stadiu avansat al procesului de intelenire si solificare, intrerupt uneori de eroziuni. Cele mai semnificative specii caracteristice ale pajistilor alpine sunt: Agrostis rupestris, Avenastrum versicolor, Astragalus alpinus, Anthemis carpatica, Festuca airoides, Elyna myosuroides, Campanula alpine, Primula minima, Poa alpina, P. media, Carex curvula, C. rupestris, C. capillaris, Sesleria coerulans, Juncus trifidus, Armeria alpina, Polygonum viviparum, Pedicularis verticillata, Potentilla ternata etc. Aceste specii au talie scunda de 1-15(25) cm, insa unele specii au talie foarte mica (2-5cm), fiind alipite de sol, cum ar fi: Primula minima, Silene acaulis, Minuartia sedoides. Potentillo chrysocraspedae-Festucetum airoidis reprezinta asociatia cea mai fercvent intalnita in etajul alpin si subalpin, pe pantele domoale si coamele expuse vanturilor puternice. Din aceasta asociatie fac parte speciile: Agrostis rupestris, Luzula sudetica, Potentilla ternata, Primula minima, alaturi de numeroase specii de briofite si licheni. Carex curvula are un rol deosebit de important in fixarea solului in conditiile de eroziune cauzate de apele repezi ce se scurg pe pantele inclinate si de vanturile puternice permanente. Pe versantii nordici si nord-estici ai etajului alpin, cu acumulari mari de zapada se dezvolta o vegetatie alpina arctica, avand ca specii caracteristice pe: Salix herbacea, S. reticulata, S. retusa, Soldanella pusilla, Ranunculus alpestris, Gnaphalium supinum, Pedicularis oederi etc. Tufarisurile subalpine, dezvoltate la baza golului alpin spre padure, alcatuite din specii subarbustive secunde sunt de multe ori puternic degradate datorita defrisarilor urmate de pasunatul intens. Speciile caracteristice acestor tufarisuri sunt: Juniperus communis, Loiseleuria procumbens, Vaccinium myrtillus, V. vitisidaea.
31
In urma degradarii pajistilor de Festuca rubra si Agrostis tenuis, ca urmare a suprapasunatului, s-a instalat Nardus stricta, specie care nu este consumata de animale si care astfel devine dominanta. Alaturi de aceasta se pot instala decat cateva specii, considerate plante fidele nardetelor, cum ar fi: Festuca airoides, F. nigricantis, Poa media, Potentilla chrysocraspeda, Cerastium fontanum si uneori Bruckenthalia spiculifolia. Fauna Incadrarea zoogeografica a zonei: sub aspect biogeografic, spectrul este foarte divers, zona analizata incadrandu-se in bazinului superior al Lotrului din Districtul Carpatilor Meridionali. 1. Zoocenoze ale padurilor de molid: asociatia faunistica nu este foarte bogata acest lucru explicandu-se prin conditiile aspre de mediu (intuneric, regim termic, frecventa vanturilor, ierni cu zapada abundenta). Totusi mentionam faptul ca in cadrul padurii de molid se afla habitatul preferat al ursului, (acesta gasind aici conditii optime de liniste si intuneric pentru a-si stabilii barlogul). este prezenta o diversa fauna de ciocanitori, (deosebit de valoroasa pentru starea de sanatate a molidisurilor), dintre care amintim pe Picoides tridactilus alpinus si Drycopus martius martius, precum si multe pasari cantatoare cum ar fi: mierla (Turdus merula); litiera formata din cetina adaposteste o fauna specifica de nevertebrate: gasteropode, isopode, colembole, pseudoscorpioni, anelide, proture si miriapode dintre lepidoptere amintim doar familia Lymantridae si in special pe Lymantria monacha, care este un daunator periculos al acestor ecosisteme (defoliator); tot ca daunatori, dar de data aceasta este vorba de daunatorii de scoarta, amintim familia Ipidae.
2. Zoocenoze ale golului alpin: Zoocenoza ecosistemelor alpine de stancarie: dintre animalele nevertebrate trebuie mentionate numeroase gasteropode, ortopterele, intreg spectrul de lepidoptere (atat de noapte cat mai ales de zi), chilopodele si anelidele, numeroase colembole, formicide, miriapode si araneide. in cadrul acestor ecosisteme se afla habitatul favorabil pentru soparle (Lacerta agilis, Lacerta viridis, Lacerta muraria), pasari rapitoare de tipul uliilor (Accipiter nisus), precum si corbul (Corvus corax).
Zoocenozele de pajisti si pasuni alpine: Fauna este similara celei prezentate in cadrul zoocenozei de stancarie cu diferenta ca aici nu mai apar specii specifice arealelor stancoase, cum este cazul reptilelor, decat cu totul accidental, datorita climatului foarte rece. Avifauna este caracterizata drept cea mai saraca zona, cunoscuta ca zona corbilor (Corvus Corax) si fasa alpina (Anthus spinoleta).
32
Relatia proiectului cu reteaua Natura 2000 Din totalul terenului pe care se realizeaza obiectul de investitii de 21 ha, 13,981 ha (0,047 % din suprafata totala a sitului de 29907 ha) se afla in interiorul sitului ROSCI 0188 Parang si 0,052 ha in interiorul sitului ROSCI 085 Frumoasa si ROSPA 0043 Frumoasa (inclusiv reteaua de apa tehnologica), dintre care 0,02 ha pe luciul de apa al Lacului Vidra. Pe golul alpin, in partea de vest, la o distanta de peste 500 m de limita amplasamentului analizat se afla Rezervatia de jnepenisuri Miru Bora cu suprafata de 25 ha, localizata in Muntii Latoritei sub Varful Bora, la Obarsia Vaii Mirului. Natura 2000 reprezinta o retea de zone desemnate de pe teritoriul Uniunii Europene in cadrul careia sunt conservate specii si habitate vulnerabile la nivelul intregului continent. Programul Natura 2000 are la baza doua Directive ale Uniunii Europene denumite generic Directiva Pasari si Directiva Habitate, directive transpuse in legislatia nationala prin OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice. Descrierea generala a Sitului de Interes Comunitar ROSCI0188 PARANG
Formularul standard RO-SCI-0188 Parang este prezentat in anexa. RO-SCI-0188 Parang face parte din regiunea biogeografica alpina, avand o suprafata de 29907 ha. Localizare - coordonate: latitudine nordica 45o2055, longitudine estica 23o357, altitudine minim 646 m, maxim 2520 m si medie 1629 m. Legaturi cu alte situri Natura 2000:ROSCI0085 Frumoasa, ROSCI0128 Nordul Gorjului de Est, ROSPA0043 Frumoasa, ROSCI0063 Defileul Jiului Regiunile administrative:Hunedoara 36 %, Valcea 33 % si Gorj 31% Muntii Parang reprezinta sectorul cel mai inalt al Carpatilor Meridionali dintre Olt si Jiu, varful Parangul Mare avand altitudinea de 2519 m. La nord de acesta se deschid impresionante circuri glaciare: Silveiu, Rosiile, Gauri, Zanoaga si Calcescu, ce adapostesc lacuri glaciare, drenate de izvoarele Jietului si Lotrului. Spre est sunt caldarile de la Muntinu si mai ales Urdele din care porneste o vale glaciara tipica. Exista deasemenea caldarile glaciare Balcesu, Cioara, Galbenu, Igoiu, din care pornesc paraie ce se unesc cu Latorita. Importanta acestui SCI consta in padurile seculare de fag, in care se intalnesc specii lemnoase de carpen, mesteacan, soc rosu, prezenta ferigilor (pteridium aquillinum, phyllitis scolopendrium), alaturi de plante cu flori: vinarita (asperula odorata), coltisorul (dentaria bulbifera). Pajistile alpine sunt reprezentate de nardus stricta, festuca suspina, rhododendron kotshyl si pinus mughus. Sunt prezente floarea de colt (leontopodium alpinum) si gentiana, ambele, considerate monumente ale naturii. In SCI Parang sunt inventariate un numar de 19 habitate de interes comunitar, 3 specii de mamifere, 1 specie de amfibieni, 1 specie de peste, 2 specii de
33
nevertebrate, 1 specie de plante. Alte specii importante de flora si fauna prezente in sit - un numar de 35 specii. Speciile si habitatele marcate cu asterisc (*) sunt prioritare.. In ROSCI 0188 Parang - suprafata cea mai mare de habitat de padure este ocupata de tipul 9410 Paduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (VaccinioPiceetea), 8972 ha, urmand tipul de habitat de padure 91V0 - Paduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) cu o suprafata de 7476 ha si 9110 - Paduri de fag de tip LuzuloFagetum cu 6280 ha. In situl Parang se afla doua specii prioritare de mamifere, ursul si lupul. Caracterizarea lor este prezentata in anexa. Calitatea si importanta: importanta acestui SCI consta in padurile seculare de fag, in care se intalnesc specii lemnoase de carpen, mesteacan, soc rosu etc. Se remarca impactul peisagistic deosebit de impresionant. Remarcam de asemenea prezenta ferigilor: Pteridium aquillinum, Phyllitis scolopendrium, alaturi de plante cu flori: vinarita-Asperula odorata, coltisorul-Dentaria bulbifera etc. Pajistile alpine sunt bine reprezentate prin speciile: Nardus stricta, Festuca suspina, uneori aceste pajisti sunt intrerupte de amestecul: Rhododendron kotshyi si Pinus mughus. Importanta si prezenta este si Floarea de colt - Leontopodium alpinum - simbol al ocrotirii cadrului natural. In Parang isi gasesc habitatul propice 2 specii din carnivorele mari protejate in intreaga Europa si numeroase specii de pasari de asemenea protejate prin legislatia internationala. In acest sit, pe versantul sud-vestic al Varfului Parangul Mic se afla unica statiune sigura din tara in care apare specia balcano-dacica Potentilla haynaldiana, alaturi de alte specii saxicole de origine daco-balcanica, cu care contureaza cenoze saxicole de o deosebita importanta pentru aceasta zona deoarece ele se intalnesc numai in unele masive muntoase din Balcani. Vulnerabilitate: ca activitati antropice vulnerabile pentru habitate sunt: exploatarea nerationala a resurselor naturale, pasunatul excesiv, taierea jnepenisului, exploatarea masei lemnoase, turism necontrolat, braconaj. In vecinatatea ariei analizate, la distanta de 500 m de aceasta se gaseste Jnepenisul Miru Bora, declarat Rezervatie Naturala Cod RO04. Jnepenisurile se gasesc in zone unde stratul de zapada este prezent 80-160 zile pe an, astfel ca perioada de vegetatie de 5-6 luni pe an ofera o perioada de crestere si maturizare a lemnului de maxim 3-4 luni pe an (Soran V., Andreica A., Bercea V., 1985). Zapada poroasa, continand un mare volum de aer actioneaza ca termoizolant si are un important rol protector, fata de temperaturile foarte coborate. Elasticitatea tulpinilor ofera o rezistenta deosebita impotriva avalanselor, viscolelor si stratului gros de zapada. Jnepenisurile constituie un sistem de aparare impotriva avalanselor, protejand padurea si limiteaza posibilitatea aparitiei de torenti si a eroziunii solului, contribuind la crearea unui debit uniform de apa al izvoarelor.
34
Pentru protejare jnepenisului care a avut mult de suferit in ultima perioada prin taieri abuzive s-a propus marcarea in teren cu borne, protejarea cu perimetru de protectie si zona tampon de 150 m jur imprejur. De asemenea s-a propus amplasarea unui panou indicator care sa atentioneze asupra existentei rezervatiei si sa interzica taierile. Bilant suprafete afectate de proiect, situate in situl Parang:
Denumire obiectiv Partia de schi Mioarele, Tronson A Telegondola (cota 1850 1320) Partia Mioarele Tronson B, Telegondola (cota 1965 1850) Partia de schi Varful Stana Miru statia intermediara Teleschi 2 (cota 1965 1852) Partia Varful Stana Miru Varful Coasta Benghii Telescaun (cota 1945 1770) Zona superioara de legatura Total Totala ha 3,90 2,979 2,23 3,072 1,8 13,981 Suprafata afectata % Defrisata ha 3,90 0,047 3,9 % 0,013
Pentru partia prin padure, cu instalatiile si constructiile aferente, se vor utiliza 3,9 ha de teren care necesita scoatere din circuitul silvic. Pentru instalatiile de transport pe cablu aferente partiilor de pe golul alpin se vor utiliza 10,081 ha, dintre care 0,995 ha vor fi scoase din circuitul agricol. Bilant terenuri ocupate definitiv cu constructii, ce necesita scoatere definitiva din circuitul forestier si agricol:
Denumire obiectiv Statii captare-pompare apa tehnologica 3 buc Cota 1850: - Cladire multifunctionala cu servicii de alimentatie publica, punct de prim ajutor, grupuri sanitare, garaj pentru echipamentele de intretinere partie si specifice activitatilor de salvamont: doua ATVuri si un snowmobile - Statie intermediara Cota 1965: Refugiu salvamont pe golul alpin Servicii apreschi terasa creasta Telegondola Piloni sustinere telegondola dintre care amplasati pe partie in padure 11 buc si amplasati pe golul alpin 6 buc Statie superioara gondola si post trafo Telescaun Piloni sustiinere telescaun amplasati pe partie (11 buc) si Statii intoarcere (statie inferioara si superioara) Piloni sustinere teleschi 2 amplasati pe partie (10 buc) Camine pe reteaua de alimentare cu apa si de canalizare, inclusiv pluviale Camine racord tunuri de zapada si hidranti Stalpi de iluminat pe traseul partiei Total Suprafata ocupata (mp) Totala % 5 4175 3225 -
950 3890 50 3840 790 140 650 1035 135 900 125 25 15 50 10110
0,0034
35
Descrierea generala a Sitului de Interes Comunitar ROSCI0085 si Sitului avifaunistic ROSPA0043 Frumoasa ROSCI0085 si ROSPA0043 Frumoasa se intind pe suprafata a 4 judete: Valcea, Sibiu, Alba si Hunedoara, ocupand 48 % din suprafata de 46097,29 ha a Comunei Voineasa, adica 22126,29 ha. Limita sudica a acestui sit o reprezinta drumul national DN7A. Zona de interes pentru implementarea proiectului este o suprafata de 200 mp din luciul de apa a Lacul de acumulare Vidra pe care se va instala pontonul de captare apa tehnologica pentru alimentarea instalatiei de zapada artificiala si pontonul de acces. Pentru realizarea retelei de aductiune apa tehnologica se va afecta temporar o suprafata de circa 320 mp de-a lungul Paraului Uscat. Procentul de suprafata afectata din intreaga intindere a sitului Frumoasa este nesemnificativ (0,00011 %, inclusiv reteaua de apa tehnologica). Formularele standard RO-SCI-0085 Frumoasa si ROSPA 0043 Frumoasa sunt prezentate in anexa. RO-SCI-0085 Frumoasa cu o suprafata de 137115 ha face parte din zona biogeografica alpina. Localizare-coordonate: latitudine nordica 45o3533, longitudine estica 23o4851, altitudine minim 350 m, maxim 2254 m si medie 1446 m. Legaturi cu alte situri Natura 2000: ROSCI0085 Frumoasa, ROSCI0132 Oltul Mijlociu Cibin Hartibaciu, ROSCI 0188 Parang. Regiunile administrative: Alba 19%, Hunedoara 2%, Sibiu 60% si Valcea 19 %. Situl este compus din trei masive montane (Cindrel, Lotru si Sureanu) ce fac parte din grupa Muntilor Parang, despartite de raurile Sadu, Frumoasa si Sebes. Forma de relief este rotunjita ca urmare a sculpturii intr-o alcatuire din sisturi cristaline. Situl reprezinta un relief glaciar bine pastrat, circuri glaciare reprezentative fiind: Iezerul Mare, Iezerul Mic si Iezerul Sureanu. Situl constituie una din cele mai importante regiuni pastorale din Carpati. In prezent, pentru o mare parte in sit este in curs de pregatire documentatia stiintifica in vederea declararii Parcului Natural Frumoasa. In interiorul limitelor propuse se afla rezervatiile naturale: Cindrel, Iezerele Cindrelului, Luncile Prigoanei, Iezerul Surianu, Cristesti, Jnepenisul Stricatul si Suvara Sasilor. 69 % din suprafata sitului propus se afla in proprietatea statului si 31 % in proprietate privata. In ROSCI0085 Frumoasa inventariate un numar de 11 habitate de interes comunitar, 4 specii de mamifere, 2 specii de amfibieni si reptile, 3 specii de pesti de interes comunitar, 11 specii de nevertebrate si 5 specii de flora. In ROSCI 0085 Frumoasa - suprafata cea mai mare de habitat de padure este ocupata de tipul 9410 - Paduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea) cu o suprafata de 54.846 ha, urmand tipul 91V0 - Paduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) cu o suprafata de 20.567 ha, 9110 - Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum ocupand o suprafata de 13.711 ha. In afara de paduri, alte tipuri de habitate prezente in sit sunt tufisuri, tufarisuri, pajisti naturale, stepe. O parte din paduri sunt virgine sau cvasivirgine, acestea polarizand o mare diversitate
36
biologica terestra, constituind o avutie nationala inestimabila. Multe dintre padurile existente, pure sau in amestec, au varste medii de peste 120 si chiar 160 de ani, fiind excelente habitate pentru populatii viabile de urs, lup si ras. Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:canis lupus si ursus arctos (specii prioritare) , lutra lutra si lynx linx In sit sunt prezente un numar de alte 135 specii specii importante de flora si fauna, mentionate in Formularul Standard Natura 2000. Tipurile de habitate si speciile indicate printr-un asterisc (*) sunt habitate naturale si specii prioritare aflate in pericol de disparitie, pentru a caror conservare Comunitatea Europeana are o responsabilitate deosebita, datorita proportiei reduse a arealului acestora pe teritoriul Uniunii Europene. Calitatea si importanta sitului sunt date de cele 11 tipuri de habitate de interes comunitar identificate in aceasta arie si care acopera peste 80% din suprafata totala, din care padurile de molid perialpine, jnepenisurile si pasunile alpine si subalpine sunt cele mai reprezentative. O parte dintre paduri sunt virgine sau cvasivirgine cu o mare diversitate biologica terestra. Multe dintre ele au varsta medie de 120 si chiar 160 de ani, fiind excelente habitate pentru urs, lup, ras. Vulnerabilitatea este reprezentata de presiunea mare exercitata de exploatarile forestiere necontrolate asupra habitatelor de padure si de pasunatul excesiv si turismul necontrolat asupra pasunilor alpine. Jnepenisurile, una din speciile cu rol protector deosebit pentru suprafetele pe care le acopera, cu rolul de a proteja pantele de eroziune si de a retine o mare parte din precipitatiile caute, alimentand izvoarele, sunt de multe ori incendiate in vederea cresterii suprafetelor de pasune alpina. Populatiile de carnivore sunt vulnerabile datorita vanatorii, braconajului si deteriorarii habitatelor. In plus, exista o presiune asupra populatiei de capra neagra exercitata de pasunatul excesiv in zona alpina, degradarea pasunilor si atacarea acestora de catre caini. RO-SPA-0043 Frumoasa: prin HG nr.1284/2007, care stabileste Ariile de Protectie Avifaunistica ca parte integranta a Retelei Ecologice Europene Natura 2000, situl Frumoasa este declarat si sit SPA - Arie de Protectie Avifaunistica fiind inventariate un numar de 11 specii de pasari protejate la nivel european ROSPA Frumoasa are o suprafata de 131182 ha, face parte din zona biogeografica alpina. Localizare-coordonate: latitudine nordica 45o3534, longitudine estica 23o5144, altitudine minim 351 m, maxim 2254 m si medie 1450m. Legaturi cu alte situri Natura 2000:ROSCI0085 Frumoasa, ROSCI0132 Oltul Mijlociu Cibin Hartibaciu, ROSCI 0188 Parang. Regiuni administrative: Alba 17,8%, Hunedoara 1%, Sibiu 61,1 % si Valcea 20,1 %. In sit au fost inventariate un numar de 11 specii de pasari protejate la nivel european: Picoides tridactylus (ciocanitoarea cu 3 degete), Bonasa bonasia (ierunca), Glaucidium passerinum (ciuvica, cucuveaua pitica), Aegolius funereus
37
(minunita), Strix uralensis (huhurezul mare), Caprimulgus europaeus (caprimulgul), Dryocopus martius (ciocanitoarea neagra), Dendrocopos leucotos (ciocanitoare cu spate alb), Ficedula parva (muscarul mic), Ficedula albicollis (muscarul gulerat), Tetrao urogallus (cocosul de munte). Caracterizarea celor 11 specii de pasari este prezentata in anexa. Calitate si importanta: populatii importante din specii amenajate la nivelul Uniunii Europene 2 specii: cocos de munte (Tetrao urogallus), ciocanitoare de munte (Picoides tridactylus).Regiune de munte cu paduri de conifere, mai putin mixte si cu zone descoperite alpine. Este o zona valoroasa peisagistica cu un impact antropic nesemnificativ. In padurile intinse de conifere gasim efective importante la cocosul de munte si la ciocanitoarea de munte. In numar mai mic intalnim si specii de ierunca (Bonasa bonasia) si ciuvica (Glaucidium passerinum). Vulnerabilitate: efrisarile, taierile ras si lucrarile silvice care au ca rezultat taierea arborilor pe suprafete mari;taierile selective a arborilor in varsta sau a numitor specii, adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci, turismul necontrolat, menajari forestiere si taieri in timpul cuibaritului speciilor periclitate,vanatoarea in timpul cuibaritului prin deranjul si zgomotul cauzat de catre gonaci, anatoarea in zona locurilor de cuibarire a speciilor periclitate, braconaj, practicarea unor sporturi extreme cum ar fi enduro; distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor, deranjarea pasarilor cu capcane, scoaterea puilor pentru comert ilegal. Unele populatii de pasari au o deplasare sezoniera care incepe imediat dupa terminarea cuibaritului si poate fi considerata ca o hoinarire postnuptiala cu scop trofic coboarand din etajele forestiere spre terenuri agricole, cultivate iar alte specii la sfarsitul verii - inceputul toamnei fac o deplasare verticala inversa, din etajele inferioare spre golurile de munte. Populatiile caracteristice pentru padurile boreale ca Tetrao urogallus, Aegolius funereus, Glaucidum passerinum, Dryocopus martius, Picoides tridactylus raman in padurile de molid si in perioada hibernala, dar cele mai multe ierneaza in padurile de amestec, datorita conditiilor ecologice si potentialului trofic mai favorabile. Populatii importante de specii amenintate la nivelul Uniunii Europene 2 specii Tetrao urogallus (cocos de munte) si Picoides tridactylus (ciocanitoare de munte). Populatia de pasari este perturbata de actiuni vulnerabile cum sunt: defrisari si lucrari silvice care au ca rezultat taierea arborilor pe suprafete mari, amenajari forestiere si taieri de arbori in timpul cuibaritului, adunarea lemnului de foc, turismul necontrolat, braconaj, vanatoarea in zona locurilor de cuibarire si zgomotului cauzat de gonaci, practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, masini de teren, distrugerea cuiburilor, deranjarea pasarilor in timpul cuibaritului, prinderea pasarilor cu capcane, scoaterea puilor pentru comert ilegal.
38
Bilant suprafete, afectate de proiect, situate in situl Frumoasa ce nu necesita scoatere din circuitul forestier:
Suprafata totala Denumire obiectiv Ponton captare apa tehnologica Lacul Vidra (pe luciul de apa) Retea alimentare apa tehnologica Total ha 0,020 0,0175 0,0375 % 0,00003 Din care ocupata definitiv ha % 0,020 0,020 0,000015
Trasaturi generale privind managementul Ariilor de Protectie SCI si SPA din cadrul retelei Natura 2000 1. In SCI si SPA sunt permise acele activitati antropice care nu afecteaza speciile pentru care respectivul sit a fost desemnat. In principiu (exceptand activitatile care sunt vadit antiecologice de exemplu secarea mlastinilor intr-o zona desemnata pentru specii dependente de astfel de zone: starc pitic, buhai de balta) se pot desfasura in continuare activitatile care au avut loc pana acum si, in plus, alte activitati care nu afecteaza populatiile speciilor tinta, pentru care SPA-ul a fost creat. 2. Populatia din cadrul ariilor de protectie trebuie informata ca desemnarea unei astfel de arii nu limiteaza activitatile pe care le desfasoara. Un sit SCI sau SPA nu este la fel de restrictiv ca o rezervatie stiintifica sau naturala. 3. Managementul fiecarui SCI sau SPA este specific, directionat de varietatea speciilor pentru care a fost desemnat. Includerea anumitor caregorii de terenuri (paduri, pasuni, zone agricole etc) este dictata de necesitatile biologice ale speciilor tinta. Pentru elaborarea planurilor de management este absolut necesara cunoasterea florei si faunei si biologiei speciilor de flora si fauna si de pasari. 4. Este necesara monitorizarea permanenta a evolutiei efectivelor speciilor tinta pentru a detecta la timp eventualele declinuri numerice. Rezultatele monitorizarii trebuie sa faca parte din rapoartele periodice despreSCI si SPA. 5. Pentru speciile cuibaritoare este necesara protejarea locurilor pentru cuibarit, mai ales in perioada de maxim interes (de la inceputul constructiei cuibului pana la parasirea acestuia de pui) si a locurilor de hranire. 6. Pentru speciile aflate in pasaj sau care ierneaza, trebuie protejate locurile de innoptare / odihna si locurile de hranire. 7. Pentru animalele din zona este necesara protejarea in timpul perioadei de rut si a locurilor de hranire Pentru siturile analizate nu au fost elaborate pana in prezent planuri de management cu zonare si cu obiective de conservare definite precis. Custozii acestor situri au fost numiti in anul 2010 in sesiunea a 2-a din 28.05.2010 de catre Comisia de Evaluare cu privire la atribuirea in custodie a ariilor protejate. Astfel, pentru ROSCI 0188 Parang a fost numit custode Fundatia Guard Forest reprezentat de ing. Deaconeasa Gheorghe, iar ROSCI0085 si ROSPA0046 Frumoasa au fost atribuite Consiliului Judetean Alba reprezentat de Ion Dumitrel.
39
Calitatea biodiversitatii pe amplasament In zona analizata cu suprafata de 21 ha din care 13,981 ha sunt amplasate in situl ROSCI 0188 Parang, vegetatia se prezinta astfel:
Intre cotele 1320-1800 m habitatul intalnit este format din molidis compact de
tip 9410 - Paduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea). Implementarea proiectului Dezvoltarea Infrastructurii de Agrement in Statiunea Turistica Voineasa Judetul Valcea afecteaza arboretele de molidis pur (100% molid). Diseminat apare scorusul de munte (Sorbus aucuparia). Vegetatia forestira ocupa cea mai mare parte a acestei regiuni si are imporanta productiva si protectoare. In zona de interes, etajul de vegetatie se intinde pana la limita golului alpin, are o mare amplitudine altitudinala si o mare continuitate, lucru neintalnit de exemplu pe versantii sudici ai Meridionalilor. Padurile de molid alcatuiesc majoritatea covarsitoare a padurilor din bazinul Lotrului, arealul natural al molidului se continua pe clina sudica a Carpatilor Meridionali pana in subzona de amestec cu foioasele. Exemplare izolate de molid urca altitudinal pana in zona subalpina. Molidul este o specie continentala, montana si subalpina, de climat rece si umed, cu nebulozitate mare. Are nevoie de putina caldura estivala si se multumeste cu un sezon de vegetatie scurt. In primii 2-3 ani este sensibil la seceta datorita sistemului radicelar trasant. In ceea ce priveste solul, molidul are o mare plasticitate: este indiferent fata de continutul de substante nutritive. In cazul de fata creste viguros pe soluri brune acide, cu humus brut, moderat schelete, aerisite si cu umiditate suficienta. Litiera sa bogata, groasa, pasloasa, se descompune anevoie si imperfect. Temperamentul molidului este de semiumbra. Puietii vegeteaza sub masiv 2-3 decenii dar pusi in lumina nu-si mai pot reactiva cresterea si se usuca. Din aceasta cauza este explicabil faptul ca arboretele din aceasta zona sunt pure si ca la parterul acestora vegetatia erbacee este slab reprezentata iar cea subarbustiva lipseste. Biodiversitatea pe amplasament intre cotele 1320 1800 este caracterizata de:
Structura biocenozei - populatiile specifice care intra in compozitia biocenozei si modul lor de distribuire in spatiu si timp (permanent, temporar) populatii specifice: populatia arborilor de molid, permanenta, distribuita uniform pe 100% din suprafata populatia de Vaccinium Myrtilus (afin) permanenta, distribuita neuniform pe 5 % din suprafata (cca. 0,5 ha) populatii de Oxalis acetosela (macrisul iepuresc) nepermanenta, distribuita neuniform pe cca 5,0 ha (50 % din suprafata afectata de constructii) ciuperci, licheni, muschi, permanente, densitate moderata, uniform raspandite necromasa descompunatoare, permanenta, activa, raspandita in toata biocenoza
Flora -
40
Fauna populatii permanente de mamifere arboricole (veverita, parsul de padure, jderul de copac) avifauna temporara si permanenta destul de bine reprezentata pentru o monocultura de molid, datorita faptului ca arborii sunt la maturitate si semintele lor sunt importanta sursa de hrana a pasarilor insecte defoliatoare, nepermanente, populatii nepermanente de mamifere terestre (vulpe, lup*, urs*, mistret, cerb). In perimetru nu au fost identificate scorburi, vizuini, barloage etc. populatii permanente de mamifere de litiera (soareci) populatii permanente de viermi, rame, alte insecte.
Compozitia biocenozeipadurea de molid are un inventar restrans de populatii fata de padurile amestecate de rasinoase cu foioase dar, populatiile de consumatori si descompunatori sunt numeroase si active. o Diversitatea biocenozei sau gradul de complexitate al compozitiei: avand in vedere ca scheletul biocenozei este alcatuit din etajul unei populatii 100% de arbori de molid pe care se grefeaza si celelalte populatii dependente de padure, numeric restranse, ca nu sunt specii de arbori in competitie pentru acelasi spatiu, indicele de diversitate, dupa formula lui Shanon, este practic 0. o Diversitatea genetica a molidului ca schelet al biocenozei padurii, intereseaza ca unica specie din compozitia arboretului. Molidul este o specie cu areal foarte vast si are cateva rase geografice distincte. In Carpati, molidul este reprezentat de o rasa geografica specifica, remarcabila prin fondul genetic, dar neunitara in tot arealul din tara noastra. Astfel, molidul din Carpatii Orientali are vitalitatea generala si potentialul de bioacumulare net superior fata de molidul din Meridionali, implicit si fata de molidul din Valea Lotrului. In padurea care va fi afectata de construirea partiei Mioarele nu se gasesc rase climatice locale si nu au fost identificate la teren forme sau varietati care sa atraga atentia.
Stratificarea biocenozei pe verticala: se disting cteva straturi ale biocenozei padurii de molid echiene, monoetajate: o Stratul arborilor, compact, relativ dens, cu dezvoltare medie pe verticala de 18 28 m, in care se disting cateva etaje: etajul coronamentului bioactiv, cu rol determinant in absorbtia de energie, etajul trunchiurilor, impresionant, determinant in stabilitatea volumului scheletului biocenozei, etajul radacinilor cu rol mecanic si de absorbtie. o Stratul litierei cu muschi, ciuperci si ierburi slab/moderat reprezentat, are potential de expansiune la cea mai mica modificare in structura, compozitia sau consistenta stratului arborilor o Stratul radacinilor adica stratul de sol vegetal in care evolueaza radacinile arborilor si arbustilor, cu doua etaje: humifer, cu activitate intensa de descompunere si orizontul de sol structurat unde se desfasoara radacinile trasante ale molidului Pe scheletul biocenozei alcatuit din arborii de molid, se grefeaza celelalte plante, animale si microorganisme si se formeaza orizonturile biocenotice in care traiesc anumite grupe de populatii. In biocenoza padurii de molid pur, se disting:
41
- orizontul coroanelor arboretului cu populatii de insecte, pasari, mamifere arboricole, licheni (pe alocuri Usnea barbata) si microorganisme - orizontul trunchiurilor arborilor, cu insecte specifice, pasari care se hranesc cu acestea, pradatorii si parazitii acestora, microorganisme, muschi si licheni (la arboretele batrane) - orizontul florei erbacee, foarte sarac, cu specii vernale, rareori ferigi si Vaccinium - orizontul litierei de molid, cu mici si sporadice populatii de ciuperci (din genul Boletus, Chantarelus), microfauna descompunatoare - orizontul superior al radacinilor cu populatii de insecte, ciuperci de micoriza - orizontul inferior al radacinilor cu nevertebrate, microorganisme si ciuperci de micoriza.
Structura orizontala: alcatuirea orizontala a biocenozei padurii de molid este relativ omogena, fiind determinata de populatia producatorilor principali arborii de molid si de numarul mic de specii care intra in compozitia populatiilor. Este de dorit ca structura orizontala a biocenozei sa fie mozaicata, alternand indivizi sau grupe de indivizi din diferite populatii. Nisele ecologice sunt in numar relativ restrans fata de o padure de amestec de rasinoase cu foioase, de exemplu.
Un rol deosebit in biocenoza padurii de molid revine suprafetelor active prin care se fac schimburile de energie si materie cu mediul. Suprafetele active la data actuala sunt frunzisul si radacinile arborilor, hifele si corpurile fructifere ale ciupercilor si organele animalelor din ecosistem. Caracteristic biocenozei forestiere este suprafata activa mult mai mare fata de suprafata de teren ocupata. Suprafata foliara a arborilor este de 5-15 ori mai mare decat suprafata terenului ocupat. Dupa defrisarea padurii, rolul de suprafata activa va fi preluat de aparatul foliar al ierburilor spontane sau cultivate cu care se acopera partia. Pentru reducerea impactului si mentinerea la nivel ridicat a schimburilor cu mediul, se va maximiza suprafata foliara a padurii vecine prin conducerea arboretelor catre structure pluriene, cu compozitie variata, adecvata cerintelor fitoclimatice. In concluzie, biocenoza molidisurilor pure este caracterizata de un numar restrans de populatii. Fitocenoza este reprezentata de etajul arboretelor de molid, echiene, monoetajate, cu consistenta plina. In palcuri mici si la limta superioara altitudinala apar palcuri mici de Vaccinium myrtillus. Pe alocuri patura erbacee este slab reprezentata de Oxalis acetosela. Lipsa subarboretului si slaba reprezentare a florei erbacee se datoreaza litierei groase, compacte si acide precum si consistentei pline a arboretelor care impiedica lumina sa ajunga la sol.
Zona inalta, cota 1800-2000 m domeniul schiabil in zona alpina MioareleCoasta Benghii ocupa suprafata de 10,081 ha, aflate in situl Parang acoperita de pajiste alpina. Pe pajistile de pe golul alpin se regasesc asociatii de taposica (nardus stricta) alaturi de plante de talie mica cum sunt iarba mieilor (Agrostis rupestris), parusca (Festuca supina), rosioara (Silene acaulis), ghintura (Gentiana verna).
42
In aceasta zona este o stana ce ocupa circa 0,5 ha. In jurul stanei s-a dezvoltat o vegetatie nitrofila formata din urzici (Urtica dioica) si stevia stanelor (Rumex alpinus). La limita dintre padure si golul alpin se observa tufe de afin (vaccinius mirthilius), crescute la baza molizilor, datorita insorii. 1.1.4. Descrierea lucrarilor 1.1.4.1. Prezentarea generala a solutiei proiectate Proiectul Dezvoltarea infrastructurii de agreement in Statiunea Turistica Voineasa, Judetul Valcea se va implementa in zona Obarsia Lotrului Mioarele, Comuna Voineasa, Judetul Valcea. Investitia se va dezvolta pe o suprafata de 21 ha situate in extravilanul Comunei Voineasa si consta in realizarea unui complex turistic ce cuprinde atat realizarea unor partii de schi, omologate conform legislatiei europene cat si si a dotarilor aferente pentru asigurarea functionarii acestora: instalatii de transport pe cablu cu tegondola si telescaun, teleschiuri, dotarea cu instalatii de inzapezire artificiala, dotarea cu utilitati si alte servicii. Partii Partia de schi Mioarele - datorita configuratiei terenului este impartita in doua tronsoane ce difera atat din punctul de vedere al pantei cat si datorita conditiilor de realizare: tronsonul A prin padure (de la cota 1850 m pana la cota 1320), tronsonul B pe golul alpin (de la cota 1965 m pana la cota 1850). Partia de schi Mioarele, tronson A de la cota 1850 m pana la cota 1320 m presupune defrisarea padurii pe o portiune de teren cu lungimea totala de 2495 m si cu latimea de aproximativ 40 m Partiile de schi din golul alpin sunt partii existente natural, singurele lucrari necesare pentru introducerea acestor partii in circuitul turistic si schiabil vor fi lucrarile de amenajare conform normelor in vigoare, astfel incat aceste partii sa poata fi omologate. Partia de schi Mioarele tronson B, va putea fi omologata ca partie usoara Partia de schi Vf. Stana Miru statia intermediara Teleschi 2 (cota 1965 1852) Partia Vf. Stana Miru Vf. Coasta Benghii va fi omologata ca partie usoara
Dotari partii de schi: Sistem de zapada complet automat cu tunuri de zapada mobile si lancii pentru inzapezirea artificiala Sistem de iluminat nocturn Masinile de batut zapada Serviciu salvamont Echipamente de transport pe cablu: o Telegondola (Partia Mioarele de la cota 1320 m pana la cota 1965) o Telescaunul fix (dotarea partiei Vf. Stana Miru Vf. Coasta Benghii de la cota 1945 m pana la cota 1770m) o Teleschi
43
Teleschi 2 pentru partia Vf. Stana Miru statie intermediara de la cota 1965 m pana la cota 1852 m Teleschi pentru Partia Mioarele Spatii servicii o Cladiri multifunctionale Cladirea multifunctionala de la cota 1320 m, acoperind urmatoarele servicii specifice: parcare supraetajata cu aproximativ 400 locuri, parcare la nivelul solului pentru mijloacele de transport in comun, centru control acces si biletrie si imbarcare in statia de plecare a telegondolei, servicii administrative, grupuri sanitare, spatiu servicii salvamont si garaj pentru echipamentele de intretinere partie si echipamente de salvare, spatii destinate alimentatiei publice si comertului specific sporturilor de iarna tip apreschi. Cladirea multifunctionala de la cota 1850 cu servicii de alimentatie publica, punct de prim ajutor, grupuri sanitare, garaj pentru echipamentele de intretinere partie si specifice activitatilor de salvamont.
o Servicii de transport in comun cu realizarea unei parcari la nivelul solului, pe terenul adiacent parcarii supraetajate Utilitati o Retea alimentare cu energie electrica: Post de transformare la cota 1320 m Post de transformare ce se va monta la statia superioara a telegondolei (cota 1965 m). o Retea de alimentare cu apa Alimentare cu apa potabila Alimentare cu apa tehnologica. o Retea de canalizare Retea de canalizare menajera Retea de canalizare ape pluviale Drumuri si sistematizare verticala Gospodarie comunala.
44
Bilant suprafete prin padure si pe golul alpin alocate infrastructurii de turism:

Denumire obiectiv Suprafata ocupata (ha) Total Sit Parang 1,331 Suprafata situata padure (ha) Total Scoasa circuit forest 1,331 1,331 in Sit Para ng Suprafata situata alpin (ha) Total Scoasa circuit agricol pe golul
Sit Fr.
Sit Parang -
Zona de la baza partiei (cladire multifunctionala, parcari, zona verde, zona de asteptare la telegondola, post trafo, statie epurare, statie pompare, etc) Partia de schi Mioarele, Tronson A Telegondola (cota 1850 1320) Partia de schi Mioarele, Tronson A, Teleschi 1 (1425 1320) Partia Mioarele Tronson B, Telegondola (cota 1965 1850) Partia de schi Varful Stana Miru statia intermediara Teleschi 2 (cota 1965 1852) Partia Varful Stana Miru Varful Coasta Benghii Telescaun (cota 1945 1770) Zona superioara de legatura Total I * Luciu de apa lac Vidra Total
6,529
3,90
6,529
6,529
3,90
2,059 2,979 2,23
2,979 2,23
2,059 -
2,059 -
2,979 2,23
0,49 0,0125
2,979 2,23
3,072
3,072
3,072
0,1035
3,072
1.8 20,00 0,02 20,02
1,8 13,981 13,981
0,02 0,02
9,919 9,919
9,919 9,919
3,90 3,90
1,8 10,081 10,081
0,389 0,995 0,995
1,8 10,081 10,081
Bilant suprafete ocupate temporar pentru montajul instalatiilor tehnico-edilitare si care nu necesita scoatere din circuitul forestier sau agricol:
Suprafata ocupata (ha) Total Sit Parang 0,0175 0,06828 0,1366 0,0150 -
Denumire obiectiv Montaj conducta subterana de apa tehnologica pentru tunurile de zapada : 292 x 0,6 = 175 mp Montaj conducta subterana de apa potabila: 1138x0,6=682,8 mp Montaj cablu subteran de curent electric 1366 m x 1 = 1366 mp Montaj cablu subteran de curent electric pentru alimentare punct TRAFO: 150 m x 1 = 150 mp Total
Sit Frunoasa 0,0175 -
0,2374
0,0175
Pentru realizarea proiectului se utilizeaza o suprafata de 20,2574 ha, repartizate astfel: a) 9,919 ha pentru partia prin padure cu instalatiile si constructiile aferente, din care 3,9 ha in situl Parang; terenul necesita scoatere din circuitul silvic. b) 10,081 ha pentru instalatiile de transport pe cablu aferente partiilor de pe golul alpin, intreaga suprafata fiind situata in situl Parang; 0,995 ha necesita scoatere din circuitul agricol. c) 0,2374 ha pentru amplasare conducte de apa tehnologica si conducte de alimentare, montare statie potabilizare; terenul este situat partial in situl
45
Frumoasa (0,0175 ha) si nu necesita scoatere din circuitul forestier sau agricol. Prin certificatul de urbanism s-a alocat in total o suprafata de 1 ha din care va fi efectiv ocupat de montajul retelelor subterane numai 0,2374 ha. d) 0,02 ha pentru captare apa tehnologioca; terenul este situiat pe luciul de apa Lacul Vidra, aflat in situl Frumoasa. Lucrarile de instalatii tehnico-edilitare consta in alimentare cu apa tehnologica din Lacul Vidra - se va folosi o statie de captare si una de pompare, ambele amplasate pe un ponton ce va ocupa circa 200 mp din suprafata luciului de apa, inclusiv pasarela de acces; luciul de apa de pe lacul Vidra este situat in situl Frumoasa. Reteaua de apa tehnologica se va monta subteran, de-a lungul Paraului Uscat, pe o lungime de 292 m, afectand temporar circa 175 mp ((292 x 0,6), in situl Frumoasa. Totalul suprafetei afectate din situl Frumoasa este de 0,0375 ha. alimentare cu apa potabila - se va realiza un dren cu lungimea de 200 m de-a lungul Parului Mioarele, statia de potabilizare monobloc (inclusiv pompare) amplasata langa dren pe malul Paraului Mioarele si reteaua de alimentare cu apa potabila cu lungimea de circa 900 m ce se va realiza de-a lungul drumului forestier existent (de la Paraul Mioarele pana la baza partiei), toate acestea vor afecta in total o suprafata de 682,8 mp (1138 x 0,6), terenul fiind proprietate a Primariei Voineasa si situat in afara sitului Parang reteaua de alimentare cu energie electrica montaj cablu subteran de curent electric va afecta temporar o suprafata de circa 1366 mp (1366 x 1); racordul din reteaua de medie tensiune se va face din stalpul situat la podul peste Paraul Uscat, prin subtraversarea DN 7A pana la postul trafo: montaj cablu subteran de curent electric pentru alimentare punct TRAFO: 150 m x 1 = 150 mp. In timpul executarii lucrarilor de montare a retelelor edilitare pe terenurile ocupate temporar se va incerca evitarea pe cat posibil a defrisarii arborilor, dar fiind vorba de terenuri forestiere cu destinatia padure, ocuparea temporara pentru sapaturi inseamna afectarea unei suprafete si probabil a multor arbori vecini (radacinile), deoarece conductele nu se pot monta sinuos, printre radacini. In plus, aceste conducte se protejeaza intr-un strat de nisip, iar sapatura sub limita de inghet (>80 cm) presupune manevrarea unor volume insemnate de pamant. Activitatea va fi efectuata partial manual dar si mecanizat, cu utilaje adecvate. Este indicata transpunerea in GIS a instalatiilor pentru a putea fi supravegheate si monitorizate corespunzator. O defectiune aparuta pe traseu va fi imediar semnalizata si localizata cu mare precizie.
46
Bilant terenuri ocupate definitiv cu constructii:

Denumire obiectiv Coa 1320: Parcare supraetajata P+4, total din care: Parcare supraetajata cu 400 locuri Spatiu servicii salvamont Jandarmerie Centru control acces si biletrie si imbarcare in statia de plecare a telegondolei (cota 1320) Inchiriere echipament Grupuri sanitare Camera control Post trafo Cota 1320: Spatii servicii apreschi si garaj gondole Spatii depozitare Grupuri sanitare Spatii preparare si servire Receptie marfa Foaier Garaj gondole Cota 1320: Parcare la nivelul solului pentru mijloacele de transport in comun Cota 1320: Garaj pentru echipamentele de intretine partie si echipamente de salvare Statii captare-pompare apa tehnologica 3 buc Cota 1850: - Cladire multifunctionala cu servicii de alimentatie publica, punct de prim ajutor, grupuri sanitare, garaj pentru echipamentele de intretinere partie si specifice activitatilor de salvamont: doua ATVuri si un snowmobile - Statie intermediara Cota 1965: Refugiu salvamont pe golul alpin Servicii apreschi terasa creasta Telegondola Piloni sustinere telegondola dintre care amplasati pe partie in padure 11 buc si amplasati pe golul alpin 6 buc Statie superioara gondola si post trafo Telescaun Piloni sustiinere telescaun amplasati pe partie (11 buc) si Statii intoarcere (statie inferioara si superioara) Piloni sustinere teleschi 1 amplasati pe partie (5 buc) Piloni sustinere teleschi 2 amplasati pe partie (10 buc) Camine pe reteaua de alimentare cu apa si de canalizare, inclusiv pluviale Camine racord tunuri de zapada si hidranti Stalpi de iluminat pe traseul partiei Cota 1450: Teren amplasare bazin apa Cota 1320: Teren amplasare microstatie epurare Cota 1320: Bretea acces din DN 7 A Statie de potabilizare Captare apa tehnologica Lacul Vidra Total Suprafata ocupata (mp) Totala In sit In sit Parang Frumoasa 2220 1825 190 30 50 50 30 25 20 1595 395 110 50 30 100 910 400 430 10 4175 3225 -
5 4175 3225
950 3890 50 3840 865 215 650 1035 135 900 80 125 100 50 100 350 730 400 100 200 16855
950 3890 50 3840 790 140 650 1035 135 900 125 25 15 50 10110
200 200
47
Se vor realiza urmatoarele categorii de lucrari: Eliberare teren de resturi vegetale, inclusiv cioate, considerata ca lucrare pregatitoare pentru amenajarea propriu-zisa a partiei. Profilare partie consta din sapaturi in profil mixt cu buldozerul pe senile pentru aducerea terenului la cotele prevazute in proiect, inclusiv finisarile suprafetelor rezultate pentru realizarea platformei schiabile pe toata lungimea partiei de schi. Profilare rigole vor asigura scurgerea apelor de suprafata din precipitatii prin rigole Podete tubulare pentru preluarea apelor din paraiele ce se formeaza in cazul precipitatiilor puternice si care traverseaza partia de schi. Zid de sprijin din gabioane necesar pentru consolidarea terenului Acoperire cu covor vegetal acoperirea suprafetelor rezultate in urma sapaturilor cu pamant vegetal, insamantarii cu ierburi perene.
Partia de schi prin padure nu este traversata de ape de suprafata dar in timpul precipitatiilor puternice se pot forma paraie: se prevad doua podete care sa canalizeze si sa preia aceste paraie pe sub partie prin podete tubulare prevazute cu racordari din beton. Apele pluviale ce se scurg pe partie vor fi colectate in rigole cu sectiunea trapezoidala, cu adancimea medie de 30 cm si 30 cm la fund. Rigolele sunt amplasate pe 1,1 km din lungimea partiei prin padure, volumul total de sapaturi fiind de 200 mc. 1.1.4.2. Descrierea constructiva, functionala si tehnologica a solutiei proiectate A. Partii de schi Suprafata totala ocupata de partiile de schi propuse este de 20 hectare pe o lungime totala a partiilor de 4,8 km. A.1. Partia de schi Mioarele - datorita configuratiei terenului este impartita in doua tronsoane ce difera atat din punctul de vedere al pantei pe cele doua tronsoane cat si datorita conditiilor de realizare: tronsonul A prin padure (de la cota 1850 m panala cota 1320), tronsonul B pe golul alpin (de la cota 1965 m pana la cota 1850). Partia de schi Mioarele, tronson A de la cota 1850 m pana la cota 1320 m presupune defrisarea padurii pe o portiune de teren cu lungimea totala de 2495 m si cu o latime de aproximativ 40 m. Aceasta partie este de categorie medie avand cu panta medie de 26% la o diferenta de nivel 530 m si se va adresa in special schiorilor amatori. Traseul partiei se desfasoara aproximativ paralel cu traseul telegondolei, pe partea dreapta in sensul de coborare a acesteia pana la altitudinea de 1480 m, de unde trece pe sub linia telegondolei pe partea stanga. Partia principala urmareste traseul telegondolei si ocupa o suprafata de 8,52 ha. Pentru traversarea paraielor din zonele respective, partia prin padure presupune realizarea a trei podete tubulare metalice cu 1500 si cu lungimi de cate 30 de metri fiecare.
48
Dupa ce face o bucla pentru uniformizarea pantei, partia revine pe partea drepta a instalatiei de transport pe cablu la cota 1400 m unde se ramifica, un tronson mergand pe partea dreapta a instalatiei spre statia de imbarcare, iar celalalt tronson cu lungime de 365 m si latime de 20 m se dezvolta in partea stanga si va reprezenta o alternativa atat pentru schiorii incepatori cat si pentru cei mai avansati in perioadele de viscol, cand pe partiile din golul alpin nu se poate schia. Partia secundara este deservita de teleschiul 1 si are urmatoarele caracteristici: cota de plecare 1425 m, cota de sosire 1320 m, lungimea 365m, latimea 20m, panta 26%, categoria medie, diferenta de nivel 105 m, suprafata ocupata 0,73 ha. 2. Partiile de schi din golul alpin sunt partii existente natural, singurele lucrari necesare pentru introducerea acestor partii in circuitul turistic si schiabil vor fi lucrarile de amenajare conform normelor in vigoare, astfel incat aceste partii sa poata fi omologate. A.2.1. Partia de schi Mioarele Vf. Stana Miru- Statie intermediara (teleschi 2) va putea fi omologata ca partie usoara, panta fiind de aproximativ 17,2 % pentru o diferenta de nivel de 115 m, cota plecare 1965m, cota sosire 1850 m, lungimea 780 m, latimea 40m. Suprafata ocupata este de circa 3,12 ha A.2.2. Partia Vf. Stana Miru Vf. Coasta Benghii ce trebuie omologata ca partie usoara panta fiind de aproximativ 16 % pentru o diferenta de nivel de 175 m, cota plecare 1945 m, cota sosire 1770 m, lungimea 1043 m, latimea 40 m, suprafata ocupata 4,17 ha. Aceasta este cea mai lunga partie de schi din golul alpin si este deservita de telescaunul cu patru locuri. Omologarea partiilor de schi pentru agrement se face de catre Ministerul Turismului pe baza constatarilor facute la fata locului de o comisie constituita din reprezentanti ai Ministerului Turismului - Directia generala de autorizare si control si ai consiliilor judetene. Comisia isi desfasoara activitatea cu consultarea reprezentantilor asociatiilor profesionale de profil si a consiliului local pe a carui raza teritoriala se afla partia sau traseul de schi supus omologarii. Conform anexei 2 Criterii minime de amenajare a partiilor si traseelor de schi la Ordinul Ministrului Turismului nr. 491/2001 pentru aprobarea Normelor privind omologarea, amenajarea, intretinerea si exploatarea partiilor si traseelor de schi pentru agreement, acestea vor trebui sa indeplineasca urmatoarele conditii : Suprafata nivelata- conditie existenta indeplinita natural de partiile studiate, Suprafata inierbata- conditie existenta indeplinita natural de partiile studiate Taluze consolidate - conditie existenta indeplinita natural de partiile studiate Santuri si rigole - conditie existenta indeplinita natural de partiile studiate Drum de acces - conditie existenta indeplinita de partiile studiate Instalatie de transport pe cablu - conditie care va fi realizata prin implementarea prezentului proiect Indicatoare cu denumirea partiei de schi - achizitii propuse in prezentul proiect Indicatoare cu denumirea traseului de schi - achizitii propuse in prezentul proiect Post de prim ajutor - conditie care va fi realizata prin implementarea prezentului proiect
49
Centru de inchiriat echipament sportiv - conditie care va fi realizata prin implementarea prezentului proiect Panoul partiei - achizitii propuse in prezentul proiect Panoul cuprinzand regulile de conduit a schiorilor - achizitii propuse in prezentul proiect Balizarea - achizitii propuse in prezentul proiect Mijloace de protectie instalate in locurile si in cazul obstacolelor periculoase achizitii propuse in prezentul proiect Personal de intretinere si de control al partiei - locuri de munca nou create prin implementarea noului proiect, Plase pentru protectie, delimitare si departajare partii de schi realizate din polietilena de inalta rezistenta 5mm, rezistente la radiatia ultravioleta, impermeabile, termostabile, impletite cu noduri, avand ochiuri de 70x70mm si bordura dubla perimetrala ranforsata cu funie de polietilena de 12 mm si ochiuri la capete.
Amenajarea, omologarea, intretinerea si exploatarea partiilor si traseelor de schi pentru agrement se va efectua cu respectarea prevederilor Ordinului nr. 491 /2001 pentru aprobarea normelor privind omologarea, amenajarea, intretinerea si exploatarea partiilor si traseelor de schi pentru agrement. Amenajarea partiilor si traseelor de schi pentru agrement trebuie facuta cu respectarea urmatoarelor principii: amenajarea va fi completa si definitiva, tinandu-se seama de toate elementele legate de relief, prin conservarea peisajului si protectia solului; prin amenajare se vor evita gropile sau sparturile prea pronuntate care sa ii proiecteze pe schiori prea sus ori pe distante prea lungi; obstacolele pe care ar putea fi proiectati schiorii in afara partiei vor fi prevazute cu sisteme de protectie (baloturi de paie, plase etc.); in interiorul virajelor marcate cu "viteza medie" sau "viteza mare" se vor amenaja "zone de cadere" (spatii suficient dimensionate, libere de orice obstacol); partiile de schi pentru agrement vor fi omogene din punct de vedere al dificultatii. In functie de situatia existenta pe teren este obligatorie montarea indicatoarelor de avertizare, orientare, de reglementare a circulatiei schiorilor si de informare. Indicatoarele de informare vor fi amplasate la punctele de plecare a partiilor si traseelor de schi pentru agrement, iar cele de avertizare, orientare si de reglementare, pe partile laterale ale acestora, in locuri vizibile pentru schiori si fara sa constituie un pericol pentru acestia. Panourile de orientare vor fi amplasate in principalele puncte de interes ale statiunii sau ale localitatii montane. Este interzisa lipirea pe suporturile indicatoarelor sau pe placutele indicatoare a oricarui material publicitar. In scopul orientarii schiorilor partiile si traseele de schi pentru agrement vor fi balizate. Balizarea partiilor de schi alpin se face pe una sau pe ambele laturi. Daca se balizeaza ambele laturi, balizele vor fi instalate alternativ. Balizele pentru partiile de schi alpin vor fi realizate din discuri cu diametrul de 45 cm, fixate pe suporturi
50
adecvate si vor fi vopsite in culoarea corespunzatoare gradului de dificultate al partiei, avand inscrisa pe mijloc denumirea acesteia. Traseele de schi pentru agrement vor fi balizate pe margine, cu balize de forma rombica, cu dimensiuni de 25 cm x 25 cm, fixate pe suporturi adecvate si vopsite in culoare portocaliu deschis, de preferinta cu vopsea fluorescenta. Balizele vor fi numerotate incepand cu cifra 1, pornindu-se de la baza partiei sau a traseului de schi pentru agrement. Pentru intretinerea partiilor de schi pentru agrement se vor efectua, in mod obligatoriu, urmatoarele lucrari:
o indepartarea
obstacolelor naturale sau artificiale aparute pe partie si semnalizarea acelora care nu pot fi inlaturate o batatorirea mecanica a zapezii dupa fiecare ninsoare si inlaturarea denivelarilor aparute pe parcursul utilizarii partiei o asigurarea zapezii in sectoarele partiei care pot constitui surse de pericol pentru schiori: pasaje inguste, locul de schimbare a directiei, locul de incrucisare cu alte partii etc. Lucrarile de intretinere curenta a partiilor de schi pentru agrement se vor executa in afara programului de functionare a acestora, care va fi acelasi cu cel al instalatiei aferente de transport pe cablu. In cazul in care masinile de batatorit zapada vor fi utilizate in timpul programului de functionare a instalatiilor de transport pe cablu, se vor lua, dupa caz, urmatoarele masuri de protectie pe tronsoanele inguste ale partiei de schi pentru agrement si pe cele lipsite de vizibilitate: o o o se va inchide temporar partia de schi pentru agrement sau tronsonul respectiv se va atentiona schiorul si se va instala un indicator corespunzator de semnalizare se vor afisa principalele date meteorologice: temperatura, grosimea stratului de zapada, viteza vantului.
In timpul utilizarii masinilor de batatorit zapada se va actiona semnalul luminos intermitent . Controlul zilnic al partiei de schi pentru agrement se va efectua atat inainte, cat si dupa inchiderea acesteia si va urmari starea in care se afla balizele si indicatoarele de semnalizare, obstacolele nou-aparute, deteriorarile lucrarilor de amenajare a partiei de schi si ale sistemelor de protectie, existenta pe partie a unor persoane ratacite sau care necesita acordarea de ajutor. In perioadele de extrasezon se vor verifica: mentinerea integritatii stratului vegetal, starea lucrarilor de amenajare, in special a celor de regularizare a scurgerii si de corectare a torentelor de pe suprafata partiilor si a traseelor de schi pentru agrement, si se vor reface lucrarile deteriorate. In cazul organizarii de antrenamente si de competitii sportive interne si internationale pe partiile de schi pentru agrement se vor lua urmatoarele masuri de protectie a schiorilor amatori:
o organizarea antrenamentelor si a competitiilor sportive se poate face doar in

conditiile omologarii respectivei partii de catre Federatia Romana de Schi si Biatlon, de comun acord cu administratorul partiei, iar pregatirea partiilor se va realiza de Comitetul de organizare a competitiei si de administratorul partiei
51
o inchiderea partiei pentru schiorii amatori, in cazul in care desfasurarea

antrenamentelor sau a competitiilor sportive poate pune in pericol securitatea acestora o delimitarea prin corzi, benzi sau prin alte mijloace de avertizare a sectoarelor destinate desfasurarii antrenamentelor ori competitiilor sportive. Pe partiile de schi pentru agrement organizarea si functionarea scolilor de schi se realizeaza numai de catre monitori de schi atestati. Dotari partii de schi Sistem de zapada complet automat cu tunuri de zapada mobile si lancii pentru inzapezirea artificiala Pentru a asigura constanta in utilizarea partiei (in periodele fara zapada naturala) precum si pentru a asigura conditiile inscrierii partiei in circuitele de competittii sportive specifice sezonului de iarna s-a proiectat un sistem de zapada complet automat cu tunuri de zapada fixe si lancii pentru inzapezirea artificiala. Avand in vedere existenta in zona a lacului Vidra cu un volum de 300 milioane mc de apa, intreaga cantitate de apa necesara pentru realizarea zapezii artificiale este asigurata fara costuri suplimentare, aceasta urmand a fi pompata direct din lac prin conducte, cu ajutorul unei statii de pompare de inalta presiune cu o putere instalata totala de aproximativ 1 500 kW, amplasata pe pontonul de pe luciul de apa al lacului Vidra. De aici este transportata prin conducte cu ajutorul a inca trei statii de pompare, cu aceleasi caracteristici, catre caminele la care se racordeaza tunurile de zapada ce constituie instalatia de inzapezire. Pe tronsonul A al Partiei Mioarele s-au prevazut 10 tunuri de zapada fixe, acestea fiind posibile deoarece, datorita padurii, vantul nu va avea o viteza foarte mare. Se vor folosi tunuri dotate cu ventilator actionat electric si cu un furtun cu duza de tip spray. Furtunul imprastie o perdea de vapori la fel ca cea creata de un tub de spray sub presiune iar ventilatorul imprastie pe distante mari perdeaua de vapori pentru ca timpul de suspensie a acestora in aer sa se mareasca astfel in urma inghetarii vaporilor se creeaza zapada artificiala. Tunurile de zapada sunt prevazute cu duze dispuse in cerc in fata ventilatorului. Astfel ventilatorul va repulveriza apa ce se afla deja in stare de vapori, pe distante mai mari in fata tunului de zapada si va oferi acesteia un timp suplimentar de stagnare in aer rece timp necesar inghetarii. Tunurile de zapada propuse pentru inzapezirea artificiala a partiei de schi nu folosesc racire chimica (nu folosesc pentru racire compusi chimici pe baza de azot amoniac, freon etc) ci doar racirea apei prin dispersia ei la temperaturi de pana la 1 C si deplasarea acestor picaturi dispersate pe distante suficient de mari pentru a se raci si a se transforma in zapada artificiala. Deoarece in golul alpin nu se poate prezice directia vantului, pe langa tunurile de zapada fixe se vor folosi 10 tunuri mobile de zapada care vor fi echipate cu un motor cu aproximativ 2900 rot/min si o putere de aproximativ 22,5 kW. Aceste tunuri de zapada mobile sunt usor transportabile pe intreaga lungime a partiei putand fi conectate la hidranti respectiv electranti montati pe traseul partiei. Acestia au urmatoarele dotari necesare pentru transport:
52
o o o
platforma cu roti carlig de remorcare, picioare si manere greutate mai mica de 750 kg.
Fiecare tun de zapada mobil va fi echipat cu dispozitiv de ajustare a unghiului si a directiei de inzapezire. Instalatia de zapada artificiala este formata din urmatoarele elemente :
Statie de pompare formata din doua pompe cu urmatoarele caracteristici : Conducta apa Retea alimentare energie electrica Hidranti, electranti Tunuri de zapada fixe Tunuri de zapada mobile Q = 20 l/s H = 250 m P = 100 kW L=2800m L=2800m 35 bucati 10 bucati 10 bucati
Tunurile de zapada mobile trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: o o o o sa poate functiona in mod complet automat si in mod standard auto ca si un sistem de rezerva cu mod de functionare manual sa fie echipat cu un panou de comanda cu display si comutatoare manuale sa poata incepe producerea zapezii la o temperatura de -2oC sa fie prevazut cu un indicator de temperatura si umiditate, indicator de presiune a apei si un debitmetru.
Producerea zapezii artificiale improspateaza stratul existent deja, dar devenit impropriu pentru schi, din cauza uzurii acestuia rezultata din utilizarea intensa. Acest fenomen este evident mai ales in zonele curbe ale partiilor, unde improspatarea pistei cu zapada artificiala trebuie facuta mai des. In plus crearea unui strat de zapada artificala, bine compactat, inaintea primelor ninsori, mentine foarte bine pista si poate prelungi sezonul de schi chiar si dupa ce temperaturile in aer devin usor pozitive. Se vor folosi 10 tunuri mobile de zapada care vor fi echipate cu un motor cu aproximativ 2900 rot/min si o putere de aproximativ 22,5 kW. Pe tronsonul A al Partiei Mioarele s-au prevazut 10 tunuri de zapada fixe, acestea fiind posibile deoarece, datorita padurii, vantul nu va avea o viteza foarte mare. Tunurile de zapada mobile trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: o o o o sa poata functiona in mod complet automat si in mod standard auto ca si un sistem de rezerva cu mod de functionare manual sa fie echipate cu un panou de comanda cu display si comutatoare manuale sa poata incepe producerea zapezii la o temperatura de -2oC sa fie prevazute cu un indicator de temperatura si umiditate, indicator de presiune a apei si un debitmetru
In timpul perioadei de exploatare a instalatiei este absolut necesar ca dispozitivele de masura si control saprecize ze in timp real valorile urmatorilor parametri: o temperatura si umiditate cu ajutorul senzorilor si al statiilor meteo
53
o o o o o o o
starea componentelor volumul de apa existent in rezervor consumul partial si total de apa totalul orelor de productie a instalatiei totalul orelor de functionare a fiecarui hidrant energia consumata de pompe energia consumata de tunurile de zapada.
Sistem de iluminat nocturn Tinand cont de faptul ca in sezonul de iarna se intuneca incepand cu ora 16, iar programul de functionare favorabil majoritatii schiorilor in perioadele de sfarsit de saptamana si de sarbatori poate fi extins pana la orele 22, se recomanda iluminarea partiei de schi in nocturn. Iluminatul partiei se va realiza cu proiectoare echipate cu lampi cu vapori de sodiu, datoritaeficacitatii luminoase, montate pe stalpi metalici cu inaltimea de 12 m, amplasati pe lateralele partiilor de schi. Acestia vor avea o inaltime de 9 11 metri si vor fi astfel dispusi astfel incat sa asigure o iluminare cat mai uniforma a intregii suprafete schiabile. Masinile de batut zapada Masinile de batut zapada sunt absolut necesare pentru o intretinere corespunzatoare a stratului de zapada de pe partiile de schi. Se propune achizitionare a doua masini de batut zapada cu acesorii obligatorii (lama frontala hidraulica si freza cu lamela ajustabila) si cu urmatoarele caracteristici:
1 2 3 4. 5. Putere aproximativa motor Capacitate de lucru maxima Panta maxima Viteza maxima Dimensiuni de gabarit (aproximative) : - Lungime - Latime - Inaltime - Greutate Consum motorina 400 90000 40 25 CP m2/h % Km/ h m m m Kg l
6.
10.00 6.00 3.00 7500 20
Masinile de batut zapada vor fi folosite pentru batatorirea si uniformizarea stratului de zapada (sau crearea unor depozite de zapada) atat pentru zapada comandata cat si pentru zapada naturala. Serviciu salvamont Pentru siguranta turistilor se va proiecta un serviciu salvamont la cota 1320 m langa statia de plecare a telegodolei, un serviciu salvamont la cota 1850 m langa statia intermediara a telegondolei si un refugiu pentru salvamont in Vf. Mioarele la cota 1965 langa statia superioara a telegondolei.
54
Avand in vedere suprafata mare a domeniului schiabil care se intinde de la baza partiei Mioarele pana in Varful Mioarele Varful Stana Miru Varful Coasta Benghii salvamontistii trebuie sa acopere o zona larga de interventie, ei vegheaza asupra unei circulatii turistice in deplina siguranta si intervin prompt in toate cazurile de accidente si catastrofe montane. Pentru accesul rapid al salvamontistilor in zona in care a avut loc un accident si pentru transportul persoanelor ranite se recomanda achizitionarea a patru ATV-uri utilitare si 1 snowmobil utilitar. Cu aceste mijloace de transport se va putea acoperi intregul domeniu schiabil. Echipamentele utilitare alese prin prezentul studiu au o greutate mai mare fiind echipate cu spatii pentru bagaje, tractiune integrala, sunt capabile sa tracteze si remorci si ating o viteza maxima in jurul a 130 km/h.
Specificatii tehnice aproximative pentru ATV tranctiune integrala Tip Motor 4 timpi, Motor Capacitate minima 300cc Pornire Electrica cu rezerva manuala Sistem transmisie Lant Capacitate minima de tractare 400 kg Specificatii tehnice aproximative pentru SNOWMOBIL Tip Motor 4 timpi Motor Capacitate 500cc Pornire Electrica cu rezerva manuala Sistem transmisie Lant Capacitate minima de tractare 400 kg
B. Echipamente de transport pe cablu B.1. Telegondola (Partia Mioarele de la cota 1320 m pana la cota 1965), tronson A cota 1320-1850 statie intermediara si tronson B cota 1850-1965 Functionarea telegondolei va asigura atat deservirea partiei Mioarele pe ambele tronsoane precum si accesul turistilor in zona inalta, golul alpin, unde se preconizeaza dezvoltarea domeniului schiabil si unde urmeaza a fi realizate partiile Varful Stana Miru Statia intermediara si Varful Stana Miru Varful Coasta Benghii. Instalatia de transport pe cablu reprezinta singurul mijloc de acces intre DN7A si domeniul schiabil de pe Platou pe timp de iarna cand drumurile existente DN67C si drumul Strategic sunt inzapezite. Realizarea unei telegondole debraiabile cu 8 locuri si garaj transportoare cu statie de plecare la cota 1320 m langa lacul Vidra, statie de sosire la cota 1965 m si statie intermediara la cota 1850 m este considerata o solutie optima din punctul de vedere al confortului tinand cont ca lungimea traseului acesteia este de 2800 m. Telegondola este un teleferic monocablu cu mers unidirectional la care vehiculele sunt sub forma de cabine, cu posibilitate de decuplare de pe cablul purtator-tractor. Antrenarea/intinderea si comanda instalatiei se realizeaza din statia inferioara, iar intoarcerea cablului purtator-tractor se realizeaza atat in statia superioara cat si in
55
statia intermediara. Acest mod de functionare ii confera avantajul functionarii atat pe intreaga lungime a traseului cat si pe sectorul inferior, in cazul in care vantul depaseste vitezele admise pentru functionare. Statia de antrenare/intindere se compune din roata de antrenare montata pe axul de iesire al reductorului, cuplaj, frana si motor electric de antrenare. Pe langa motorul electric pentru antrenarea principala, instalatia este echipata si cu un motor diesel/hidraulic pentru antrenarea de rezerva. Acest ansamblu de antrenare este montat pe o grinda suport, grinda ce culiseaza in lungul axului instalatiei in asa fel incat samentina in permanenta cablul purtator-tractor sub tensiune. Statia de intoarcere se compune din roata de intoarcere montata pe un picior suport metalic. Traseul uneste in linie dreapta cele trei statii, cablul fiind sustinut de piloni metalici de constructie tubulara sau zabrelita, echipati cu baterii de role, avand canalul captusit cu bandaje de cauciuc. Telegondola are un numar de 90 de cabine, viteza de transport a pasagerilor este de aproximativ 6 m/s si durata unei curse este de 8 min si 38 sec. Debarcarea si imbarcarea pasagerilor se face din mers, la o viteza de transport mai mica a cablului purtator-tractor datorita debreierii ce are loc in fiecare statie a telegondolei. Puterea motorului este 800 kW. B.2. Telescaunul fix Se prevede dotarea partiei Varful Stana Miru VarfulCoasta Benghii de la cota 1945 m pana la cota 1770 m ce va fi omologata ca partie usoara panta fiind de aproximativ 16 % pentru o diferenta de nivel de 175 m si o lungime de 1043 m cu un telescaun fix. Telescaunul fix este un teleferic monocablu cu mers unidirectional la care vehiculele sunt sub forma de scaune de cate 4 locuri, 90 scaune, cuplate permanent la cablul purtator-tractor. Capacitatea de transport a acestui echipament va fi de 1400 de persoane pe ora. Durata unei curse este de 7min si 42 sec Antrenarea/intinderea si comanda instalatiei se realizeaza din statia inferioara, iar intoarcerea cablului purtator-tractor se realizeazain statia superioara. Statia de antrenare/intindere se compune din roata de antrenare montatape axul de iesire al reductorului, cuplaj, frana si motor electric de antrenare. Pe langa motorul electric pentru antrenarea principala, instalatia este echipata si cu un motor diesel/hidraulic pentru antrenarea de rezerva. Acest ansamblu de antrenare este montat pe o grinda suport, grinda ce culiseaza in lungul axului instalatiei in asa fel incat samentina in permanenta cablul purtator-tractor sub tensiune. Statia de intoarcere se compune din roata de intoarcere ce este montata pe un picior suport metalic. Traseul uneste in linie dreapta cele doua statii, cablul fiind sustinut de piloni metalici de constructie tubulara sau zabrelita, echipati cu baterii de role avand canalul captusit cu bandaje de cauciuc. Viteza de transport a pasagerilor, atat in statii cat si in lungul liniei, este constanta, respectiv de 2,3 m/s. Debarcarea si imbarcarea pasagerilor se face din mers, la viteza de transport a cablului purtator-tractor. Puterea motorului este de 100 kW. B.3. Teleschi Teleschiurile propuse reprezinta un serviciu aditional pentru schiori, astfel incat acestia sa poata alege intre un numar mai mare de instalatii de transport cablu.
56
Teleschi pentru Partia Mioarele (teleschi 1)
Asa cum s-a descris mai sus, partia Mioarele coboara pe tronsonul din padure de la cota 1850 spre baza in lungul instalatiei de transpot pe cablu si dupa ce face o bucla pentru uniformizarea pantei, revine pe partea drepta a gondolei la cota 1425 unde se ramifica. Un tronson va merge in partea dreapta a instalatiei spre statia de imbarcare, iar celalat tronson cu lungimea de 350 m si latimea de 20 m se dezvolta in partea stanga intre cotele 1425 si 1320 m si va reprezenta o alternativa atat pentru schiorii incepatori cat si pentru cei mai avansati in perioadele de viscol, cand pe partiile din golul alpin nu se poate schia. Capacitatea totala este de 700 pers/ora, viteza 3 m/s, numar vehicule 48 de ancore, durata unei curse 1 min si 47 sec, puterea motorului este de 25 kW. Teleschi pe golul alpin Vf Mioarele- statie intermediara (teleschi 2) intre cotele 1965 si 1852 m cu lungimea de 720 m, capacitatea totala de 700 pers/ora, viteza 3 m/s, numar vehicule 48 de ancore, durata unei curse 1 min si 47 sec, puterea motorului de 25 kW. C. Spatii servici: Dezvoltarea infrastructurii de agrement in zona propusa prin prezentul studiu va genera implicit si dezvoltarea serviciilor de comert specifice statiunilor montane. Se doreste evitarea dezvoltarii haotice a spatiilor destinate serviciilor de alimentatie publica precum si gasirea unei solutii de rezolvare a unui numar suficient de locuri de parcare pentru practicantii sporturilor de iarna care vor utiliza partiile din zona studiata, dar care vor veni din statiunile din apropriere, tinand cont ca in zona aleasa pentru dezvoltarea acestui domeniu schiabil instalatia de transport pe cablu reprezinta singurul mijloc de acces pe timp de iarna, cu care se va face legatura intre DN7A si domeniul schiabil de pe Platou, pe timp de iarna drumurile existente DN67C si Strategicul fiind inzapezite. In aceste conditii se impune identificarea si aplicarea unei solutii eficiente de asigurare a unor spatii de parcare necesare si suficiente in aceasta zona precum si pentru serviciile specifice accesului in zonele schiabile. C.1. Cladiri multifunctionale Cladirea multifunctionala de la cota 1320 m Cladirea multifunctionala ce se va realiza la cota 1320 m va avea rolul de unitate de primire a turistilor, acoperind urmatoarele servicii specifice: 1. Parcare supraetajata P+4 cu suprafata de 2230 mp cu urmatoarele spatii functionale: Parter - Parcare cu suprafata de 1825 mp - Salvamont cu suprafata de 190 mp - Jandarmerie cu suprafata de 30 mp - Bileterie si informatii cu suprafata de 50 mp - Inchiriere echipament cu suprafata de 80 mp
57
- Grupuri sanitare cu suprafata de 30 mp - Camera control cu suprafata de 25 mp Etaj I, II, II si IV parcare 2. Spatii servicii apres-schi si garaj gondole Parter - Spatii depozitare cu suprafata de 395 mp - Grupuri sanitare cu suprafata de 110 mp - Spatii preparare si servire cu suprafata de 50 mp - Receptie marfa cu suprafata de 30 mp - Foaier cu suprafata de 100 mp - Garaj gondole cu suprafata de 910 mp Etaj terasa servire, cu suprafata de 1500 mp 3. Garaj echipamente intretinere partie, cu suprafata de 430 mp. 4. Parcare la nivelul solului pentru mijloacele de transport in comun, cu 6 locuri, cu suprafata de 400 mp. Pentru asigurarea unui numar suficient de locuri de parcare se considera oportuna realizarea unei parcari supraterane, supraetajate in regim de inaltime D+P+3 care sa satisfaca necesitatea de locuri de parcare din zona. Considerentele de ordin tehnico-economic care stau la baza acestei optiuni sunt urmatoarele: din motive arhitecturale si din lipsa de teren disponibil, se impune solutia realizarii unui parcaj pe regimul de inaltime de D+P+3 parcarea supraterana in regim de inaltime D+P+3 se poate realiza in conditii optime fara a agresa sub nici o forma regimul arhitectural al zonei si poate asigura parcaje suficiente si pentru decongestionarea zonelor adiacente. platforma superioara a parcarii (ultimul nivel) va fi folosita pentru dezvoltarea zonelor sociale si administrative precum si pentru pozitionarea statiei de plecare pentru telegondola.
Cladirea multifunctionala de la cota 1850 La cota 1850 m se va realiza o cladire multifunctionale cu servicii de alimentatie publica, punct de prim ajutor, grupuri sanitare, garaj pentru echipamentele de intretinere partie si specifice activitatilor de salvamont. Spatiile necesare pentru serviciile publice si administrative sunt : serviciu salvamont aproximativ 50 mp, este o incapere special amenajata care va fi dotata cu echipament necesar in acordarea primului ajutor in caz de accident pe partiile de schi sau in zona montana din apropriere. camera personal/vestiar aproximativ 50 mp grupuri sanitare aproximativ 50 mp pentru public separate pe sexe jandarmeria montana aproximativ 50 mp activitate tertiara aproximativ 50 mp spatiu servicii conexe centru informatii si biletrie aproximativ 50 mp.
58
Spatii servicii apreschi terasa creasta Pe creasta se va realiza o cladire cu servicii de alimentatie publica si de adapostire temporara pe vreme neprielnica. C.2. Refugiu salvamont La cota 1965 m langa statia superioara a telegondolei se va realiza o constructie modulara din lemn cu dimensiunile in plan de 7.00m x 7.00m pentru serviciul salvamont. C.3. Servicii de transport in comun Pentru mijloacele de transport in comun se recomanda realizarea unei parcari la nivelul solului, pe terenul adiacent parcarii supraetajate. Astfel aceasta parcare va folosi aceeasi cale de acces din drumul national ca si parcarea supraetajata precum si un post de paza comun. In completarea serviciilor oferite prin implementarea acestei cladiri multifunctionale se recomanda si oferirea unei solutii de transport in comun pentru turistii din statiunile invecinate, considerand aici o raza maxima de 75 de km. Conditiile de parcare si garare a mijloacelor de transport in comun fiind indeplinite prin implementarea constructiei multifunctionale se propune prin prezentul studiu achizitionarea a doua autobuze si doua microbuze cu urmatoarele caracteristici tehnice aproximative:
Autobuz interurban Capacitate cilindricamaxima Putere minima Sistem franare Nivel poluare Numar pasageri Suporti pentru cutie schiuri 7.2 l 280CP Discuri de frana Euro 4 50 Microbuz interurban Capacitate cilindricamaxima Putere minima Sistem franare Nivel poluare Numar pasageri Suporti pentru cutie schiuri 4.2 l 180 CP Discuri de frana Euro 4 50
D. Utilitati Pentru amenajarea domeniului schiabil de pe Muntele Mioarele Coasta Benghi este necesara alimentarea cu urmatoarele utilitati: D.1. Retea alimentare cu energie electrica Amplasamentul beneficiaza de reteaua electrica de medie tensiune (20 KVA), care strabate statiunea de la Est la Vest (Vidra Obarsia Lotrului). Solutia de extindere o reprezinta realizarea a doua posturi de transformare 20KVA/0,4KV/2000 KVA si a unor linii electrice subterane de medie tensiune in sant ce traverseaza zonele vegetale si fac legatura intre cele trei posturi si reteaua electrica existenta.
59
Principalii consumatori de energie electrica prevazuti sunt:

Consumator / putere consumata Telegondola 800 kW Telescaun 100 kW Teleschi 1 25 kW Teleschi 2 30 kW Instalatie zapada artificiala 2100 kW Alte utilitati 500 kW
post de transformare ce se va monta in corpul cladirii multifunctionale si vor alimenta: cladirea multifunctionala statia de captare-tratare apa statia de pompare care pompeaza apa din lacul Vidra pe traseul hidrantilor aferenti instalatiei de zapada artificiala, hidranti dispusi pe traseul partiei Mioarele, de la cota 1320 m panala cota 1965 m, la care se cupleaza tunurile de zapada reteaua de joasa tensiune de pe Partia Mioarele prin padure, necesara pentru alimentarea tunurilor de zapada pentru iluminatul partiei Mioarele: iluminatul partiei se va realiza cu proiectoare echipate cu lampi cu vapori de sodiu, datorita eficacitatii luminoase, montate pe stalpi metalici cu inaltimea de 12 m, amplasati pe lateralele partiei de schi pentru alimentarea consumatorilor de la cota 1850 m post de transformare ce se va monta la statia superioaraa telegondolei (cota 1965 m). Acest post este necesar pentru e se reduc pierderile de energie pe liniile de joasa tensiune, datorita distantei foarte mari intre consumatorii de la cota 1950 m si postul de transformare de la cota 1320m. Din acest post de transformare se vor alimenta: telegondola, telescaunul, teleschiul 2, tunurile de zapada din golul alpin, iluminatul partiei Mioarele tronsonul prin golul alpin si ceilalti consumatori din zona cotei 1950 m. Racordul din reteaua de medie tensiune se va face din stalpul situat la podul peste Paraul Uscat, la 40 m fata de limita perimetrului investitiei prin subtraversarea DN 7A si apoi traseul va fi in interior pe o lungime de circa 150 m pana la postul trafo. Prin situarea postului trafo in perimetrul investitiei, reteaua de alimentare cu energie electrica nu va afecta suprafete situate in afara perimetrului. Transportul energiei electrice se va face prin cabluri specifice ingropate in sant. Lucrarile de sapatura, instalare cablu vor fi realizate pe traseul partiilor de schi, pe o lungime totala de circa 5 km, cu respectarea normelor de protectie a mediului. Suprafata afectata de sapaturi va fi de circa 10000 mp dintre care circa 10 mp pentru amplasarea posturilor de transformare reprezinta teren ocupat definitiv cu constructii, iar restul (1366 mp pentru montaj cablu subteran si respectiv montaj cablu pentru post TRAFO 150 mp) reprezinta suprafata ocupata temporar, cu refacerea cadrului natural dupa executie. Traseul cablului va fi pe linia cea mai usor de urmarit in lungul partiei de schi (fara a afecta profilele longitudinale si transversale ale acesteia) si pe cat posibil nu vor exista mai multe sapaturi ci se vor monta cablurile necesare iluminatului
60
partiei joasa tensiune si cablul de alimentare medie tensiune in aceeasi sapatura cu refacerea cadrului natural la finalizarea lucrarilor. Cablurile vor fi ingropate ascuns la adancimile corespunzatoare si nu vor constitui obstacol in calea schiorilor sau a animalelor. Pozitia cablurilor ingropate va fi semnalizata cu banda avertizoare la 0,8 m adancime. D.2. Retea de alimentare cu apa Investitia necesita realizarea unei retele de alimentare cu apa potabila, in program continuu (24 ore/zi) si a unei retele de apa tehnologica pentru alimentarea tunurilor de zapada. Dimensionarea sistemului de alimentare cu apa s-a facut conform SR 1343-1/2006, avandu-se in vedere urmatoarele folosinte de apa: apa potabila pentru baut (pentru 24 persoane/zi personal angajat si un numar de turisti cuprins intre 1400 si 2200/zi) apa pentru consum menajer la grupurile sanitare apa tehnologica pentru intretinerea si spalarea spatiilor de parcare
D.2.1. Alimentare cu apa potabila Pentru alimentarea cu apa a obiectivului de investitii se propune captarea stratului subteran de mica adancime din zona Paraului Mioarele printr-un dren de 200 m amplasat la baza versantului ce va afecta temporar o suprafata de circa 600 mp, in afara sitului Parang. Drenul va fi alimentat atat din versant cat si din paraul Mioarele si va fi realizat din tub PVC pentru drenaje (perforat), cu D = 315 mm, pozat la adancimea minima de 3,00 m. La baza drenului s-a prevazut un pat din beton C 8/10 cu grosimea de 0,30 m in care se va incastra tubul de drenaj. Rolul patului de beton este de a impiedica scurgerea apei prin fisurile rocii de baza si de a asigura o panta longitudinala continua a drenului. Deasupra tubului de drenaj s-a prevazut un filtru invers cu o grosime totala de 0,60 m alcatuit dinspre tubul de drenaj spre exterior din: pietris cu granule 31 70 mm grosime strat 0,10 m pietris cu granule 25 31 mm grosime strat 0,10 m pietris cu granule 16 25 mm grosime strat 0,10 m pietris cu granule 8 12 mm grosime strat 0,10 m nisip cu granulatia 1 7 mm grosime strat 0,20 m.
Deasupra filtrului invers s-a prevazut umplutura cu balast pana la 0,20 m fata de nivelul terenului actual. Peste stratul de balast se va intinde o folie PVC care va depasi cu 0,40 m lateral transeea facuta pentru realizarea drenului, cu rolul de a impiedica accesul apei din ploi in dren, iar peste folie se va realiza o umplutura pana la nivelul terenului, cu pamant rezultat din sapatura.
61
Pe dren s-au prevazut camine de vizitare din tuburi de beton prefabricate, amplasate din 60 in 60 m. Radierul caminelor este cu 0,50 m mai jos decat cota drenului, pentru a permite sa se acumuleze depunerile din apa. Depunerile acumulate in camine pot fi curatite periodic. Caminele de vizitare se vor suprainalta fata de terenul natural cu 1,00 m pentru a impiedica sa intre in dren ape din ploi si zapezi. Apa captata de dren va fi supusa unui proces de potabilizare in cadrul statiei situate pe malul Paraului Mioarele langa drumul forestier. Statia de potabilizare ocupa o suprafata de circa 100 mp, proprietate a Primariei Voineasa, in afara sitului Parang si este tip monobloc (container termoizolant) cu dimensiunile: lungimea 8,6 m, latimea 6,2 m si inaltimea de 3 m si urmatoarele caracteristici tehnice: debit statie - 54 mc/h, putere instalata- 14,2 Kw, masa totala a statiei este 40000 kg, din care masa decantorului lamelar este 32000 kg. Containerul termoizolant are urmatoarele parti componente: o o o o o o o o o o o o depozitare reactiv instalatie preparare-dozare reactiv intrare apa bruta pentru tratare decantor lamelar rezervor apa decantata pompa repriza filtre cu nisip instalatie preparare-dozare polielectrolit reactor de florurare instalatie deshidratat namol cu saci tablou comanda automatizare aparatura de masura si control.
Din statia de potabilizare apa este transportata catre bazinul de stocare cu capacitatea de circa 300 mc printr-o retea cu lungimea de 900 m de-a lungul drumului forestier existent (de la Paraul Mioarele pana la baza partiei), proprietate a Primariei Voineasa si a inca 300 m pe marginea partiei Mioarele tronson A varianta teleschi 1 pana la rezervorul de inmagazinare situate la cota 1450. Rezervorul de inmagazinare a apei cu capacitatea de 300 mc (diametru interior 9,70 m si inaltime - 4 m) ocupa o suprafata construita de 350 mp in afara sitului Parang si este realizat din beton armat monolit, prevazut si izolatie din beton celular autoclavizat si zidarie de caramida cu grosimea de 30 cm. Rezervorul este dispus pe un radier de beton armat monolit B200/P4 cu hidroizolatie din bitum cu grosimea de 1 cm si beton de egalizare B100 cu cenusa. Peretii interiori ai rezervorului sunt prevazuti cu tencuiala speciala de impermeabilizare conform CF12a cu grosimea de 25 mm, iar fundul rezervorului este prevazut cu acelasi tip de tencuiala, dar cu grosimea de 37 mm. Rezervorul este acoperit cu placi prefabricate de acoperis PA1 si PA2 si hidroizolatie. Camera vanelor este prevazuta cu hidroizolatie din 3 straturi bituminoase. Reteaua de distributie alimenteaza consumatorii aflati la baza partiei si cei din cladirea multifunctionala de la cota 1850. Datorita diferentei de nivel intre rezervor
62
(1450) si zona cladirilor multifunctionale, apare necesara reducerea presiunii pe traseu catre zona de la baza partiei prin intercalarea unor reductoare de presiune si ridicarea presiunii catre zona golului alpin prin montarea unei pompe. Debitele specifice de apa potabila conform breviarului de calcul sunt: - Qzi med 21,72 mc/zi - Qzi max 34,16 mc/zi - Qorar max 2,275 mc/h. Lungimea totala a retelei de distributie este de circa 3000 m si este alcatuita din conducte de polietilena de inalta densitate. Montarea conductelor se va face pe domeniul public, de regula ingropat, cu respectarea tehnologiei specifice acestor lucrari. D.2.2. Alimentare cu apa tehnologica: Sursa de apa tehnologica o reprezinta lacul Vidra. Pentru realizarea retelei de apa tehnologica sunt necesare urmatoarele lucrari: o Captarea apei direct din lacul Vidra prin intermediul unor pompe prevazute cu sorb, amplasata pe un ponton ce va ocupa circa 200 mp din suprafata luciului de apa, inclusiv pasarela de acces situat in situl Frumoasa. o Realizarea unei retele de transport apa tehnologica montata subteran, de-a lungul Paraului Uscat, pe o lungime de 292 m, afectand temporar circa 175 mp, in situl Frumoasa. Aceste lucrari nu presupun scoatere din circuitul forestier. o Realizarea a 4 statii de pompare echipate cu cate 2 pompe de inalta presiune fiecare, dintre care una va fi amplasat pe ponton si 3 in interiorul perimetrului investitiei, astfel: una la baza partiei, una la statia intermediara si una pe golul alpin. Statiile de pompare vor ocupa cu constructii o suprafata de 10 mp, dintre care 5 mp in situl Parang. o Realizarea retelei de alimentare a celor 20 tunuri de zapada si a celor 35 hidranti de incendiu, inclusiv din zona de la baza partiei. Lungimea de inzapezire este de 2800 m, iar traseul hidrantilor de la baza partiei are o lungime de 200 m, nefiind necesar bazin de apa de rezerva. D.3. Retea de canalizare D.3.1. Retea de canalizare menajera Prin proiect se propune realizarea unei retele de canalizare menajera care va colecta apele uzate menajere printr-o retea de canale din tuburi PVC-SN4 cu DN 200 mm300 mm si le va dirija spre statia de epurare. In zonele in care datorita configuratiei terenului apele uzate menajere nu vor putea fi dirijate gravitational spre statia de epurare, se vor monta statii de pompare. Debitele specifice de apa uzata menajera sunt: Quz zi max Quz zi med 34,16 mc/zi 26,28 mc/zi
63
Pentru realizarea retelei de canalizare menajera sunt necesare urmatoarele lucrari: o realizarea unor canale din tuburi PVC SN 4 cu lungimea de 3000 m, cu curgere gravitationala (include canalul care transporta apele uzate menajere de la capatul partiei pana in partea de jos a zonei Mioarele) realizarea unor camine de vizitare conform STAS 2448 constructia unei statii de epurare ce va fi amplasata la cota 1320 m in apropierea cladirii multifunctionale. deversarea apei epurate in Paraul Uscat in zona podului amplasat pe DN 7A. Paraul Uscat se varsa in Lacul Vidra.
o o o
Statia de epurare a apelor uzate menajere va fi de de tipul AS MONO comp 200 N echipata cu sistem de aerare cu bule fine AS ASE, care apartine categoriei de statii de epurare mecano biologice mici, monobloc. Debitul mediu zilnic al acestei statii de epurare este de 30 mc/z. Statia are dimensiunile 2 x (6000 x 2160 x 2870) mm si este montata ingropat in pamant. Epurarea are loc intr-un singur container care cuprinde decantorul primar, bazinul de activare si decantorul secundar. Containerul are peretii exteriori din polipropilena SP 80 iar peretii interiori din polipropilena SP 80, KD 20. Containerul este fara portanta proprie. Se monteaza ingropat si trebuie betonat in functie de conditiile din teren. Modul de functionare: Apa uzata curge in decantorul primar al statiei de epurare care este utilizat si ca bazin de stocare a namolului. Suspensiile sedimentabile si cele plutitoare sunt retinute in acest compartiment si tot aici are loc partial si descompunerea anaeroba a substantelor decantate. Apa preepurata mecanic este tratata biologic in bazinul de activare al statiei. La baza acestui bazin este amplasat sistemul de aerare cu bule fine care furnizeaza necesarul de aer cu ajutorul suflantei. Dupa procesul de activare, apa va curge in decantorul secundar unde are loc separarea flocoanelor de namol din apa uzata iar apa epurata se va evacua prin pompare cu un sistem aer lift. Namolul ingrosat de la baza decantorului secundar este pompat automat printr-un sistem aer lift in bazinul de activare. O parte din namolul activat din bazinul de activare este pompat in bazinul de stocare a namolului, ca namol in exces, de unde va fi vidanjat o data sau maxim 2 ori pe an. Apa epurata este transportata spre emisar Paraul Uscat printr-un canal din tub PVC D = 250 mm. La terminarea lucrarilor terenul afectat de realizarea sistemului de canalizare si epurare se va reface prin inierbare, cu exceptia suprafetelor ocupate de caminele de canalizare. D.3.2. Retea de canalizare ape pluviale Apele pluviale aferente zonei construite vor fi preluate de rigole si canale si transportate spre reteaua de canalizare pluviala cu descarcare in Paraul Uscat. Apele provenite din topirea zapezii de pe partiile de schi, parte din ele se vor scurge natural in acelasi mod ca si pana acum, iar cele din zona partiei Mioarele, tronsonul A vor fi preluate de rigole si conduse catre reteaua de canalizare ape pluviale. Vor fi prevazute decantoare pentru linistire si preepurare mecanica inainte de deversarea in emisar.
64
Apele pluviale, provenite de pe suprafata parcarii pentru mijloace de transport in comun si apele de spalare din parcarea etajata vor fi preluate de santuri marginale si rigole si vor fi epurate local intr-un decantor separator de grasimi care sa asigure pentru apa epurata parametri prevazuti de NTPA 001/2005. Dupa epurare apa va fi condusa prin conducte la Paraul Uscat. E. Drumuri si sistematizare verticala Lucrarile de drumuri se refera la amenajarea intersectiei, amenajarea drumurilor interioare de circulatie si amenajarea platformelor de parcare. Lucrarile de sistematizare verticala se refera la lucrarile de terasament, adica la sapaturi respectiv umpluturi, care se efectueaza in vederea realizarii unor pante longitudinale si transversale care sa asigure scurgerea apelor meteorice spre gurile de scurgere ale retelei de canalizare pluviala. Canalizarea pluviala va fi racordata in conditii optime la sistemul de colectare si prepurare mecanica inainte de deversarea in emisar. Accesul direct la partia de schi propusa se face prin DN7A ce se desfasoara pe partea dreapta a lacului de acumulare Vidra avand orientarea est vest, prin intermediul unei bretele de acces cu lungimea de 50 m si latimea de 5 m. DN 7A este un drum de categoria a III- a cu doua benzi de circulatie, fara trotuare. Sistemul rutier existent (preponderent) consta dintr-o impietruire cu balast peste care a fost turnata o mixtura asfaltica. In prezent portiunea de drum din zona investitiei prezinta un grad avansat de uzura, situatie care a fost favorizata de o crestere accentuata a traficului si de scurgerea deficitara a apelor pluviale de pe ampriza sa. Prin HG 503/28.04.2009 s-au aprobat indicatorii tehnico economici pentru "Modernizare DN 7A, Brezoi-Petrosani, km 0+000-86+600, sector km 0+000-62+000". Lungimea totala a drumului, in interiorul localitatilor, este de 16,055 km, respectiv 25,89 % din lungimea traseului ce urmeaza a fi modernizat (62,00 km). Prin proiectul de fata se propune amenajarea corespunzatoare a intersectiei bretelei de acces cu DN 7A in dreptul parcarii de la cota 1320 m langa statia inferioara a telegondolei din zona Mioarele. A fost propusa o banda de stocaj a masinilor ce vin dinspre Voineasa si intra la stanga, lasand astfel drum liber celor care merg spre Obarsia Lotrului. Sistemul rutier este dimensionat in concordanta cu traficul de perspectiva. Sistemul rutier se va proiecta pentru trafic foarte usor si va avea urmatoarea structura:
Beton asfaltic (strat de uzura) Beton asfaltic deschis cu pietris sortat (strat de legatura) Balast stabilizat cu 6% ciment (strat superior de fundatie) Balast cu granulometrie continua0 70 mm 4 cm 5 cm 12 cm 25 cm
Trotuarele propuse vor avea urmatoarea structura:

Imbracaminte Beton simplu (strat de baza) Fundatie din balast(cu rol si de strat filtrant) 3 cm 10 cm 10 cm
65
Atat partea carosabila cat si trotuarele vor fi incadrate de borduri din beton cu fundatii de beton avand urmatoarele dimensiuni :
Parte carosabila Trotuare Bordura Fundatie Bordura Fundatie 20x25 30x15 10x20 20x10 cm cm cm cm
Conform normativului NP 051 2001 se vor prevedea treceri pentru persoane cu dizabilitati. Suprafata ocupata de breteaua de acces va fi de 400 mp si este situata in afara sitului Parang. Pentru realizarea investitiei si pentru servicii de intretinere si exploatare se va utiliza si drumul forestier existent de-a lungul Paraului Mioarelor, de la DN 7A pana la golul alpin, cu lungimea de 3, 6 km din care 1,6 km in situl Parang. Drumul are latimea de circa 3,5 m. De asemenea va fi utilizat si drumul forestier existent, de la amplasament cota 1350 pana la paraul Mioarele, cu lungimea de 900 m si latimea de 3,5 m. DN7A este administrat si intretinut de Directia Drumuri Nationale ce are cantoane de interventii si dezapezire la Vidra si Voineasa. In timpul anului accesul este facil, nu exista pericol de avalanse, inzapeziri, inundatii, alunecari de teren, etc. 1.1.5. Exproprieri Pentru realizarea proiectului nu sunt necesare demolari de imobile si nici exproprieri de terenuri. Suprafata de teren afectata direct de realizarea proiectului apartine Consiliului Local Voineasa cu sediul in Voineasa, Strada I. Gh. Duca, nr. 98, Judetul Valcea, deci nu sunt necesare expropieri de terenuri in vederea realizarii investitiei. Conform actelor de donatie de la diversi proprietari, terenul cu suprafata de 20 ha padure ce a fost obtinuta de Consiliul Local Voineasa prin donatii facute exclusiv pentru realizarea partiei de schi in termen de 5 ani de la aprobarea proiectului de catre institutiile abilitate, dupa cum urmeaza: Contract de donatie cu incheiere de autentificare nr. 4226/19.12.2008 la BNP Banu Claudia Mihaela cu sediul in Ramnicu Vacea, intre Deaconeasa Rodica cu domiciliul in orasul Calimanesti, Judetul Valcea si Consiliul Local Voineasa reprezentata prin primar Dobrin Gheorghe pentru 151453 m2 teren padure situata in extravilanul Comunei Voineasa, UP IV Puru, UA 75 A %, B%, 76 A, B, P, V, 77A, B;79 A,B; 80%,145D, numere cadastrale 722 ((79565 m2), 723 (61887 m2) si respectiv 741 (10001 m2), teren vizat sub nr. 44347/2008 de OCPI-Valcea Contract de donatie cu incheiere de autentificare nr. 215/22.01.2009 la BNP Banu Claudia Mihaela cu sediul in Ramnicu Vacea, intre Jinaru Ivan cu domiciliul in Comuna Banloc, Judetul Timis si Consiliul Local Voineasa reprezentata prin primar Dobrin Gheorghe pentru 13313 m2 teren padure
66
situata in extravilanul Comunei Voineasa, UP IV Puru, UA 82 B %, C%, 83 B%, 84 A,B, 88%, 89 B%, C%, numar cadastral 35066, teren vizat de OCPIValcea Contract de donatie cu incheiere de autentificare nr. 216/22.01.2009 la BNP Banu Claudia Mihaela cu sediul in Ramnicu Vacea, intre Dumitrescu Anisoara cu domiciliul in Comuna Vaideeni, Judetul Valcea si Consiliul Local Voineasa reprezentata prin primar Dobrin Gheorghe pentru 31889 m2 teren padure situata in extravilanul Comunei Voineasa, UP IV Puru, UA 80 %, 81, 82 A, B%, C%, numar cadastral 35073 (10071 m2) si respectiv numar cadastral 35075 (21818 m2), teren vizat de OCPI-Valcea
Suprafata de teren amplasata pe golul alpin apartine Consiliului Local Vaideeni conform actelor de propietate anexate Suprafata de 0,2374 ha cu ocupare temporara apartine partial domeniului public Voineasa si partial unor proprietari particulari cu care beneficiarul a incheiat acorduri notariale, conform documentelor anexate. 1.1.6. Organizari de santier Se vor stabili doua locatii pentru organizarea de santier: In prima etapa, organizarea santierului se va realiza la baza partiei in locul unde va fi amenajata parcarea si cladirea multifunctionala, accesul in santier facandu se din DN 7 A In cea de a doua etapa, pe masura ce vor fi edificate constructiile planificate la baza partiei, organizarea de santier se va muta la Obarsia Lotrului, in afara perimetrului de proiect. Aceasta a doua organizare va fi intr-o locatie care deja functioneaza ca oragnizare de santier si deserveste lucrarile de amenajare a drumurilor (DN 7A si DN 7C), proiecte aflat in derulare. asigurarea la stabilitate a elementelor structurale si nestructurale inainte de a incepe lucrarile de constructii. amenajare perimetru cu interdictie de circulatie si stationare pentru zona de executie.
Se vor realiza urmatoarele amenajari: -
Cheltuielile de organizare a santierului se vor incadra in limita valorii prevazute in Devizul general estimativ inclus in documentatie. Santierul se va dota cu: un pichet de incendiu, retele electrice provizorii, retea apa potabila. Proiectul de organizare de santier va fi executat de catre constructor, care va detalia lucrarile de organizare pentru realizarea obiectivului conform legislatiei in vigoare la data executiei. Pe parcursul executiei lucrarile vor fi protejate in conformitate cu datele specificate in caietele de sarcini pe fiecare specialitate in parte. Depozitarea materialelor in santier se va realiza ordonat, evitandu-se deteriorarea si deprecierea lor inainte de punerea in opera. Se va asigura imprejmuirea santierului precum si pastrarea curateniei in santier. Intrarea si iesirea
67
autocamioanelor cu materiale de santier se va face in conditii de curatenie pentru a nu afecta curatenia drumurilor publice din imediata apropiere a santierului. In momentul realizarii Organizarii de Santier prin grija executantului se va imprejmui zona de executie cu panouri specifice realizate din tabla ambutisata cu stalpi din metal fixati pe teren in cadre din beton astfel incat sa nu cedeze fortelor vantului si sa nu puna in pericol sanatatea si siguranta lucratorilor. De asemenea se va respecta proiectul de Organizare de Santier vizat si aprobat prin grija executantului si se va evita obstructionarea DN 7 A si a drumurilor forestiere ce se utilizeaza pe intreaga perioada de executie a obiectivului. In conformitate cu prevederile H.G. 729 din 22/08/2000 care aproba Normele de aplicare a procedurilor pentru atribuirea contractelor de achizitie publica Organizarea de santier ca descriere sumara face parte din Proiectul Tehnic al Investitiei. Legislatia actuala prevede ca stabilirea terenurilor de amplasare a organizarilor de santier, a bazelor de productie, a variantelor de circulatie, a gropilor de imprumut si a depozitelor de deseuri, precum si a celorlalte terenuri ocupate temporar se face de catre constructori la elaborarea ofertelor. Beneficiarul lucrarii va urmari ca in caietele de sarcini pentru realizarea proiectelor sa fie cuprinse masurile de protectia biodiversitatii specifice santierelor, iar pe timpul executiei sa fie respectate intocmai prevederile proiectului. Documentatia tehnica pentru realizarea obiectivului prevede obligatoriu si realizarea in apropiere a unei organizari de santier care trebuie sa cuprinda: - grafice de executie a lucrarilor de constructii-montaj - dotare cu unelte, scule, dispozitive, utilaje si mijloace necesare - caile de acces, platforme de parcare - asigurarea surselor de utilitati (energie electrica, apa), activitati igienico-sanitare (vestiare, grup sanitar) - organizarea spatiilor necesare depozitarii temporare a materialelor, masurile specifice pentru conservare pe timpul depozitarii si evitarea degradarilor - lucrari de defrisare si aferente - lucrari de decopertare, transport, depunere, imprastiere, nivelare - aprovizionare cu beton si mortar si transportul catre zonele de constructii - aprovizionare, transport, depozitare intermediara si punere pe pozitie utilaje si instalatii tehnologice modulare - masuri de protectia a vecinatatilor (transmitere de vibratii si socuri puternice, degajari mari de praf) - lucrari de stabilizare teren si limitarea eroziunii solului in zonele unde ar putea aparea fenomenul de alunecare de teren si eroziune sol prin executia de ziduri de sprijin, gabioane, lucrari de terasare si amenajare pentru protejare impotriva torentilor, drenaj, aplicarea de solutii de armare a solului sau impaduriri. - masuri specifice privind protectia si securitatea muncii, precum si de prevenire si stingere a incendiilor, decurgand din natura operatiilor si tehnologiilor de constructie cuprinse in documentatia de executie a obiectivului - demobilizarea santierului. Conform legislatiei, organizarea de santier ca amplasament, solutii, dotari, constituie atributia si raspunderea Antreprenorului General. De asemenea,
68
constructorului ii va reveni obligatia de a reda terenurile ocupate temporar la forma initiala cu amenajarile stabilite de organele competente. Pentru a putea avea o dimensiune a efectelor ce le pot produce asupra mediului activitatile specifice organizarii de santier, trebuie estimate volumele principalelor materiale, semifabricate si prefabricate ce se vor folosi. Amplasarea organizarii de santier se va face in parcarea de la baza partiei, pe suprafata destinata in proiect ca spatiu verde, asigurandu-se astfel principalele conditiile necesare astfel incat sa nu se produca un impact semnificativ asupra mediului: distante mici de transport pentru balast, beton, mortar, asfalt prin aprovizionarea de la statiile situate in Obarsia Lotrului situarea cat mai aproape de centrul de greutate al lucrarii posibilitati de asigurare cu costuri minime a utilitatilor (apa, electricitate) situarea in zone care sa afecteze cat mai putin viata si activitatea localnicilor amplasarea in afara zonelor protejate si astfel incat sa afecteze cat mai putin vegetatia si fauna.
Pentru organizarea de santier utilitatile se asigura astfel: Apa - pentru consumul menajer asigura din surse de apa potabila izvoare naturale si apa imbuteliata - pentru consumul industrial (preparare betoane, mortare, udarea compactarilor) in general nu este cazul deoarece se folosesc betoane si mortare gata preparate. Pentru umectari si in cazuri rare de preparare de mici cantitati de mortare si betoane se foloseste apa depozitata in recipiente metalice sau material plastic, adusa cu autocisterna. Energie electrica pentru iluminat cat si consumul industrial se asigura in prima faza prin grupuri electrogene, iar apoi prin racordarea la postul de transformare ce va fi amplasat la baza partiei. .Legaturile telefonice se pot realiza prin reteaua GSM cu acoperire pe zona. De comun acord cu beneficiarul se poate utiliza si reteaua radio de care acesta dispune. Utilajele folosite: Reglajele, reparatiile, curatirea si intretinerea permanenta atat a utilajelor de doborare a arborilor cat si a celor de transport materiale se vor face in spatii amenajate special in cadrul organizarii de santier. Parcari: o atentie deosebita se va acorda amenajarii locurilor de parcare a utilajelor si mijloacelor de transport cat si operatiilor de intretinere zilnica sau reparare a acestora, in vederea eliminarii oricaror scurgeri de carburanti sau lubrifianti. In acest sens reziduurile rezultate, cat si alte produse rezultate din activitatea curenta (resturi menajere, resturi de prelucrare, etc.) vor fi colectate in containere speciale amplasate in incinta organizarii de santier, periodic acestea urmand a fi transportate si descarcate in cele mai apropiate deponii special amenajate.
69
Alimentarea cu combustibil: pentru alimentarea cu combustibil a utilajelor nu este necesara amenajarea unor depozite mari deoarece in localitatea Voineasa exista o statie de combustibili (la o distanta de 15 km), de unde se poate procura numai cantitatea necesara consumului zilnic. Daca se va considera necesara aprovizionarea cu combustibili pentru o perioada mai mare (cateva zile sau o saptamana, depozitul de carburanti se va realiza la distanta minima de 500 m fata de cursurile de apa din zona, cu asigurarea unei platforme de depozitare betonata si acoperita pentru protejarea solului si apelor freatice. Cai de acces Accesul, pentru mijloacele auto de transport materiale de constructii si pentru utilitare, se va realiza de pe drumul existent- DN 7A si drumurile forestiere existente. Se mentioneaza ca in zona exista un drum forestier care porneste din DN 7A si traverseaza amplasamentul, ajungand pana in golul alpin. Traseul acestui drum este apropiat de cel al partiei ce se va construi prin padure, facilitand astfel accesul utilajelor de constructii in zona. Depozite de materiale Materialele necesare realizarii lucrarilor vor fi depozitate in locuri special amenajate numai in incinta organizarii de santier, fiind cu desavarsire interzisa imprastierea lor de-a lungul traseului, iar eventualele deseuri ce vor rezulta vor fi colectate in recipiente speciale, pe tipuri de deseuri (plastic, metal, deseuri menajere). Deseurile obtinute ca urmare a activitatii constituite din resturi vegetale si pamanturi din excavatii vor putea fi folosite in umpluturi locale. Surse de balast In conformitate cu legislatia nationala, amplasarea eventualelor puncte de lucru si suprafata lor este stabilita de castigatorul licitatiei pentru executarea lucrarilor. Cu toate acestea, avand in vedere cerintele de calitate si existenta in zona a unor astfel de resurse, se presupune ca balastul, agregatele minerale si betonul vor fi cumparate de la balastiera existenta la Obarsia Lotrului, aflata la circa 6 km de punctul de lucru. Transportul se va efectua cu mijloace auto. Gropi de imprumut In conformitate cu legislatia nationala, amplasarea eventualelor puncte de lucru si suprafata lor este stabilita de castigatorul licitatiei pentru executarea lucrarilor. Cu toate acestea, avand in vedere cerintele de calitate, se presupune ca datorita proprietatilor coezive ale solului excavat, materialul folosit pentru terasamente va consta in cea mai mare parte din materiale locale, in speta din pamant rezultat din excavarile ce vor fi parte a programului de construire. In functie de decizia antreprenorului, este posibila crearea unor gropi de imprumut, de dimensiune redusa. Zone de depozitare deseuri In conformitate cu prevederile H.G. 729 din 22/08/2000 care aproba Normele de aplicare a procedurilor pentru atribuirea contractelor de achizitie publica, amplasarea eventualelor puncte de lucru si suprafata lor este stabilita de
70
castigatorul licitatiei pentru executarea lucrarilor. Cu toate acestea, se poate presupune ca toate materialele inerte vor putea fi folosite in umpluturi locale, sau transportate la depozitul de deseuri menajere la care este arondata Comuna Voineasa. Toate deseurile rezultate, care pot fi asimilate deseurilor municipale, vor fi transportate de asemenea la depozitul de deseuri menajere la care este arondata Comuna Voineasa.
.Deseurile colectate selectiv in containere specifice, la cele 2 organizari de santier

propuse vor fi eliminate de pe amplasamente pe baza unor contracte de prestari servicii de salubritate incheiate cu operatorul de servicii de gospodarie comunala ce deserveste comuna Voineasa. Eliminarea acestor deseuri trebuie sa se desfasoare ritmic, avand in vedere particularitatile specifice ale accesului in zona, nefiind admise acumularea deseurilor in depozite de lunga durata Terasamente: Compactarea: gradul de compactare se exprima in procente, prin raportul dintre densitatea aparenta in stare uscata a materialului din terasamente si densitatea aparenta in stare uscata a materialului, obtinuta in laborator prin metoda Proctor normal - conform STAS 1913/13-83. Terasamentele vor fi compactate, asigurandu-se un grad de compactare Proctor normal - conform STAS 2914-84. Alegerea utilajelor de compactare, grosimea stratului si numarul de treceri necesare pentru atingerea gradului de compactare, se stabilesc la executia in functie de natura materialului din terasamente, pe baza de incercari, tinand seama si de prevederile STAS 7582-91. Inclinarea taluzurilor, inaltimea terasamentelor, santurilor si rigolelor pentru scurgerea apelor se vor executa conform prevederilor STAS 2914-84, STAS 1709/190, STAS 2916-87. Verificarea calitatii terasamentelor: In scopul executiei lucrarilor de terasamente se verifica:
corecta trasare a axului si amprizei partiei concordanta dintre calitatea pamanturilor folosite si cele indicate in documentatie respectarea grosimii straturilor asternute in rambleu, fata de cele stabilite in functie de utilajul folosit la compactare umiditatea efectiva la care se compacteaza pamantul si variatia acestuia fata de umiditatea optima de compactare gradul de compactare realizat profilul longitudinal si transversal realizat fata de prevederile proiectului.
Proiectul va fi verificat pentru indeplinirea cerintelor esentiale de calitate conform legii. Principiile de proiectare avute in vedere pentru indeplinirea acestor cerinte vor fi cuprinse in memoriile de specialitate. In conformitate cu prevederile H.G. 766/1977 si a ,,Regulametului cu privire la stabilirea categoriei de importanta a
71
constructiilor", in vederea obtinerii autorizatiei de construire si a aplicarii lucrarilor proiectate, este necesara verificarea de catre verificatorii atestati M.L.P.A.T. Dupa obtinerea autorizatiilor de constructie pentru cladirile aferente instalatiilor de transport pe cablu, pot fi demarate lucrarile de constructii. Metodele, tehnicile si utilajele adoptate pentru realizarea constructiilor vor fi cele specifice industriei constructiilor si vor implica un consum important de resurse (materiale, energetice si umane). Lucrarile vor fi coordonate de un sef de santier. Conform recomandarilor din Raportul de Mediu si conditiilor impuse prin Avizul de Mediu nr. 1/26.02.2010 pentru PUZ Voinesa, beneficiarul proiectului a numit un responsabil al zonei de implementare a proiectului ce va avea in sarcina si urmarirea lucrarilor de organizare de santier si cele de restaurare a amplasamentului la terminarea lucrarilor. 1.2. DURATA DE EXPLOATARE Perioada de referinta: prezinta numarul maxim de ani pentru care se furnizeaza previziuni. Previziunile referitoare la viitorul proiectului trebuie sa fie facute pentru o perioda apropiata de durata vietii economice a acestuia si destul de indelungata pentru a cuprinde impactul pe termen mediu si lung. Pentru proiectele finantate prin instrumentele structurale, perioada de referinta recomandata de Comisia Europeana, in cazul proiectelor de aceasta natura, este de 10 ani. Durata investitiei: investitia de baza (lucrari de executie si dotarile efective) se va realiza pe o perioada de 24 de luni. Pentru ca proiectul sa produca beneficii la nivelul prognozat, este necesar ca investitia sa isi mentina caracteristicile de performanta pe toata durata de previziune. Pentru aceasta se considera o politica de utilizare a lor eficienta si cheltuieli de intretinere adecvate. Valoarea reziduala: conform recomandarilor pentru proiectele finantate din fonduri structurale, se considera ca venitul viitor la nivelul orizontului de timp al investitiei adica valoarea actualizata a venitului pe care l-ar putea genera investitia prin faptul ca ramane in continuare in functionare. Valoarea reziduala va fi, practic, valoarea virtuala de lichidare a infrastructurii si echipamentelor ramase in functionare la finalul duratei de viata a investitiei. Conform recomandarilor de calcul din Ghidul Comisiei Europene si practicilor pentru proiecte similare, considerand perioada de referinta de 10 ani, din punct de vedere contabil, durata de amortizare este urmatoarea: Echipamente/utilaje 10 de ani Constructii 40 de ani.
1.3. POLUAREA GENERATA DE ACTIVITATE Impactul potential asupra factorilor de mediu se manifesta diferit in diferitele etape de implementare a proiectului. Se disting: perioada de organizare de santier, perioada de realizare si cea de exploatare a obiectivului. Impactul asupra mediului se manifesta mai mult in etapa de realizare a proiectului si in speta la nivelul ecosistemului specific forestier in faza de defrisare, cand se constituie
72
in factor de stres, pentru biodiversitate. In timpul lucrarilor de executie, prin deplasarea utilajelor pentru defrisare, defrisarea propiu- zisa, transport material lemnos, extragere si transport cioate, nivelare, transport materiale de constructie, executie lucrari specifice de constructie ca turnare betoane, manipulare materiale (incarcari-descarcari), transport materiale diverse (utilaje, conducte diferite, racorduri, cabluri, etc), utilajele care executa operatiile respective vor produce zgomote si vibratii resimtite atat de muncitorii din zona de lucru cat si de fauna de pe amplasament si din vecinatate. In timpul functionarii obiectivului, activitatea de schiat impreuna cu serviciile aferente si traficul auto pe drumurile de acces au un impact asupra mediului apreciat ca nesemnificativ pe termen lung prin poluare fonica si chiar chimica, dar trebuie retinut ca in acelasi timp au si un insemnat impact pozitiv asupra ecomomiei, dezvoltarii societatii si asupra populatiei. Impactul negativ consta in esenta in fragmentarea habitatelor si se manifesta in special in perioada de realizare a obiectivului, iar cel pozitiv consta in dezvoltarea turismului si agrementului sportiv. Se mentioneaza ca practicarea sporturilor de iarna are loc timp de circa 200 zile/an, perioada in care zona vegetala este protejata natural prin stratul de zapada cu grosimi intre 1 si 3 metri. In ceea ce priveste fauna de pe golul alpin, in perioada de iarna fauna de nevertebrate nu este afectata fiind protejata de stratul de zapada. Dintre mamifere, ursul hiberneaza, iar cerbii si caprioarele au activitate redusa, fiind nevoite sa coboare la altitudini mai joase, in vai si paduri unde gasesc muguri de afin, licheni si muschi. Scopul principal al Raportului la Studiul de evaluare al impacului este de a lua in considerare elementele de impact negativ de a propune masuri si solutii de eliminare sau reducere a lor, de a maximiza elementele de impact pozitiv, astfel incat lucrarile sa se incadreze cat mai bine in mediul natural si sa reduca situatiile de conflict existente. Pentru exemplificare, in cele ce urmeaza se vor prezenta sintetic elementele de impact in cele trei perioade distincte mentionate. 1.3.1. Impactul negativ 1.3.1.1. In perioada de executie Executia lucrarilor prevazute se va face cu respectarea graficelor de executie, alegerea perioadelor optime de desfasurare a unor lucrari cu impact asupra factorilor de mediu si pregatirea din timp a fronturilor pentru executia rapida a lucrarilor propriu-zise de amenajare a partiilor, de inierbare si de renaturalizare a terenurilor prin plantarea de perdele de vegetatie. Acestea vor avea si rol de bariera pentru dispersia noxelor de trafic si prevenirea circulatiei de aer pentru trupurile de padure ramase. Masurile vor avea ca efect reducerea la minim posibil a efectelor negative. Realizarea lucrarilor in perioade propice (calm atmosferic, fara variatii mari de temperatura si ploi torentiale) va evita aparitia denudarilor si alunecarilor de teren. In prezent datorita tehnologiilor de executie moderne, a utilizarii unor materiale putin agresive pentru mediu si a unei mecanizari avansate, perioadele de executie
73
s-au diminuat mult, ceea ce reduce timpul de impact pe traseu. Cu toate acestea exista efecte asupra factorilor de mediu, cum sunt: Degradarea vegetatiei si a solului fragmentari de habitate de flora si fauna de pe amplasament pe perioada de defrisare la ras, pregatire a terenului, transportul masei lemnoase, scoaterea cioatelor, etc. modificari in stratele superioare de pamant prin decopertarea stratului vegetal, miscari de terasamente cu excavatii in traseu ori in gropi de imprumut perturbarea habitatelor, faunei si florei, de pe suprafetele laterale ale zonei de lucru prin zgomot si noxe.
Acestea vor produce stres semnificativ asupra faunei din apropierea santierului cu efect de retragere a animalelor in zonele din vecinatate, neantropizate. Nivelul ridicat de zgomote si vibratii va fi perceput cu o mai mare amplitudine la nivelul acestor receptori, determinand migratia spre alte zone mai ,,prielnice" supravietuirii. Datorita zgomotelor produse este deci posibila migrarea faunei salbatice in alte zone, dar dupa terminarea lucrarilor si reinstalarea linistii in padure vor reveni in aceasta zona intrucat nu li se va distruge biotopul. Vegetatia forestiera aflata in imediata apropiere poate sa primeasca temporar fauna care ar putea fi deranjata de executia lucrarilor prevazute iar dupa terminarea lucrarilor, acesta va reveni in cautarea unor surse de hrana. In aceasta etapa se vor inregistra valori relativ ridicate ale zgomotului, care vor fi de mare intensitate pe intreaga durata de desfasurare a investitiei. In timpul lucrarilor de defrisare, de nivelare a terenului, sau de transport a materialelor, utilajele care executa operatiile respective vor produce zgomote si vibratii resimtite si de muncitorii din zona culoarelor de lucru, zona nefiind locuita. Emisii de pulberi minerale in suspensie si sedimentabile la lucrarile de manevrare a pamantului si noxe produse de gazele de esapament de la motoarele puternice ale mijloacelor mecanice de transport si ale utilajelor de constructii, care nu se pot identifica ulterior in fenomene remanente de poluare Aparitia eroziunii solului si modificari in capacitatea de drenaj a apelor pluviale: eroziunea afecteaza terenurile naturale dupa defrisare si platforma partiei in amenajare. Eroziunea pamantului are efect negativ si asupra apelor de suprafata si se va manifesta numai in perioadele cu ploi abundente.
Calitatea apelor curgatoare din zona nu este afectata si nu apar cresteri ale turbiditatii. Partiile de schi propuse nu intersecteaza cursuri de apa cu debit permanent. Datorita caracterului nepermanent al apelor curgatoare din zona de proiect nu este semnalata prezenta florei si faunei specifice in aceste ape de munte. In proiectul partiei Mioarele sunt prevazute trei podete de traversare a unor ogase ce se formeaza numai in perioade cu precipitatii abundente de aceea este necesar sa se evite efectuarea lucrarilor in aceste perioade cu precipitatii.
74
Terenul situat pe golul alpin afectat de implementarea proiectului isi va schimba categoria de folosinta, de la teren agricol pasune alpina la zona agrement sport turism si dotari, fara impact potential decat strict local in zona de construire a stalpilor si pilonilor de sustinere si statiilor aferente instalatiilor de transport pe cablu. Impactul va fi diminuat de folosirea constructiilor modulare si de utilizarea cu precadere a elicopterului pentru transportul materialelor si chiar pentru executia lucrarilor (turnare betoane). In final se poate concluziona ca in perioada de executie impactul negativ este resimtit in special de vegetatia si fauna de pe amplasamentul frontului de lucru si din zonele limitrofe acestuia, dar durata este limitata pentru fiecare front de lucru, iar aria de manifestare va fi numai locala. 1.3.1.2. In perioada de exploatare. Obiectivul proiectat nu are activitate productiva si nu genereaza poluanti care sa afecteze factorii de mediu si ecosistemele terestre sau acvatice. In perioada de exploatare, efectele realizarii proiectului sunt: Reechilibrarea ecosistemelor ce au fost afectate in perioada de executie a lucrarilor; avand in vedere ca zona defrisata se va revegeta, ca activitatea de schi are loc iarna si ca nu exista bariere care sa impiedice deplasarea populatiilor de animale, iar formele de flora sunt comune, adaptabile se apreciaza ca flora si fauna locala vor gasi un repede un echilibru. Existenta unor surse de zgomot si noxe de trafic reprezentate de motoarele ce actioneaza instalatiile de transport pe cablu si traficul auto. Motoarele principale sunt surse statice si cu functionare in timpul zilei; fiind actionate electric acestea produc un zgomot de intensitate redusa. Zgomotul datorat traficului auto este generat de surse mobile, preponderent in timpul zilei si localizat la baza partiei, in parcare si pe breteaua de acces.
Dupa realizarea investitiei nu se prognozeaza depasirea limitelor de zgomot maxim admise pentru zone turistice - de agrement, decat intermitent cu ocazia organizarii unor evenimente specifice statiunilor montane de schi (concursuri/competitii sportive, spectacole s.a.). De asemenea nu se prognozeaza aparitia fenomenelor de eroziune de suprafata a solului intrucat partia prin padure va fi inierbata, iar partile laterale vor fi plantate. 1.3.2. Impactul pozitiv 1.3.2.1. In perioada de executie Dezvoltarea cu caracter temporar a unor activitati economice legate de realizarea proiectului: procurarea de materiale de constructii semi ori prefabricate si intretinerea mijloacelor de transport si a utilajelor aferente. Dezvoltarea unui flux comercial pentru bunuri de consum, in special de alimente pentru muncitorii ce lucreaza pe santier. Crearea temporara de locuri de munca pentru populatia autohtona. Forta de munca se va asigura pe plan local. Avand in vedere ca lucrarile se vor efectua
75
intr-un perimetru bine stabilit masa angajatilor se va putea asigura pe plan local in Comuna Voineasa si statiunile aferente. Numarul de locuri estimate pentru faza de executie a obiectivului de investitii din cadrul proiectului este de 30 locuri de munca temporare. 1.3.2.2. In perioada de exploatare Beneficiul principal prin darea in folosinta a acestui proiect se regaseste pe ansamblul Comunei Voineasa si Judetului Valcea, astfel: Impact economic
Turismul are o varietate de implicatii economice, intrucat turistii contribuie la vanzarile, profitul, locurile de munca, veniturile din taxe si veniturile in general inregistrate intr-o zona turistica. Din analiza costuri/beneficii economice efectuata pe o perioadade 10 de ani la nivel incremental luand in calcul, turistii care vor folosi noile facilitati de schi realizate prin proiectul propus rezulta beneficii importante prin cresterea veniturilor ca urmare a impactului economic creat. Cresterea veniturilor ca urmare a impactului economic va fi de 3382470 lei in primul an de exploatare, cu crestere in 10 ani pana la 4540608 lei. Calculul s-a facut pe o durata medie a sezonului de 70 zile, ca cifra minima, dar avand in vedere expunerea nordica a partiilor si durata reala a zapezilor in zona analizata, aceste beneficii pot fi semnificativ mai mari. Impact social
Prin realizarea proiectului si dezvoltarea turismului, se apreciaza ca va exista o populatie permanenta angajata in intretinerea functiunii de turism si servicii dar si o populatie de tranzit ce consta intr-un flux permanent si variabil de turisti, deoarece amenajarile propuse ofera servicii pe tot parcursul anului. Prin realizarea proiectului vor incepe sa se desfasoare activitati economice si sociale si se vor crea numeroase locuri de munca cu efect social benefic. Astfel in faza de operare in timpul sezonului va fi necesara angajarea unui numar de 24 de persoane, iar in extrasezon vor fi angajate 9 persoane. Ca urmare a intensificarii activitatilor turistice create ca urmare a oportunitatii oferite de implementarea proiect se vor crea 30 locuri de munca in mod indirect. Sanatate
Prin caracterul specific montan zona turistica amenajata pentru schi are un rol vital in promovarea unui mod sanatos de viata si prevenirea imbolnavirilor prin asigurarea unui cadru adecvat pentru practicarea de sporturi de iarna si excursii pe timp de vara, contribuind la reducerea stresului. Urbanizarea zonei
In realizarea proiectului se prevede schimbarea aspectului si urbanizarea accentuata a acestei zone, pentru crearea conditiilor desfasurarii activitatii de turism la nivelul standardelor europene.
76
q q
promovarea investitiilor pentru dezvoltarea activitatilor de turism, servicii comerciale si alimentatie publica si alte servicii: salvamont, punct farmaceutic si sanitar dezvoltarea infrastructurii si facilitarea accesului in aceasta zona, constructii edilitare (alimentare cu apa, canalizare, alimentare cu energie electrica) ridicarea standardului de viata a populatiei si cresterea numarului de turisti beneficiari ai proiectelor.
Scopul principal al Raportului la Studiul de evaluare a impactului este de a propune masuri si solutii de eliminare sau reducere a impactului negativ si de a maximiza elementele de impact pozitiv, astfel incat lucrarile sa se incadreze cat mai bine in mediul natural si sa reduca situatiile de conflict existente. 1.4. PRODUCTIA SI NECESARUL DE RESURSE ENERGETICE Turismul in Romania nu reprezinta o industrie de productie dar genereaza schimburi cu strainatatea si creeaza locuri de munca. Turismul este complex, nu poate fi compartimentat si influenteaza alte sectoare economice, aspecte sociale, culturale si de alta natura ale vietii din Romania. 1.4.1. In perioada de executie Resurse energetice Resursele energetice ce sunt solicitate la executia lucrarilor de defrisare si la constructia partiei de schi se rezuma in principal la consumul de uleiuri si combustibili, in special motorina si la consumul de energie electrica. Motorina care este necesara pentru functionarea utilajelor, a mijloacelor auto de transport si utilajelor folosite pentru realizarea lucrarilor specifice este clasificata ca substanta periculoasa in conformitate cu prevederile HG 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase. Motorina - caracterizarea generala T, Xn Fraze de risc: R18 - in timpul utilizarii formare posibil de amestec aer/vapori - inflamabil, exploziv R45 substante si preparate ce pot provoca cancer R40 - posibile riscuri cu efecte ireversibile. Recomandari de securitate S16 - a se pastra departe de orice flacara sau sursa de scantei S21 - a nu se fuma in timpul utilizarii S23 - a nu se respira gazele, vaporii, fumul S29 - a nu se arunca reziduurile la canal. Pentru alimentarea utilajelor din santier se vor aproviziona zilnic cantitatile necesare de motorina si uleiuri de la statia PECO Voineasa. Nu se vor crea depozite provizorii in zonele in care se desfasoara activitatile de defrisare, amenajare partii si constructie In cazul in care va fi nevoie sa se faca stocuri pe amplasament acestea vor fi minme, pentru cel mult cateva zile de functionare. Pentru protecta solului si apelor freatice, produsele petroliere se vor depozita in recipiente etanse, amplasate pe suprafete betonate si acoperite cu copertina.
77
Cantitati anuale necesare: Motorina pentru transport 85 tone Motorina si uleiiuri pentru utilajele folosite pe amplasament 80 tone.
Materii prime folosite Pentru a putea avea o dimensiune a efectelor ce le pot produce asupra mediului activitatile specifice organizarii de santier si executiei lucrarilor, trebuie estimate volumele principalelor materiale, semifabricate si prefabricate ce se vor folosi.
Amenajare drumuri
Sistem rutier: Beton asfaltic (strat de uzura) 250 mc Beton asfaltic deschis cu pietris sortat (strat de legatura) 300 mc Balast stabilizat cu 6% ciment (strat superior de fundatie) 750 mc Balast cu granulometrie continua (0 70 mm) - 1400 mc Trotuare: Imbracaminte - 30 mc Beton simplu (strat de baza)- 100 mc Fundatie din balast (cu rol si de strat filtrant)-100 mc Borduri parte carosabila: 4400 buc Borduri trotuare: 11000 buc
Amenajare parcari
Beton - 1000 mc Agregate minerale - diverse sorturi 1000 mc
Realizare fundatii pentru piloni si platforme constructii modulare

Beton - 1500 mc Agregate minerale - diverse sorturi 1500 mc
Pamant de umplere 15000 mc. Material lemnos provenit din taiere la ras si defrisare 5000 mc
1.4.2. In perioada de exploatare Resursele energetice
Energie electrica
Consumul de energie electrica in medie circa 400 MW/an. Pentru noile dotari se prevad urmatoarele categorii de instalatii : instalatii de iluminat general, local si prize instalatii de iluminat de siguranta instalatii de forta, comanda si automatizare instalatii de protectie, inclusiv priza de pamant si paratrasnet.
78
Principalii consumatori de energie electrica sunt: Echipamentele de transport pe cablu: telegondola pentru partia Mioarele de la cota 1320 m panala cota 1965 m, cu putere motor 800 KW, telescaun fix pentru dotarea partiei Vf. Stana Miru Vf.Coasta Benghii de la cota 1945 m pana la cota 1770 m cu putere motor 100 KW, teleschi 1 pentru Partia Mioarele cu putere motor 25 KW, teleschi 2 pentru partia Vf. Stana Miru Statia intermediara de la cota 1940 m pana la cota 1830 m cu putere motor 30 KW. Instalatie zapada artificiala cu putere de consum de 2100 KW Alte utilitati: statii pompe apa, iluminat nocturn, etc cu putere de consum de 500 KW Grup electrogen: sunt necesare grupuri electrogene pentru consumatorii vitali si pentru iluminatul de siguranta. Grupurile electrogene vor alimenta tablourile electrice de distributie (tablou consumatori vitali) amplasate in statii. Consumatorii alimentati din sursa de rezerva sunt: Instalatia electrica a telegondolei si a telescaunului Iluminatul si prizele din camera de comanda Instalatia telefonica si centrala de incendiu si efractie.
Carburanti - motorina si uleiuri.

Consumul de carburanti si uleiuri in medie circa 5000 litri/an. Carburantii si uleiurile de motor se vor folosi pentru functionarea instalatiilor de transport pe cablu (telegondola, telescaun si teleschi), a grupurilor electrogene si a utilajelor de interventie si intretinere a partiilor (ATV, Ratrak). Acestea produse au nevoie de o gestionare atenta. Aprovizionarea cu motorina si uleiuri se va realiza in cantitati limitate la necesitatile de consum, fara stocuri mari, depozitarea lor se va face in recipiente metalice etanse, in spatii amenajate, prevazute cu acoperis si pardoseala betonata, iar manipularea se va face cu atentie pentru a evita deversarile si impurificarea solului si a apelor freatice. In activitatea de intretinere se va realiza recuperarea uleiurilor uzate in recipiente speciale (etanse, cu rezistenta mecanica corespunzatoare, amplasate in spatii amenajate, care sa permita retinerea si colectarea scurgerilor accidentale), conform legilor in vigoare cu privire la aceste substante. Eliminarea uleiurilor si agentilor de ungere uzati se va face numai prin societati autorizate.
Utilitati:
Alimentare cu apa: Apa potabila: consum prognozat 1000 mc/an Apa tehnologica pentru zapada artificiala: consum prognozat 1500 mc/an.
79
Canalizare apa Apa uzata menajera circa 850 mc/an Apa pluviala inclusiv provenita din topirea zapezii circa 2000 mc/an.
Gunoi menajer circa 60 tone/an.
2. PROCESE TEHNOLOGICE Activitatea analizata nu este una productiva, scopul investitiei fiind acela realizare a domeniului schiabil, prin defrisare si amenajare partii de schi. Schema flux a lucrarilor pentru implementarea proiectului, cuprinde trei grupe mari de lucrari: Activitati de amenajare a terenului pentru realizarea scopului propus Activitati de realizare a partiilor de schi si a instalatiilor de transport pe cablu Activitati desfasurate in perioada de functionare a proiectului
Acestea, la randul lor cuprind mai multe operatii, astfel: defrisare, fasonare, transport lemn, degajarea terenului de resturile vegetale, organizare de santier. lucrari de amenajare teren, corectare torenti, santuri de garda, fundare stalpi, executie constructii, amenajare covor vegetal conform proiectului de specialitate 2.1. ACTIVITATI DE AMENAJARE A TERENULUI PENTRU REALIZAREA SCOPULUI PROPUS Pentru realizarea proiectului este necesara defrisarea unei suprafete de padure de molid de 9,919 ha, volumul de material lemnos defrisat fiind 3590,21 mc. Exploatarea lemnului se va face de catre o firma specializata si atestata in lucrari de exploatari forestiere, pe baza unui proiect de exploatare forestiera avizat de catre administratia silvica. Terenul ce urmeaza a fii scos definitiv din circuitul silvic a fost identificat si delimitat corespunzator fata de restul proprietatii, conform planului anexat. Punctele de contur au coordonate Stereo 1970. La teren au fost identificate functiile indeplinite de ecosistemul forestier precizate si in amenajamentul silvic al U.P. IV Puru. Fisa Tehnice de transmitere defrisare alcatuita de SC BIOTOP 2006 SRL Targu-Jiu este prezentata in anexa. Zona cu suprafata de 9,919 ha face parte din unitatea de Productie IV Puru (93,8 ha) si cuprinde unitatile amenajistice 79A, 80A, 81, 82B, 82C, 84A si 84C. Compozitia arboretului este 10MO (molid 100%) cu varste cuprinse intre 18 si 93 ani, clasa de productie III, consistenta 0,6 0,9 si volumul defrisat 3590 mc. Aprobarea documentatiilor tehnice de scoatere definitiva/ocupare temporara din fondul forestier national este de competenta Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si de Vanatoare Ramnicu Valcea cu avizul Ocolului Silvic Valea Oltului administratorul padurilor proprietatea Obstei de padure Porceni- Plesa.
80
Defrisarea vegetatiei forestiere se face numai dupa aprobarea documentatiei, evaluarea cantitativa si calitativa a masei lemnoase pe picior, aprobarea actului de punere in valoare si emiterea autorizatiei de exploatare Amenajarea terenului presupune urmatoarele categorii de lucrari importante: Delimitarea riguroasa a incintelor de lucru prin trasare Lucrari de defrisare Depozitarea temporara a deseurilor provenite din exploatarile forestiere Reconstructia ecologica a vegetatiei forestiere
Delimitarea riguroasa a incintelor de lucru prin trasare: se recomanda utilizarea de

echipamente pentru masuratori terestre si cadastru de generatie recente de tipul GPS-uri de precizie (inclusiv in dubla frecventa) statii totale, nivele, planimetre, statii de lucru, softuri de specialitate (ERDAS, LPS)
Lucrari de defrisare: defrisarea presupune taierea vegetatiei arborescente si

arbustive de suprafatele stabilite prin proiect, colectarea, evacuarea si transportul materialului lemnos in depozite primare si de aici in centre specializate, valorificarea acestuia. Resturile de exploatare se colecteaza si se indeparteaza de pe suprafata defrisata. Defrisarea oricarei suprafete de padure reprezinta un act distructiv, o interventie brutala prin care este, practic, inlaturat unicul baraj antientropic major, arboretul, de prezenta caruia depinde integritatea si stabilitatea intregului ecosistem aflat sub raza sa de influenta. Exploatarea lemnului este un proces complex care se desfasoara la nivelul solului, prin aplicarea unei tehnologii de lucru reglementate de o serie de norme, care presupune o succesiune de operatii bine stabilite, cu folosirea unor mijloace mecanice, care modifica stuctural elementele de mediu, in special solul si scurgerile de suprafata. Exploatarea masei lemnoase din fondul forestier national va respecta prevederile Legii nr. 46/2008 - Codul silvic si urmatoarele reguli specifice: o la executia taierilor se va tine seama in principal de urmatorii factori: directiile dominante ale vanturilor, scurgeri, formatiuni torentiale, pericol de eroziune de versanti, insolatie, conformatia terenului taierile/deschiderile vor incepe din zona adapostita la actiunea factorilor periculosi si vor continua in sens invers de actiune a factorilor perturbanti care actioneaza in zona esalonarea taierilor incepe de jos si inainteaza inspre amonte, dar se tine cont si de urgentele de exploatare care pot fi determinate de anumiti factori exogeni si endogeni ai padurii taierile vor fi efectuate astfel incat recoltarea masei lemnoase sa nu implice trecerea prin zonele impadurite alaturate se va asigura recoltarea in conditii de eficienta economica sporita, dar si cu evitarea degradarii solului, semintisului utilizabil si arboretelor pe picior din benzile laterale se va evita producerea eroziunii si/sau ravenarii versantilor daca in sectorul afectat exista semintis utilizabil, acesta va fi protejat in timpul defrisarii si pus cat mai bine in valoare in alte zone se vor defrisa exclusiv suprafetele afectate de proiect, fiind interzisa
81
o o
o o o
o o o
exploatarea excesiva sau nejustificata a alter suprafete suplimentare de padure se vor evita deschiderile pe fronturi mari de lucru si scoaterea cioatelor prin dinamitare curatirea solului de resturi si de cioate, depozitarea si transportul acestora in scopul valorificarii se interzic cu desavarsire practici de aprindere a acestora pe amplasment sau depozitarea definitiva in zona.
Este obligatorie respectarea regulilor de baza in organizarea si executarea lucrarilor de defrisare si in special protejarea arboretelor din benzile laterale, ramase pe picior. Ca nota generala a actiunii, defrisarile de terenuri atrag dupa sine, prin cumularea factorilor favorizanti, o multitudine de efecte, de cele mai multe ori ireversibile. Se va avea in vedere ca lucrari neadecvate pot avea efecte dezastruoase privind starea fondului forestier ramas. In cadrul activitatii de defrisare nu exista si nu se stocheaza substante periculoase, nu se emit radiatii, iar nivelul de zgomot si emisiile de gaze de esapament sunt pe plan local si se vor manifesta doar pe perioada lucrarilor. Exploatarea padurii se va defasura in principal, conform urmatoarei schemei flux a lucrarilor: Recoltarea - procesul de recoltare a lemnului cuprinde urmatoarele etape si faze de lucru: Pregatirea parchetului care consta din: impartirea parchetului in postate, pe care se vor desfasura lucrarile concentrat si pe o perioada determinata, cu scopul unei mai bune organizari a muncii, dar si pentru reducerea impactului produs asupra elementelor de ecosistem forestier; extragerea arborilor aninati, deperisati sau putregaiosi (iescari) alegerea directiei de doborare a arborilor, curatirea terenului in jurul lor si pregatirea locului de cadere a acestora, pentru a asigura protejarea trunchiurilor si a semintisului utilizabil, dar si pentru asigurarea securitatii muncii alegerea si amenajarea cailor pentru scosul si apropiatul lemnului stabilirea si amenajarea depozitului primar. Recoltarea lemnului, care cuprinde fazele de alegere a directiei de doborare, pregatirea locului de cadere a arborilor, doborarea propriuzisa, curatare de craci si de fasonare partiala a catargelor arborilor (sectionarea coroanei sau parti din coroana) Activitatea se desfasoara pe toata suprafata si se folosesc mijloace mecanice (motofierastraie) si manuale (topor, tapina). Varianta tehnologica aleasa de executantul lucrarilor de exploatare trebuie sa fie optima atat din punct de vedere al eficientei economice, cat si din punct de vedere silvicultural, pentru a aduce cele mai mici prejudicii caracteristicilor ecosistemice: solul, apa, substratul litologic, aerul, vegetatia limitrofa si fauna. Colectarea - cuprinde fazele de scos (colectarea de la cioata prin tarare a catargelor), si adunat (colectarea de la cioata prin tarare a trunchiurilor, arborilor cu parti din coroana si a coroanei sectionate) si de apropiat (transport prin semitarare pana la depozitele primare) utilizandu- se mijloace mecanice (tractoare echipate cu troliu si sapa) sau atelaje
82
Adunatul constituie prima operatiune de deplasare a lemnului de la locul de recoltare, fie pentru formarea directa a sarcinilor la un mijloc mecanizat de colectare, fie pentru o concentratie prealabila a lemnului in fasoane sau pachete de piese. Caracteristic pentru adunat este faptul ca se desfasoara pe distante scurte, in general sub 100 de metri. Apropiatul este operatia de deplasare pe cai amenajate a materialului lemnos de la locurile unde a fost concentrat prin adunat pana la platforma primara. Activitarea se desfasoara pe toata suprafata si se folosesc mijloace mecanice (tractoare echipate cu troliu si sapa) (topor, tapina). Distantele de apropiat sunt in general distante lungi, in cadrul acestei operatiuni inregistrandu-se cele mai multe prejudicii aduse mediului. Aceste operatiuni se realizeaza cu tractorul forestier sau dupa caz cu funicularul sau cu atelaje. Traseele drumurilor de tractor folosite pentru scos-apropiatul masei lemnoase reprezinta cai de acces interioare si nu schimba categoria de folosinta silvica a terenurilor pe care se amplaseaza. Lucrarile in platforma primara consta in curatirea crengilor ramase in fazele anterioare, sectionarea la lungimi reclamate de mijloacele de transport, manipulare, incarcare si stivuire a lemnului, alte operatii. Curatirea suprafetei parchetului de craci si resturi de exploatare, se desfasoara pe toata suprafata si consta in adunarea manuala si depozitarea materialului lemos nevalorificabil pe suprafete restranse in padurea din afara perimetrului de lucru, in martoane (gramezi sau siruri) pentru a permite normalizarea elementelor de mediu si continuitatea ecosistemului forestier; cioatele arborilor de rasinoase se cojesc complet sau prin curelare pentru prevenirea infestarii cu Ipidae. Lucrari de fasonare, sortare si depozitare a lemnului in depozitele primare (suprafete restranse destinate in acest scop pe suprafata de exploatat sau in afara acesteia) situate la drum auto. Se folosesc mijloace mecanice (motofierastraie, incarcator cu brat frontal - IFRON) si manuale (topor, tapina, pene); Incarcarea si transportul lemnului fasonat din depozitul primar la depozitul final cu autovehicule speciale. Incarcarea se face cu incarcator cu brat frontal IFRON sau cu autovehicule speciale echipate cu sisteme de cabluri actionate de trolii sau macarale hidraulice Pentru protectia arboretelor care raman pe picior, atat cele de limita cat si cele prin care vor trece caile de colectare se recomanda urmatoarele: traseul de exploatare va fi marcat cu vopsea pentru a fi cat mai vizibil si pentru a fi respectat pe parcursul exploatarii protectia arborilor marginali cailor de acces se va face prin structuri specifice de tipul mansoanelor de lemn sau cauciuc.
Alegerea zonelor in care vor fi amplasate platformele primare se va face astfel incat acestea sa fie suficient de mari ca suprafata pentru a permite stivuirea si fasonarea volumului de lemn si incarcarea acestuia in vehicule. Lucrarile de amenajare a unei platforme primare consta in nivelarea terenului cu buldozerul sau cu tractorul forestier echipat cu lama, nivelari manuale ale terenului,
83
asezarea de lungoane pentru stivuirea lemnului, amenajarea unui drum de manipulare. Resturile provenite in urma exploatarii se vor aduna in gramezi, dupa care se vor transporta pe platformele primare sau in alt loc special amenajat unde se vor toca si macina in vederea compostarii acestora. La terminarea procesului de exploatare a masei lemnoase titularul autorizatiei de exploatare este obligat sa execute nivelarea cailor de acces utilizate la colectarea lemnului La exploatarea masei lemnoase se vor respecta toate instructiunile tehnice in vigoare cu privire la organizarea de santier, procesele tehnologice si perioadele de exploatare. Depozitarea temporara a deseurilor provenite din exploatarile forestiere: cioate, rumegus Reconstructia ecologica a vegetatiei forestiere: zonele afectate de lucrarile de defrisare necesita operatii de reconstructie ecologica a terenului afectat prin depasirea terimetrului de exploatare, etc, proces ce consta in plantarea de puieti din aceeasi specie pe suprafata afectata. 2.2. ACTIVITATI DE REALIZARE A PARTIILOR DE SCHI SI A INSTALATIILOR DE TRANSPORT PE CABLU Pentru realizarea partiei prin padure sunt necesare urmatoarele operatii: pregatirea terenului sapatura si nivelare suprafete schiabile amenajare, insamantare iarba plantare puieti pe taluzuri montare gardulete de coasta si opritori avalansa plantare marcaje si balize, montare plase si saltele de protectie Pentru a satisface cerintele tehnice ale unei partii functionale si a preveni degradarea solului, terenul de pe care au fost scoase cioatele se niveleaza si se pregateste superficial pentru insamantare cu graminee ce au sistemul reticular foarte bine dezvoltat si consolideaza foarte bine terenul. Pe aceasta suprafata pasunatul este interzis cel putin douatrei sezoane de vegetatie (2-3 ani). In acesti ani se vor executa trei-patru coase pe sezon pentru ca patura erbacee sa capete consistenta si sa acopere uniform solul. Partile laterale vor fi consolida prin plantatii de margine cu specii ce se adapteaza usor si apara padurea de molid de efectul vanturilor puternice. 2.2.1. Managementul amplasamentului constructiilor In perioada executiei partiei de schi se vor lua urmatoarele masuri organizatorice: - marcarea limitelor cadastrale ale amplasamentului in vederea respectarii cu strictete a perimetrului afectat de amenajarea partiei de schi - amenajarea corespunzatoare a drumurilor de acces la fronturile de lucru - elaborarea unor grafice de lucru, care sa tina cont de timpii de rulare si de punere in opera a materialelor preparate in exterior (betoane), pentru sincronizarea programelor de lucru ale bazelor de productie cu cele ale utilajelor din amplasamentul lucrarilor; scopul acestei actiuni este reprezentat de eliminarea posibilitatii rebutarii sarjelor de material deja preparat, tinand cont de sensibilitatea zonelor
84
- asigurarea pazei si securitatii utilajelor si instalatiilor din frontul de lucru - asigurarea utilajelor necesare unor bune desfasurari a lucrarilor - depozitarea temporara a deseurilor provenite din constructiile prevazute in cadrul proiectului. 2.2.2. Managementul materialelor La realizarea lucrarilor prevazute in proiect se vor folosi doua grupe mari de materiale: - materialele de constructii propriu zise - carburantii si lubrifiantii pentru utilaje si mijloacele de transport care se vor asigura de catre detinatorii mijloacelor mecanizate. Masurile pentru managementul corect al materialelor se vor grupa astfel: masuri pentru asigurarea calitatii, care vor consta in certificate si documente de calitate, iar pentru pamanturi la determinari facute in santier masuri pentru asigurarea utilajelor si materialelor de transport/depunere /imprastiere/nivelare materiale constructie pentru amenajare cai acces, lucrari constructii masuri pentru garantarea cantitatilor necesare constand din documente de transport, cantariri sau masuratori pe esantioane sau pe total livrare masuri specifice pentru a se evita degradarile prin acoperire sau depozitare corespunzatoare sortarea si depozitarea separata a materialelor si deseurilor rezultate: depozitarea lor in locuri ferite de siroiri si eliminarea ritmica a deseurilor in scopul reducerii perioadei de depozitare masuri pentru depozitarea materialelor conform recomandarilor furnizorului in locuri amenajate care sa asigure pastrarea uscata si ferita de deteriorari din cauza intemperiilor, insorire directa, coroziune, sau alte cauze: materialele si echipamentele se vor livra in ambalajele lor originale, containere, cutii de lemn sau pachete purtand marca si identificarea producatorului sau furnizorului si vor fi astfel depozitate pana la montare. masuri pentru a se asigura o mecanizare corecta si intensiva a manipularilor folosind practic numai utilajele specifice masuri pentru intretinerea permanenta a drumurilor nou construite si a cailor de transport din santier prin nivelare, compactare etc masuri pentru a se evita poluarea cu praf si pulberi prin folosirea de mijloace de transport etanse. masuri de securitate si sanatate in munca in toate operatiile de transfer, incarcare, descarcare, care se realizeaza pe seama instructajelor specifice si echipamentelor de protectie utilizarea solului decopertat la refacerea ecologica a amplasamentului prin depunerea in partea de suprafata a substratului: decopertarea in brazde a solului fertil si activ. Conservarea brazdelor de sol prin depozitarea in apropierea incintei, intr-un spatiu ferit de siroirea apelor din precipitatii utilizarea cat mai mult posibil materialelor rezultate din sapatura/excavare: depozitarea materialului sapat/excavat in zone adiacente amplasamentelor, protejate de siroire conservarea brazdelor de sol prin depozitarea in apropierea incintei, intr-un spatiu ferit de siroirea apelor din precipitatii
85
Volumul de material, necesar lucrarilor de umplutura pentru nivelarea pantelor, a fost evaluat in momentul in care s-au planificat defrisarile si dimensiunile si traseele exacte ale partiilor. Materialul de umplutura se va lua din gropi de imprumut fixate de Primaria Voineasa, precum si din materialul ramas in urma efectuarii defrisarilor. 2.2.3.Traficul aferent lucrarilor Traficul va fi reprezentat de deplasarea autovehiculelor pentru transportul materialelor de constructie necesare, pentru transportul deseurilor rezultate in perioada de executie si daca este cazul pentru alte activitati conexe (transport apa si hrana pentru personalul de executie, transport personal pentru supraveghere si control). Transportul materialelor de constructii pentru obiectivele mentionate in documentatie se va face utilizand mijloace de transport adecvate conditiilor impuse de teren. Numarul de utilaje ce va lucra in pe santier va fi variabil si va depinde de graficul de lucrari si de faza de executie: autobasculante, autocamioane, autovehicule usoare, buldozer, excavator. Se apreciaza ca in medie vor lucra circa 4 utilaje/zi. Insumand cantitatile de terasamente, materiale, semifabricate si prefabricate ce vor fi vehiculate pentru realizarea proiectului in perioada celor 24 luni de executie rezulta ca acestea reprezinta circa 28000 mc respectiv o medie de aproximativ 100 mc/zi lucratoare. Considerand distanta medie maxima de transport de 10 km si o capacitate medie de transport de 10 mc/autovehicul, rezulta un trafic mediu de circa 10 curse/zi lucratoare si sens. 2.2.4. Realizarea obiectivului (partiile de schi si instalatiile de transport pe cablu) Aceasta investitie va duce, in final, la dezvoltarea zonei, iar, prin efectul sau multiplicator, va actiona ca un element dinamizant al sistemului economic, generand o cerere specifica de bunuri si servicii, contribuind, in acest mod, la diversificarea produselor si ofertelor turistice, rentabilizand statiunile Vidra, Obarsia Lotrului si Voineasa. Realizarea investitiei propuse prin proiect va conduce, de asemenea, la indeplinirea obiectivelor Strategiei de dezvoltare, in sensul dezvoltarii zonei ca atractie turisticanationala, si anume: Valorificarea potentialului turistic al zonei Asigurarea de servicii si oferte turistice competitive.
Realizarea obiectivului de investitii are in vedere urmatoarele etape si operatii:
Achizitionarea din import (UE) a instalatiilor Lucrari de constructii:

construire drumuri interioare si amenajari drumuri pentru fluenta traficului; amenajarea corespunzatoare a intersectiilor al caror traseu se suprapune peste
86
DN 7A. A fost propusa o banda de stocaj a masinilor ce vin dinspre Voineasa si intra la stanga, lasand astfel drum liber celor care merg spre Obarsia Lotrului. Lucrari de structura) constructii: terasamente, constructii de rezistenta (fundatii,
constructii pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului: alimentarea cu apa potabila si tehnologica pentru alimentarea instalatiei de producere a zapezii artificiale (statie captare, baraj de retentie, bazine de inmagazinare, statie de potabilizare, statie pompare, hidranti) canalizare menajera (retea si statie de epurare, statie de pompare) si canalizare pluviala (rigole, camine de linistire), alimentare cu energie electrica a instalatiilor de transport prin cablu si a tuturor obiectivelor prevazute, realizarea unei retele de joasa tensiune Lucrari de constructii si instalatii: terasamente, constructii de rezistenta (fundatii, structura), instalatii electrice, instalatii sanitare
realizarea in zona de imbarcare la cota 1320 m a unei cladiri multifunctionale care va avea rolul de unitate de primire a turistilor acoperind urmatoarele servicii specifice: o o o o o o parcare supraetajata cu minim 400 locuri parcare la nivelul solului pentru mijloacele de transport in comun centru control acces si biletrie si imbarcare statie de plecare a telegondolei servicii administrative, grupuri sanitare spatiu servicii salvamont si garaj pentru echipamentele de intretinere partie si echipamente de salvare: doua ATV-uri spatii destinate alimentatiei publice si comertului specific sporturilor de iarna tip apreschi
realizarea la cota 1965 m a unui refugiu salvamont realizarea la cota 1850 m a unei cladiri multifunctionale cu servicii de alimentatie publica, punct de prim ajutor, grupuri sanitare, garaj pentru echipamentele de intretinere partie si specifice activitatilor de salvamont: doua ATV-uri si un snowmobile. Lucrari de constructii si instalatii: terasamente, constructii de rezistenta (fundatii, structura), izolatii, instalatii electrice, instalatii sanitare, instalatii de incalzire, ventilare, climatizare, PSI, instalatii de telecomunicatii
Amenajare partii de schi:

Partiile realizate si dotate prin acest proiect sunt urmatoarele: partia partia partia partia de de de de schi schi schi schi Mioarele, tronson A, de la cota 1320 m pana la cota 1850 m Mioarele, tronson B, de la cota 1840 m pana la cota 1965 m Vf. Stana Miru Statia intermediara Vf. Stana Miru Vf. Coasta Benghii.
87
Datorita altitudinii la care sunt amplasate partiile, se creeaza aici o zona foarte buna de schi, zapada rezistand pana la finele lunii martie. Obiectivul poate fi atins prin punerea in valoare, dezvoltarea, echiparea si dotarea domeniului schiabil, precum si prin exploatarea potentialului turistic urias al acestuia, urmarind urmatoarele obiective specifice: realizarea si dotarea partiei de schi Mioarele, inclusiv cu instalatii de zapada artificiala si masini de batut zapada, pentru a putea fi omologata dotarea partiei Vf. Stana Miru Statia intermediara, pentru a putea fi omologata dotarea partiei Vf. Stana Miru Vf. Coasta Benghii, pentru a putea fi omologata realizarea unui sistem integrat de transport pe cablu pentru partiile domeniului schiabil vizat asigurarea de servicii Salvamont dotate corespunzator asigurarea transportului pentru turisti pe o razade 150 de km asigurarea facilitatilor de parcare pentru turisti autoturisme si autocare asigurarea spatiilor pentru serviciile conexe.
Lucrari de constructii si instalatii: terasamente, constructii de rezistenta (fundatii, structura), instalatii electrice, instalatii sanitare, instalatii de telecomunicatii. Pentru amenajarea partiei este necesara mutarea unor cantitati mari de pamant dea lungul profilului longitudinal al partiei, incercand astfel sa se micsoreze cantitatea de material de imprumut. Aceasta lucrare se face cu ajutorul excavatorului si a buldozerului. Un excavator de greutate medie (aproximativ 20-25 t) sau un excavator CAT 320 pe senile, au capacitatea de a se misca bine in zone abrupte, daca sunt operate in mod competent. Buldozerul este util pentru mutarea cantitatilor mari de sol, in cazul in care este necesar sa se decoperteze solul intr-o zona si sa fie umpluta o alta zona. Pamantul care trebuie nivelat pe suprafata partiei dupa terminarea lucrarilor de excavare este manevrat cu excavatorul. Una din masurile importante ce trebuie luate pentru a se evita eroziunea solului este pastrarea unui strat de suprafata cat mai mare deasupra rocii de baza, strat care ajuta si la imbunatatire drenajului natural de-a lungul partiei de schi.
Lucrari de constructii-montaj utilaje si echipamente tehnologice functionale:

realizarea unei telegondole debraiabile cu 8 locuri si garaj pentru transportoare cu statie de plecare la cota 1320 m langa lacul Vidra, statie de sosire la cota 1965 m si statie intermediara la cota 1850 m realizarea unui telescaun fix cu patru locuri in golul alpin de pe partia Bora 2 cu plecare de la cota 1770 m pana la cota 1945 m realizarea celor doua teleschiuri, in golul alpin pe partia Mioarele Vf. Coasta Benghii de la cota 1830 m la cota 1940 m si al teleschiului pentru incepatori pe partia Mioarele, cu plecare de la 1320 m pana la 1425 m
Lucrari de constructii si instalatii: terasamente, constructii de rezistenta (fundatii, structura, piloni sustinere), instalatii electrice, instalatii PSI, instalatii de telecomunicatii.
88
Constructia fundatiilor pilonilor transportului pe cablu si realizarea constructiilor anexa presupun urmatoarele categorii de lucrari importante : sapaturi generale si locale folosind excavatorul si incarcarea pamantului in mijloace auto nivelare, sprijinire maluri transport rutier al pamantului si al molozului transport beton cu autospeciale transport tevi si armaturi cu trailerul transport materiale de constructie cu autocamionul. bucati), microbuze (doua bucati), masini de batut zapada (doua bucati), echipamente de transport SALVAMONT (5 bucati)
Dotari cu utilaje fara montaj si echipamente de transport: autobuze (doua
Amenajari pentru protectia mediului:

inierbari partii, plantatii de puieti pe taluzuri, realizare statie de epurare ape menajere, rigole colectare si camine de linistire si bazine de decantare mecano-fizica a apelor pluviale, desnisipator si colector de hidrocarburi la parcare auto, etc depozitarea temporara a deseurilor din constructii:
Deseurile din constructii reprezinta deseurile rezultate in urma activitatilor de construire a noilor structuri, putand include: materiale rezultate din lucrarile de constructie efectuate si a structurilor aferente - smoala, nisip, pietris, bitum, piatra constructii, substante gudronate, substante cu lianti bituminosi sau hidraulici; materiale excavate in timpul activitatilor de construire, dezafectare, dragare, decontaminare etc. sol, pietris, argila, nisip, roci, resturi vegetale. Conform Legii 426/2001 art.148, responsabilitatea tratarii, inclusiv a transportului deseurilor din constructii si demolari revine generatorilor/detinatorilor acestora, primariile pe raza carora se afla santierul, fiind obligate sa indice amplasamente pentru eliminare, modalitatea de eliminare si ruta de transport. Ghidul privind stocarea temporara a deseurilor nepericuloase provenite din activitatile de constructii si demolari propune o serie de recomandari pentru stocarea temporara a acestor tipuri de deseuri la locul de producere, in conditii de siguranta a mediului. lucrari de refacere a terenului degradat in urma lucrarilor de constructii/ montaj
Probe tehnologice si teste si predare la beneficiar

Tehnologiile moderne, care vor fi utilizate in instalatiile de zapada si in utilajele de batut zapada, vor asigura o calitate la nivel european a partiilor de schi, pentru o perioadade 70 de zile pe sezon, incepand cu primul an dupa finalizarea investitiei.
89
Avantajele competitive conferite de realizarea acestei investitii sunt: calitatea ridicata a partiilor de schi predictibilitatea zilelor de schi din sezon asigurarea continuitatii zilelor de schi in intregul sezon. 2.2.5. Realizarea instalatiilor pentru alimentarea cu utilitati Realizarea investitiei prevede dotarea cu toate utilitatile necesare: alimentarea cu apa si canalizare, iar pentru alimentarea cu energie electrica sunt posibilitati de racordare la retelele de alimentare cu energie electrica existente. Se impune ca inca din faza de realizare a proiectului propriu-zis sa fie executate si retelele subterane de utilitati pentru ca ulterior sa nu se mai afecteze structura terenului. Alimentarea cu apa
Folosintele de apa sunt : Apa potabila pentru baut (pentru 24 persoane/zi personal angajat si un numar de turisti cuprins intre 1400 si 2200/zi) Apa pentru consum menajer la grupurile sanitare Apa tehnologica pentru stingerea incendiilor: alimentarea hidrantilor apa tehnologica pentru intretinerea si spalarea spatiilor de parcare Apa tehnologica pentru alimentarea instalatiilor de zapada artificiala amplasate pe partiile de schi, indinspensabile in perioadele de seceta din perioada noiembrie-decembrie.
Investitia necesita realizarea unei retele de alimentare cu apa potabila, in program continuu (24 ore/zi) si a unei retele de apa tehnologica pentru alimentarea tunurilor de zapada. Dimensionarea sistemului de alimentare cu apa s-a facut conform SR 1343-1/2006. Alimentare cu apa potabila Alimentarea cu apa a obiectivului de investitii se va face prin captarea stratului subteran de mica adancime din zona Paraului Mioarele. Elementele constructive ale instalatiei de alimentare cu apa potabila sunt: dren de 200 m amplasat la baza versantului, ce va fi alimentat atat din versant cat si din paraul Mioarele. statie potabilizare situata pe malul Paraului Mioarele langa drumul forestier. conducta de aductiune cu lungimea de 1200 m bazin de stocare cu capacitate de 300 mc retea de distributie ce alimenteaza atat consumatorii aflati la baza partiei cat si cei din cladirea multifunctionala de la cota 1850. Alimentare cu apa tehnologica: Sursa de apa tehnologica o reprezinta lacul Vidra. Elementele constructive ale instalatiei de alimentare cu apa tehnologica sunt: pompe prevazute cu sorb, amplasata pe un ponton pe suprafata luciului de apa Lacul Vidra.
90
retea de transport apa tehnologica cu lungimea de circa 3000 m de la pontonul de pe Lacul Vidra pana la golul alpin si pana in parcarea auto 4 statii de pompare echipate cu cate 2 pompe de inalta presiune fiecare, dintre care una amplasat pe ponton si 3 in interiorul perimetrului: una la baza partiei, una la statia intermediara si una pe golul alpin. 20 tunuri de zapada si 35 hidranti de incendiu, inclusiv din zona de la baza partiei . Retea de canalizare
Retea canalizare menajera Prin proiect se propune realizarea unei retele de canalizare menajera care va colecta apele uzate menajere printr-o retea de canale din tuburi PVC-SN4 cu DN 200 mm300 mm si le va dirija spre statia de epurare. In zonele in care datorita configuratiei terenului apele uzate menajere nu vor putea fi dirijate gravitational spre statia de epurare, se vor monta statii de pompare. Pentru realizarea retelei de canalizare menajera sunt necesare urmatoarele lucrari: canale din tuburi PVC cu lungimea de 3000 m, cu curgere gravitationala camine de vizitare conform STAS 2448 statie de epurare amplasata la cota 1320 m in apropierea cladirii multifunctionale. conducta de descarcare a apei epurate in Paraul Uscat in zona podului amplasat pe DN 7A.
Statia de epurare a apelor uzate menajere va fi de de tipul AS MONO comp 200 N, echipata cu sistem de aerare cu bule fine AS ASE, care apartine categoriei de statii de epurare mecano biologice mici, monocompacte. Debitul mediu zilnic al acestei statii de epurare este de 30 mc/z. Canalizare ape pluviale Apele pluviale aferente zonei construite vor fi preluate de rigole si canale si transportate spre reteaua de canalizare pluviala cu descarcare in Paraul Uscat, astfel: - apele din zona partiei Mioarele, tronsonul A vor fi preluate de rigole si conduse catre reteaua de canalizare ape pluvialecu prepurare mecanica in decantoare - apele de pe suprafata parcarii pentru mijloace de transport in comun si apele de spalare din parcarea etajata vor fi preluate de santuri marginale si rigole si vor fi epurate local intr-un decantor separator de grasimi Dupa epurare apa va fi condusa prin conducte la Paraul Uscat. Alimentarea cu energie electrica
Principalii consumatori de energie electrica prevazuti sunt: Telegondola 800 kW Telescaun 100 kW Teleschi 1 25 kW Teleschi 2 30 kW Instalatie zapada artificiala2100 kW Alte utilitati 500 kW
91
Amplasamentul beneficiaza de reteaua electrica de medie tensiune (20 KVA), care strabate statiunea de la Est la Vest (Vidra Obarsia Lotrului). Solutia de extindere o reprezinta realizarea a doua posturi de transformare 20KVA/0,4KV/2000 KVA si a unor linii electrice subterane de medie tensiune ce traverseaza zonele vegetale si fac legatura intre cele trei posturi si reteaua electrica existenta. La propunerea de amplasare a posturilor s-a tinut cont de centrul de greutate al zonei deservite: - post de transformare ce se va monta in corpul cladirii multifunctionale la cota 1320 m - post de transformare ce se va monta la statia superioara a telegondolei la cota 1965 m. Racordul din reteaua de medie tensiune se va face din stalpul situat la podul peste Paraul Uscat, la 40 m fata de limita perimetrului investitiei prin subtraversarea DN 7A si apoi traseul va fi in interior pe o lungime de circa 200 m pana la postul trafo. Traseul cablului va fi pe linia cea mai usor de urmarit in lungul partiei de schi (fara a afecta profilele longitudinale si transversale ale acesteia) si pe cat posibil nu vor exista mai multe sapaturi ci se vor monta cablurile necesare iluminatului partiei joasa tensiune si cablul de alimentare medie tensiune in aceeasi sapatura cu refacerea cadrului natural la finalizarea lucrarilor. Cablurile vor fi ingropate ascuns la adancimile corespunzatoare si nu vor constitui obstacol in calea schiorilor sau a animalelor. Pozitia cablurilor ingropate va fi semnalizata cu banda avertizoare la 0.8 m adancime. Telecomunicatii
Comuna Voineasa dispune de o centrala telefonica automata (CTA), dar reteaua telefonica este slab reprezentata in zona de proiect. In prezent nu exista retea de telefonie fixa. Telefonia mobila este prezenta prin intermediul releului GSM Orange si Cosmote, dar odata cu dezvoltarea zonei si marirea atractivitatii acesteia se va crea posibilitatea intrarii pe piata si a celorlalti operatori de telefonie. Gospodarie comunala
Colectarea deseurilor se va face diferentiat in functie de obiectivul construit, prin cosuri de gunoi stradale si pubele, iar de aici va fi preluat de catre operatorii specializati. Trebuie prevazute dotari necesare degajarii partiilor si a spatiilor din imediata vecinatate a acestora de deseurile lasate de turisti. Comuna Voineasa dispune de sistem de colectare si preluare deseuri de catre un prestator autorizat care le transporta la statia de transfer Brezoi la care este arondata Comuna Voineasa. 2.2.6. Metode folosite in construire Constructiile se vor realiza conform graficului de executie. Metodele de executie sunt cele clasice conform caietelor de sarcini ce se vor intocmi. Sapaturile in teren natural se vor executa de regula mecanizat 85% si manual 15%. Sapaturile in teren dur (roca) se vor executa semimecanizat (ciocan pneumatic), iar piatra rezultata va fi depozitata temporar si utilizata la fundatii si
92
umpluturi. Pe golul alpin, acolo unde va fi cazul, sapaturile in stanca pentru fixarea stalpilor instalatiei de transport pe cablu se vor face cu foreza mecanica pentru a nu afecta roca (fisuri, sparturi etc) si pentru a se putea turna betonul armat in conditii bune. Mobilizarile de teren se vor executa cu buldozer pe tractor, se vor folosi buldozerele pe senile numai unde sunt pantele foarte mari si se impune acest lucru. Incarcarea in utilaje de transport a pamantului se va face mecanizat cu excavator cu cupa de 1.2 mc. De asemenea pentru cantitati mici de pamant din sapatura acesta va fi imprastiat pe cat posibil cu mijloace manuale. Sprijinirile de maluri se vor face doar la santuri care depasesc 0,80 m adancime si se vor face cu panouri de cofraj sustinute intre ele de sprait metalic telescopic. Plasele de armare se vor executa in ateliere si dupa transportul in santier montajul se va realiza cu distantieri in cofraj. Cofrajele se vor executa din panouri refolosibile, manual ancorate mecanic unul de altul. Pentru instalarea tevilor sau cablurilor in fund de sant se va folosi conform tehnologiei de executie un pat de nisip (in cazul drenurilor - piatra concasata) compactat cu mai de mana (se poate folosi compactor semi mecanic). Se mentioneaza ca se vor utiliza conducte confectionate din polietilena de inalta densitate care la montare se pot ondula si curba in functie de forma terenului ocolind copacii, fara sa fie necesara defrisarea. Betonul se va prepara de regula centralizat in statia de betoane din Obarsia Lotrului si se va transporta cu pompa de beton cu surub (shneck) unde este posibil. Unde accesul pompei de beton este dificil si costisitor se va proceda la turnare din tank transportat de elicopter (in cazul stalpilor de telegondola, de telescaun si teleschi, stalpi de iluminat, etc). Nu se accepta scurgeri de lapte de ciment sau alte produse pe sol. Stalpii si elementele metalice se vor realiza la atelierele furnizorului si vor fi transportati la fata locului. Montajul lor se va realiza cu elemente metalice de prindere (buloane, nituri). Sudurile (acolo unde sunt necesare) vor fi realizate deasupra unor panouri de protectie si cu protejarea caderii zgurei fierbinti pe sol sau pe vegetatia vicinala. Transportul si elementelor majore metalice (stalpi telegondole, statii telegondole) se va realiza cu elicopterul de la organizarea de santier la locul de montare. De asemenea montajul se va realiza pe cat posibil cu transport aerian. 2.2.7. Descrierea lucrarilor de refacere a amplasamentului in zona afectata de executia investitiei Dupa finalizarea executiei partiei de schi toata suprafata acesteia (suprafata desfasurata) va fi acoperita cu sol fertil (preluat din depozitele de pamant realizate in timpul sapaturii) si nu va avea o compozitie diferita fata de cea specifica zonei. Solul va fi imprastiat in strat uniform, si se va urmari a nu fi afectate elementele de construire ale partiei (nu va fi modificat profilul longitudinal sau profilele
93
transversale). Pentru a nu se instala o vegetatie diferita fata de cea specifica zonei se va insamanta suprafata partiei cu faneata specifica. Pe suprafata partiei nu se vor regasi deseuri ramase din santier sau din activitatea acestuia. In urma construirii celor trei statii de telegondola la finalul executiei se va reface solul in preajma statiilor si suprafetele ramase libere se vor popula cu speciile specifice din zona. In urma realizarii instalatilor de alimentare cu energie electrica si a celor de alimentare cu apa si canalizare (alimentare cu apa potabila, apa tehnologica pentru inzapezit artificial, apa pentru hidranti de incendiu, conducte canalizare apa uzata si apa pluviala) se vor acoperi santurile in care au fost montate conductele de transport ale apei si cablurile de alimentare cu energie electrica la caminele de racord ale tunurilor de zapada, se vor aduce la nivelul partiei fara a constitui un obstacol pentru schiori sau pentru deplasarea oamenilor si animalelor si se vor insamanta suprafetele cu graminee. La finalul executiei bazinului de apa se vor indeparta resturile (deseurile) ramase din activitatea santierului, malurile vor fi taluzate cu pante de 2:3 si vor fi inierbate pentru a se evita surparea acestora. Conductele de alimentare de la priza de alimentare de pe paraul Mioarele si cele de alimentare din Lacul Vidra vor fi ingropate sub adancimea de inghet si de asemenea nu vor constitui obstacole vizibile dupa nivelarea santurilor. Se apreciaza ca zona se va revegeta natural, iar daca va fi cazul de inierbare se vor folosi specii locale. Alimentarea cu energie electrica se va face subteran cu cablurile de medie tensiune si joasa tensiune instalate subteran. De asemenea santurile vor fi acoperite dupa instalarea cablului si nivelate astfel incat sa nu constituie obstacole pentru deplasarea oamenilor si animalelor. Dupa executia obiectivelor de la cota 1320 si cota 1850 se va degaja terenul de resturile ramase din santier si se vor transporta la depozitele de salubritate. In preajma cladirii si parcarii se va evita instalarea vegetatiei ruderale mai ales prin insamantarea cu specii locale si prin intretinerea curateniei parcarii si drumului de acces. Pentru apele pluviale colectate de pe suprafata parcarii se va instala un separator de hidrocarburi ce trebuie curatat periodic pentru a se evita poluarea apei cu resturi de hidrocarburi provenite accidental de la autoturisme si autocare. 2.3. ACTIVITATI PROIECTULUI DESFASURATE IN PERIOADA DE FUNCTIONARE A
Activitatile curente care se vor realiza dupa punerea in practica a proiectului: - accesul catre zona schiabila - ulilizarea instalatiilor de transport pe cablu care vor deservi partiile propuse - activitati caracteristice sporturilor de iarna. Activitatea pe partiile de schi se desfasoara in timpul iernii, atata timp cat stratul de zapada permite practicarea sporturilor de iarna si in conditiile in care activitatea tunurilor de zapada este eficienta.
94
Telegondola si telescaunul vor functiona, in raport cu solicitarile atat vara (cate 8-9 ore/zi), cat si iarna (cate 7-8 ore/zi). Teleschiurile functioneaza numai iarna, cand solul este acoperit cu zapada si se poate schia. 3. DESEURI Deseurile produse ca urmare a realizarii si exploatarii proiectului se estimeaza separat pe cele doua etape de executie si respectiv de exploatare. 3.1. DESEURI INERTE SI NEPERICULOASE 3.1.1. In perioada de executie Deseurile care vor rezulta in timpul lucrarilor de executie a lucrarilor (defrisare., amenajarea partiilor si a instalatiilor de transport pe cablu), se produc pe perioada limitata la intervalul de executie a lucrarilor. Conform anexei nr. 2 din HG 856/2002, aceste deseuri sunt de tipul: deseuri de lemn: cioate, ramuri rezultate din fasonare, rumegus, alte resturi de lemn (cod deseu 02 0 1 07). In urma activitatilor de defrisare, in pamant raman radacinile, cioatele fiind taiate, extrase, transportate si depozitate pe platforme primare folosite in mod curent pentru depozitarea materialului lemnos din parchetele aflate in exploatare. Zonele de depozitare temporara se vor stabili inaintea de inceperea exploatarii. Cantitatile de rumegus si resturile mici de lemn vor ramane pe loc si vor servi la umpluturi, fiind in cantitati neglijabile. bolovani, pietris, pamant: in urma defrisarii si amenajarii domeniului schiabil va rezulta material mineral, pietre si bolovani, ce vor fi utilizate ulterior pentru umpluturi si nivelari. Stratul de pamant vegetal va fi depozitat separat si va fi refolosit la amenajarea spatiilor verzi pe amplasamentul proiectului sau in alte zone verzi . resturi metalice benzi si lame taietoare (02 01 10), metale feroase (16 01 17) si neferoase (16 01 18). Sunt in general piese uzate si materiale taietoare de la instalatiile si echipamentele utilizate la defrisare. Nu se poate face cuantificarea acestora, ele rezultand ca urmare a deteriorarii unor elemente metalice in timpul operatiilor de defrisare si constructie-montaj instalatii de transport pe cablu. Aceste deseuri vor fi depozitate temporar in locuri special amenajate, apoi vor fi predate unei firme specializate, de tip REMAT. deseuri din constructii: beton (17 01 01), lemn (17 02 01), asfalturi (17 03 02), cabluri (17 04 11), resturi de la conducte de plastic (17 02 03), pamant (17 05 04) etc, care rezulta din lucrarile de executie a lucrarilor de constructii-montaj. Aceste deseuri vor rezulta in cantitate mica, avand in vedere ca multe constructii sunt modulare. Deseurile de beton, lemn, asfalt si pamant vor fi utilizate la nivelari si umpluturi, iar deseurile de cabluri si resturi de conducte de plastic vor fi colectate separat si predate catre colectori autorizati tip REMAT. deseuri de la intretinerea mijloacelor auto si ulititarelor: anvelope (16 01 03), acumulatori (16 06 01, 16 06 05) si uleiuri uzate (13 02 04, 13 02 05, 13 02 06, 13 02 07), lichide de frana (16 01 13), fluide antigel (16 01 14, 16 01 15) etc.
95
Aceste deseuri se produc iminent, dar se vor colecta la nivelul statiilor de revizii si intretinere ale executantului lucrarilor. deseuri de ambalaie: ambalaje de hartie si carton: pot proveni de la ambalarea anumitor materiale utilizate in faza de constructie. Acestea vor fi colectate selectiv si predate agentilor specializati autorizati in vederea revalorificarii. deseuri municipale si asimilabile din comert amestecate (20 03 01): in faza de executie a lucrarilor vor fi generate deseuri asimilabile celor menajere, de catre personalul angajat. Colectarea acestora se va face in pubele de unde vor fi preluate de catre societatea de salubritate si eliminate de pe amplasament.
3.1.2. In perioada de exploatare In perioada de functionare a domeniului schiabil deseurile provenile de la turistii ce vor utiliza domeniul de schi vor fi supuse managementului deseurilor ce se va instiui la nivelul intregii zone de schi. Ele se vor colecta in pubele si vor fi preluate de prestatorul autorizat din zona pentru a fi transportate la statia de transfer Brezoi la care este arondata Comuna Voineasa. Sub aspectul volumelor si al continutului deseurilor produse, acestea se diferentiaza in functie de numarul maxim de persoane ce vor utiliza zona schiabila. Considerandu-se un flux mediu de turisti de 100000 persoane/an si o cantitate de 0,6 kg deseu menajer/persoana, rezulta o cantitate totala de 60000 kg/an ce trebuie evacuata. 3.2 DESEURI TOXICE SI PERICULOASE 3.2.1 In perioada de executie Substantele din categoria celor toxice si periculoase care se utilizeaza in aceasta perioada sunt carburantii (motorina) si lubrifiantii necesari functionarii utilajelor. Din activitatea santierului nu vor rezulta deseuri toxice si periculoase. Utilajele cu care se va lucra vor fi aduse in santier in perfecta stare de functionare, avand facute reviziile tehnice si schimburile de lubrifianti. Schimbarea lubrifiantilor (uleiuri hidraulice si de transmisie) se va executa in ateliere specializate, iar alimentarea cu carburanti a utilajelor va fi efectuata la Statii Peco, ori de cate ori va fi necesar. In cazul in care vor fi necesare operatii de intretinere sau schimbare a acumulatorilor auto, acestea nu se vor executa in santier, ci intr-un atelier specializat, unde se vor efectua si schimburile de anvelope. 3.2.2. In perioada de exploatare Deseurile ,,industriale" de natura uleiurilor uzate si a agentilor de ungere (vaseline), piese metalice uzate etc. rezultate toate din functionarea instalatiilor de transport pe cablu, vor fi colectate selectiv si gestionate conform prevederilor legale. Gestiunea uleiurilor uzate se va face cu respectarea prevederilor HG nr. 235/07.03. 2007, utilizatorii de uleiuri uzate avand obligatia sa asigure cu evidente stricte colectarea separata a intregii cantitati de uleiuri uzate generate si stocarea
96
corespunzatoare pana la predarea acestora operatorilor economici autorizati sa desfasoare activitati de colectare, valorificare si/sau de eliminare a uleiurilor uzate. Piesele metalice uzate vor fi predate unitatilor de tip REMAT pentru a fi valorificate. 4. IMPACTUL DIMINUARE 4.1. APA 4.1.1. Surse de poluare a apei si emisii de poluanti 4.1.1.1. In perioada de executie In perioada de executie a lucrarilor propuse, sursele posibile de poluare a apelor sunt cele aferente atat organizarii de santier ce va fi amplasata in zona de la baza partiei cat si cele aferente executiei propriu-zise a lucrarilor, inclusiv a defrisarilor de padure. Lucrarile de exploatare forestiera, efectuarea de sapaturi determina antrenarea unor particule fine de pamant care pot ajunge in apele de suprafata din aval sau pe solul din apropiere. Manipularea si punerea in opera a materialelor de constructii: beton, bitum, agregate etc, determina emisii specifice fiecarui tip de material si fiecarei operatii de constructie. Se pot produce pierderi accidentale de materiale, combustibili, uleiuri din masinile si utilajele santierului. Eroziunea pamantului afecteaza terenurile naturale dupa defrisare si platforma partiei in amenajare. Executia terasamentelor este principala lucrare cu impact direct asupra apelor de suprafata si de adancime. Miscarile de terasamente prevazute in proiect au in vedere depozitarea temporara a unor mari cantitati de pamant. Aceste depozite temporare pot fi antrenate de apa, principalul poluant pentru apele de suprafata, in cazul executiei acestei lucrari il constituie fractiunile sau masele de pamant erodat si transportat de catre apele din preciptatii. Pamantul astfel erodat si transportat poate: sa afecteze turbiditatea apelor paraielor din zona, prin antrenarea fractiunilor de pamant de catre suvoaie si torenti sa genereze probleme privind calitatea panzei freatice in contact cu apa de ploaie, prin textura lutoasa pe care ar capata- o putand crea cleiuri noroioase care sa schimbe proprietatile fizice ale apei. Procesul de executie a lucrarilor de terasamente se compune din urmatoarele operatiuni de baza: o sapatura pamantului o incarcarea pamantului in mijlocul de transport o transportul pamantului o descarcarea din mijlocul de transport o imprastierea pamantului in umplutura si nivelarea
97
POTENTIAL
ASUPRA
MEDIULUI
SI
POSIBILITATI
DE
o o Trafic greu
compactarea pamantului finisarea terasamentelor.
Alegerea utilajelor terasiere si de transport pentru executarea terasamentelor se va face in conformitate cu prevederile normativului C182 87. Modul de lucru, vechimea utilajului si starea lui tehnica sunt elemente care pot provoca in timpul executiei neplaceri din punct de vedere al poluarii apei de adancime si chiar a a celei de suprafata. Principalii poluanti pot fi suspensiile solide, motorina si uleiurile arse. Acestea pot ajunge sa afecteze calitatea apei de suprafata sau a celei freatice prin: infiltratii accidentale spalarea utilajelor sau a masinilor in apropierea frontului de lucru si evacuarea necontrolata a efluentilor astfel rezultati repararea utilajelor, efectarea schimburilor de ulei in spatii neamenajate stocarea motorinei sau a uleiurilor arse in depozite sau recipienti impropii Traficul greu, specific santierului, determina diverse emisii de substante poluante in atmosfera (NOx, CO, SOx caracteristice carburantului motorina, particule in suspensie, etc) si particule rezultate prin frecare si uzura (din calea de rulare, din pneuri). Atmosfera este spalata de ploi, astfel incat poluantii din aer sunt transferati in ceilalti factori de mediu (apa de suprafata si subterana, sol etc). Activitatea umana Activitatea salariatilor din santier este si ea generatoare de poluanti cu impact asupra apei, deoarece: produce deseuri menajere care, depozitate in locuri necorespunzatoare pot fi antrenate de ape sau pot produce levigat care sa afecteze atat apa de suprafata cat si freaticul evacuarile fecaloid menajere aferente organizarii de santier, pot si ele sa afecteze apa freatica dar si pe cea de suprafata daca grupurile sanitare nu sunt amplasate corespunzator si nu sunt luate masuri de protectie si canalizare adecvata. 4.1.1.2. In perioada de exploatare Sursele posibile de impurificare a apei sunt: Apele uzate menajere: evacuarea apelor uzate menajere se va face prin reteaua de canalizare menajera si epurata in statia de epurare monobloc, dupa care va fi evacuata in emisar pentru a putea fi deversate in emisar Paraul Uscat, continutul de noxe fiind in limitele NTPA 001/2005. Aplele pluviale: apele pluviale de pe amplasament sunt ape provenite de pe acoperisuri, ape pluviale provenite de pe drumuri si platforme parcare si ape aferente partiilor de schi prin padure. Apele provenite din topirea zapezii de pe
98
partiile de schi, parte din ele se vor se vor infiltra in pamant sau se vor scurge natural in acelasi mod ca si pana acum, iar restul vor urma traseul apelor pluviale. Apele pluviale vor fi preluate de sistemul de rigole si canale ce se va realiza prin proiect, vor fi transportate spre colectorii din zona drumurilor si dirijate spre cursurile de apa cele mai apropiate, receptorul final fiind Lacul Vidra. Vor fi prevazute decantoare de linistire si preepurare mecanica inainte de deversarea in emisar. 4.1.2. Impact prognozat
4.1.2.1. In perioada de executie Se apreciaza ca emisiile de substante poluante (provenite de la traficul rutier specific santierului, de la manipularea si punerea in opera a materialelor) care ar putea ajunge direct sau indirect in apele de suprafata sau subterane nu sunt in cantitati importante si nu modifica incadrarea in categorii de calitate a apei, cu exceptia lucrarilor executate de-a lungul cursurilor de apa Paraul Mioarelor si Paraul Uscat. Cu ocazia excavatiilor va avea loc implicit cresterea turbiditatii apelor, dar se apreciaza ca numai prin deversarea accidentala a unor cantitati mari de combustibili, uleiuri sau materiale de constructii s-ar putea produce daune mediului acvatic, dar avand in vedere masurile propuse situatiile generatoare de impact asupra resurselor de apa nu se intalnesc. In ceea ce priveste posibilitatea de poluare a stratului freatic, se apreciaza ca si aceasta va fi relativ redusa. Pentru depozitarea carburantilor in cantitati mici, strict necesare se vor folosi recipienti etansi, alimentarea cu carburant facandu-se de preferinta in Statii Peco; la fel, intretinerea utilajelor (spalarea lor, efectuarea de reparatii, schimburile de piese si de uleiuri) se va face numai in ateliere de serviceauto. Data fiind sensibilitatea zonei, prin apropierea de Lacul Vidra si paraiele Mioarelor si Uscat, se impun precautii deosebite pentru a se evita poluarea mediului acvatic la lucrarile de captare si aductiune apa potabila si apa tehnologica (montare dren si conducte aductiune apa potabila pe Paraul Mioarele, captare apa tehnologica si montare conducte apa tehnologica pe Paraul Uscat). Se apreciaza ca emisiile de substante poluante (provenite de la traficul rutier specific santierului, de la manipularea si punerea in opera a materialelor) care ar putea ajunge direct sau indirect in apele de suprafata sau subterane nu sunt in cantitati importante si nu modifica incadrarea in categorii de calitate a apei. Cantitatile de poluanti care vor ajunge in mod obisnuit in perioada de executie in cursurile de apa nu vor afecta ecosistemele acvatice sau folosintele de apa. In ceea ce priveste posibilitatea de poluare a stratului freatic, se apreciaza ca si aceasta va fi relativ redusa. Impactul asupra calitatii apelor de suprafata si subterane, tinand cont de considerentele de mai sus, este caracterizat ca fiind minor advers, pe termen scurt, cu efect local si cu probabilitate redusa.
99
4.1.2.2. In perioada de exploatare Apele meteorice colectate in lungul partiei n-au surse de poluare, putand fi considerate conventional curate. Apele meteorice preluate de rigolele perimetrale ale parcarilor sau de cele laterale ale drumurilor de acces, nou construite, pot fi incarcate cu diferiti poluanti rezultati de la traficul rutier (de la emisiile autovehiculelor, de la pierderile de carburanti si uleiuri, de la frecarea intre pneurile autovehiculelor si calea de rulare etc.). Lucrarile prevazute pentru scurgerea apelor meteorice vor impiedica stagnarea apei pe platforma partiei sau parcarilor si drumurilor contribuind la pastrarea suprafetei acesteia in conditii bune. Apele meteorice vor fi preluate de catre sistemul de pante, santuri si rigole ce insotesc traseul partiei si vor fi deversate controlat, dupa ce strabat camine de linistire sau decantoare de preepurare a impuritatilor mecanice, in apele de suprafata. Masurile proiectate de epurare a apelor uzate vor asigura un risc minim de afectare a sistemelor acvatice si a folosintelor. In perioada de exploatare nu se prognozeaza un impact asupra apelor de suprafata, cu conditia functionarii dotarilor de epurare la parametrii proiectati. 4.1.3. Posibilitati de diminuare sau eliminare a impactului
4.1.3.1. In perioada de executie Legea calitatii in constructii, nr. 10/1995 stabileste un set de practici destinate sa asigure cresterea calitatii in lucrarile de constructii cu referire la protectia mediului: Art. 3. Instituirea unui sistem al calitatii in constructii, care sa conduca la realizarea si exploatarea unor constructii de calitate corespunzatoare, in scopul protejarii vietii oamenilor, a bunurilor materiale, a societatii si a mediului inconjurator. Art. 5. Asigurarea calitatii in constructii prin: (a) rezistenta si stabilitate; (b) siguranta in exploatare; (c) siguranta la foc; (d) igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului; (e) protectia impotriva zgomotului. Art. 11. Pe perioada realizarii constructiilor nu este permisa utilizarea materialelor fara certificat de calitate, care trebuie sa aigure nivelul de calitate corespunzator cerintelor. Art. 12. Agrementele tehnice pentru produse, procedee si echipamente noi in constructii stabilesc aptitudinea de utilizare, conditiile de fabricatie, de transport, de depozitare, de punere in opera si de intretinere a acestora. Costructorul va lua toate masurile pentru protectia si pentru limitarea daunelor si perturbarilor aduse populatiei rezultate din poluare (noxe, zgomot) provocate de activitatea sa. Constructorul va trebui sa asigure ca emisiile rezultate din activitatile de constructii nu vor depasi valorile limita prevazute de normativele in vigoare. Organizarea de santier va fi amenajata la baza partiei, acest loc este astfel stabilit incat sa nu aduca prejudicii mediului natural sau uman prin: afectarea vegetatiei,
100
impunerea unor defrisari suplimentare, afectarea structurii solului, emisii atmosferice, producerea unor accidente cauzate de traficul rutier din santier, manevrarea materialelor, producerea de zgomot etc. Pentru organizarea de santier se recomanda pe cat posibil dotarea cu toalete ecologice. Platforma organizarii trebuie proiectata astfel incat apa meteorica sa fie si ea colectata printr-un sistem de santuri si camin de linistire, unde sa se poata produce o sedimentare inainte de descarcare. In cazul in care se vor face depozitari temporare de materiale pulverulente in organizarea de santier, se recomanda amenajarea acestora cu santuri perimetrale de garda, dotate astfel incat sa asigure decantarea particulelor solide in suspensie. Se va evita depozitarea deschisa a materialelor cu componenti solubili. In ceea ce priveste alimentarea cu carburanti si lubrefianti a utilajelor si mijloacelor de transport ce poate fi sursa potentiala de poluare a apelor de suprafata si subterane, se va efectua de regula in Statia Peco Voineasa si numai atunci cand acest lucru nu este posibil, aceasta operatie se va efectua local. Motorina si uleiurile necesare functionarii utilajelor se vor aduce in organizarea de santier in cantitati strict limitate (maxim 1 butoi) si se vor depozita in recipiente etanse, pe platforma betonata si acoperita. In realizarea acestei operatii vor trebui luate masurile de precautie si protectie necesare pentru a se evita descarcarea carburantilor in mediu liber. Vor fi prevazute mijloace simple de interventie in cazul unor scapari de carburanti: tavi metalice sub furtunele de alimentare, lazi cu nisip pentru absorbtia carburantilor scursi, decaparea solului poluat si depozitarea in conditii sigure a acestuia in vederea neutralizarii etc. Se va avea in vedere gestiunea corecta, selectiva a deseurilor, atat menajere cat si tehnologice si eliminarea controlata de pe amplasament, prin prestatori autorizati pentru fiecare tip de deseu. Se recomanda pe cat posibil dotarea cu toalete ecologice. Amplasamentul organizarii de santier va fi ocupat in final de construirea parcarii si a celorlalte constructii de la baza partiei, fiind eliminate toate dotarile cu care acesata a functionat. Lucrarile de care necesita sapaturi si manevrari de pamant (nivelari, executie terasamente, compactari, etc) se vor realiza astfel incat fazele procesului tehnologic sa se succeada cat mai repede fara decalaje intre diferitele faze de lucru, care ar putea conduce la inmuierea pamantului de catre apele meteorice. Nu se admite ca pe timp friguros lucrarile sa fie intrerupte in faze intermediare ale procesului tehnologic sau executarea lor cu pamant inghetat. La amenajarea partiei prin padure, a platformelor si drumului, pamantul se asterne in straturi uniforme pe intreaga latime a rambleului. Suprafata fiecarui strat intermediar va fi plana, cu inclinari de 3 - 5% spre exterior, iar suprafata patului va avea inclinarea prevazuta in proiect. Grosimea straturilor se alege in functie de mijlocul de compactare, astfel incat sa se asigure gradul de compactare prescris pe toata grosimea lui. Pamanturile se vor pune in opera pe cat posibil la umiditatea optima de compactare. In cazul debleelor, lucrarile de terasamente se vor executa in prima faza pana la nivelul acostamentelor cu asigurarea evacuarii apelor meteorice de pe platforma creata.
101
In vederea diminuarii impactului ecologic asupra apelor si ecosistemelor acvatice, in perioada realizarii lucrarilor se recomanda: lucrarile de-a lungul paraielor sa se execute rapid si decalat in timp, sub stricta supraveghere a dirigintelui de santier astfel incat sa nu se genereze efecte cumulate de poluare asupra raurilor; se va evita desfasurarea de lucrari langa albia paraielor in perioade cu debite mari (ploi abundente, topirea zapezilor) si in perioada de reproductie a speciilor protejate de pesti si amfibieni amenajarea de incinte inchise, izolate de curentul principal al cursului de apa daca este cazul, prin prevederea unor diguri de incinta care sa limiteze turbiditatea in albia raului apa din epuismente va fi evacuata in emisarul natural prin intermediul unor bazine decantoare, cu rol de sedimentare si linistire, care vor diminua astfel turbiditatea dar si eroziunea in albia raului. evitarea aporturilor chimice biogene, organice si toxice, prin spalarea utilajelor folosite la executia lucrarilor evitarea modificarilor de viteza de curgere si adancime a apei prin gropi sau depuneri de materiale de constructii si balast pe fundul albiei sau pe malul acesteia dimensionarea corecta a retelelor de utilitati in fiecare zona executarea retelelor de utilitati concomitent cu realizarea drumurilor de acces si inaintea demararii lucrarilor de construire a altor obiective interzicerea evacuarii apelor uzate neepurate in receptori naturali calitatea apelor uzate epurate evacuate din statiile de epurare se va incadra in limitele impuse de NTPA 001/2005 pentru colectarea apelor pluviale vor fi prevazute santuri, rigole, camine de linistire la care vor fi racordate toate suprafetele (parcari, drumuri, partii, terenuri cu diverse folosinte) si apoi vor fi dirijate spre Lacul Vidra respectarea zonei de protectie a lacului de acumulare Vidra, constituita dintr- o fasie de teren adiacenta, situata la cote sub 1293, 00 mdM, dar avand latimea de minim 15 m pentru prevenirea alunecarilor de teren, antrenarea de pamant, noroi in si pe caile de acces, se impune pietruirea acestora, realizarea de ziduri de sprijin, montarea de canale si conducte de drenare, aferente constructiilor dotarea organizarii de santier cu europubele pentru colectarea deseurilor menajere materialele de constructii se vor aduce si depozita in santier in cantitatile necesare unor perioade de lucru scurte si se vor depozita controlat, in spatii amenajate. La finalizarea lucrarilor de executie zona de sapaturi pentru dren si conductele de alimentare cu apa si canalizare va fi inierbata si redata functiunii anterioare. De asemenea terenul din zona facilitatilor de alimentare cu apa si canalizare va fi curata de resturi de materiale si inierbat. 4.1.3.2. In perioada de exploatare In proiect sunt prevazute toate instalatiile necesare de colectare, epurare si evacuare a apelor uzate de pe amplasament: retea de colectare ape uzate menajere si meteorice, rigole si camine de linistire, decantoare, separator de produse petroliere, statie de epurare mecano-biologica monocompacta cu capacitatea de epurare calculata pentru numarul de turisti estimat. Este necesar ca
102
autoritatea de exploatare a acestei investitii sa stabileasca o schita de plan de management de mediu care sa cuprinda, printre altele urmatoarele actiuni: monitorizarea statiei de epurare ape uzate pentru stabilirea eficientei statiei de epurare si a incadrarii calitatii efluentului in actul de reglementare NTPA 001/2005 pentru deversarea in emisar. In cazul in care dezvoltarea turismului va atrage un numar de turisti mai mare decat cel prognozat se va avea in vedere suplimentarea numarului de module de epurare pentru asigurarea parametrilor de calitate ai apelor epurate la evacuarea in emisar (NTPA 001/2005). intretinerea rigolelor de scurgere laterale ale partiei de schi, ale drumurilor de acces si parcarilor si decolmatarea rigolelor, a caminelor de linistire, a decantoarelor si separatorului de hidrocarburi ori de cate ori este cazul.
Se mentioneaza ca apele de suprafata si apele subterane sunt supravegheate de catre A.N "Apele Romane", Directia Apelor Olt prin Sistemul de exploatare si gospodarire a apelor (SGA) Valcea. Raurile de suprafata aflate aproape de zona obiectivului si nici Lacul Vidra nu sunt monitorizate nefiind considerate zone critice din punct de vedere al poluarii apelor de suprafata datorata activitatilor antropice existente in momentul de fata. Se poate institui un program de monitorizare a acestor sectiuni in momentul in care se vor da in functiune obiectivele prevazute. De asemenea este necesar si instituirea managementului deseurilor menajere si asimilabile de pe amplasament, atat in ceea ce priveste colectarea cat si eliminarea controlata de pe amplasament (dotarea cu recipiente de colectare etanse si in numar suficient, contract cu prestator autorizat). Prin alegerea variantei de alimentare cu apa din Paraul Mioarele si de evacuare a apelor uzate epurate in Paraul Uscat, ambii afluenti ai Lotrului, se evita modificarea echilibrului hidric in zona. Debitului Paraului Mioarele asigura cantitatea de apa necesara functionarii proiectului (maxim 34,16 mc/zi) fara scaderea aportului hidric al zonei, avand in vedere atat marimea bazinului de stocare de 300 mc ce permite asigurarea unei rezerve confortabile de apa, dar si functionarea discontinua a obiectivului (este luata in calcul o medie de 70 de zile/an de functionare la capacitate) si desfasurarea activitatii in perioada cand debitul este ridicat (noiembrie-martie, aprilie). Evacuarea apelor epurate in Paraul Uscat asigura dilutia necesara, avand in vedere ca functionarea obiectivului se face in principal in anotimpul rece. 4.2. AERUL Calitatea atmosferei este considerata activitatea cea mai importanta in cadrul retelei de monitorizare a factorilor de mediu, atmosfera fiind cel mai imprevizibil vector de propagare a poluantilor, efectele facandu-se resimtite atat de catre om cat si de catre celelalte componente ale mediului.
103
4.2.1. Surse de poluare a aerului si emisii de poluanti 4.2.1.1. In perioada de executie Realizarea lucrarilor propuse in proiect consta intr-o serie de operatii diferite, fiecare cu durata si potential propriu de generare a poluantilor. Regimul emisiilor acestor poluanti au o durata limitata si este dependent de nivelul activitatii si de operatiile specifice, prezentand o variabilitate substantiala de la o zi la alta, de la o faza la alta a procesului. Sursele de emisie a poluantilor atmosferici specifice obiectivului studiat sunt surse la sol sau in apropierea solului (inaltimi efective de emisie de pana la 1,5 m fata de nivelul solului), deschise (cele care implica manevrarea pamantului) si mobile. Caracteristicile surselor si geometria obiectivului inscriu amplasamentul, in ansamblu, in categoria surselor areale. Sursele caracteristice activitatilor din amplasamentul obiectivului nu li se pot asocia concentratii in emisie, fiind surse libere, deschise, nedirijate. Din acelasi motiv acestea nu pot fi evaluate in raport cu prevederile OM 462/93 si nici cu alte normative referitoare la emisii. Realizarea investitiei propuse implica, in perioada de executie: Lucrari de defrisare, colectare, curatare si transport a masei lemnoase rezultate Manipulari de pamant la decopertare, drenari ale apei pluviale Traficul auto de lucru.
Lucrari de defrisare, colectare, curatare si transport a masei lemnoase

rezultate Sursele de impurificare a aerului in timpul desfasurarii lucrarilor de pregatire sunt asociate in principal cu utilizarea motoferastraielor la operatiunile de defrisare, cu miscarea pamantului la scoaterea cioatelor si radacinilor si la decopertare, cu manevrarea altor materiale, precum si cu construirea in sine a unor facilitati specifice. De asemenea trebuie luat in calcul si traficul rutier in perioada de defrisare (transport masa lemnoasa) si folosirea utilajelor mobile la decopertarea terenului, scarificare si pregatirea partiei. Emisiile variaza apreciabil de la o faza la alta a procesului respectiv. Executia lucrarilor implica folosirea utilajelor specifice diferitelor categorii de operatii, ceea ce conduce la aparitia unor surse de poluanti caracteristici motoarelor cu ardere interna.
Manipulari de pamant la decopertare, drenari ale apei pluviale

Se specifica faptul ca emisiile de particule din timpul lucrarilor de manevrare a pamantului sunt direct proportionale cu cantitatile de materiale manipulate (circa 15000 mc in 24 luni), cu continutul de particule mici (d<75 m) si invers proportionale cu umiditatea solului/pamantului. Cantitatile de poluanti emise de utilaje in atmosfera depind de tehnologia de fabricatie si puterea motorului, de consumul de carburant pe unitatea de putere, de capacitatea si varsta utilajului.
104
Emisiile de particule generate de eroziunea eoliana pot avea loc continuu, pe toata perioada de constructie, debitele masice variind apreciabil cu viteza vantului. In vederea determinarii emisiilor de poluanti in atmosfera din aria pe care se vor desfasura lucrarile s-au luat in considerare urmatoarele elemente: categoriile de lucrari ce urmeaza a fi executate cantitatile de materiale manevrate pe categorii de lucrari intensitatea lucrarilor tipul utilajelor numarul de utilaje pe tipuri capacitatea si consumul de carburanti ale utilajelor, pe tipuri de utilaje durata lucrarilor / perioada de functionare.
In ceea ce priveste alte surse de poluare a aerului aferente lucrarilor, acestea sunt reduse din urmatoarele motive: prepararea betonului si a asfaltului se face in afara santierului; procesele tehnologice in sine sunt nepoluante (montaj tuburi, montaj stalpi, piloni, amplasare module, etc.)
Emisiile de poluanti in atmosfera au o durata egala cu durata zilnica a programului de lucru (in principiu 8-10 ore/zi), putand prezenta unele variatii de la o ora la alta si de la o zi la alta. Totodata, avand in vedere ca durata anuala a lucrarilor este de 6-7 luni / an (primavara + vara + toamna), in sezonul de iarna emisiile inceteaza. In perioada anuala de lucru vor exista, de asemenea, variatii ale emisiilor, atat datorita categoriilor de operatii care se vor executa la un moment dat, cat si datorita variatiei conditiilor meteorologice. Se mentioneaza ca pentru a evita subestimarea situatiei s-au luat in considerare: intensitatile maxime ale lucrarilor; conditiile care favorizeaza cele mai mari emisii (desfasurarea simultana a unor lucrari, continut maxim de particule cu diametre mici, sub 75 m in materialele manevrate, umiditatea minima a solului si a balastului, etc.); antrenarea particulelor prin eroziune eoliana atat de pe suprafetele perturbate, cat si de pe gramezile de pamant; folosirea de utilaje adaptate la conditiile de lucru, echipate cu motoare Diesel cu sistem de control al emisiilor.
Se specifica faptul ca emisiile de particule din timpul lucrarilor de manevrare a pamantului sunt direct proportionale cu continutul de particule mici (d < 75 m), invers proportionale cu umiditatea solului / pamantului si, dupa caz, cu viteza de deplasare si cu greutatea utilajului. Determinarea debitelor masice de particule emise in atmosfera s-a efectuat in functie de spectrul dimensional caracteristic particulelor emise si a materialului implicat pentru fiecare activitate si sursa. Debitele masice de particule specifice activitatilor/surselor mentionate s-au determinat pentru urmatoarele diametre echivalente (d) ale particulelor: particule cu d 30 m;
105
particule particule particule particule
cu d 15 m; cu d 10 m; cu d 2,5 m (particule care patrund in bronhii si in plamani respirabile).
Particulele cu diametre <15 m se regasesc in atmosfera ca particule in suspensie. Cele cu diametre mai mari se depun rapid pe sol. Particulele rezultate din gazele de esapament de la utilaje se incadreaza, in marea lor majoritate, in categoria particulelor respirabile. Determinarea debitelor masice de poluanti evacuati in atmosfera in timpul executarii lucrarilor s-a facut cu urmatoarele metodologii: metodologia US EPA/AP-42/2003 pentru particulele emise din manevrarea materialelor, perturbarea suprafetelor si prin eroziune eoliana metodologia EEA/EMEP/CORINAIR-1997 elaborata sub egida Agentiei Europene de mediu pentru poluantii emisi de utilaje.
Debitele masice de particule emise in atmosfera in timpul lucrarilor de executie si emisiile pe unitatea de lungime si timp sunt redate in tabelul urmator:
Nr. crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Categorie lucrare/ operatie Curatare teren Defrisare copaci+ dezradacinare cioate Decapare pamant vegetal Sapaturi Umpluturi + compactare + nivelare Imbracare taluzuri cu pamant Strat balast + strat agregate naturale TOTAL Eroziune (kg.km/ora)
Debite masice pe spectrul dimensional (kg/ora) d 30 m 0,09 0,07 0,131 0,15 0,22 0,192 0,271 1,16 0,171 d 15 m 0,05 0,04 0,08 0,09 0,12 0,11 0,16 0,65 0,081 d 10 m 0,04 0,03 0,07 0,08 0,11 0,09 0,13 0,55 0,069 d 2,5 m 0,02 0,012 0,03 0,03 0,04 0,03 0,05 0,212 0,026
Debitele masice maxime orare de poluanti emisi in atmosfera de utilaje in timpul lucrarilor
NOx CH4 COV CO N2O SO2 PM10 TSP
g/h/km
1922 8,8 320 1050 29,8 420 210 614
Valorile totale din tabelele referitoare la emisiile de particule reprezinta debite masice maxime orare, care ar aparea in mod ipotetic, daca intreaga gama de lucrari s-ar executa simultan, situatie foarte putin probabila.
106
Valorile totale din tabelele referitoare la emisiile de poluanti generati de utilaje reprezinta situatia ipotetica, in care intreaga serie de utilaje ar lucra simultan pentru efectuarea tuturor lucrarilor necesare construirii tronsonului, in intervalul de timp estimat. Valorile maxime orare reprezinta varfurile de emisie posibile caracteristice functionarii unui set de utilaje. In ceea ce priveste calitatea aerului, receptorii, reprezentati de populatie se afla la cateva zeci de kilometri departare si nu vor fi afectati. Singurele afectate sunt animalele si pasarile care se vor retrage in zonele neafectate din vecinatate.
Traficul auto de lucru

Utilajele, indiferent de tipul lor, functioneaza cu motoare Diesel, gazele de esapament evacuate in atmosfera continand intregul complex de poluanti specific arderii interne a motorinei: oxizi de azot (NOx), compusi organici volatili nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3), particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), dioxid de sulf (SO2).Se remarca, de asemenea, prezenta protoxidului de azot (N2O), a metanului care, impreuna cu CO2, au efecte la scara globala asupra mediului, fiind gaze cu efect de sera. Cantitatile de poluanti emise de vehicule in atmosfera depind de tehnologia de fabricatie si puterea motorului, de consumul de carburant pe unitatea de putere, de capacitatea si varsta utilajului. Emisiile de poluanti in atmosfera au o durata egala cu durata zilnica a programului de lucru (in principiu 8-10 ore/zi), putand prezenta unele variatii de la o ora la alta si de la o zi la alta. Perioada estimata a lucrarilor este de 24 luni, preponederent din primavara pana in toamna. Debite masice maxime orare de poluanti emisi in atmosfera datorita traficului rutier in timpul lucrarilor
NOx CH4 COV CO N2O SO2 PM10
g/h/km 19.4 0.2 5.1 9.3 0.1 2.2 1.8
4.2.1.2. In perioada de exploatare
Activitati de functionarea si intretinere a partiilor de schi

Activitatile legate de functionarea si intretinerea partiilor de schi sunt functionarea grupului electrogen pentru furnizarea energiei electrice in cazul intreruperii accidentale a functionarii retelei, functionarea ATV-urilor si snowmobilului pentru echipa salvamont si a Ratrak-urilor utilizate la refacerea partiilor.
107
Aceste echipamente functioneaza cu motorina si au motoare Diesel in 4 timpi, noxele fiind similare celor din traficul rutier. Sursa de poluanti aferenta grupului electrogen este sursa fixe, iar celelalte sunt surse mobile.
Trafic rutier
Poluarea aerului cauzata de traficul auto se va manifesta in special la baza partiei (pe calea de acces din DN7A si in parcarea cu cele 400 de locuri) si reprezinta un amestec de cateva sute de compusi diferiti. Au fost evidentiati, in urma unor studii recente, peste 150 de compusi si grupe de compusi. Masurarea tuturor acestor poluanti este imposibila si de aceea, evidentierea se concentreaza numai pe acei poluanti care au cel mai larg impact asupra sanatatii umane sau care sunt considerati buni indicatori. Acesti poluanti, care sunt urmariti in mod curent atunci cand se doreste evaluarea impactului generat de traficul auto asupra calitatii aerului, sunt grupati in mai multe categorii: gazele anorganice: oxizii de azot, dioxidul de sulf, oxidul de carbon, ozonul; pulberi: pulberi totale in suspensie, particule cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 m sau decat 2,5 m, fumul negru; componente ale pulberilor: carbon elementar, hidrocarburi policiclice aromatice, plumb; compusi organici volatili: benzen, butadiena.
Prin arderea completa a combustibililor in motoarele autovehiculelor rezulta urmatoarele substante principale: vapori de apa (13 %), dioxid de carbon (13 %) si azot (74 %). In realitate insa, tinand cont de caracterul incomplet al arderilor, in functie de calitatea amestecului (coeficientul de dozaj), se mai formeaza CO si oxigen, in cazul amestecurilor foarte sarace. Prin ardere rezulta totodata, in proportii reduse, oxizi de azot, hidrocarburi, produsi oxidanti, oxizi de sulf, particule. Cu exceptia vaporilor de apa (azotul si oxigenul fiind principalele elemente constituente ale aerului atmosferic), toate celelalte substante precizate mai sus sunt considerate emisii poluante. Asocierea directa intre poluarea aerului datorata traficului auto si sanatatea umana este foarte dificil de stabilit in termeni absoluti, datorita numarului mare de variabile. Arderea (combustia) benzinei sau a motorinei in motoarele autovehiculelor cauzeaza emisia a peste 100 compusi chimici. Nivelurile de poluare ale aerului datorate traficului auto sunt foarte variabile in timp si spatiu cu cresteri sezoniere pe perioada lunilor de iarna, in week end si vacante, in intervalul 9,00 18,00. Principalele noxe generate de traficul rutier constituite din oxizi de azot, hidrocarburi benzinice, monoxid de carbon si particule vor fi constante, cu variatii momentane datorita debitelor orare de trafic si structurii parcului auto in circulatie. Pe baza factorilor de emisie si a numarului de vehicule in trafic s-au calculat emisiile generate de traficul rutier (perioada de exploatare) debite masice. Emisiile de particule au fost estimate luand in calcul si emisiile provenite din resuspensie, fenomen ce consta in antrenarea in aer a particulelor de pe suprafata carosabila datorita turbulentei induse de trafic. De asemenea a fost luata in calcul modificarea
108
compozitiei carburantilor pana la eliminarea compusilor de sulf si plumb.Valorile se refera la traficul maxim, in lunile de iarna, la sfarsit de saptamana si la ore de varf. NOx 115,54 COV 15,6 CO g/h/km 112,47 PM10 5,46
Normele legale in vigoare nu prevad standarde la emisii pentru surse nedirijate si libere. Referitor la sursele mobile se prevad norme la emisii pentru autovehicule rutiere, si respectarea acestora cade in sarcina proprietarilor autovehiculelor care vor fi implicate in traficul auto de lucru. 4.2.2. Impact prognozat asupra aerului
Poluantii emisi in atmosfera sunt supusi unui proces de dispersie, proces ce depinde de o serie de factori care actioneaza simultan: proprietatile fizico-chimice ale substantelor - factorii meteorologici, care caracterizeaza mediul aerian in care are loc emisia poluantilor - factori ce caracterizeaza zona in care are loc emisia (orografia si rugozitatea terenului). Factorii meteorologici pot fi analizati atat la scara sinoptica (o zona orizontala de cca. 100 km lungime, de mica grosime, sub forma unei calote plate), cat si la scara aerologica (o zona de cateva zeci sau sute de metrii deasupra solului, unde curentii ascendenti termici si de turbulenta, datorita solului si a reliefului sau au o mare influenta asupra dispersiei). Variatiile de temperatura influenteaza dispersia si transportului poluantilor. Deoarece temperatura scade odata cu altitudinea, atunci cand un strat de aer rece se absoarbe sub un strat de aer cald are loc o inversiune termica, iar poluantii se acumuleaza la suprafata pamantului fiind mult mai daunatori pentru sanatatea omului. Odata cu acest fenomen are loc si o distrugere a stratului de ozon aflat la aprozimativ 24 km de pamant. Acest strat are rolul de a filtra radiatiile daunatoare ale soarelui, radiatiile ultraviolete. Cand aceste nu sunt oprite are loc efectul de sera, ce determina cresterea temperaturii medii a planetei, iar ca principal resposabil in formare acestui efect este dioxidul de carbon. Dintre factorii meteorologici, hotaratori in dispersia poluantilor sunt vantul, caracterizat prin directie si viteza si stratificarea termica a atmosferei. Directia vantului este elementul care determina directia de deplasare a masei de poluant. Concentratia poluantilor este maxima pe axa vantului si scade pe masura ce ne departam de aceasta. Viteza vantului influenteaza concentratia de poluant atat in extinderea spatiala a penei cat si in valoarea concentratiei de poluant la sol. De regula concentratia poluantului este invers proportionala cu viteza vantului. In general zonele mai puternic afectate de poluare vor fi mai restranse si mai apropiate de sursa in cazul vitezelor de vant mai mici. Pentru viteze de vant mai mari poluantii emisi la sol vor afecta zone mai intinse, dar concentratiile lor vor fi mai mici. Referitor la transportul poluantilor, vantul prezinta variatii sezoniere, diurne si de
109
inaltime. Pozitia geografica si relieful zonei isi pun puternic amprenta asupra variatiilor vantului, dar acestea prezinta totusi unele caracteristici generale. Anotimpurile de tranzitie prezinta viteze mai mari ale vantului, ziua au loc intensificari ale vantului fata de perioada de noapte, iar pe masura departarii de sol, viteza creste. Miscarea aerului in stratul limita al atmosferei (primii 1500 m de la suprafata terestra) este caracterizata prin transportul turbulent al impulsului, caldurii si masei. Interactiunea unei mase de aer cu suprafata pamantului are ca rezultat aparitia turbulentei, care determina difuzia poluantilor evacuati in atmosfera. Pentru scopuri practice s-a adoptat o clasificare prin care se introduc clasele de stabilitate ale atmosferei. Corespondenta dintre clase si intensitatea turbulentei se bazeaza pe variatia temperaturii pe verticala si pe viteza medie a vantului. O descriere succinta a principalelor clase de stabilitate este prezentata mai jos: o Instabil in tot stratul limita: aceasta situatie se realizeaza cel mai frecvent in zilele senine de vara, cand se produce incalzirea rapida a solului datorita insolatiei, ceea ce are ca rezultat o incalzire a straturilor de aer de langa suprafata solului, rezultand curenti ascendenti puternici. Turbulenta este intensa si este asociata cu o dispersie foarte buna a poluantilor. o Neutru in tot stratul limita: aceasta clasa de stabilitate se poate instala atat ziua cat si noaptea. Conditiile neutre sunt asociate cu timpul innorat si apar pentru perioade scurte imediat dupa rasarit sau apus. Distanta fata sursa, la care pana de poluant atinge solul, este mai mare decat la clasa instabil. o Stabil in tot statul limita: miscarile verticale sunt reduse, pana este transportata aproape nedispersata pe distante mari si atinge solul departe de sursa. Situatia este caracteristica perioadei de noapte. In contextul clasificarii de mai sus, sunt de mentionat situatiile deosebite, cum sunt inversiunile termice si calmul atmosferic. In cazul inversiunii termice temperatura aerului creste cu inaltimea, fata de situatia normala cand temperatura aerului scade cu inaltimea. Plafonul stratului de inversiune termica actioneaza ca un ecran, care nu permite convectia si nici amestecul vertical al aerului. Aceste straturi sunt propice formarii cetei, ca urmare a condensarii vaporilor de apa si a existentei poluarii sub forma de pulberi, deci uneori si a smogului. Evaluarea impactului surselor aferente activitatilor de executie s-a efectuat prin modelare matematica, rezultatele raportandu-se la valorile concentratiilor maxime admisibile (CMA) prevazute de: Standardul national pentru calitatea aerului (STAS 12574-87) Standardele de calitatea aerului din UE, partial transpuse in legislatia nationala. Valorile ghid pentru calitatea aerului recomandate de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) Valorile ghid recomandate de Uniunea Internationala a Organizatiilor de Cercetare a Padurilor (IUFRO) pentru protectia vegetatiei
110
In cele ce urmeaza se prezinta CMA, valorile limita (VL) si valorile ghid (VG) prevazute sau recomandate de Standardul National si de organizatiile internationale mentionate, pentru poluantii specifici surselor studiate.
Poluant
Concentratii maxime admise CMA; Valori limita VL; Valori ghid - VG CMA = 300 g/m3 VL = 200 g/m3 (ord 592) VL = 400 mg/m (OMS) VL = 40 g/m3 VL = 200 g/m3 VL = 135 mg/m VG = 30 g/m3 - pentru protectia ecosistemelor sensibile in zone neconstruite CMA = 6000 g/m3 VL = 10000 g/m3 VG = 10000 g/m3 VG = 60.000 mg/m3 CMA = 750 mg/m VL = 350 g/m3 VG = 150 mg/m CMA = VL= 125 g/m3 VG = CMA = 60 mg/m VL= 20 g/m3, protectie ecosisteme VG = 30 mg/m , protectie ecosisteme CMA = 2,1mg/ m VL= 0,5 mg/ m VG = 0,5 mg/m CMA = 500 mg/m VL = 500 mg/m3 VG = 350 mg/m CMA = 75 mg/m VL = 150 mg/m VG = 40 mg/m CMA = 0,06 mg/m VL = VG = - , potential cancerigen tolerabil la oconcentratie medie anuala de 0,005 mg/m CMA = 4,5 mg/m VL = VG = - , pentru expunerea pe intreaga durata a vietii la o concentratie medie de 1 mg/m riscul de cancer este de 3,8x10-2
Timp de mediere h 1 1 1 1 1 1 h h an h h an
NO2
NOx
CO
SO2
h 1h 1h h h 1h 1h 24 h 24 h 24 h 1 an 1 an 1 an 24h 1 an 1 an 1/2 h 1h 1h 1 an 24 h 1 an 24 h 24 h 24 h 24 h 24 h -
Pb
TSP
Cd
Cr6+
111
VG recomandate de OMS
Valori - ghid recomandate de OMS Cd Cr HAP (ca benz(a)piren) Ni Pb CO NO2 potential cancerigen, tolerabil la o concentratie medie anuala de 0,005 g/m3 pentru expunerea pe intreaga durata a vietii la o concentratie medie de 1 g/m3 riscul de cancer este 4 x 10-2 pentru expunerea pe intreaga durata a vietii la o concentratie medie de 0,001 g/m3 riscul de cancer este 8,7 x 10-5 pentru expunerea pe intreaga durata a vietii la o concentratie medie de 1 g/m3 riscul de cancer este 3,8 x 10-4 0,5 g/m3 ca medie anuala 60.000 g/m3 pentru t = 30 minute si 10.000 g/m3 pentru t = 8 ore 400 g/m3 pentru t = 1 ora, 150 g/m3 pentru t = 24 ore
VG recomandate de IUFRO pentru protectia vegetatiei

Valori - ghid recomandate de IUFRO pentru protectia vegetatiei NO2 95 g/m3 pentru expunere 4 ore, 30 g/m3 ca medie anuala in prezenta a = 30 g/m3 SO2 si a = 60 g/m3 O3 - protectie ecosisteme 150 g/m3 pentru expunere < 1 ora, 30 g/m3 ca medie anuala in prezenta a = 30 g/m3 NO2 si a = 60 g/m3 O3 - protectie ecosisteme.
SO2
4.2.2.1. In perioada de executie Sursele de emisie a poluantilor atmosferici specifice obiectivului studiat sunt surse la sol sau in apropierea solului (inaltimi efective de emisie de pana la 4 m fata de nivelul solului), deschise (cele care implica manevrarea pamantului) si mobile, surse libere, deschise, nedirijate (cele provenite din trafic). Ca urmare aceste surse nu pot fi evaluate in raport cu prevederile OM 462/93 si nici cu alte normative referitoare la emisii. Datorita circulatiei curentilor de aer preponderent pe directia vest si nord-vest catre est si sud-est (culoarul dinspre Groapa Seaca spre Bora) ca si prin circulatia sub forma brizelor, dispersia emisiilor si diminuarea concentratiilor este facuta permanent. Tinand cont de modernizarea parcului auto aflat in circulatie si de calitatea carburantilor actuali, ca si de masurile de protectie prevazute se estimeaza incadrarea calitatii aerului in limitele prevazute de STAS 12574 - 87 si Ordinului 592/2002 al MAPPM pentru toti poluantii de trafic. In tabelul urmator se prezinta sintetic comparatia intre rezultatele obtinute prin modelare matematica a dispersiei poluantilor atmosferici rezultati din activitatile de constructie, comparativ cu valorile limita pentru concentratiile de poluanti prevazute in Ordinul 592/2002.
112
Intervale scurte/medii
Poluant Timp de mediere Concentratia maxima Cmax [g/m3] Prag de Alerta [g/m3] 400 500 350 100 Valoare limita [g/m3] 200 350 125 10.000 50 500 150 < VL; < PA < VL; < PA < VL < < < < VL VL VL; < PA VL; < PA Observatii
NO2 SO2 CO PM10 TSP
1h 1h 24 h 8h 24 h 1h 24 h
26,48 60,66 28,33 10,73 18,8 91,33 41,6
Intervale lungi de mediere

Poluant Concentratia maxima Cmax [g/m3] NO2 NOx SO2 PM10 TSP 6,27 4,18 5,47 11,4 26,4 Prag de alerta [g/m3] 52,5 Valoare limita [g/m3] 30 40 20 40 75 < < < < < VL VL VL VL VL; < PA Observatii
Se apreciaza ca impactul realizarii proiectului va fi minor, negativ, direct, pe termen scurt si localizat la zona de lucru. 4.2.2.2. In perioada de functionare Se apreciaza ca nu vor exista depasiri ale valorilor limita in cazul poluantilor de trafic, dar pentru a cunoaste exact nivelul poluarii aerului se recomanda ca dupa punerea in functiune a obiectivului si stabilizarea circulatiei in zona de la baza partiei sa se faca o masurare a concentratiei noxelor din trafic (inclusiv zgomot). In cazul in care rezultatele acestor masuratori vor depasi limitele prevazute in STAS 12574/1987 si in Ordinul 592.2002, beneficiarul va intreprinde actiuni pentru reducerea poluarii. De asemenea se apreciaza ca in perioda de exploatare a proiectului nu se vor dezvolta efecte sinergice in special datorita existentei padurii de-o parte si de alta zonei. In aceasta perioada se prognozeaza un impact minor asupra calitatii aerului si se apreciaza ca nu se vor dezvolta efecte sinergice in special datorita existentei padurii de-o parte si de alta zonei.
113
4.2.3. Posibilitati de diminuare sau eliminare a impactului 4.2.3.1. In perioada de executie Se recomanda realizarea urmatoarele: Se va asigura transportul echipamentelor, pe cat posibil, cu utilaje de transport de gabarit redus, adecvat greutatii echipamentelor respective Se va asigura transportul cu elicopterul a tuturor materialelor care permit aceasta modalitate de transport: stalpi, cabluri, materiale de constructie preambalate, echipamente, ca si realizarea unor lucrari pe golul alpin (turnare betoane, fixare piloni si stalpi, etc) Se va asigura transportul echipamentelor grele cu trailer cu senile de cauciuc, care limiteaza deteriorarea solului Procesele tehnologice care produc mult praf cum este cazul decopertarilor de pamant vor fi reduse in perioadele cu vant puternic. Se vor folosi utilaje cu motoare cu emisii reduse, corespunzatoare normelor EURO IV, avand ca rezultat reducerea semnificativa a emisiilor de gaze din timpul functionarii acestora. Utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea ce priveste nivelul de concentratii de emisii in gazele de esapament si vor fi puse in functiune numai dupa remedierea eventualelor defectiuni. La selectarea ofertelor pentru alegerea executantilor de lucrari se va tine seama ca acestia sa detina cele mai moderne utilaje si mijloace de transport Este obligatorie imprejmuirea organizarii de santier cu panouri metalice compacte pentru evitarea spulberarilor realizate din tabla ambutisata cu stalpi din metal fixati pe teren astfel incat sa nu cedeze fortelor vantului si sa nu puna in pericol sanatatea si siguranta lucratorilor.
4.2.3.2. In perioada de exploatare Avand in vedere ca traficul rutier se va intensifica odata cu amenajarile turistice din zona, preponderent pe DN7 A si in parcarea amenajata la baza partiei de schi, masurile prevazute in proiect pentru protectia calitatii aerului vizeaza fluidizarea traficului prin: realizarea de cai de acces moderne, cu imbracaminte asfaltica de buna calitate, semnalizate si marcate corespunzator pentru reducerea manevrelor suplimentare asigurarea unui numar suficient de locuri de parcare realizarea de perdele perimetrale de protectie la parcare pentru diminuarea nivelului de poluare (zgomot, suspensii) asigurarea perdelelor vegetale de protectie pe marginea drumurilor cu trafic intens.
114
Datorita circulatiei curentilor de aer pe directia NV-SE si NE-SV dispersia emisiilor si diminuarea concentratiilor este facuta permanent. Tinand cont de modernizarea parcului auto aflat in circulatie si de calitatea carburantilor actuali, ca si de masurile de protectie prevazute se estimeaza incadrarea calitatii aerului in limitele prevazute de STAS 12574 - 87 si Ordinului 592/2002 al MAPPM pentru toti poluantii de trafic. 4.3. ZGOMOT SI VIBRATII 4.3.1. Surse de zgomote si vibratii Considerate categorii aparte de poluanti care afecteaza mediul si implicit comunitatile umane, poluantii de natura fizica pot genera efecte de poluare grave. In cazul in care prezenta acestora in mediu depaseste limitele de suportabilitate, se constituie in factori de stres. In cazul de fata, principalele efecte se manifesta la nivelul ecosistemului specific forestier. Zgomotul si vibratiile fac parte dintr-o categorie aparte de poluanti fizici, manifestandu-se ca factori de stres semnificativi intr-o zona de turism si recreere. 4.3.1.1. In perioada de executie Faza de santier, atat cea privitoare la activitatea de exploatare forestiera (defrisare, transport busteni, scoatere cioate, etc) cat si cea referitoare la executia propriu-zisa a proiectului cu toate lucrarile aferente de constructii montaj va genera probleme legate de emisiile de zgomot si vibratii. Nivelurile cele mai ridicate de zgomot si vibratii se vor inregistra in aceasta etapa prin: deplasarea utilajelor pentru defrisare defrisare transport material lemnos extragere si transport cioate nivelare partii transport materiale de constructii mobilizare utilitare si mijloace de transport pentru construcfii - instalatii lucrari specifice de constructie ca: turnare betoane, manipulare materiale (incarcari-descarcari) etc.
In aceasta etapa se vor inregistra valori relativ ridicate ale zgomotului, care vor fi de mare intensitate si relativ, de lunga durata. Este semnificativ si nivelul de vibratii, datorat in principal intensificarii traficului mijloacelor auto de mare tonaj si nivelul de zgomot generat ca urmare a functionarii utilitarelor in zona. Vibratiile se pot propaga cu frecventa ridicata. Vibratiile propagate in materiale, la frecventa si intensitati ridicate, pot duce la dezagregari, chiar la dizlocari si prabusiri ale rocilor versantilor din vecinatate, dar se apreciaza ca acest lucru este improbabil datorita utilizarii de utilaje performante, cu capacitati adaptate la sarcina de munca. De asemenea terenul in zona partiei prin padure nu este stancos si nu presupune dizlocari de roci. De asemenea este interzisa utilizarea explozibilului la scoaterea cioatelor.
115
In timpul acestei etape, zgomote si vibratii produse vor fi resimtite in primul rand de muncitorii din zona culoarelor de lucru si de ecosistemul specific forestier existent in vecinatate. 4.3.1.2. In perioada de exploatare Principalele surse de zgomot in exploatarea domeniului schiabil sunt statice si permanente, asociate functionarii motoarele ce actioneaza instalatiile de transport pe cablu. Motoarele principale fiind electrice produc un zgomot de intensitate redusa, iar motoarele termice, mai "zgomotoase" functioneaza cu intermitenta si pe durate scurte de timp. Corelat cu punerea in functiune a obiectivului de investitii, s-a prognozat intensificarea traficului in zona care are drept rezultat cresterea nivelului de zgomot si vibratii pe arterele rutiere din zona. Aceaste sursa poate fi perceputa ca factor de stres de catre turisti si ecosistemul specific forestier. Dupa realizarea investitiei nu se prognozeaza depasirea limitelor maxime admise de zgomot pentra zone turistice-de agrement, decat intermitent cu ocazia organizarii unor evenimente specifice statiunilor montane de schi (concursuri/ competitii sportive, spectacole s.a.). 4.3.2. Impact prognozat 4.3.2.1. In perioada de executie In aceasta etapa nu sunt receptori umani in zona, deoarece aceasta zona nu este locuita, iar turistii apar numai ocazional. Zgomotul produs de utilajele de lucru nu poate fi evitat, dar, data fiind distanta foarte mare fata de receptori, se apreciaza ca nivelul de zgomot va produce disconfort numai pentru angajati si pentru fauna din zona. Conform HG 391/2005 ce transpune Directiva 2002/49/CE, predictia si evaluarea impactului zgomotului asupra mediului in timpul perioadei de executie a proiectului, va fi Lech=76,7d(B) in zona frontului de lucru si respectiv Lech=56,7dB in zona locatiilor sensibile. Impactul este semnificativ in zona frontului de lucru, redus in timp, pe perioada lucrarilor. Nivelul ridicat de zgomote si vibratii, va avea efect asupra faunei padurii, precum si deranjarea habitatului natural determinand retragerea animalelor in zone mai putin antropizate. Nivelele de zgomot asociate cu diferite utilaje sunt: Defrisare: in perioada defrisarii frontal de lucru se deplaseaza; se lucreaza maxim 10 ore/zi, nivel de zgomot 80-90 d(B). Expunerea la zgomot este semnificativa, dar limitata in timp si limitata la frontul de lucru. Activitatea se va desfasura in timpul zilei, preponderant dimineata, in perioada de iarna.
116
Realizare constructii: zgomotul in timpul perioadei de constructie difera de alte surse fiind cauzat de multe tipuri de echipamente, efectele adverse vor fi temporare deoarece operatiile dureaza scurt timp si se desfasoara, de regula, in perioada zilei. Dizlocarea pamantului: - compactor 73-75dB ; - incarcator frontal 73-83dB ; Manipularea materialelor : - excavator 80-93dB ; - macara mobila 75-85dB ; Utilaje stationare : - generator 73-85dB - compresor 75-87dB
Urechea umana percepe, fara efecte negative, sunete pana la 80 d(B), peste acest prag intensitatea sunetului devine nociva, creand indispozitie, jena, iar o expunere indelungata poate provoca pierderea definitiva a auzului. Niveluri ridicate de zgomote si vibratii, precum si deranjarea habitatului natural va avea ca efect ireversibil, retragerea animalelor in zone mai putin antropizate. Nivelul ridicat de zgomote si vibratii va fi perceput cu o mai mare amplitudine la nivelul acestor receptori, determinand migratia spre alte zone mai ,,prielnice" supravietuirii. Conform STAS 10009-88 privind acustica urbana pentru zona analizata: parcuri, zone de recreere si odihna, nivelul de zgomot echivalent maxim admis este Loch= 45 dB(A) si curba de zgomot C7= 40 dB. In ceea ce priveste vibratiile, mai ales la folosirea utilajelor grele, obiectivul analizat este amplasat la distanta suficient de mare fata de asezarile umane, motiv pentru care nu se considera necesar sa se tina seama de problema aparitiei unor niveluri de intensitate a vibratiilor peste cele admise de SR 12025/1994. Impactul este semnificativ in zona frontului de lucru, redus in timp, limitat la perioada lucrarilor si provine din efectul cumulat al functionarii utilajelor si transportul materialelor. 4.3.2.2. In perioada de exploatare Principalele surse generatoare de zgomot datorate exploatarii obiectivului sunt reprezentate de autovehiculele implicate in traficul rutier si de instalatiile de transport pe cablu. Dupa realizarea investitiei nu se prognozeaza depasirea limitelor maxime admise de zgomot pentra zone turistice-de agrement, decat intermitent cu ocazia organizarii unor evenimente specifice statiunilor montane de schi (concursuri/ competitii sportive, spectacole s.a.). In perioda de exploatare a proiectului se prognozeaza un impact minor asupra florei si faunei din vecinatate.
117
4.3.3. Posibilitati de diminuare sau eliminare a impactului 4.3.3.1. In perioada de executie
Masuri de reducere a zgomotului produs in perioada de realizare a investitiei: Reducerea vitezei autovehiculelor grele in zona de lucru: viteza scazuta poate reduce nivelul de zgomot cu pana la 5 d(B) Conducere preventiva a autovehiculelor grele (conducerea calma creeaza mai putin zgomot decat frecventele schimbari de accelerate si frana) Corelarea lucrarilor cu ciclurile biologice ale ale florei si faunei si realizarea lucrarilor in timpul zilei Etapizarea corespunzatoare a lucrarilor pentru a nu avea varfuri stresante pentru zona Utilizarea de utilaje performante putin poluatoare: pentru autovehicule, masurile ce s-ar putea lua in vederea reducerii poluarii sonore sunt reglementate prin inspectiile tehnice periodice ale autovehiculelor si prin conditiile tehnice de limitare a zgomotului prevazute la omologarea pentru circulatia autovehiculelor rutiere. La trecerea utilajelor grele prin localitati se va limita viteza de deplasare a acestora la maxim 40 km/h.
In afara respectarii reglementarilor romane cu privire la organizarea santierelor, se pot adauga urmatoarele recomandari: Distributia activitatilor pe santierul de constructie trebuie studiata astfel incat activitatile producatoare de zgomot sa fie izolate Depozitarea materialelor pe santierul de constructie trebuie sa se faca astfel incat sa se creeze bariere acustice in directia restului de padure Sistemul de absorbtie a zgomotului cu care sunt dotate utilajele trebuie intretinut in mod regulat.
4.3.3.2. In perioada de exploatare Indicatorul de zgomot asociat disconfortului general pe o durata de 24 de ore se prognozeaza a fie egal cu 45,8 d(B). Impactul asupra sanatatii oamenilor si asupra faunei padurii este nesemnificatv Ca masuri de reducere a zgomotului produs in perioada de activitate, operatorul trebuie sa foloseasca masuri de buna practica pentru controlul zgomotului. Aceasta include o mentenanta adecvata a echipamentelor, a caror deteriorare poate conduce la cresterea zgomotului si o planificare adecvata a activitatii. Se apreciaza ca intretinerea in stare buna a covorului asfaltic, ca si respectarea prevederilor europene in ceea ce priveste dotarea motoarelor cu sisteme EURO si calitatea carburantilor vor asigura incadrarea in prevederile STAS 10009/88. Ca masuri de protectie impotriva propagarii zgomotelor si limitare a sursei relativ continue s-a adoptat un sistem rutier elastic ce va conduce la atenuarea presiunii acustice resemtite in imediata vecinatate, suprafata rugoasa a stratului asfaltic asigurand absortia zgomotelor. In cazul depasirii limitei de zgomot vor fi montate panouri fonoabsorbante in zonele cu folosinte sensibile sau se vor impun restrictii suplimentare de viteza.
118
Protectia impotriva vibratiilor: pentru atenuarea vibratiilor utilajele sunt amplasate pe o fundatie dimensionata in functie de greutatea acestora si de viteza de rotate a organelor in miscare si acolo unde este cazul sunt prevazute sistemede amortizare, conform cerintelor furnizorului de utilaje. Pentru parcare se recomanda utilizarea de materiale de finisaj fonoabsorbante. 4.4. SOLUL SI SUBSOLUL 4.4.1. Surse de poluare a solului si subsolului 4.4.1.1. In perioada de executie Proiectul obiectivului prevede realizarea partiilor de schi, realizarea unei retele unitare si eficiente de canalizare/epurare si evacuare a apelor menajere si un management corespunzator al deseurilor, ceea ce va duce la eliminarea in mare parte a posibilitatilor de poluare a solului prin implementarea proiectului. Din acelasi motiv lucrarile pentru construirea retelelor edilitare de alimentare cu apa, canalizare, alimentare cu energie electrica sunt prevazute a se executa concomitent cu lucrarile de baza ale proiectului. Activitatile specifice santierului implica manipularea unor cantitati importante de substante poluante pentru sol si subsol. Sursele de poluare sunt specifice lucrarilor de santier si operatiilor necesare pentru amenajarea terenului in vederea realizarii obiectivelor propuse precum si realizarea constructiilor propriu-zise: defrisarea arborilor si a vegetatiei, scoaterea cioatelor, transportul masei lemnoase rezultate, decopertarea si transportul unor volume de steril, realizarea terasamentelor, a sapaturilor in vederea montarii pilonilor de sustinere si executiei retelelor edilitare, realizarii fundatiilor constructiilor propuse si realizarii santurilor si a rigolelor de colectare ape pluviale. In timpul lucrarilor de manevrare a pamantului se produc emisii de particule, acestea fiind direct proportionale cu continutul de particule mici (d < 75 m), invers proportionale cu umiditatea solului/pamantului si dupa caz, cu viteza de deplasare si cu greutatea utilajului. Aceste surse de praf sunt insotite de surse de emisie a poluantilor specifici motoarelor cu ardere interna, reprezentate de motoarele utilajelor care executa operatiile respective. Utilajele pot pierde carburant si ulei din cauza unor eventuale defectiuni tehnice. Neobservate si neremediate, aceste pierderi reprezinta surse de poluare a solului si subsolului, cantitati mari deversate riscand sa degradeze si calitatea apelor subterane. Poluanti directi, reprezentati in special de pierderile de produse petroliere care apar in timpul alimentarii cu carburanti, a reparatiilor, a functionarii defectuoase a utilajelor etc. La acestea se adauga pulberile rezultate in procesele de exploatare forestiera (rumegus) excavare, incarcare, transport, descarcare a pamantului pentru terasamente (praf). Atat asfaltul cat si betonul vor fi aduse la punctul de lucru de la statii de preparare ale beneficiarului
119
Poluanti indirecti ai solului prin intermediul mediilor de dispersie, in special prin sedimentarea poluantilor din aer, proveniti din circulatia mijloacelor de transport, functionarea utilajelor de constructii. Substantele poluante prezente in emisii si susceptibile de a produce un impact sesizabil la nivelul solului sunt SO2, NOx si metalele grele. Poluanti accidentali, rezultati in urma unor deversari accidentale la nivelul zonelor de lucru sau cailor transport si de acces. Poluanti sinergici, in special asocierea SO2 cu particule de praf.
Trebuie mentionat si faptul ca lucrarile de terasamente desi nu sunt poluante, conduc la degradarea solului si induc modificari structurale in profilul de sol. Poluantii emisi in timpul perioadei de executie se regasesc in marea lor majoritate in solurile din vecinatatea fronturilor de lucru si a zonelor in care se desfasoara activitati in perioada de executie. Un rol important la incarcarea solului cu diversi poluanti il au precipitatiile, care favorizeaza poluarea in adancime. In faza de realizare a proiectului, pentru apararea si conservarea lucrarilor impotriva unor eventuale eroziuni ale solului provocate de ploile torentiale si alunecari de teren sunt necesare executari de lucrari de consolidare a zonei partiilor de schi prin terasari, nivelari, fixari de soluri, inierbari, impaduriri laterale, preluarea apelor pluviale prin santuri laterale si imprejmuiri. Se apreciaza ca pantele fiind domoale, de circa 16-25%, nu se pot produce torenti in timpul ploilor abundente, care sa produca eroziuni si alunecari de teren. Se recomanda ca lucrarile de scoatere a cioatelor si amenajarea partiei prin padure sa sa se execute rapid si in perioade lipsite de precipitatii. 4.4.1.2. In perioada de exploatare Poluantii care afecteaza calitatea solului in perioada de expolatare sunt cei rezultati ca urmare a: - traficului auto: noxe din gazele de esapament - eventuale pierderi de uleiuri si produse petroliere de la echipamentele si vehiculele ce deservesc activitatea si de la autovehiculele ce tranziteaza zona in urma intensificarii turismului - gestiunea necorespunzatoare a deseurilor menajere generate pe amplasament Din emisiile totale de poluanti rezultati ca urmare a traficului desfasurat pe drum, se estimeaza ca cea mai mare parte se vor depune pe distante de pana la 30 m pe solul din ambele parti ale carosabilului, concentratia, respectiv cantitatea depusa scazand semnificativ cu distanta fata de axul drumului. Se mentioneaza ca incepand cu anul 2005, s-a inceput o actiune de scoaterea din circulatie a autovehiculelor mai vechi de 12 ani, in special a celor de tonaj mare, care nu au motoarele dotate cu sisteme de retinere a poluantilor. Actualmente este in derulare programul Rabla. Prin masurile luate de modernizare a parcului auto si a actiunilor desfasurate in scopul reducerii emisiilor din transporturi compozitia gazelor de esapament s-a modificat in sensul micsorarii emisiilor de particule in suspensie solida, emisiilor de NOX, SO2, a CO2, a plumbului si a COV-urilor.
120
4.4.2. Impact prognozat 4.4.2.1.In perioada de executie Principalul impact asupra solului in perioada de executie este consecinta schimbarii categoriei de folosinta a terenului forestier si a celui agricol de pe golul alpin in zona de turism, agrement sport - turism si dotari. Formele de impact identificate in perioada de executie pot fi: Aparitia fenomenelor de deranjare a solului prin schimbarea folosintei terenului (se pot induce modificari structurale in profilul de sol) si de eroziune a solului, cauzate de indepartarea orizonturilor superioare; inlaturarea stratului de sol vegetal si deteriorarea stratelor datorita scoaterii cioatelor precum si construirea unui profil artificial prin lucrarile de terasamene executate pe ampriza partiei. Izolarea unor suprafete de sol fata de circuitele ecologice naturale, prin betonarea acestora. Depozitari necontrolate de materiale si deseuri, deversari accidentale ale unor substante/compusi direct pe sol. Potentiale impurificari datorita depozitarii necontrolate a deseurilor menajere, a materialelor de constructie sau a deseurilor tehnologice. Potentiale scurgeri ale sistemelor de coletare ape uzate.
Se apreciaza ca nu se va produce un impact suplimentar asupra solului datorita ocuparii temporare de terenuri pentru accese provizorii, platforme, baze de aprovizionare si productie, organizarea de santier, etc, intrucat prima organizare de santier se va realiza pe un teren ce va fi in final ocupat de platforma de parcare, iar aprovizionarea cu materiale de constructii se va face din baza de productie Obarsia Lotrului, nefiind necesare depozitari intermediare. In cazul de fata, terenul pregatit pentru executia partiei de schi prin defrisare, decopertare ramane permanent ocupat, reconstructia ecologica facandu-se prin insasi realizarea proiectului (inierbarea partiei, plantari laterale, spatii verzi, etc). In cele ce urmeaza sunt prezentate efectele poluantilor atmosferici asupra solului, cu precizarea ca aceste efecte se vor manifesta cu preponderenta pe solurile aflate pe amplasament si in imediata vecinatate. Se considera existenta unei zone sensibile pana la distanta de 30 m fata de operatiunile de executie desfasurate. Particule de rumegus si praf (rezultate din exploatarile forestiere de defrisare si manevrarea pamantului si a materialelor de constructie). Din punct de vedere al poluarii solului, eventualele depasiri ale CMA in aer de catre particulele in suspensie nu ridica probleme, atata timp cat acestea sunt generate la manevrarea volumelor de pamant. Deasemenea din arderea carburantilor de la utilajele folosite pot rezulta poluanti ce contin metale grele, care prin depunerea particulelor sedimentabile ajung pe sol. SO2 si NOx: acesti oxizi sunt considerati a fi principalele substante raspunzatoare de formarea depunerilor acide care se infiltreaza in sol si subsol.
121
Procesul de formare a depunerilor acide incepe prin antrenarea celor doi poluanti in atmosfera care, in contact cu lumina solara si vaporii de apa formeaza compusi acizi. Alteori gazele pot antrena praf sau alte particule care ajung pe sol in forma uscata. Depunerile acide pot aparea insa la distante variabile, in general fiind greu de identificat sursa exacta si de cuantificat concentratiile la nivelul solului. Efectul acestor depuneri, in special al ploilor acide este acidifierea solului care atrage dupa sine saracirea faunei din sol, crearea unor conditii de anabioza fata de unele specii de plante si scaderea capacitatii productive a solului. Se precizeaza ca aceste fenomene de posibila poluare pot aparea numai in zona de la baza partiei, in rest constructiile sunt de mici dimensiuni (fundatii piloni si stalpi, trasee de utilitati, rigole, etc) sau sunt modulare (cladire multifunctionala de la cota 1850 m). De asemenea aprovizionarea cu materiale pentru lucrarile de-a lungul partiei se realizeaza pe cat posibil cu ajutorul elicopterului. Respectarea prevederilor proiectului si monitorizarea din punct de vedere al protectiei mediului constituie obligatia factorilor implicati pentru limitarea efectelor adverse asupra solului si subsolului in perioada executiei obiectivului. Impactul pentru perioada de executie este caracterizat ca negativ moderat, pe termen scurt, local ca arie de manifestare si cu unele efecte reversibile prin lucrari de refacere ecologica si inierbarea partiei. 4.4.2.2. In perioada de exploatare Principalii poluanti eliminati prin gazele de evacuare ale autovehiculelor sunt: monoxidul de carbon (CO), oxizii de azot (NOx), hidrocarburi parafinice si aromatice (Hc), oxizi de sulf (SO, SO2), particule (fum) in cazul alimentarii cu combustibili diesel - plumb si compusi ai plumbului formati la utilizarea aditivilor pe baza de plumb. Acest fenomen se poate manifesta pe breteaua de acces si in parcarea de la cota 1320, prevazuta cu 400 de locuri. Pe langa efectul direct al acestor poluanti asupra mediului, mai exista si efecte indirecte. Atmosfera este spalata de ploi, astfel incat poluantii din aer sunt transferati in ceilalti factori de mediu (apa de suprafata si subterana, sol, vegetatie, fauna) si pot in final sa afecteze sanatatea omului. In perioada de exploatare o problema ar putea fi depozitarea ilegala pe sol a deseurilor menajere si asimilabile rezultate de la activitatea de turism care se va desfasura. Se apreciaza ca nu vor interveni schimbari in calitatea si structura solului si subsolui, decat in cazul unor deversari accidentale datorate defectiunilor retelei de canalizare si statiei de epurare a apei uzate si a neinterventiei la timp a celor abilitati. Caracterizarea impactului este data de urmatoarele atribute: impact negativ minor atat direct cat si indirect, cumulativ, pe termen lung.
122
4.4.3. Posibilitati de diminuare sau eliminare a impactului 4.4.3.1. In perioada de executie Impactul lucrarilor in timpul executiei este determinat de volumul lucrarilor si de modul de organizare a acestora. Posibilitati de diminuare sau eliminare a impactului Pentru perioada de executie constructorul are obligatia de a realiza toate masurile de protectie a mediului pentru obiectivele poluatoare sau potential poluatoare Colectarea, depozitarea si eliminarea corespunzatoare a tuturor categoriilor de deseuri (menajere, tehnologice) Alimentarea cu carburanti a mijloacelor de transport sa se faca numai in statii Peco Se va evita, pe cat posibil, depozitarea in santier a eventualelor butoaie cu carburant si lubrefiant si deci alimentarea utilajelor la punctul de lucru. Daca acest lucru se va face, se va exercita un control sever la aprovizionarea si depozitarea butoaielor cu carburanti si lubrefianti si la alimentarea utilajelor de lucru in santier, pentru a se preveni in totalitate descarcari accidentale pe traseu sau pe amplasament. Depozitarea se va face pe platforme betonate si acoperite. Se va dota amplasamentul cu materiale absorbante de tip nature sorb. In cazul in care totusi se vor face depozitari temporare de materiale pe amplasament (piatra sparta, nisip, etc), se recomanda ca aceasta depozitare sa se faca pe platforme de beton sau piatra sparta. In incinta organizarii de santier trebuie sa se asigure scurgerea apelor meteorice, care spala o suprafata mare, pe care pot exista diverse substante de la eventualele pierderi, pentru a nu se forma balti, care in timp se pot infiltra, poluand solul si stratul freatic. Evacuarea lor poate fi facuta la cel mai apropiat emisar sau chiar pe terenul inconjurator dupa trecerea printr-un bazin decantor. Pentru transportul pamantului, betoanelor sau altor materiale pe drumurile publice se va prevedea un punct de curatie manuala sau mecanizata a pneurilor. Se va asigura transportul echipamentelor, pe cat posibil, cu utilaje de transport de gabarit redus, adecvat masei transporate Se va asigura transportul cu elicopterul a tuturor materialelor care permit aceasta modalitate de transport: stalpi, cabluri, materiale de constructie preparate sau preambalate, echipamente Se va asigura transportul echipamentelor grele cu trailer cu senile de cauciuc, care limiteaza deteriorarea solului Lucrarile de scoatere a cioatelor si amenajarea partiei prin padure se vor executa rapid si in perioade lipsite de precipitatii La scoaterea cioatelor si la lucrarile de sapare in stanca (daca va fi cazul) se interzice utilizarea dinamitei Se vor executa lucrari de consolidare, inierbare, plantari laterale de perdele de arbori.
123
4.4.3. 2. In perioada de exploatare Pentru protectia calitatii solului si subsolului, adminstratiapartiei de schi are urmatoarele obligatii: organizarea managementului deseurilor pe amplasament: colectare selectiva in recipiente adecvate si eliminare controlata prin intermediul unui colector autorizat organizarea unui sistem de control prin care sa poata fi depistate operativ si impiedicate depunerile clandestine de deseuri sau orice alte materiale inutilizabile in vecinatatea domeniului schiabil intretinerea generala inclusiv a spatiilor de parcare prin curatarea periodica, vopsirea, igienizarea acolo unde este cazul semnalizarea traficului va fi riguros organizata astfel incat sa asigure fluidizarea traficului, evitarea blocajelor si minimizarea accidentelor de circulatie intretinerea sistemelor de preepurare locala a apelor meteorice colectate de pe platformele betonate si breteaua de acces inainte de deversarea lor in emisar (camine de linistire/decantare, separator de hidrocarburi)
intretinerea retelei de canalizare, caminelor si statiei de epurare mecanobiologica monocompacta 4.5. BIODIVERSITATEA - FLORA SI FAUNA Implementarea proiectului consta in principal in realizarea unor de partii de schi si anexele acestora, intretinerea lor precum si schiatul in esenta, actiuni ce produc un impact asupra biodiversitatii care depinde de foarte multi factori: amplasament, relief, vegetatie, altitudine, etc. Pe ansamblu, impactul va fi pozitiv, impactul negativ (fragmentarea habitatelor si pierdere de biomasa) va fi localizat numai la zonele defrisate si va fi semnificativ numai in perioada de implementare, dupa care ecosistemele se vor reechilibra. Impactul negativ va fi diminuat prin masurile propuse si care duc la echilibru, dar este imposibil sa se restabileasca conditiile initiale. Pe de alta parte, dezvoltarea partiilor de schi este o necesitate sociala, dezvoltarea turismului in zona va duce la cresterea considerabila a veniturilor la bugetul local, in general, dezvoltarea turismului si implicit realizarea de partii de schi producand un impact socio-economic vizibil si puternic. Proiectarea partiilor a fost facuta cu atentie pentru ca impactul asupra mediului sa fie cat mai mic. Proiectul analizat are in vedere dezvoltarea durabila a turismului cu afectarea intr-o masura redusa a peisajului alpin, a padurii si vegetatiei. 4.5.1. Surse de poluare 4.5.1.1. In perioada de executie In perioada de executie a lucrarilor propuse, sursele posibile de afectare a biodiversitatii sunt cele aferente atat organizarii de santier ce va fi amplasata in
124
zona de la baza partiei cat si cele aferente executiei propriu-zise a lucrarilor, inclusiv a defrisarilor de padure. Realizarea proiectului presupune executarea de lucrari definitive pe terenuri forestiere in suprafata de 9,919 ha si lucrari pe terenuri agricole pe golul alpin, in suprafata de 10,081 ha si lucrari temporare pe terenuri in suprafata de 0,2374 ha pe terenuri forestiere. Sursele si modalitatea de afectare sunt diferite in functie de lucrarile executate, astfel: Surse aferente lucrarilor executate pe terenuri forestiere Organizare de santier cu manevrari de pamant, sapaturi, gropi de imprumut, depozitari materiale, deseuri, trafic greu pentru transport materiale si utilaje Lucrari de defrisare cu deplasarea utilajelor pentru defrisare, defrisarea propiu- zisa, transport material lemnos, extragere si transport cioate, nivelare Lucrari de constructii Depozitari Transport materiale. Surse aferente lucrarilor executate pe golul alpin Lucrari de constructii Depozitari Transport materiale Executarea de lucrari de defrisare a vegetatiei, urmate de decopertarea solului va insemna eliminarea vegetatiei si faunei de pe amplasament, cu deranjarea intregului biotop, inlaturarea totala a efectivelor de vertebrate si nevertebrate si fragmentarea habitatelor naturale din perimetrul defrisat urmata de dispersarea populatiilor in zonele invecinate. In perioada de realizare a proiectului sursele de impact rezulta din activitatea de santier, activitatea de exploatare forestiera, realizare de constructii montaj, activitatea umana si traficul pe amplasament si consta in zgomot, vibratii si noxe de trafic. Aceste surse sunt active in perioada de circa 2 ani, cu precadere in sezonul de primavara vara - toamna, pe timpul zilei si sunt limitate la amplasament.. Ecosistemele naturale limitrofe vor fi afectate prin aparitia de factorilor de stres datorati lucrarile directe efectuate - defrisare, denudare, decopertare. In timpul lucrarilor de executie, prin deplasarea utilajelor pentru defrisare, defrisarea propriu - zisa, transport material lemnos, extragere si transport cioate, nivelare, transport materiale de constructie, executie lucrari specifice de constructie ca turnare betoane, manipulare materiale (incarcari-descarcari), transport materiale diverse (utilaje, conducte diferite, racorduri, cabluri, etc), se vor produce emisii de praf si noxe de trafic, zgomote si vibratii resimtite atat de muncitorii din zona de lucru cat si de fauna de pe amplasament si din vecinatate. Lucrarile efectuate pe golul alpin vor fi de mai mica amplare, vor consta in principal in sapaturi si betonari pentru amplasarea stalpilor de sustinere al instalatiilor de transport pe cablu si vor produce efect strict local, asupra vegetatiei pe suprafete reduse.
125
Diferitele categorii de deseuri (organice, minerale, sintetice) generate pe parcursul desfasurarii organizarii de santier: fragmente de arbori, sol excavat, beton, cabluri, fragmente de metal, scapari de carburanti, materiale de sudura, sticla, plastic, hartie, ape reziduale, deseuri organice se pot constitui in surse de poluare daca nu sunt atent gestionate si eliminate de pe amplasament in mod controlat. 4.5.1.2. In perioada de exploatare In perioada de exploatare sursele de impact rezulta din activitatea instalatiilor de transport pe cablu, activitatea umana si traficul pe amplasament si consta in zgomot, vibratii si noxe de trafic. Aceste surse sunt active cu precadere in sezonul de iarna, timp de circa 70 de zile, in vacante si la sfarsit de saptamana, se produc in general in perioada diurna si sunt limitate la amplasamentul partiilor, cailor de circulatie si parcare. 4.5.2. Impact prognozat 4.5.2.1. In perioada de executie Impactul asupra mediului se manifesta mai mult in etapa de realizare a proiectului si in speta la nivelul ecosistemului specific forestier in faza de defrisare, cand se constituie in factor de perturbare si stres, pentru biodiversitate. Principalele efecte negative asupra ecosistemelor prezentului proiect pot fi clasificate astfel: cauzate de realizarea
Pierderea de habitate amenajarea instalatiilor de transport pe cablu, a constructiilor s i a infrastructurii de transport aferente acestora implica in mod direct si pierderea de suprafete de teren si implicit pierderea de habitate; Poluare fizica: cresterea nivelului de zgomot si a vibratiilor; Poluare chimica: generarea de noxe de trafic cu efect in special asupra speciilor/habitatelor din imediata vecinatate.
Din analiza impactului asupra speciilor de animale si plante raportat la investitia propusa, se diferentiaza: Modificari ale suprafetelor biotopurilor de pe amplasament pierderea unei suprafete de teren forestier din care o parte este situata in sit Parang-arie protejata si pierderea unei suprafete de pajiste alpina situata de asemenea in situl Parang, ca suprafata utila speciilor de pasari, animale si plante. Totusi nu exista impact semnificativ asupra unor specii protejate de plante, animale sau pasari deoarece: o Proiectul utilizeaza o suprafeta de teren de 21 ha, din care 9,919 ha presupune defrisare, 0,995 ha scoatere din circuitul agricol si 0,2374 ha defrisare temporara; habitatul de molidis existent in aria de proiect este constituit din molidis pur, specie comuna, cu mare capacitate de regenerare. Habitatul ocupa o suprafata de circa 30 % in situl Parang, deci este un habitat intins si usor adaptabil la conditiile pedoclimatice; cea mai mare parte a terenului defrisat se va revegeta; terenul efectiv ocupat de contructii este relativ mic, deoarece contructiile aferente instalatiilor de transport pe cablu nu reprezinta constructii compacte sau de dimensiuni individuale mari; pe golul
126
alpin nu se va schimba structura terenurilor in vederera amenajarii partiilor, amplasamentul prezentand conditiile necesare desfasurarii activitatii turistice; terenul ce se va scoate din circuitul agricol si care va fi ocupat cu constructii este ocupat in prezent de specii de ierburi comune. o Materialele de constructii utilizate (beton, otel, lemn) nu sunt poluanti de natura majora (clasa mare de nocivitate sau perioada indelungata de biodegradabilitate); Obiectivul va functiona doar pe timp de iarna, cand terenul va fi acoperit cu un strat considerabil de zapada, fara sa afecteze habitatele caracteristice din zona. Activitatea in sine propusa de acest proiect nu prezinta riscuri semnificative de degradare a zonelor de interes comunitar. Pe golul alpin impactul creat in timpul lucrarilor de executie este local si reversibil in timp.
Perturbarea faunei prin activitatile de constructie/organizare de santier si ulterior prin functionarea telegondolei, telescaunului si teleschiurilor: o Nivelul zgomotului din timpul activitatilor de constructie se va situa in jurul valorii de 70 d(B), insa lucrarile sunt limitate in timp si spatiu; Utilajele si echipamentele utilizate in timpul realizarii proiectului si ulterior, nu produc vibratii si nici zgomote peste limita admisibila, deci nu sunt necesare masuri speciale de protectie Lucrarile se vor executa in timp cat mai scurt si corelat cu perioadele de vegetatie ale padurii si cu perioadele de rut si cuibarit pentru evitarea disturbarii speciilor si habitatelor; zona proiectului nu este cuprinsa in rutele de migrare ale pasarilor (sursa SOR). Programul de schiat se va desfasura doar cateva luni in cursul unui an, pe timp de iarna, iar activitatile desfasurate in acesta perioada nu presupun o crestere semnificativa a nivelului de zgomot din zona sau a poluantilor Pe golul alpin, activitatea de realizare a partiilor de schi nu prezinta un impact semnificativ asupra biodiversitatii, dat fiind faptul ca: Nu se vor executa lucrari de nivelare sau de schimbare a substratului, in ceea ce priveste amenajarea partiilor de schi, terenul ramanad neschimbat Nu se vor evacua ape uzate menajere sau tehnologice de pe amplasament Suprafata efectiv ocupata de constructii este redusa (2 statii telegondola, 2 statii telescaun, 17 piloni) Obiectivul va functiona doar pe timp de iarna, neafectand substratul vegetal sau structura habitatelor din zona. si de la
Emisiile provenite de la mijloacele de transport (ATV, Ratrak) echipamentele folosite (generatoare electrice) sunt nesemnificative.
127
In privinta habitatului de molidis facem precizarea ca in Romania acesta ocupa o arie foarte mare (subzona coniferelor este ocupata in special de molidisuri care se intind sub forma de benzi in lungul intregului lant carpatic); in zona de proiect molidisul ocupa 28 %, iar in cadrul siturilor ocupa circa 30 % in Parang deci este un habitat intins si usor adaptabil la conditiile pedoclimatice. Facem precizarea ca din testarile in culturi experimentale a unor proveniente pentru specia de molid (Picea abies) se releva faptul ca provenientele romanesti testate dispun de un fond de gene foarte valoros, inregistrand performante de crestere si adaptare (Gh Parnuta si colaboratorii ICAS Bucuresti). Implementarea proiectului nu pune in pericol habitatul de tipul 9410 paduri acidofile de Picea abies si nu poate duce la disparitia speciei de molid (picea abies). Pajistile de pe golul alpin vor fi afectate in perioada de executie a proiectului prin lucrarile de construire a cladirilor functionale de la cota 1850 si de pe creasta (cota 1965), prin montarea pilonilor si realizarea statiilor de intoarcere ale echipamentelor de transport pe cablu, fiind scoase din circuitul agricol 0,955 ha, dar lucrarile se vor executa pe cat posibil cu ajutorul elicopterului, astfel incat prejudiciile asupra zonelor limitrofe sa fie minime. 4.5.2.2. In perioada de exploatare Dupa punera in functiune nu se prevad situatii care sa genereze un impact semnificativ asupra biodiversitatii din zona. Poluantii care pot afecta calitatea aerului atmosferic, apei si solului in perioada de expolatare si care ar putea influenta imlicit biodiversitatea, sunt cei rezultati ca urmare a: traficului auto functionarii generatoarelor de curent electric functionarii instalatiilor de transport pe cablu depozitarii deseurilor menajere in alte zone decat in cele special amenajate.
In concluzie impactul generat de proiect asupra de biodiversitatii dupa punerea sa in folosinta este nesemnificativ, fara influente majore asupra speciilor de plante si animale din zona. Se impune insa verificarea periodica a celor doua generatoare de curent electric folosite si verificarea si curatarea corespunzatoare a rigolelor si caminelor decantoare. 4.5.3. Posibilitati de diminuare sau eliminare a impactului 4.5.3.1. Perioada de executie Titularul proiectului a numit un responsabil al zonei cu atributii in managementul ariei de proiect, astfel: o Inceperea executarii lucrarilor numai dupa obtinerea acordului de mediu si a autorizatiei de construire pentru proiect si respectarea cu strictete a conditiilor impuse de avizatori
128
o Cuprinderea in caietele de sarcini pentru realizarea proiectului a masurilor de protectia biodiversitatii specifice santierelor o Situarea organizarii de santier in afara ariilor protejate si departe de cursurile de apa de suprafata o Respectarea regimului silvic impus de catre autoritatile competente pentru padurile cu rol de protectie
o Accesul in fondul forestier numai dupa obtinerea aprobarii de folosinta a

terenurior si numai pe caile de acces stabilite de comun acord cu organele silvice o Suprafetele ocupate de organizarea de santier vor fi reduse la strictul necesar; antreprenorul va delimita zona de lucru pentru a preveni/minimiza distrugerea suprafetelor vegetale; se interzice afectarea de catre infrastructura temporara, creata in perioada de desfasurare a proiectului, a altor suprafete decat a celor prevazute o Frontul de lucru nu va depasi latimea culoarului aprobat si delimitat; se vor lua masuri de protejare a tulpinii si radacinilor arborilor de pe marginea zonei in care se lucreaza o Urmarirea lucrarilor de executie a proiectului si dotarilor aferente (partii de schi, retele edilitare, unitati de servicii, drumuri si cai acces, spatii verzi), inclusiv a dotarilor de protectie a mediului o Urmarirea existentei in buna stare a marcajelor turistice si asigurarea masurilor de conditionare si restrictionare a accesului in anumite zone de catre personalul din santier o Urmarirea desfasurarii lucrarilor conform graficului de executie si respectarea perioadelor de restrictie a acestora, corelat cu perioada de vegetatie, cu perioada de cuibarire pentru pasari si de crestere a puilor (15 aprilie 15 iulie) si cu perioada de reproductie a speciilor protejate de pesti si amfibieni (februarie iunie). Proiectantul si antreprenorul general vor respecta urmatoarele masuri de protectia mediului La desfasurarea lucrarilor de executare a partiilor:
o Respectarea reglementarilor urbanistice privitoare la proiectul ce se desfasoara o Frontul de lucru nu va depasi latimea culoarului aprobat si delimitat; se vor lua masuri de protejare a tulpinii si radacinilor arborilor de pe marginea zonei in care se lucreaza o Stabilirea traseului telegondolei si traseele partiilor prin padure se va alege astfel incat sa se reduca la minim interventia asupra fondului forestier, utilizand cat mai mult culoarele naturale dintre arbori, evitand taierile inutile; acolo unde nu este posibil, deoarece se preconizeaza partii late de 40 m, trebuie evitata taierea si scoaterea cioatelor arborilor mari si ajustarea traseului partiei, prin spatii mai aerisite, evitand biogrupurile
129
o Pentru realizarea partiilor se vor face interventii minime in profilul in lung astfel incat terasamentele si nivelarile sa nu afecteze stabilitatea generala sau locala a versantilor o Realizarea de perdele de protectie, taluzuri, terase, rigole si si canale de drenaj de-a lungul partiilor de schi prin padure si perimetral spatiilor de parcare pentru evitarea eroziunii solului si alunecarilor de teren si pentru limitarea efectelor negative asupra zonelor limitrofe ale padurii, a fenomenelor de insolatie, de modificare a regimului hidric, de ranire a tulpinilor si radacinilor de liziera si de slabire a rezistentei arboretelor la actiunea vantului (doboraturi si rupturi de vant); o Evitarea afectarii agresive si in profunzime a stratului fertil si interzicerea procedeelor prin dinamitare la scoaterea cioatelor. La lucrarile de constructii: o Respectarea reglementarilor urbanistice privitoare la proiectul ce se desfasoara o Amplasarea organizarii de santier in afara limitelor siturilor o Realizarea liniilor de alimentare cu energie electrica de joasa si medie tensiune in sistem subteran pentru a nu deteriora peisajul
o Dimensionarea corecta a retelelor de utilitati pentru functionarea proiectului;

executarea retelelor de utilitati concomitent cu realizarea cailor de acces si inaintea demararii lucrarilor de construire a altor obiective o In timpul construirii retelelor de alimentare cu energie electrica, apa si a celor de canalizare vor fi luate masuri de combatere/prevenire a formarii si actiunii torentilor, evitandu-se efectuarea lucrarilor in perioadele cu precipitatii puternice sau in perioade de incalzire brusca in care are loc topirea zapezilor o Prevenirea alunecarilor de teren, antrenarea de pamant in si pe caile de acces o Utilizarea de echipamente de constructii performante cu emisii reduse de noxe si sisteme de atenuare a zgomotului; evitarea folosirii utilajelor grele la transportul materialelor de constructie prin padure si pe golul alpin, folosirea elicopterului ori de cate ori este posibil o Eliminarea imediata a deseurilor rezultate din activitatea de construire la cele mai apropiate depozite de deseuri de profil si evitarea ocuparii de terenuri forestiere cu deseuri provenite din constructii, in special in zonele protejate o Zonele de sapatura in stanca (daca va fi cazul) se vor proteja pe parcursul executiei impotriva prafului. Sapatura in stanca/piatra se va realiza cu ciocan pneumatic pe tractor sau spargere manuala pentru zonele de finisaj. Piatra rezultata se va transporta in zona de la baza partiei in vederea utilizarii la constructii si fundatii. Piatra sparta rezultata nu va fi depozitata pe teren - se va transporta in zona de la baza partiei si va fi utilizata pentru fundatii si pentru breteaua de acces. Nu se accepta sub nici o forma folosirea explozibililor atat in zonele protejate cat si pe nici un tronson de lucru. o Sapaturile se vor executa mecanizat si manual iar dupa asezarea tevilor/cablurilor umplutura se va nivela si se va reface terenul la starea initiala. o Montajul stalpilor de telegondola se va realiza cu utilaje de zbor (elicopter).
130
o Turnarea betoanelor se va realiza manual sau cu ajutorul elicopterului si se va verifica la fiecare turnare sa nu existe scurgeri din cofraje. Betonul se va realiza in statii centralizate si in conditii de acces dificil se va turna din tanc transportat aerian. Nu se accepta prepararea betonului in statii necentralizate locale sau transportul acestuia cu mijloace de transport deschise mai mult de 50 m. o Se va respecta programul de functionare a utilajelor 9,00 18,00. o In vederea corelarii graficului de executie a lucrarilor se vor interzice lucrari in zonele umede intre lunile februarie si iunie, corelat cu perioada de reproductie a speciilor protejate de pesti si amfibieni (Eudontomyzon danfordi, Barbus meridionalis, Cottus gobio, Bombina variegata, Triturus cristatus) o In vederea protejarii pasarilor din aria de proiect, se interzice desfasurarea lucrarilor de defrisare si scoatere cioate in perioada 15 aprilie 15 iulie, cand are loc cuibaritul si cresterea puilor. Aceasta perioada de interdictie este corelata si cu legislatia silvica care prevede ca extractia materialului lemnos sa se realizeze numai in afara sezonului de vegetatie, adica la sfarsitul toamnei, pregatind astfel, terenul pentru lucrarile ce urmeaza a fi executate in primavara. o Atat pe parcursul desfasurarii lucrarilor cat si la sfarsitul executiei lucrarii deseurile de lemn, metal, textile, etc ramase din activitatea santierului se vor colecta si transporta la Statia de transfer Brezoi unde este arondata Comuna Voineasa. o Imediat dupa terminarea lucrarilor se va trece la refacerea cadrului natural pentru a se evita instalarea vegetatiei de import ce ar putea afecta iremediabil zona; acest lucru se va realiza prin insamantare cu specii locale (adunare de seminte ale speciilor din zona. De asemenea se vor realiza perdele de protectie laterale si inierbarea cu specii autohtone specifice zonei; interzicerea introducerii de specii din afara zonei (pradatori, competitori sau paraziti ai speciilor protejate, specii exotice sau OMG) Pentru minimizarea dezechilibrului creat prin defrisarea arboretelor pentru construirea partiei de schi Mioarele, trebuie sa fie indeplinite urmatoarele conditii: a) Suprafata constructiilor (amprenta la sol) sa fie minima b) Suprafata partiei sa fie perfect inierbata cu specii adecvate, exclusa de la pasunat si cosita periodic, dupa diseminarea principalelor specii din compozitie c) Arboretele din vecinatatea partiei vor fi incluse in categorii de protectie si conduse spre structure pluriene, cu compozitii diversificate corespunzator tipului natural fundamental de padure Pentru satisfacerea cerintei c) pot fi luate inca din aceasta faza unele masuri. Se observa ca la data actuala arboretele sunt incadrate in grupe de protectie. Tabloul contine date esentiale pentru stabilirea compozitiei de impadurire pentru intarirea marginii de masiv limitrofe partiei.
131
u.a.
Suprafata (ha)
Incadrare functionala
Tip de statiune
Tip de padure
Compozitia de impadurire
79 A% 80% 81% 82 B% 82 C% 84 A% 84 B% *
0,8500 2,7193 1,9539 2,7817 0,4773 1,0400 0,0968 9,9190
1-1 B/ T. III 1- 1B/ T. III 1- 1C/ T IV 1 1C/ T IV 1- 2C, 1C/ T III 1-1 B/ T. III 1-1 B/ T.III *
2332 2312 2312 2312 1320 2332 2332 *
111.4 115.1 115.1 115.1 115.4 112.1 112.1 *
5 La + 5Fa, Br, Pa.m, Sr, Me 5 La + 5Fa, Br, Pa.m, Sr, Me 5 La + 5Fa, Br, Pa.m, Sr, Me 5 La + 5Fa, Br, Pa.m, Sr, Me 5 La + 5Fa, Br, Pa.m, Sr, Me 5 La + 5Fa, Br, Pa.m, Sr, Me 5 La + 5Fa, Br, Pa.m, Sr, Me *
Explicatii: 1-1B Paduri de pe versantii directi ai lacurilor de acumulare existente ; 1-1C - Paduri de pe versantii paraielor care alimenteaza lacuri de acumulare existente ; 1-2C Benzi de padure din jurul golurilor alpine ; T. III (Tip functional III) paduri cu functii speciale de protectie pentru care nu se admit, de regula, decat tratamente intensive-gradinarit sau cvasigradinarit ; T. II (Tip functional II) paduri cu functii speciale de protectie situate in statiuni cu conditii grele sub raport ecologic, in care nu este posibila sau admisa recoltarea de masa lemnoasa , impunandu-se numai lucrari speciale de conservare; 1.3.2.0- Montan presubalpin de molidisuri, productivitate inferioara, podzolic cu humus brut si Vaccinium 2.3.1.2.- Montan de molidisuri podzolic edafic mijlociu 2.3.3.2 Montan de molidisuri de productivitate mijlocie, brun acid edafic submijlociu cu Oxalis- Dentaria + acidofile Tipuri de padure: 111.4- Molidis cu Oxalis acetosella (macrisul iepurelui) pe soluri scheletice de productivitate mijlocie 112.1- Molidis cu muschi verzi de productivitate mijlocie 115.1- Molidis cu Vaccinium myrtillus (afinul) si Oxalis acetosella de productivitate mijlocie 115.4- Molidis de limita cu Vaccinium de productivitate inferioara. Compozitia de impadurire: La - Larice (Larix decidua)- Specie europeana, arbore de marimea I, atinge uneori si 40-50 m inaltime. Arealul natural se intinde si in Parang. Montan subalpin, mezoterm oligoterm, heliofil, mezotrof-eutrof, mezofit, drenofil. Inradacinarea se
132
dezvolta oblic si lateral, bine ancorata in sol. Efect peisagistic deosebit, pierde acele toamna cand se coloreaza in galben. Se va introduce prin impaduriri in banda continua in zonele limitrofe culoarului partiei, evitandu-se microstatiunile umbrite. Creste viguros in tinerete. Br Bradul alb (Abies alba) Specie autohtona valoroasa, in amestec cu molidul si fagul formeaza arborete foarte stabile ecologic, asigura stabilitate padurilor de molid impotriva doboraturilor. Montan, mezoterm, mezofil, umidofil, ombrofil, mezotrof-eutrof, mezofit mezohigrofit. Specie prin excelenta de umbra, inradacinare puternica, confera peisajului aspecte deosebite. Poate fi introdus prin impaduriri sau semanaturi directe sub masiv, inchide profilul vertical al arboretelor reducand simtitor viteza vantului. Pa.m paltin de munte (Acer pseudoplatanus) specie indigena, arbore de marimea I. Montan, mezoterm, mezofit, umidofil, semiombrofil, eutrof-mezotrof, mezofitmezohigrofit, drenofil. Valoros peisagistic, mai ales in combinatie cu Br, La, Mo. Creste viguros in primii ani de la plantare. Sb Scorus de munte, sorb pasaresc (Sorbus aucuparia) specie indigena, de pana la 10 m inaltime, insoteste molidul pana la golul alpin unde intra in asociatie cu jneapanul. Montan subalpin, euriterm, (mezoterm-oligoterm), eurifil, (mezofilpluviofil), subheliofil, oligotrof, mezofit. Creste bine si pe soluri sarace. Fructifica abundent de la varste mici, fructele sunt preferate de pasari si de unele mamifere arboricole. Efect peisagistic deosebit prin frunzis (mai ales toamna), flori si fructe (poame rosii, ovoide - comestibile). Me - Mesteacan (Betula pendula) - indigen cu areal foarte extins, specie pioniera. Specie rustica, extrem de putin pretentioasa fata de clima si sol, cu temperament pronuntat de lumina, rezista bine la geruri, arsite. Nu trebuie plantat, apare spontan. Toate speciile de mai sus diversifica conditiile de hrana si habitat a pasarilor si a unor mamifere. In locurile unde acestea sunt introduse artificial sau apar spontan biocenoza devine mai complexa, mai stabila ecologic. Se preteaza la crearea arboretelor pluriene, cu profil sinuos, cu mare capacitate de absorbtie al energiei radiante. Sistemul de inradacinare puternic exploreaza volume mari de sol, sporind rezistenta la adversitati si mai ales la vant a arboretelor in a caror compozitie participa. Amestecuri foarte valoroase sub aspect peisagistic in toate anotimpurile. Masuri pentru pastrarea integritatii ariilor naturale protejate o Respectarea prevederilor legale in vigoare privind scoaterea din circuitul silvic si agricol a terenurilor necesare implementarii proiectului o Impadurirea obligatorie unei suprafete cel putin egala cu suprafata defrisata, respectiv minim 3,9 ha, in interiorul sitului Parang, la limita golului alpin BORA, conform prevederilor din Avizul de Mediu nr. 1/24.02.2010 pentru PUZ Comuna Voineasa emis de ARPM Craiova; impadurirea pentru compensarea suprafetelor defrisate se va face cu specia afectata prin defrisare molid Picea
133
abies, ca avand cea mai mare adaptabilitate la altitudinea la care se va face impadurirea. In acest scop vor fi consultati specialistii in domeniul biodiversitatii o Evitarea executarii de lucrari in perioada de imperechere si de cuibarit a speciilor (martie aprilie): lucrarile se vor executa intr-un ritm cat mai rapid pentru a reduce durata in care sunt supuse la stres componentele biotice. Daca in arborii ce vor fi defrisati vor fi identificate cuiburi active de pasari, acestea vor fi mutate la indicatiile custozilor o Organizarea frontului de lucru se va face astfel incat impactul asupra ariilor naturale protejate sa fie cat mai mic posibil o Interzicerea stabilirii organizarii de santier in interiorul ariilor naturale protejate o Instruirea lucratorilor in vederea constientizarii lor privind importanta protejarii si conservarii biodiversitatii si a mediului in general o Utilizarea pentru realizarea proiectului de vehicule si utilaje performante, cu nivel redus de emisii poluante si de zgomot; mentenanta acestora se va face doar in afara ariilor naturale protejate o Imprejmuirea zonelor de lucru pentru a limita depasirea spatiului strict necesar lucrarilor si pentru a limita impactul asupra ecosistemului o Gestionarea deseurilor se va face cu respectarea legislatiei o Colaborarea reprezentantului beneficiarului cu custozii siturilor pentru aplicarea corecta a masurilor de diminuare a impactului o Marcarea prin bornare a limitelor sitului Parang pentru restrictionarea accesului turistilor si al schiorilor o Marcarea traseelor permise turistilor care viziteaza individual sau in grup ariile protejate o Plasarea de panouri informative, de avertizare, de interzicere o Organizarea de actiuni de supraveghere a ariei protejate o Prevenirea aparitiei si raspandirii speciilor invazive 4.5.3.2. Perioada de functionare Administratorul obiectivului va asigura urmatoarele masuri: o Urmarirea permenenta a intretinerii partiilor de schi si a dotarilor aferente, inclusiv a dotarilor de protectie a mediului (perdele de vegetatie, rigole, sisteme de alimentare cu apa si canalizare) si a mobilierului urban (cosuri de gunoi, banci, pubele, chioscuri, foisoare) o Interzicerea accesului cu mijloace auto si ATV-uri pe partie si interzicerea pasunatului in perioada verii o Amplasarea de dotari specifice pentru colectarea deseurilor menajere pentru evitarea imprastierii necontrolate pe spatiile verzi o Eliminarea aplicarii pesticidelor si ingrasamintelor in spatiile verzi ca masura de protectie a biodiversitatii
134
Dotarea statiei de epurare cu laborator de proces pentru monitorizarea apei uzate epurate descarcata in emisar si respectarea NTPA 001/2005. In cazul in care dezvoltarea turismului va atrage un numar de turisti mai mare decat cel prognozat se va avea in vedere suplimentarea numarului de module de epurare pentru asigurarea parametrilor de calitate ai apelor epurate la evacuarea in emisar (NTPA 001/2005).
o Colaborarea cu custozii ariilor protejate in vederea aplicarii masurilor de protectie a biodiversitatii: Pastrarea in buna stare a marcajelor turistice si asigurarea masurilor de conditionare si restrictionare a accesului in anumite zone Respectarea prevederilor legale privind culegerea de fructe de padure, de ciuperci si plante medicinale Oferirea unui minim de informatii asupra vulnerabilitatii zonei in ceea ce priveste biodiversitatea, tuturor celor interesati de punctele sale de atractie.
4.6. SUBSTANTE RADIOACTIVE In situatia actuala si in conditii normale de constructie si operare si de exploatare a drumului nu rezulta surse de radiatii. 4.7. PEISAJUL Prin finalizarea investitiei, peisajul local va suferi, modificari semnificative. Amintim faptul ca este vorba de aparitia unei infrastructuri turistice de agrement moderne,ce are ca scop amenajarea domeniului schiabil, solutiile tehnice si constructive vor fi armonizate cu cadrul natural existent si vor respecta toate normativele si legislatia in vigoare Directiva 85/377 CEC privind evaluarea de mediu a proiectelor de investitii. Efectul negativ asupra peisajului va fi restrans numai la perioada de executie a proiectului, de aceea prin graficele de lucrari se va prevedea o esalonare a executiei pe etape in perioade cat mai scurte de lucru. Dupa finalizarea lucrarilor de constructii/ montaj, dupa retragerea din zona amplasamentului a utilajelor si echipamentelor specifice perioadei de constructie si dupa efectuarea lucrarilor de refacere a terenului degradat, nu se prognozeaza generarea unui impact asupra peisajului. Se apreciaza ca in perioada de exploatare a proiectului impactul asupra peisajului va fi pozitiv. 4.8. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC 4.8.1.Impact prognozat in faza de executie In faza de executie, proiectul va avea un efect pozitiv asupra dezvoltarii economice din zona datorita crearii oportunitatilor de locuri de munca pe termen scurt legate de activitatile de constructii. Forta de munca necesara realizarii proiectului se estimeaza la circa 30 de persoane angajate pe durata lucrarilor.
135
In aceasta perioada exista, dupa cum s-a specificat, surse de poluare, dar zona este nelocuita. Din acelasi motiv nu este cazul afectarii unor obiective de interes public sau locuinte. 4.8.2. Impact prognozat in faza de exploatare In faza de exploatare, proiectul va avea un efect pozitiv asupra dezvoltarii economice din zona datorita crearii oportunitatilor de locuri de munca. Aceste dezvoltari vor avea un preponderent caracter de servicii si de activitati de intretinere a dotarilor care prezinta impact redus asupra factorilor de mediu. Proiectul este o investitie pe termen lung ce va influenta pozitiv modul de viata si sanatatea populatiei si va creste substantial venitul sectorului public. Nivelul de poluare generat de emisiile din traficul rutier de la baza partiilor de schi nu va genera situatii critice legate de sanatatea turistilor.
5.
ANALIZA ALTERNATIVELOR
Proiectul este relativ complex, din punctul de vedere al obiectivelor investitionale, lucrarile fiind de amploare. Atractivitatea deosebita a zonei in care este localizata partia de schi justifica pe deplin oportunitatea implementarii proiectului investitional propus, fapt pentru care recomandam sustinerea si implementarea acestuia. Analiza financiara, impreuna cu analiza economica, reprezinta cele mai puternice argumente in favoarea deciziei de investitie. Aceste analize se bazeaza pe comparatia dintre optiunile cu proiect si fara proiect si stabilesc daca implementarea proiectului are o valoare pozitiva sau negativa. Situatia fara proiect este un scenariu fara operatiuni, scenariu care nu poate genera date de analiza (cheltuieli sau venituri). In situatia ,,cu proiect, prin implementarea proiectului, vor fi generate cheltuieli si venituri, cuantumul total al costurilor in situatia cu proiect fiind superior celui din ipoteza fara proiect. 5.1. ALTERNATIVA 0 Tratarea optiunii fara proiect sau a alternativei 0 este foarte clara, deoarece in prezent consecintele negative asupra Judetului Valcea, dar si asupra statiunilor balneare din imprejurimi, ar fi urmatoarele: Mentinerea la un nivel scazut a veniturilor unui segment important al populatiei locale Reducerea veniturilor din turism ale regiunii, puternic dependenta de activitatea de turism, datorita lipsei de informare a turistilor romani si straini vizitatori ai Judetului Valcea si Regiunii Oltenia Cresterea nivelului de saracie din zona Neutilizarea la capacitate optima a unor resurse ale zonei, economice, umane, turistice, naturale, etc
136
Limitarea numarului de turisti sositi in zona, ca urmare a neutilizarii statiunii la capacitate maxima.
Implementarea proiectului investitional va asigura urmatoarele avantaje: Cresterea oportunitatilor de afaceri in zona, prin aparitia si dezvoltarea unui sector de activitate insuficient exploatat pana in prezent Noi oportunitati de realizare de investitii in zona, in sectoare precum turismul, constructiile, afaceri, comertul, alimentatie publica, invatamant, cultura Indirect, cresterea veniturilor autoritatilor locale prin taxe si impozite locale Sustinerea si dezvoltarea mediului de afaceri din regiune, ca urmare a dezvoltarii infrastructurii, insuficient exploatate pana in prezent Cresterea gradului de ocupare a populatiei din zona (statiuni si localitati din imprejurimi) in activitati economice si implicit cresterea veniturilor acestora si reducerea ratei somajului Indirect, prin cresterea incasarilor din turism, prin atragerea de noi turisti Reducerea sezonalitatii
Alternativele analizate sunt urmatoarele: 5.2. ALTERNATIVA 1 In aceasta alternativa vor fi prevazute: telegondola pentru deservirea partiilor pana la cota 1965 m, un telescaun si doua teleschiuri. Alternativa 1 este alternativa de proiect descrisa in documentatie, fiind cea recomandata 5.3. ALTERNATIVA 2 In aceasta alternativa vor fi prevazute: un telescaun cu 8 locuri de la baza partiei pana la cota 1850 m, un teleschi de la cota 1850 m pana in Varful Mioarele la cota 1965 m, un telescaun si doua teleschiuri. Cele doua alternative s-au analizat pe baza aspectelor tehnice, economice si de mediu, dupa cum urmeaza:
Costul de achizitie al instalatiei 0-10 p Varianta 1 12 mil Euro Bun 9 p Varianta 2 11 mil Euro Maxim 10 p Confortul oferit in timpul transportului 0-10 p Maxim 10 p Exploatare pe timp nefavorabil 0-10 p Maxim 10 p Confortul oferit la imbarcare 0-10 p Bun 9 p Capacitatea de transport Impactul asupra mediului 0-10 p Bun 8 p Total
0-10 p 2200 pers/h Maxim 10 p
Max 60p 56 p
Mediu 5 p
Bun 7 p
Bun 7 p
1400 pers/h Bun 7 p
Mediu 5p
41 p
137
In urma analizei, Alternativa 1 a obtinut 56 de puncte, iar Alternativa2 a obtinut 41 de puncte din cele 60 maxim posibile. Alternativa1 a obtinut punctajul cel mai bun, fiind notata astfel: 9 puncte pentru costul de achizitie, deoarece investitia pentru acest scenariu este cu aproximativ 8% mai costisitoare decat cea propusa in Alternativa 2 10 puncte pentru confortul oferit in timpul transportului, deoarece turistii stau adapostiti de frig si vant in telegondola comparativ cu telescaunul care nu ofera aceeasi conditie de confort si care ar fi imposibil de folosit pe o lungime de 2800 m; teleschiul ce completeaza traseul panala cota 1965 m este net inferior solutiei cu telecabina 10 puncte pentru exploatare pe timp nefavorabil, deoarece telegondola va putea functiona numai pana in golul alpin la statia intermediara, padurea oferind adapost, in timp ce telescaunul din scenariul doi nu poate oferi aceste conditii. Un avantaj suplimentar consta in solutia de executare a unui garaj pentru transportoare care ofera oportunitatea gararii gondolelor intr-un spatiu ferit de intemperii atat pe timp de noapte cat si pe timp de viscol puternic 9 puncte pentru confortul oferit la imbarcare, deoarece telegondola ofera oportunitatea de a calatori direct intre cota 1320 m si cota 1965 m, pe cand solutia propusa in varianta 2 presupune intreruperea calatoriei si schimbarea echipamentului de transport pentru schiorii care doresc sa ajunga la cota platoului 10 puncte pentru capacitatea de transport a instalatiei, de 2200 persoane pe ora, fata de solutia propusa in scenariul doi care este limitata de teleschiul din sectorul superior cu numai 700 persoane pe ora in raport cu domeniul schiabil pe care il deserveste si pentru scopul sau de a transporta turistii de la parcarea auto cota 1320 m, la cota 1965 m, unde se deschide adevarata oportunitate de dezvoltare prin teleschiurile si telescaunele din zona inalta, care in conditiile de vreme favorabila vor fi principala atractie 8 puncte pentru impactul asupra mediului, instalatia propusa necesitand mai putine lucrari de constructie ce urmeaza a fi executate pe partii, adica un numar redus de stalpi si la cota statiei intermediare executandu-se o singura fundatie, fata de solutia din scenariul al doilea unde trebuie executate atat fundatia statiei de sosire pentru telescaun cat si statia de plecare pentru teleschi. 6. MONITORIZAREA Monitorizarea mediului se efectueaza prin raportarea unui set de indicatori care sa permita masurarea impactului pozitiv sau negativ asupra mediului. Acesti indicatori trebuie sa fie astfel stabiliti incat sa faciliteze identificarea modificarilor induse de implementarea proiectului. Amploarea aspectelor pe care le vizeaza implementarea proiectului analizat a condus la stabilirea unor indicatori care sa permita, pe de o parte, monitorizarea
138
masurilor pentru protectia factorilor de mediu, iar pe de alta parte, monitorizarea calitatii factorilor de mediu. Monitorizarea factorilor de mediu se va efectua atat in faza de executie a obiectivului cat si in faza de exploatare. 6.1. FAZA DE EXECUTIE Se propune monitorizarea periodica a performantelor activitatii cu privire la protectia mediului atat in organizarea de santier cat si la executia lucrarilor de catre antreprenorul general si de catre beneficiar. In acest scop, fiecare entitate va desemna o persoana sau va apela la o firma specializata in vederea luarii tuturor masurilor pentru monitorizarea activitatii, protectia factorilor de mediu, incadrarea in graficul de lucru, pastrarea evidentelor si raportarea la termen la autoritati. Avand in vedere durata lunga de viata a proiectului, precum si probabilitatea extrem de ridicata de extindere ulterioara a duratei sale de viata, nu se considera necesara evaluarea fazei de inchidere finala a amplasamentului proiectat. Constructorului ii va reveni obligatia de a reda terenurile ocupate temporar la forma initiala, zonele afectate vor fi curatate si nivelate, portiunile de drum nefolosite precum si variantele provizorii de circulatie dezafectate, iar terenul readus la starea initiala, prin acoperirea cu pamant vegetal si plantarea de vegetatie. Conform graficului de realizarea a investitiei, durata de executie a proiectului este de 2 ani, dintre care in primele 6 luni se fac studii de teren, obtinere avize si proiectare, iar apoi se demareaza activitatea de constructie pentru toate obiectivele, astfel: o Partii schi achizitii echipamente lunile 7 si 8 lucrari de constructii din luna a 7-a pana in luna a 22-a lucrari de montaj din luna a 20-a pana in luna a 23-a amenajare pentru omologare din luna a 22-a pana in luna a 24-a probe de functionare luna 24. Parcare si spatii anexe achizitii echipamente lunile 7 si 8 lucrari de constructii din luna a 7-a pana in luna a 24-a lucrari de montaj din luna a 21-a pana in luna a 24-a Sisteme de transport pe cablu achizitii echipamente din luna a 7-a pana in luna a 11-a lucrari de constructii din luna a 7-a pana in luna a 22-a lucrari de montaj din luna a 20-a pana in luna a 23-a probe de functionare luna 24 Cladiri anexa sosire achizitii echipamente luna 23 lucrari de constructii din luna a 20-a pana in luna a 22 Utilitati achizitii echipamente din luna a 7-a pana in luna a 9-a lucrari de constructii din luna a 7-a pana in luna a 12-a si respectiv din luna a 21-a pana in luna a 24-a lucrari de montaj din luna a 21-a pana in luna a 24-a.
139
Durata de realizare si etapele principale; graficul de realizare a investitiei

ANUL 1 Nr. Crt Activitate/subactivitate 1 PROIECTARE SI CONSULTANTA Studii de teren Obtinere avize si acorduri Proiectare Organizarea procedurilor de achizitie Asistenta tehnica 2 PARTII Achizitie echipament Lucrari de constructii Lucrari de montaj Amenajare partii pentru omologare Probe, punere in functiune 3 PARCARE SI SPATII ANEXE Achizitie echipament Lucrari de constructii Lucrari de montaj 4 SISTEME TRANSPORT CABLU Achizitie echipament Lucrari de constructii Lucrari de montaj Probe, punere in functiune 5 CLADIRI ANEXA SOSIRE Achizitie echipament Lucrari de constructii 3 UTILITATI Achizitie echipament Lucrari de constructii Lucrari de montaj 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6 ANUL 2 7 8 9 10 11 12
140
Legislatia de mediu prevede necesitatea furnizarii unui plan de monitorizare a mediului cu indicarea componentelor de mediu ce urmeaza a fi monitorizate si indicatorilor monitorizati, organizatiilor responsabile si a periodicitatii, din timpul fazelor de executie, in scopul identificarii, intr-o etapa cat mai timpurie, a eventualelor efecte negative generate de implementarea proiectului si luarii masurilor de remediere necesare. Se va pune accent pe monitorizarea factorului biodiversitate, in special pe mentinerea statutului favorabil de conservare pentru toate speciile de carnivore mari, pasari si habitatele supuse defrisarii si a celor nou create; rezultatele acestei monitorizari ale factorului biodiversitate vor fi sintetizate in rapoarte semestriale care vor fi inaintate APM Valcea pe toata durata de executie. Propuneri de monitorizare pe factori de mediu
Factor/aspect de mediu Apa Indicatori Organizatii Responsabile si/sau de verificare Lungime retele de alimentare cu apa si canalizare realizate Lungime, latime perimetre de protectie sanitara la instalatii si retele de alimentare cu apa si canalizare Modul de respectare a proiectelor tehnice si a prevederilor din acordul de mediu Antreprenor general Autoritatile administratiei publice locale Agentia pentru Protectia Mediului Valcea Garda Nationala de Mediu Comisariatul judetean Valcea Structuri teritoriale ale Administatiei Nationale Apele Romane si Ministerului Sanatatii Publice Aerul, zgomotul Modul de respectare a proiectelor tehnice si a prevederilor din acordul de mediu Monitorizarea zgomotului ca factor de stres pentru fauna la limita frontului de lucru, in zona cu intensitatea cea mai mare de lucrari Solul Suprafate de teren defrisate Suprafata de teren inierbata, suprafata de partie realizata Lungime cai noi de circulatie Lungime retele edilitare realizate Suprafete stabilizate prin plantare pentru prevenirea eroziunii si alunecarilor de teren Suprafete de teren ecologizate si reabilitate peisagistic Modul de respectare a proiectelor tehnice si a prevederilor din acordul de mediu Antreprenor general Autoritatile administratiei publice locale Agentia pentru Protectia Mediului Valcea RNP si custozi Antreprenor general Autoritatile administratiei publice locale RNP si custozi Agentia pentru Protectia Mediului Valcea Garda Nationala de Mediu Comisariatul judetean Valcea Anul I Anual Anual Anual Anual Anual Trimestrial Trimestrial Trimestrial Anual Anual Trimestrial Frecventa
141
Factor/aspect de mediu Biodiversitatea (flora, fauna)
Indicatori
Organizatii Responsabile si/sau de verificare
Frecventa
Suprafete (ha) de padure scoase din circuitul silvic si suprafete (ha) scoase din circuitul agricol, din care cuprinse in arii protejate Suprafete impadurite in interiorul ariei naturale protejate sau cel mult in continuarea limitei acesteia pentru mentinerea fondului forestier si mentinerea arealelor de raspandire si cautare a hranei Suprafata de teren inierbata, localizare Lungime si/sau suprafata perdele de vegetatie de protectie plantate, localizare Modul de respectare a proiectelor tehnice si a prevederilor din acordul de mediu, urmarirea gradului de afectare a vegetatiei din zona limitrofa (molizi afectati prin depasirea perimetrului, vegetatie alpina afectata limitrofa suprefetelor ocupate permanent cu constructii, etc)
Antreprenor general Autoritatile administratiei publice locale Agentia pentru Protectia Mediului Valcea Garda Nationala de Mediu Comisariatul judetean Valcea RNP si custozi
Semestrial
Semestrial
Semestrial Semestrial Trimestrial
Pentru monitorizarea indicatorilor specifici activitatii proprii se vor tine la zi evidentele de productie (volume de lucrari, consum de carburant si uleiuri, consum de energie electrica, gestiunea deseurilor), care vor fi centralizate si raportate la autoritatea de mediu odata cu raportarile trimestriale indicate mai sus. Monitorizarea starii factorilor de mediu (apa, aer, sol, biodiversitate) in perimetrul de lucru, concretizata in urmarirea constanta a modului in care activitatea de executie a lucrarilor afecteaza acesti factori si rezolvarea problemelor ce pot aparea pe parcurs prin luarea de masuri, impreuna cu obligatia antreprenorului de respecta legislatia de mediu existenta, sunt suficiente pentru atenuarea si eliminarea impactului asupra factorilor de mediu produs in perioada de executie a lucrarii. 6.2. FAZA DE EXPLOATARE In vederea supravegherii calitatii factorilor de mediu si a monitorizarii activitatii se propune numirea de catre beneficiarul proiectului a unui responsabil, care sa efectueze o monitorizare periodica a performantelor activitatii de turism cu privire la protectia mediului.
142
Propuneri de monitorizare
Factor/aspect de mediu Apa Indicatori Masurarea parametrilor specifici pentru calitatea apei potabile conform Legii 458/2002 (pH, amoniu, conductivitate, clor, nitriti) Masurarea parametrilor specifici pentru apa uzata epurata deversata in emisar conform NTPA 001/2005 (pH, CBO5, CCOCr, azot amoniacal, azotiti) Aerul, zgomotul Masuratori de zgomot si noxe de trafic in parcare Organizatii responsabile Administrator obiectiv Autoritatile administratiei publice locale Structuri teritoriale ale Administatiei Nationale Apele Romane si Ministerului Sanatatii Publice Administrator obiectiv Autoritatile administratiei publice locale Administrator obiectiv Autoritatile administratiei publice locale Administrator obiectiv Autoritatile administratiei publice locale RNP si custozi Anual Anual Trimestrial Trimestrial Frecventa
Trimestrial
Solul
Numar puncte de colectare deseuri, dotari Eventuale suprafete afectate de eroziune si alunecari de teren
Biodiversitatea (flora, fauna)
Observari in teren privind gradul de afectare a habitatelor din zona limitrofa
Trimestrial
Pentru monitorizarea indicatorilor specifici activitatii proprii se vor tine la zi evidentele interne ale intretinerii echipamentelor de protectia mediului (starea rigolelor, caminelor, decantoarelor, separatorului de hidrocarburi, statiei de epurare, decolmatari, curatiri, vidanjari, etc) si gestiunea deseurilor.
7.
SITUATII DE RISC UNOR ACCIDENTE CU IMPACT
7.1. POSIBILITATEA APARITIEI SEMNIFICATIV ASUPRA MEDIULUI
A fost analizata probabilitatea de aparitie a potentialelor accidente legate de proiectul ce se va implementa si au fost evaluate masurile de control propuse pentru reducerea lor prin implementare, prin proiectare sau management. Au fost analizate atat riscurile naturale, cat si cele tehnologice. Rezultatele analizei permit sa se contureze concluzia ca masurile de siguranta si de prevenire, implementarea sistemului de management de mediu si al riscului, prevazute prin proiect reduc riscurile identificate la nivele acceptabile fata de cele mai restrictive norme, standarde, cele mai bune practici sau recomandari nationale si internationale in domeniu. In zona propusa a se amenaja vor actiona in principal trei grupe mari de factori:
143
Entitatile de autoritate, control, reglementare, coercitie: Autoritatea Publica Locala la nivel de Primarie, Regia Nationala Padurilor si organele MMP. Entitatile particulare de prestari servicii: exploatare instalatii sportive, intretinere instalatii edilitare etc. Turistii care au un caracter sezonier de mai lunga sau scurta durata, cu deplasare auto, in excursii cu autocarele, pietonal etc.
Din punct de vedere al Protectiei Mediului armonizarea intereselor diferite, uneori chiar divergente ale acestor factori poate fi dificila, dar este esential necesara. Analizand in continuare de unde se pot produce efecte adverse asupra mediului constatam, ca la modul sintetic, ele pot avea urmatoarele cauze: Perioada de executie a amenajarilor cand prin lucrarile de transport de materiale, lucrarile de constructii - montaj, etc si prin concentrari de efective de muncitori, au loc de obicei cele mai semnificative efecte adverse asupra mediului. Perioada de exploatare, cand entitatile comerciale interesate in obtinerea de profit, dar si alte servicii publice etc. pot avea tendinta de a nu respecta strict conditiile impuse de Protectia Mediului. Turistii indeosebi dar si restul personalului de deservire partial educat sau informat, cu privire la specificitatea zonei pot sa polueze semnificativ cadrul natural, diseminat si necotrolat sau chiar necontrolabil beneficiind de anonimat in special.
Pentru a asigura cadrul pentru prevenire reducere si compensarea efectelor adverse asupra Mediului consideram ca la nivelul general trebuie luate urmatoarele masuri: Asigurarea functionalitatii reale si concrete a entitatilor de autoritate-gestiune anterior prezentate cu atributii, raspunderi si obligatii bine definite. Delimitarea teritoriala a ariei de raspunderi pentru fiecare din ele Informarea turistilor cu privire la drepturile si obligatiile lor prin panouri, brosuri si pliante.
7.2. FENOMENE DE RISC NATURAL SI ANTROPIC. Realizarea proiectului implica o serie de riscuri naturale si antropice care pot produce efecte adverse asupra mediului: 7.2.1. Riscul seismic In conformitate cu STAS 11100/77 localitatea Voineasa se afla in zona E de seismicitate dupa scara Richter. Normativul P 100/01-2006 privind zonarea teritoriului Romaniei dupa valorile coeficientilor seismici de colt Ks si Tc, include localitatea in zona E cu perioada de colt Tc = 0,12 sec si Pconv = 350 KPA. Deci riscul seismic pentru constructii este redus, de fapt cea mai inalta cladire va avea regimul P+3 (parcare etajata). 7.2.2. Riscul hidrologic In zona de implementare a proiectului nu s-au identificat zone inundabile
144
7.2.3. Riscul geomorfologic Studiul geotehnic intocmit de SC Befac SRL nu mentioneaza riscuri geomorfologice. Intrucat amenajarile nu se dezvolta in apropierea versantilor ele nu pot fi afectate de alunecari de teren, creare de torenti sau caderi de stanci. Pentru realizarea partiilor de schi si a instalatiilor aferente de transport pe cablu se vor crea culoare prin indepartarea vegetatiei forestiera, lucru ce ar putea contribui la instabilitatea solului. Se apreciaza ca datorita pantelor domoale ale traseelor partiilor din care numai una ajunge la 31% si a masurilor care se iau pentru amenajarea partiilor prin inierbarea terenului defrisat si consolidarea partilor laterale prin plantarea de perdele laterale de arbori, riscul de degradare a solului se micsoreaza semnificativ. 7.2.4. Riscul producerii de avalanse Configuratia ternului din zona studiata unde vor fi amplasate principalele dotari de transport pe cablu si alimentatie publica, precum si traseele partiilor abordate in proiect sunt ferite de producerea avalanselor. Practic traseele partiilor ocolesc zona de stancariilor si abrupturilor unde se produc aceste fenomene. Nu exista riscul producerii de avalanse 7.2.5. Riscul geotehnic El este dat de constitutia litologica a terenului din zona de influenta a fundatiei constructiilor, in special a celor cu regim de inaltime de peste P+1 dar care sunt reduse ca numar. Se va retine la orice element de fundare ca adancimea de inghet este de 1,0 m si ele vor trebui conformate ca atare si tinand cont de litologia terenului de fundare. 7.2.6. Riscul de afectare a obiectivelor de patrimoniu cultural si arheologic: Pana in prezent nu au fost identificate obiective de patrimoniu cultural si arheologic in perimetrul proiectului nici din studiul documentelor istorice nici din investigatiile de teren, cu atat mai mult cu cat zona a fost evaluata cu ocazia realizarii lucrarilor hidrotehnice. In cazul in care cu ocazia deschiderii lucrarilor pentru proiect se va evidentia existenta unui sit arheologic, lucrarile vor fi sistate pana la investigarea si descarcarea de sarcini a amplasamentului din punct de vedere arheologic. 7.2.7. Alte riscuri cu posibil efect asupra factorilor de mediu: Lipsa delimitarii pe teren a ariilor protejate insotite de regulamente clare privind permisivitatile si restrictiile, atat pentru acestea cat si pentru zonele tampon pot avea efecte insemnate asupra factorilor de mediu. Prin prezentul raport sunt propuse masuri pentru reducerea impactului atat cat este posibil si limitarea efectului negativ strict la aria de proiect . 7.3. ACCIDENTE POSIBILE SI MASURI DE PREVENIRE 7.3.1. In faza de executie Acestea sunt de tipul celor care se produc pe santierele de constructii, fiind generate de indisciplina si de nerespectarea de catre personalul angajat a regulilor
145
si normativelor de protectia muncii sau/si de neutilizarea echipamentelor de protectie, fiind posibile in legatura cu urmatoarele activitati: - lucrul cu utilajele si mijloacele de transport - circulatia rutiera interna si pe drumurile de acces - incendii din felurite cauze - surpari de maluri - striviri de catre elemente in cadere. Cu exceptia incendiilor, aceste tipuri de accidente nu au efecte asupra mediului inconjurator, avand caracter limitat in timp si spatiu, dar pot produce pierderi de vieti omenesti sau invaliditate. Deasemenea ele pot avea si efecte economice negative prin pierderi materiale si intarzierea lucrarilor. In ceea ce priveste prevenirea si stingerea incendiilor, se recomanda respectarea legislatiei in domeniu referitor la utilizarea focului deschis in padure si in apropierea acesteia si dotarea amplasamentului cu mijloace de stins incendii. Aceste masuri trebuie luate de antreprenorul general si de subcontractanti cu respectarea Legislatiei romanesti privind Protectia si Securitatea in Munca, Situatiile de urgenta, Regimul deseurilor si altele. Deasemeni se vor respecta prevederile Proiectelor de executie, a Legilor si normativelor privind calitatea in constructii. 7.3.2. In faza de exploatare
Aceste accidente sunt in principal: accidente de circulatie propriu zise ce se produc din cauza nerespectarii reglementarilor in vigoare, imputate de obicei vitezei excesive: ciocniri, tamponari, derapari, rasturnari produse indeosebi cu ocazia depasirilor fara asigurarea necesara. accidente datorate conditiilor meteorologice nefavorabile: ceata, polei, zapada, furtuni cu vanturi puternice, grindina. accidente grave ca urmare a unor defectiuni tehnice la instalatiile de transport pe cablu: cedarea franelor, ruperi ale diverselor componente mecanice, defectiuni la instalatia electrica, etc. accidente datorate strict operatorilor instalatiilor de transport: consumul de alcool, oboseala, infarct sau accidente cerebrale incendii.
In perioada de exploatare a domeniului schiabil, pentru prevenirea accidentelor si minimizarea efectelor acestora se recomanda: - asigurarea iluminatului si a pazei - amplasarea de indicatoare de semnalizare privind regimul de viteza si prioritati, amplasate astfel incat sa permita participantilor la trafic sa le perceapa si sa actioneze - aplicarea de masuri tehnice de intretinere a instalatiilor de transport pe cablu amplasarea de interdictii si atentionari privind regulile de utilizare a instalatiilor de transport si a partiilor de schi - delimitarea zonelor de schiat si interzicerea accesului in zonele protejate
146
8.
oprirea instalatiilor de transport si a activitatii de schiat in perioadele cu conditii meteo nefavorabile (ceata, vant puternic, viscol, etc) intretinerea mijloacelor de intarventie si a celor de stins incendii. DESCRIEREA DIFICULTATILOR
8.1. DIFICULTATI TEHNICE Nivelul de detaliere solicitat de legislatia de mediu nu este corelat in totalitate cu legislatia nationala, avand in vedere faptul ca multe dintre detaliile solicitate, cum ar fi, de exemplu, identificarea si analizarea alternativelor pentru organizarea de santier, pentru gropi de deseuri de constructii se face la faza de Proiect Tehnic doar la nivel de recomandare. Modificarea legislatiei in perioada de elaborare a raportului de mediu (Ordinul 135/2010) a dus la reluarea procedurii si la elaborarea mai multor forme ale documentatiei. 8.2. DIFICULTATI PRACTICE Timpul de elaborare a lucrarii nu permite analizarea detaliata a conditiilor pe amplasament, fiind binecunoscut faptul ca pentru analizarea conditiilor biologice si hidrologice sunt necesare analize sistematice, pe o perioada de cel putin un an de zile. In privinta siturilor Natura 2000, la data elaborarii raportului de mediu siturile abia au fost atribuite in custodie si nu sunt intocmite planurile de management. In lipsa unor studii stiintifice aprofundate privind biodiversitatea in zona de proiect a fost necesara alocarea unui timp mult mai mare pentru analiza in teren din partea evaluatorului. La elaborarea memoriului de prezentare si a raportului se solicita date de proiect tehnic ce nu sunt in totalitate disponibile la data elaborarii documentatiei de mediu, intrucat nu sunt elaborate caietele de sarcini pentru proiect. Conditiile din acordul de mediu vor fi preluate in totalitate la elaborarea caietelor de sarcini si documentatiei tehnice de executie. 9. EVALUAREA IMPACTULUI SI METODE INTERPRETATIVE
9.1. EVALUAREA IMPACTULUI REZIDUAL Se apreciaza ca dupa implementarea proiectului, impactul rezidual va fi redus cu conditia respectarii masurilor de reducere a impactului pentru fiecare factor de mediu in parte. 9.2. EVALUAREA IMPACTULUI CUMULATIV - relatia cu proiecte existente sau planificate Proiecte existente: in perioada actuala in zona se desfasoara doua proiecte ce au in vedere modernizarea DN 7A si DN 67C ce se intalnesc in Obarsia Lotrului si asigura accesul la amplasament.
147
Modernizare DN 7A Brezoi-Petrosani, km 0+000-86+600, sector km 0+00062+000, aprobata prin HG 503/28.04.2009. Modernizare DN 67C - prin program guvernamental, executantul fiind SC Romstrade SRL.
Prin realizarea proiectelor de modernizare a drumurilor din zona va creste accesibilitatea si traficul in zona, dar prin aplicarea covorului asfaltic se vor reduce poluantii de trafic/unitatea de transport, astfel ca impactul produs de dezvoltarea infrastructurii turistice va fi redus, cu conditia respectarii prevederilor din proiect. Proiecte propuse: Reglementarea urbanistica a proiectului s-a efectuat prin Planul Urbanistic Zonal Comuna Voineasa, suprafata studiata si reglementata urbanistic fiind de 565 ha.
Teritoriul pe care se va realiza proiectul analizat este situat in subzona Mioarele, aceasta fiind investitia ce se va realiza in Etapa I, in perioada 2010-2012. Etapele urmatoare se vor desfasura dupa anul 2012. Implementarea proiectului analizat va modifica complet zona creand premisele dezvoltarii unei noi statiuni in conditii de protectie a mediului. Dezvoltarea viitoarelor proiecte va determina un impact cumulativ, astfel: - impact pozitiv semnificativ asupra functionalitatii mediului urban, populatiei si sanatatii umane, mediului economic si social, a peisajului. - impact atat pozitiv cat si negativ asupra calitatii solului: prin defrisarea padurii creste riscul degradarii solului prin eroziune si denudare, dar prin prevederea de lucrari de consolidare, inierbare, plantare perdele laterale, solul este stabilizat - fara impact asupra factorilor climatici si asupra apei - impact negativ nesemnificativ asupra calitatii aerului: prin intensificarea traficului in zona cresc emisiile de noxe si nivelul de zgomot, dar pozitia geografica si existenta curentilor ascensionali asigura dispersia poluantilor. - impact pozitiv asupra biodiversitatii prin inierbarea partiilor, crearea de perdele laterale si perimetrale si crearea de noi habitate prin impadurire si impact negativ asupra biodiversitatii, florei si faunei in aria propusa pentru defrisare inclusiv prin fragmentare, stres si efect de margine. Impactul produs de aceste proiecte viitoare va fi diminuat cu conditia realizarii lor in conditiile stabilite prin avizul pentru PUZ Comuna Voineasa si numai dupa obtinerea acordului de mediu pentru fiecare proiect in parte. 9.3. EVALUAREA GLOBALA A IMPACTULUI In scopul aprecierii impactului activitatilor umane asupra mediului, cat si pentru urmarirea evolutiei in timp a fenomenului de poluare se utilizeaza diferite metode de evaluare globala a starii mediului la un moment dat. Conditia de baza ce se cere unei asemenea metode este aceea de a permite compararea starii mediului la un moment dat cu starea inregistrata intr-un moment anterior sau cu starea posibila intr-un viitor oarecare, in conditii de dezvoltare. Metodele utilizate pentru evaluarea globala a impactului asupra mediului se numesc metode de interpretare si sunt de tip multicriterial.
148
9.3. 1. Metoda matriciala. Matricea de tip Leopold O prima metoda de abordare de tip calitativ a evaluarii globale a impactului o reprezinta metoda matriciala. Un prim pas in analizarea unui sistem in vederea evaluarii starii de mediu il constituie identificarea indicatorilor care caracterizeaza sistemul. Indicatorii pot fi grupati astfel: indicatori de mediu (mediu geo-fizic, mediu biologic) indicatori de sanatate indicatori socio-umani. Indicatorii de mediu sunt: sol aer ape de suprafata ape subterane flora; fauna. sanatatea angajatilor; sanatatea populatiei. indicatori cu valenta sociala indicatori cu valenta economica.
Indicatorii de sanatate utilizati sunt:
Indicatorii socio-umani se grupeaza si ei in :
Descrierea matricei Pe liniile matricei se reprezinta actiunile exercitate asupra factorilor de mediu de catre activitatea desfasurata, iar pe coloanele matricei se reprezinta indicatorii. Pentru fiecare indicator de baza se definesc unitatile de masura si valoarea efectiva. Unitatile de masura sunt atat cantitative, cat si calitative, atunci cand nu este posibila cuantificarea. Magnitudinea impactului (valoarea acordata indicatorilor de nivel 1) poate lua valori cuprinse intre 1 si 3, dupa cum urmeaza: x impact necuantificabil camp gol - impact nedecelabil 1 - impact redus; 2 - impact puternic; 3 - impact foarte puternic. pozitiv - semnul +; negativ - semnul -.
Inaintea fiecarui numar se noteaza tipul impactului:
In cazul in care impactul este evaluat pe baza de apreciere se noteaza cu semnul x. Pentru fiecare grup de activitati a fost calculata o medie verticala, care reprezinta impactul suportat de respectiva componenta a mediului (fizic, biologic sau social).
149
Atribuirea notelor s-a efectuat prin medierea punctajelor individuale acordate de catre persoanele implicate in elaborarea acestei lucrari. Ca termeni de referinta au fost considerati: - experienta individuala - valorile limita impuse de standarde si normative - compararea situatiei analizate pe teren cu practicile curente din tara si strainatate. Notele acordate sunt prezentate in matricea anexata. Interpretarea matricei evaluate arata ca promovarea investitiei va genera un impact redus asupra mediului si ca acesta va fi compensat prin noile functiuni create in cadrul obiectivului. Nota medie de 0.4 situeaza evaluarea globala a obiectivului analizat in categoria impactelor reduse, reversibile si foarte aproape de nivelul ecosistemului antropizat dar stabil. 9.3.2. Metoda rapoartelor O alta metoda de evaluare globala in afara de metoda multicriteriala bazata pe matrice de tip Leopold, este metoda rapoartelor (Metoda Rojanski). Aceasta metoda se bazeaza pe exprimarea cantitativa si calitativa a starii mediului cu ajutorul unui indicator bonitativ rezultat dintr-un raport intre valoarea ideala si valoarea la un moment dat a unor indicatori de calitate specifici pentru factorii de mediu analizati. In acest sens se propune incadrarea calitatii la un moment dat a fiecarui factor de mediu intr-o scara de bonitate, cu acordarea unor note care sa exprime aproprierea, respectiv departarea de starea ideala. Scara de bonitatate se exprima tot prin note, de data aceasta de la 1 la 10, 10 reprezentand starea naturala neafectata de activitatea umana, iar nota 1 reprezentand o situatie ireversibila si deosebit de grava de deterioarare a factorului de mediu analizat. Scara de bonitate: Nota de bonitate 10 este considerata ca fiind starea ideala a mediului. Nota de bonitate 9, este acordata pentru imisii care se incadreaza in limitele maxime admise Pentru imisiile masurate a caror valoare este mai mare decat limita maxima admisa, nota de bonitate acordata reprezinta produsul intre cifra 9 si raportul dintre limita maxima admisa si valoarea masurata a imisiei. Am considerat ca pentru proiectul analizat este relevanta aprecierea mediului prin: calitatea apei calitatea aerului calitatea solului starea de echilibru a structurilor biocenotice.
Fiecare dintre acesti factori se pot caracteriza prin cativa indicatori de calitate reprezentativi pentru aprecierea gradului de poluare si pentru care exista limite admisibile. In functie de inscrierea in limitele normate se acorda note de bonitate. care servesc la realizarea unei diagrame ca o metoda de simulare a efectului
150
sinergetic. Avand in vedere ca se analizeaza 4 factori de mediu, figura geometrica obtinuta este un patrat. Nu s-a luat in considerare starea de sanatate a populatiei din aria de impact, intrucat zona nu este locuita si este situata la mare distanta de intravilanul comunei si nici factorii economic - social si peisaj intrucat este evident impactul pozitiv asupra acestora. Starea naturala a mediului este reprezentata grafic printr-un patrat, figura geometrica inscriptibila in cerc, cu raza cercului circumscris avand valoarea a 10 unitati de bonitate. Prin unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor notelor reprezentand starea reala a mediului, in urma activitatii umane, se obtine un patrulater neregulat, cu o suprafata mai mica, inscris in figura geometrica regulata a starii naturale. Indicele starii de poluare globala a unui ecosistem IPG este raportul dintre suprafata Si reprezentand starea naturala (ideala) a mediului si suprafata Sr reprezentand starea reala a acestuia: IPG = Si/Sr Cand nu exista poluare, indicele de poluare globala IPG = 1, iar acesta creste odata cu degradarea calitatii factorilor de mediu, astfel: Scara pentru indicele de poluare globala: I= 1, mediu natural neafectat de activitatea umana; I = 1 2, mediu supus efectului activitatii umane in limite admisibile; I= 2 3, mediu supus efectului activitatii umane, provocand stari de disconfort formelor de viata I= 3 4, mediu afectat de activitatea umana, provocand tulburari formelor de viata I= 4 5, mediu grav afectat de activitatea umana, periculos formelor de viata I= peste 6, mediu degradat, impropriu formelor de viata.
In mod curent, analiza factorilor de mediu se face pentru faza de functionare a obiectivului, avand in vedere ca faza de executie este o faza tranzitorie cu durata limitata, dar avand in vedere vulnerabilitatea zonei s-a considerat necesara aplicarea acestei metode pentru ambele situatii. 1. Pentru faza de realizare a investitiei Factorul de mediu apa va fi afectat prin cresterea locala a turbiditatii in special in perioada de realizare a drenului si retelelor de alimentare cu apa potabila si tehnologica. Factorul de mediu aer va fi afectat calitativ prin partcule in suspensie, noxe de trafic si zgomot. Factorul de mediu sol este afectat in primul rand prin schimbarea folosintei, dar la nivelul acestui factor de mediu care se constitue ca interfata de contact si
151
acumulare se integreaza efectele poluarii celorlati factori de mediu (apa si aer). De asemenea lucrarile de sapaturi si umpluturi vor modifica caracteristicile solului, tinand cont de adancimea de fundare si de lucrarile de stabilizare. Factorul de mediu biodiversitate este afectat prin defrisare si prin realizarea constructiilor de pe golul alpin (statii de telegondola, de telescaun, stalpi). Afectarea este directa, dar de scurta durata, dupa care sistemul se va reechilibra prin revegetare. Prin masurile de protectie aplicate nu vor aparea fenomene de margine, iar animalele si pasarile isi vor modifica aria de hranire. Pentru evaluarea impactului de mediu in perioada de realizare a obiectivului studiat in conditiile respectarii integrale a proiectului, normelor tehnice, avizelor si recomandarilor facute, au fost acordate urmatoarele note de bonitate celor patru factori de mediu luati in considerare: Calitatea aerului Calitatea apei = Calitatea solului Biodiversitate = = 9,00 9.50 = 9.25 8.00
Suprafata patrulaterului de reprezentare a impactului Sr va fi data de suma suprafetelor triunghiurilor dreptunghice componente. Deci: Sr= ( 9,00x9,5+9,5x9,25+9,25x8,00+8,00x9,00)/2= 159,69 Si = 200 Deci diagrama rezultata ca urmare a aplicari metodei va fi cea din figura de mai jos:
Biodiversitate 10 Apa 10 9.50 8.00
9.25 10 Sol
9,5 10 Aer
Diagrama indicatorului de poluare globala
152
Deci IPG = 200/159,69= 1,252 valoare apropiata de valoarea corespunzatoare mediului natural neafectat (1.00), ceea ce arata ca afectarea calitatii si stabilitatii generale a factorilor de mediu este nesemnificativa in ipoteza pentru care aceste calcule au fost facute si anume aceea a respectarii tuturor prescriptiilor tehnice si recomandarilor la realizarea acestui obiectiv. 2. Pentru faza de functionare a obiectivului Factorul de mediu apa preia apele epurate local prin deversarea acestora in apele de suprafata (apele menajere, pluviale si de spalare platforme betonate). Factorul de mediu aer va fi afectat calitativ prin imisiile de poluanti rezultati din trafic rutier si zgomotul instalatiilor de transport pe cablu. Factorul de mediu sol este afectat in mica masura atat de activitatea directa (colectare deseuri, deversari accidentale de carburanti, accidente de trafic) cat si de cea indirecta (noxe de trafic) a obiectivului evaluat. Factorul de mediu biodiversitate este echilibrat in aceasta faza atat prin faptul ca activitatea de schiat se produce iarna cand stratul gros de zapada protejaza vegetatia, cat si prin masurile de protectie luate in faza de realizare a investitiei prin inierbarea partiei, stabilizare, plantari laterale, interzicerea pasunatului si accesului pe partie in extrasezon, etc. Prin masurile de protectie aplicate nu vor aparea fenomene de margine, iar animalele si pasarile vor fi deranjate eventual doar de zgomot. Se mentioneaza insa ca activitatea biologica este incetinita in perioada de iarna cand se schiaza pe partii. Pentru evaluarea impactului de mediu la momentul punerii in functiune a obiectivului studiat in conditiile respectarii integrale a proiectului, normelor tehnice, avizelor si recomandarilor facute, celor patru factori de mediu luati in considerare au fost acordate urmatoarele note de bonitate: Calitatea aerului Calitatea apei = Calitatea solului Biodiversitate = = 9,50 9.50 = 9.75 9.25
Suprafata patrulaterului de reprezentare a impactului Sr va fi data de suma suprafetelor triunghiurilor dreptunghice componente. Deci:Sr= ( 9,50x9,50+9,50x9,50+9,5x9,75+9,75x9,25)/2= 181,66 Si = 200 Deci diagrama rezultata ca urmare a aplicari metodei va fi cea din figura de mai jos:
153
Biodiversitate 10
Apa 10 9.50
9.25
9.75 10 Sol
9,5 10 Aer
Diagrama indicatorului de poluare globala Deci IPG = 200/181.66= 1,10 valoare apropiata de valoarea corespunzatoare mediului natural neafectat (1.00), ceea ce arata ca afectarea calitatii si stabilitatii generale a factorilor de mediu este nesemnificativa in ipoteza pentru care aceste calcule au fost facute si anume aceea a respectarii tuturor prescriptiilor tehnice si recomandarilor la realizarea acestui obiectiv. 10. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC
Prezentul Raport privind Evaluarea Impactului asupra Mediului pentru proiectul de investitii Dezvoltarea infrastructurii de agrement in statiunea turistica Voineasa Judetul Valcea a fost elaborat la solicitarea Primariei Comunei Voineasa, Judetul Valcea, ca urmare a deciziei nr. 354/6828/23.07.2010 APM Valcea, in vederea obtinerii Acordului de Mediu. Documentatia a fost intocmita in conformitate cu reglementarile de mediu prevazute HG nr.445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului si conform Ordinului MMP nr. 135/2010. In Anexa nr. 2 a HG 445/2009 este redata LISTA proiectelor pentru care trebuie efectuata evaluarea impactului asupra mediului. Activitatea ce se va desfasura in cadrul proiectului de investitii analizat se regaseste in aceasta anexa la articolul 1: Agricultura, silvicultura si acvacultura: d) defrisare in scopul schimbarii destinatiei terenului si respectiv la articolul 12 Turism si agrement: a) partii de schi, teleschiuri, telecabine si amenajarile aferente Continutul cadru al raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului este cel recomandat in Ghidul metodologic aprobat prin Ordinul MAPM nr. 863/2005.
154
10.1. DESCRIEREA PROIECTULUI Investitia propusa Dezvoltarea infrastructurii de agrement in statiunea turistica Voineasa se inscrie in cadrul Programului National de Dezvoltare a Turismului "SCHI IN ROMANIA", program de interes national pentru dezvoltarea turismului cu componenta principala "Turism pentru practicarea schiului si a altor sporturi de iarna". Programul a fost aprobat de Parlamentul Romaniei prin Legea nr. 418 din 16.11.2006. Proiectul Dezvoltarea infrastructurii de agrement in statiunea turistica Voineasa este inclus si in cadrul Programului Operational Regional, Axa prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului a Programului Operational Regional. Amplasamentul care face obiectul prezentului raport este situat in extravilanul Comunei Voineasa, in zona de nord a Muntilor Latorita fiind constituit din terenuri ce apartin Comunei Voineasa si Comunei Vaideeni si in mica masura domeniului privat. Conform reglementarilor PUZ Comuna Voineasa, aria de implementare a proiectului de 21 ha este cuprinsa in cele 207,3 ha situate in Subzona A - versantul nordic al Muntelui Mioarele de la baza sa, cota 1320 pana in varful Stana Miru 1975 si Muntele Coasta Benghii (pe creasta sa) in partea de nord - est a golului alpin. Proiectul reprezinta prima investitie si se va realiza intr-o perioada de doi ani (2010-2012). Vecinatati: Aria de desfasurare a proiectului este delimitata astfel: o o o o Nord - DN7A si dincolo de acesta teren proprietate Basaraba ocupat de padure pana la Lacul Vidra (captare apa) Est Paraul Mioarele, padure proprietate Deaconeasa Rodica, Apostoloiu Veronica, iar pe golul alpin rest proprietate Comuna Vaideeni. Vest Valea Miru, teren acoperit cu padure proprietate Jinaru Ivan, Dumitrescu Anisoara, iar pe golul alpin rest proprietate Comuna Vaideeni. Sud creasta muntilor in golul alpin al Latoritei de Sus, pe limita dintre comunele Voineasa si Malaia si traseul Drumului Strategic si Comuna Malaia
Regimul juridic, economic si tehnic al amplasamentului aferent proiectului sunt certificate prin Certificatul de Urbanism Certificatul de Urbanism nr. 98/30.06.2010 eliberat de Consiliul Judetean Valcea. Categora de folosinta actuala este de fond forestier, pasune, ape, cai de circulatie rutiera, iar prin reglementarile PUZ categoria de folosinta denine zona agreement, sport, turism si dotari. Conform cu cerintele din Certificatul de Urbanism in vederea obtinerii Autorizatiei de Construire, proiectul este supus avizarii institutiilor abilitate, inaintandu-se documentatii in acest sens, iar avizele si acordurile mentionate sunt in curs de obtinere. Realizarea proiectului se va face cu respectarea tuturor conditiilor impuse de avizatori prin actele de reglementare ce urmeaza a fi obtinute.
155
In scopul realizarii obiectivului Dezvoltarea infrastructurii de agrement in statiunea turistica Voineasa Zona Mioarele-Coasta Benghii-Puru, s-au emis de catre SC Biotop 2006 SRL - Targu Jiu, FISA TEHNICA de transmitere defrisare pentru obtinerea acordului de mediu de scoatere definitiva a terenurilor din fondul forestier national cu defrisarea vegetatiei forestiere si FISA TEHNICA de transmitere defrisare pentru ocupare temporara fara scaotere din circuitul forestier. S-a emis deasemenea FISA de scoatere din circuitul agricol a terenului ocupat de pasune de pe golul alpin. 10.1.1. Stare actuala Calitatea apelor de suprafata Evaluarea calitatii apelor de suprafata se realizeaza raportand rezultatele periodice ale monitorizarii la prevederile Ordinului M.M.G.A nr.161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa. Starea raurilor interioare: planul de monitorizare al laboratorului SGA - Valcea include sectiunea Lotru la Obarsia Lotrului aflat in imediata apropiere a zonei studiate: in urma prelucrarii statistice a rezultatelor analizelor in probele recoltate odata la trei luni, se constata ca sectiunea monitorizata se mentine, in functie de valoarea concentratiei ponderate cu debitul calitatea apei, in limitele clasei I-a de calitate, indexul saprob pentru macrozoobentos demonstrand starea ecologica foarte buna. Starea lacurilor: monitorizarea calitatii apei lacurilor, din judetul Valcea, bazinul hidrografic Olt, s-a realizat prin analize fizico-chimice si biologice, efectuate pe probe de apa prelevate trimestrial (anul 2008) in sectiunea Lac Vidra Raul Lotru. Indicatorii de calitate determinati se incadreaza in limitele clasei I-a de calitate la toate grupele: "nutrienti", "metale in concentratie totala", "indicatori generali, salinitate", "micropoluati anorganici si organici" si "regim de oxigen", determinand incadrarea globala a apei lacului Vidra, in clasa a III-a de calitate, datorita indicatorilor pentru eutrofizare care arata pentru concentratia de fosfor atingerea valorilor de hipertrofie. Calitatea aerului In prezent, sursele de afectare a calitatii aerului sunt difuze, necontrolabile si reduse cantitativ si sunt constituite din: - traficul rutier de tranzit in general moderat, mai crescut in perioada vacantei de vara si la sfarsit de saptamana - exploatarile forestiere din zona, limitate la aria punctului de lucru. Se apreciaza ca starea calitatii atmosferei este buna, cu atat mai mult cu cat statiunile din jur (Voineasa, Obarsia Lotrului, Vidra) sunt renumite pentru aerul ozonificat bogat in ioni negativi si esente volatile de brad, indicat atat pentru odihna, cat si pentru tratarea asteniilor nervoase, a starilor de debilitate, de
156
surmenaj fizic si intelectual, a anemiilor secundare, a bolilor aparatului locomotor si ale cailor respiratorii. Principalul factor natural de cura il reprezinta climatul tonic, cu aer curat, lipsit de praf si alergeni si ionizarea accentuata a atmosferei, datorata padurilor de conifere. Calitatea solului si subsolului Nu exista date de monitoring asupra solului sau a subsolului, dar prin lipsa activitatilor industriale si agricole din zona se apreciaza ca nu exista surse de poluare actuala. De-a lungul cailor de circulatie (DN 7A) este posibil sa existe fasii inguste de-o parte si alta a drumului afectate de poluanti din trafic (produse petroliere, plumb) dar circulatia moderata din zona conduce la concluzia ca valorile acestora sunt nesemnificative. In zona de realizare a proiectului, nu s-au identificat fenomene de eroziunea sau alunecri de teren. Calitatea biodiversitatii pe amplasament In zona analizata cu suprafata de 21 ha din care 13,981 ha sunt amplasate in situl ROSCI 0188 Parang, vegetatia se prezinta astfel:
Intre cotele 1320-1800 m habitatul intalnit este format din molidis compact de tip 9410 - Paduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea).
Biodiversitatea pe amplasament intre cotele 1320 1800 este caracterizata de:
Structura biocenozei - populatiile specifice care intra in compozitia biocenozei si modul lor de distribuire in spatiu si timp (permanent, temporar) populatii specifice: populatia arborilor de molid, permanenta, distribuita uniform pe 100% din suprafata populatia de Vaccinium Myrtilus (afin) permanenta, distribuita neuniform pe 5 % din suprafata (cca. 0,5 ha) populatii de Oxalis acetosela (macrisul iepuresc) nepermanenta, distribuita neuniform pe cca 5,0 ha (50 % din suprafata afectata de constructii) ciuperci, licheni, muschi, permanente, densitate moderata, uniform raspandite necromasa descompunatoare, permanenta, activa, raspandita in toata biocenoza populatii permanente de mamifere arboricole (veverita, parsul de padure, jderul de copac) avifauna temporara si permanenta destul de bine reprezentata pentru o monocultura de molid, datorita faptului ca arborii sunt la maturitate si semintele lor sunt importanta sursa de hrana a pasarilor insecte defoliatoare, nepermanente, populatii nepermanente de mamifere terestre (vulpe, lup*, urs*, mistret, cerb). In perimetru nu au fost identificate scorburi, vizuini, barloage etc. populatii permanente de mamifere de litiera (soareci) populatii permanente de viermi, rame, alte insecte.
157
Flora Fauna -
Biocenoza molidisurilor pure este caracterizata de un numar restrans de populatii. Fitocenoza este reprezentata de etajul arboretelor de molid, echiene, monoetajate, cu consistenta plina. In palcuri mici si la limta superioara altitudinala apar palcuri mici de Vaccinium myrtillus. Pe alocuri patura erbacee este slab reprezentata de Oxalis acetosela. Lipsa subarboretului si slaba reprezentare a florei erbacee se datoreaza litierei groase, compacte si acide precum si consistentei pline a arboretelor care impiedica lumina sa ajunga la sol.
Zona inalta, cota 1800-2000 m domeniul schiabil in zona alpina MioareleCoasta Benghii ocupa suprafata de 10,081 ha, aflate in situl Parang acoperita de pajiste alpina. Pe pajistile de pe golul alpin se intalnesc plante de talie mica cum sunt iarba mieilor (Agrostis rupestris), parusca (Festuca supina), rosioara (Silene acaulis), ghintura (Gentiana verna) in asociatie cu teposica (Nardus stricta).
In aceasta zona este o stana ce ocupa circa 0,5 ha. In jurul stanei s-a dezvoltat o vegetatie nitrofila formata din urzici (Urtica dioica) si stevia stanelor (Rumex alpinus). La limita dintre padure si golul alpin se observa tufe de afin (vaccinius mirthilius), crescute la baza molizilor, datorita insorii. Pentru siturile analizate nu au fost elaborate pana in prezent planuri de management cu zonare si cu obiective de conservare definite precis. Custozii acestor situri au fost numiti in anul 2010 in sesiunea a 2-a din 28.05.2010 de catre Comisia de Evaluare cu privire la atribuirea in custodie a ariilor protejate. Astfel, pentru ROSCI 0188 Parang a fost numit custode Fundatia Guard Forest reprezentat de ing. Deaconeasa Gheorghe, iar ROSCI0085 si ROSPA0046 Frumoasa au fost atribuite Consiliului Judetean Alba reprezentat de Ion Dumitrel. 10.1.2. Descrierea lucrarilor propuse Proiectul Dezvoltarea infrastructurii de agreement in Statiunea Turistica Voineasa, Judetul Valcea se va implementa in zona Obarsia Lotrului Mioarele, Comuna Voineasa, Judetul Valcea. Investitia se va dezvolta pe o suprafata de 21 ha situate in extravilanul Comunei Voineasa pe versantii de nord ai Muntilor Latorita intre Muntii Bora, si Muntele Zanoguta si consta in realizarea unui complex turistic ce cuprinde atat realizarea unor partii de schi, omologate conform legislatiei europene cat si si a dotarilor aferente pentru asigurarea functionarii acestora: instalatii de transport pe cablu cu tegondola si telescaun, teleschiuri, dotarea cu instalatii de inzapezire artificiala, dotarea cu utilitati si alte servicii. Conform reglementarilor PUZ Comuna Voineasa, zona de proiect este situata in Subzona A - versantul nordic al Muntelui Mioarele de la baza sa, cota 1320 pana in varful Stana Miru 1975 si Muntele Coasta Benghii (pe creasta sa) in partea de nord -est a golului alpin. Subzona A: este delimitata astfel: - la nord - Lacul de Acumulare Vidra, DN7A - la est - Paraul Mioarelor - la vest - Valea Miru
158
- la sud - creasta muntilor in golul alpin, pe limita dintre comunele Voineasa si Malaia si drumul judetean strategic. Partii Partia de schi Mioarele - datorita configuratiei terenului este impartita in doua tronsoane: tronsonul A prin padure (de la cota 1850 m pana la cota 1320), tronsonul B pe golul alpin (de la cota 1965 m pana la cota 1850). Partia de schi Mioarele, tronson A de la cota 1850 m pana la cota 1320 m presupune defrisarea padurii unei suprafete de 2495 m x 40 m Partiile de schi din golul alpin sunt partii existente natural, singurele lucrari necesare vor fi lucrarile de amenajare astfel incat aceste partii sa poata fi omologate. - Partia de schi Mioarele tronson B, va putea fi omologata ca partie usoara - Partia de schi Vf. Stana Miru statia intermediara Teleschi 2 (cota 1965 1852) - Partia Vf. Stana Miru Vf. Coasta Benghii va fi omologata ca partie usoara Dotari partii de schi: Sistem de zapada complet automat cu tunuri de zapada mobile si lancii pentru inzapezirea artificiala Pe tronsonul A al Partiei Mioarele s-au prevazut 10 tunuri de zapada fixe, posibile deoarece, datorita padurii, vantul nu va avea o viteza foarte mare. Tunurile de zapada sunt prevazute cu duze dispuse in cerc in fata unui ventilatorcare va pulveriza apa ce se afla deja in stare de vapori, pe distante mai mari in fata tunului de zapada si va oferi acesteia un timp suplimentar de stagnare in aer rece timp necesar inghetarii. Tunurile de zapada propuse pentru inzapezirea artificiala a partiei de schi nu folosesc racire chimica ci doar racirea apei prin dispersia ei la temperaturi de pana la 1 C si deplasarea acestor picaturi dispersate pe distante suficient de mari pentru a se raci si a se transforma in zapada artificiala. Deoarece in golul alpin nu se poate prezice directia vantului se vor folosi 10 tunuri mobile de zapada usor transportabile pe intreaga lungime a partiei putand fi conectate la hidranti respectiv electranti montati pe traseul partiei. Sistem de iluminat nocturn Iluminatul partiei se va realiza cu proiectoare echipate cu lampi cu vapori de sodiu, datoritaeficacitatii luminoase, montate pe stalpi metalici amplasati pe lateralele partiilor de schi astfel incat sa asigure o iluminare cat mai uniforma a intregii suprafete schiabile. Masinile de batut zapada Masinile de batut zapada vor fi folosite pentru batatorirea si uniformizarea stratului de zapada (sau crearea unor depozite de zapada) atat pentru zapada comandata cat si pentru zapada naturala. Se propune achizitionare a doua masini de batut zapada.
159
Serviciu salvamont Pentru siguranta turistilor se va proiecta un serviciu salvamont la cota 1320 m langa statia de plecare a telegodolei, un serviciu salvamont la cota 1850 m langa statia intermediara a telegondolei si un refugiu pentru salvamont in Vf. Mioarele la cota 1965 langa statia superioara a telegondolei. Pentru accesul rapid al salvamontistilor in zona in care a avut loc un accident si pentru transportul persoanelor ranite se recomanda achizitionarea a patru ATV-uri utilitare si 1 snowmobil utilitar. Cu aceste mijloace de transport se va putea acoperi intregul domeniu schiabil. Echipamente de transport pe cablu: o Telegondola (Partia Mioarele de la cota 1320 m pana la cota 1965) In zona aleasa pentru dezvoltarea acestui domeniu schiabil instalatia de transport pe cablu reprezinta singurul mijloc de acces pe timp de iarna. Se va face astfel legatura intre DN7A si domeniul schiabil de pe Platou, pe timp de iarna drumurile existente DN67C si drumul Strategic fiind inzapezite. Telegondola este un teleferic monocablu cu mers unidirectional la care vehiculele sunt sub forma de cabine, cu posibilitate de decuplare de pe cablul purtator-tractor. Realizarea unei telegondole debraiabile cu 8 locuri si garaj transportoare cu statie de plecare la cota 1320 m langa lacul Vidra, statie de sosire la cota 1965 m si statie intermediara la cota 1850 m este considerata o solutie optima din punctul de vedere al confortului tinand cont ca lungimea traseului acesteia este de 2800 m Debarcarea si imbarcarea pasagerilor se face din mers, la o viteza de transport mai micaa cablului purtator-tractor datorita debreierii ce are loc in fiecare statie a telegondolei. . Traseul uneste in linie dreapta cele trei statii, cablul fiind sustinut de piloni metalici de constructie tubulara sau zabrelita, echipati cu baterii de role, avand canalul captusit cu bandaje de cauciuc. Functionarea telegondolei va asigura asadar atat deservirea partiei Mioarele pe ambele tronsoane precum si accesul turistilor in zona inalta, golul alpin, unde se preconizeaza dezvoltarea domeniului schiabil si unde urmeaza a fi realizate partiile Vf. Stana Miru Statia intermediara si Vf. Stana Miru Vf.Coasta Benghii Telescaunul fix (dotarea partiei Vf. Stana Miru Vf. Coasta Benghii de la cota 1945 m pana la cota 1770m) Telescaunul fix este un teleferic monocablu cu mers unidirectional la care vehiculele sunt sub forma de scaune de cate 4 locuri, cuplate permanent la cablul purtatortractor. Capacitatea de transport a acestui echipament va fi de 1400 de persoane pe ora. Antrenarea/intinderea si comanda instalatiei se realizeaza din statia inferioara, iar intoarcerea cablului purtator-tractor se realizeazain statia superioara o o Teleschi Teleschiurile propuse vor reprezenta un serviciu aditional pentru schiori, astfel incat acestia sa poata alege intre un numar mai mare de instalatii de transport cablu, reprezentand o alternativa atat pentru schiorii incepatori cat si pentru cei mai avansati in perioadele de viscol, cand pe partiile din golul alpin nu se poate schia.
160
Teleschi 2 pentru partia Vf. Stana Miru statie intermediara de la cota 1965 m pana la cota 1852 m Teleschi pentru Partia Mioarele
Spatii servicii o Cladiri multifunctionale Cladirea multifunctionala de la cota 1320 m va avea rolul de unitate de primire a turistilor, acoperind urmatoarele servicii specifice: a. Parcare supraetajata P+4 cu suprafata de 2230 mp cu urmatoarele spatii functionale: Parter - Parcare cu suprafata de 1825 mp - Salvamont cu suprafata de 190 mp - Jandarmerie cu suprafata de 30 mp - Bileterie si informatii cu suprafata de 50 mp - Inchiriere echipament cu suprafata de 80 mp - Grupuri sanitare cu suprafata de 30 mp - Camera control cu suprafata de 25 mp Etaj I, II, II si IV parcare b. Spatii servicii apres-schi si garaj gondole Parter - Spatii depozitare cu suprafata de 395 mp - Grupuri sanitare cu suprafata de 110 mp - Spatii preparare si servire cu suprafata de 50 mp - Receptie marfa cu suprafata de 30 mp - Foaier cu suprafata de 100 mp - Garaj gondole cu suprafata de 910 mp Etaj terasa servire, cu suprafata de 1500 mp c. Garaj echipamente intretinere partie, cu suprafata de 430 mp. d. Parcare la nivelul solului pentru mijloacele de transport in comun, cu 6 locuri, cu suprafata de 400 mp. Cladirea multifunctionala de la cota 1850 cu urmatoarele spatii pentru serviciile publice si administrative :
serviciu salvamont aproximativ 50 mp, este o incapere special amenajata care va fi dotata cu echipament necesar in acordarea primului ajutor in caz de accident pe partiile de schi sau in zona montana din apropriere. camera personal/vestiar aproximativ 50 mp grupuri sanitare aproximativ 50 mp pentru public separate pe sexe jandarmeria montana aproximativ 50 mp activitate tertiara aproximativ 50 mp spatiu servicii conexe centru informatii si biletrie aproximativ 50 mp Servicii de transport in comun cu realizarea unei parcari la nivelul solului, pe terenul adiacent parcarii supraetajate
161
Astfel aceasta parcare va folosi aceeasi cale de acces din drumul national ca si parcarea supraetajata precum si un post de paza comun. In completarea serviciilor se recomanda si oferirea unei solutii de transport in comun pentru turistii din statiunile invecinate prin achizitionarea a doua autobuze si doua microbuze. Utilitati o Retea alimentare cu energie electrica: Post de transformare la cota 1320 m Post de transformare ce se va monta la statia superioara a telegondolei (cota 1965 m). Transportul energiei electrice se va face prin cabluri specifice ingropate. o Retea de alimentare cu apa Alimentare cu apa potabila
Pentru alimentarea cu apa a obiectivului de investitii se propune captarea stratului subteran de mica adancime din zona Paraului Mioarele printr-un dren realizat din tub PVC de amplasat la baza versantului. Apa captata de dren va fi supusa unui proces de potabilizare in cadrul statiei de potabilizare tip monobloc situata pe malul Paraului Mioarele si este transportata catre bazinul de stocare situat la cota 1450. realizat din beton armat monolit si izolat. Consumatorii aflati la baza partiei si cei din cladirea multifunctionala de la cota 1850 sunt alimentati prin reteaua de distributie alcatuita din conducte de polietilena de inalta densitate montate ingropat Alimentare cu apa tehnologica. Captarea apei direct din lacul Vidra se face prin intermediul unor pompe prevazute cu sorb, amplasata pe un ponton.Realizarea unei retele de transport apa tehnologica montata subteran, de-a lungul Paraului Uscat afectand temporar o suprafata de teren din Situl Frumoasa ce nu presupune scoatere din circuitul forestier. Apa va fi transportata prin pompare si va alimenta tunurile de zapada si hidrantii de incendiu situati de-alungul partiei. o Retea de canalizare Retea de canalizare menajera
Se propune realizarea unei retele de canalizare menajera care va colecta apele uzate menajere printr-o retea de canale din tuburi PVC si le va dirija spre statia de epurare. In zonele in care datorita configuratiei terenului apele uzate menajere nu vor putea fi dirijate gravitational spre statia de epurare, se vor monta statii de pompare. Statia de epurare ce va fi amplasata la cota 1320 m in apropierea cladirii multifunctionale. Statia de epurare este monobloc si este montata ingropat. Epurarea are loc intr-un singur container care cuprinde decantorul primar, bazinul de activare si decantorul secundar. Deversarea apei epurate se va face in Paraul Uscat in zona podului amplasat pe DN 7A. cae se varsa in Lacul Vidra. Retea de canalizare ape pluviale Apele pluviale aferente zonei construite vor fi preluate de rigole si canale si transportate spre reteaua de canalizare pluviala cu descarcare in Paraul Uscat.Vor fi prevazute decantoare pentru linistire si preepurare mecanica inainte de deversarea in emisar.
162
Apele pluviale, provenite de pe suprafata parcarii pentru mijloace de transport in comun si apele de spalare din parcarea etajata vor fi preluate de santuri marginale si rigole, vor fi epurate local intr-un decantor separator de grasimi, dupa epurare apa va fi condusa la Paraul Uscat. o Drumuri si sistematizare verticala Lucrarile de drumuri se refera la amenajarea intersectiei, amenajarea drumurilor interioare de circulatie si amenajarea platformelor de parcare. Lucrarile de sistematizare verticala se refera la lucrarile de terasament, adica la sapaturi respectiv umpluturi, care se efectueaza in vederea realizarii unor pante longitudinale si transversale care sa asigure scurgerea apelor meteorice spre gurile de scurgere ale retelei de canalizare pluviala. o Gospodarie comunala. Pentru realizarea proiectului se utilizeaza urmatoarele terenuri: a) pentru partia prin padure, cu instalatiile si constructiile aferente - 9,919 ha de teren ce necesita scoatere din circuitul silvic. b) pentru instalatiile de transport pe cablu aferente partiilor de pe golul alpin 10,081 ha dintre care 0,995 ha necesita scoatere din circuitul agricol. c) pentru captarea si montare conducte de apa tehnologica, captare apa potabila si conducte de alimentare alocata o suprafata de1 ha de teren, inclusiv luciu de apa pe Lacul Vidra, din care ocupata efectiv de montaj conducte si cabluri electrice o suprafata de 0,2374 ha. In timpul executarii lucrarilor de montare a retelelor edilitare pe terenurile ocupate temporar se va incerca evitarea pe cat posibil a defrisarii arborilor, dar fiind vorba de terenuri forestiere cu destinatia padure, ocuparea temporara pentru sapaturi inseamna afectarea unei suprafete si probabil a multor arbori vecini (radacinile), deoarece conductele nu se pot monta sinuos, printre radacini. In plus, aceste conducte se protejeaza intr-un strat de nisip, iar sapatura sub limita de inghet (>80 cm) presupune manevrarea unor volume insemnate de pamant. Activitatea va fi efectuata partial manual dar si mecanizat, cu utilaje adecvate. Este indicata transpunerea in GIS a instalatiilor pentru a putea fi supravegheate si monitorizate corespunzator. O defectiune aparuta pe traseu va fi imediar semnalizata si localizata cu mare precizie. 10.2. PROCESE TEHNOLOGICE Activitatea analizata nu este una productiva, scopul investitiei fiind acela realizare a domeniului schiabil, prin defrisare si amenajare partii de schi. Schema flux a lucrarilor pentru implementarea proiectului, cuprinde trei grupe mari de lucrari: Activitati de amenajare a terenului pentru realizarea scopului propus Activitati de realizare a partiilor de schi si a instalatiilor de transport pe cablu Activitati desfasurate in perioada de functionare a proiectului
Acestea, la randul lor cuprind mai multe operatii, astfel: defrisare, fasonare, transport lemn, degajarea terenului de resturile vegetale, organizare de santier. lucrari de amenajare teren, corectare torenti, santuri de garda, fundare stalpi,
163
executie constructii, specialitate
amenajare
covor
vegetal
conform
proiectului
de
10.2.1. Activitati de amenajare a terenului pentru realizarea scopului propus Amenajarea terenului presupune urmatoarele categorii de lucrari importante: Delimitarea riguroasa a incintelor de lucru prin trasare Lucrari de defrisare
Exploatarea lemnului este un proces complex care se desfasoara la nivelul solului, prin aplicarea unei tehnologii de lucru reglementate de o serie de norme, care presupune o succesiune de operatii bine stabilite, cu folosirea unor mijloace mecanice, care modifica stuctural elementele de mediu, in special solul si scurgerile de suprafata prin respectarea prevederilor Legii nr. 46/2008 - Codul silvic. Exploatarea padurii se va defasura in principal, conform urmatoarei scheme flux a lucrarilor: o Recoltarea - procesul de recoltare a lemnului cuprinde urmatoarele etape si faze de lucru:
Pregatirea parchetului care consta din impartirea parchetului in postate, extragerea arborilor aninati, deperisati sau putregaiosi, alegerea si amenajarea cailor pentru scosul si apropiatul lemnului, stabilirea si amenajarea depozitului primar. - Recoltarea lemnului, care cuprinde fazele de alegere a directiei de doborare, pregatirea locului de cadere a arborilor, doborarea propriuzisa, curatare de craci si de fasonare partiala a catargelor arborilor (sectionarea coroanei sau parti din coroana) o Colectarea - cuprinde fazele de scos (colectarea de la cioata prin tarare a catargelor), si adunat (colectarea de la cioata prin tarare a trunchiurilor, arborilor cu parti din coroana si a coroanei sectionate) si de apropiat (transport prin semitarare pana la depozitele primare) utilizandu- se mijloace mecanice (tractoare echipate cu troliu si sapa) sau atelaje Lucrarile in platforma primara consta in curatirea crengilor ramase in fazele anterioare, sectionarea la lungimi reclamate de mijloacele de transport, manipulare, incarcare si stivuire a lemnului, alte operatii. Curatirea suprafetei parchetului de craci si resturi de exploatare Lucrari de fasonare, sortare si depozitare a lemnului in depozitele primare Incarcarea si transportul lemnului fasonat din depozitul primar la depozitul final cu autovehicule speciale Pentru protectia arboretelor care raman pe picior, atat cele de limita cat si cele prin care vor trece caile de colectare se recomanda urmatoarele: traseul de exploatare va fi marcat cu vopsea pentru a fi cat mai vizibil si pentru a fi respectat pe parcursul exploatarii protectia arborilor marginali cailor de acces se va face prin structuri specifice de tipul mansoanelor de lemn sau cauciuc.
164
Depozitarea temporara a deseurilor provenite din exploatarile forestiere: cioate, rumegus Reconstructia ecologica a vegetatiei forestiere: zonele afectate de lucrarile de defrisare necesita operatii de reconstructie ecologica a terenului afectat prin depasirea terimetrului de exploatare, etc, proces ce consta in plantarea de puieti din aceeasi specie pe suprafata afectata 10.2.2. Activitati de realizare a partiilor de schi si a instalatiilor de transport pe cablu Realizarea obiectivului de investitii are in vedere urmatoarele etape si operatii:
Achizitionarea din import (UE) a instalatiilor Lucrari de constructii:

construire drumuri interioare si amenajari drumuri pentru fluenta traficului constructii pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului: alimentarea cu apa potabila si tehnologica pentru alimentarea instalatiei de producere a zapezii artificiale, canalizare menajera si canalizare pluviala, alimentare cu energie electrica a instalatiilor de transport prin cablu si a tuturor obiectivelor prevazute, realizarea in zona de imbarcare la cota 1320 m a unei cladiri multifunctionale care va avea rolul de unitate de primire a turistilor acoperind urmatoarele servicii specifice: parcare supraetajata cu minim 400 locuri, parcare la nivelul solului pentru mijloacele de transport in comun, centru control acces si biletrie si imbarcare statie de plecare a telegondolei, servicii administrative, grupuri sanitar,e spatiu servicii salvamont si garaj pentru echipamentele de intretinere partie si echipamente de salvare, spatii destinate alimentatiei publice si comertului specific sporturilor de iarna tip apreschi realizarea la cota 1965 m a unui refugiu salvamont realizarea la cota 1850 m a unei cladiri multifunctionale cu servicii de alimentatie publica, punct de prim ajutor, grupuri sanitare, garaj pentru echipamentele de intretinere partie si specifice activitatilor de salvamont: doua ATV-uri si un snowmobile.
Amenajare partii de schi:

realizarea si dotarea partiei de schi Mioarele, tronson A si tronson B, inclusiv cu instalatii de zapada artificiala si masini de batut zapada, dotarea partiei Vf. Stana Miru statie intermediara, dotarea partiei Vf. Stana Miru Vf. Coasta Benghii, pentru a putea fi omologata realizarea unui sistem integrat de transport pe cablu pentru partiile domeniului schiabil vizat, asigurarea de servicii Salvamont dotate corespunzator asigurarea transportului pentru turisti pe o raza de 150 de km si asigurarea facilitatilor de parcare pentru turisti autoturisme si autocare
165
asigurarea spatiilor pentru serviciile conexe.
Lucrari de constructii-montaj utilaje si echipamente tehnologice functionale:

realizarea unei telegondole debraiabile cu 8 locuri si garaj pentru transportoare cu statie de plecare la cota 1320 m langa lacul Vidra, statie de sosire la cota 1965 m si statie intermediara la cota 1850 m realizarea unui telescaun fix cu patru locuri in golul alpin de pe partia Bora 2 cu plecare de la cota 1770 m pana la cota 1945 m realizarea celor doua teleschiuri, in golul alpin pe partia Mioarele Vf. Coasta Benghii de la cota 1830 m la cota 1940 m si al teleschiului pentru incepatori pe partia Mioarele, cu plecare de la 1320 m pana la 1425 m
Dotari cu utilaje fara montaj si echipamente de transport: autobuze, microbuze

masini de batut zapada, echipamente de transport SALVAMONT .
Realizarea instalatiilor pentru alimentarea cu utilitati Realizare drumuri, sistematizare verticala Amenajari pentru protectia mediului:
inierbari partii, plantatii de puieti pe taluzuri, realizare statie de epurare ape menajere, rigole colectare si camine de linistire si bazine de decantare mecano-fizica a apelor pluviale, desnisipator si colector de hidrocarburi la parcare auto, etc depozitarea temporara a deseurilor din constructii: lucrari de refacere a terenului degradat in urma lucrarilor de constructii/ montaj
Gospodarie comunala Colectarea deseurilor se va face diferentiat in functie de obiectivul construit, prin cosuri de gunoi stradale si pubele, iar de aici va fi preluat de catre operatorii specializati care le transporta la statia de transfer Brezoi la care este arondata Comuna Voineasa. Trebuie prevazute dotari necesare degajarii partiilor si a spatiilor din imediata vecinatate a acestora de deseurile lasate de turisti.
Probe tehnologice si teste si predare la beneficiar

10.2.3. Activitati desfasurate in perioada de functionare a proiectului Activitatile curente care se vor realiza dupa punerea in practica a proiectului: - accesul catre zona schiabila - ulilizarea instalatiilor de transport pe cablu care vor deservi partiile propuse - activitati caracteristice sporturilor de iarna. Activitatea pe partiile de schi se desfasoara in timpul iernii, atata timp cat stratul de zapada permite practicarea sporturilor de iarna si in conditiile in care activitatea tunurilor de zapada este eficienta.
166
Telegondola si telescaunul vor functiona, in raport cu solicitarile atat vara (cate 8-9 ore/zi), cat si iarna (cate 7-8 ore/zi). Teleschiurile functioneaza numai iarna, cand solul este acoperit cu zapada si se poate schia. 10. 3. PRODUCTIA SI NECESARUL DE RESURSE ENERGETICE In perioada de executie Resursele energetice ce sunt solicitate la executia lucrarilor de defrisare si la constructia partiei de schi se rezuma in principal la consumul de uleiuri si combustibili, in special motorina si la consumul de energie electrica. Materii prime folosite: pentru a putea avea o dimensiune a efectelor ce le pot produce asupra mediului activitatile specifice organizarii de santier si executiei lucrarilor, s-au estimat volumele principalelor materiale, semifabricate si prefabricate ce se vor folosi. La amenajare drumurilor, se vor folosi pentru sistemul rutier: beton asfaltic (strat de uzura), beton asfaltic deschis cu pietris sortat (strat de legatura), balast stabilizat cu 6% ciment (strat superior de fundatie), balast cu granulometrie continua (0 70 mm), pentru trotuare imbracaminte, beton simplu (strat de baza), fundatie din balast (cu rol si de strat filtrant) si borduri parte carosabila si borduri trotuare La lucrarile de amenajare parcari se vor folosi: beton si agregate minerale - diverse sorturi, la realizare fundatii pentru piloni si platforme constructii modulare agregate minerale - diverse sorturi . La toate amenajarile se va folosi pamantul de umplere. In perioada de exploatare Energie electrica: principalii consumatori de energie electrica sunt: echipamentele de transport pe cablu: telegondola pentru partia Mioarele de la cota 1320 m pana la cota 1965 m, cu putere motor 800 KW, telescaun fix pentru dotarea partiei Vf. Stana Miru Vf.Coasta Benghii de la cota 1945 m pana la cota 1770 m cu putere motor 100 KW, teleschi 1 pentru Partia Mioarele cu putere motor 25 KW, teleschi 2 pentru partia Vf. Stana Miru Statia intermediara de la cota 1940 m pana la cota 1830 m cu putere motor 30 KW. instalatie zapada artificiala cu putere de consum de 2100 KW alte utilitati: statii pompe apa, iluminat nocturn, etc cu putere de consum de 500 KW Grup electrogen: sunt necesare grupuri electrogene pentru consumatorii vitali si pentru iluminatul de siguranta. Grupurile electrogene vor alimenta tablourile electrice de distributie (tablou consumatori vitali) amplasate in statii. Consumatorii alimentati din sursa de rezerva sunt: instalatia electrica a telegondolei si a telescaunului, iluminatul si prizele din camera de comanda, instalatia telefonica si centrala de incendiu si efractie. Carburanti - motorina si uleiuri se vor folosi pentru functionarea instalatiilor de transport pe cablu (telegondola, telescaun si teleschi), a grupurilor electrogene si a
167
utilajelor de interventie si intretinere a partiilor (ATV, Ratrack). Acestea produse au nevoie de o gestionare atenta, eliminarea uleiurilor si agentilor de ungere uzati se va face numai prin societati autorizate. Utilitati: alimentare cu apa potabila si tehnologica pentru zapada artificiala Externalitati: canalizare apa uzata menajera si apa pluviala inclusiv provenita din topirea zapezii, gunoi menajer si asimilabil 10.4. DESEURI Deseurile produse ca urmare a realizarii si exploatarii drumului se estimeaza separat pe cele doua etape: executie, respectiv exploatare. 10.4.1.Deseuri inerte si nepericuloase In perioada de executie Deseurile care vor rezulta in timpul lucrarilor de executie a lucrarilor (defrisare., amenajarea partiilor si a instalatiilor de transport pe cablu), se produc pe perioada limitata la intervalul de executie a lucrarilor. Conform anexei nr. 2 din HG 856/2002, aceste deseuri sunt de tipul: deseuri de lemn: cioate, ramuri rezultate din fasonare, rumegus, alte resturi de lemn. resturi metalice benzi si lame taietoare, metale feroase si neferoase. deseuri din constructii: beton, lemn, asfalturi, cabluri, resturi de la conducte de plastic, pamant etc, care rezulta din lucrarile de executie a lucrarilor de constructiimontaj deseuri de la intretinerea mijloacelor auto si ulititarelor: anvelope, acumulatori si uleiuri uzate, lichide de frana, fluide antigel, etc. deseuri de ambalaje: ambalaje de hartie si carton: pot proveni de la ambalarea anumitor materiale utilizate in faza de constructie. deseuri municipale si asimilabile din comert amestecate: in faza de executie a lucrarilor vor fi generate deseuri asimilabile celor menajere, de catre personalul angajat. Colectarea acestora se va face in pubele de unde vor fi preluate de catre societatea de salubritate si eliminate de pe amplasament.
Dintre acestea, deseurile de beton, lemn, asfalt si pamant vor fi utilizate la nivelari si umpluturi, iar deseurile metalice, cabluri si resturi de conducte de plastic vor fi colectate separat, vor fi depozitate temporar in locuri special amenajate, apoi vor fi predate unei firme specializate, de tip REMAT in vederea valorificarii. In perioada de exploatare In perioada de functionare a domeniului schiabil deseurile provenile de la turistii ce vor utiliza domeniul de schi vor fi supuse managementului deseurilor ce se va instiui la nivelul intregii zone de schi. Ele se vor colecta in pubele si vor fi preluate de prestatorul autorizat din zona pentru a fi transportate la statia de transfer Brezoi la care este arondata Comuna Voineasa.
168
Sub aspectul volumelor si al continutului deseurilor produse, acestea se diferentiaza in functie de numarul maxim de persoane ce vor utiliza zona schiabila. 10.4.2. Deseuri toxice si periculoase In perioada de executie Substantele din categoria celor toxice si periculoase care se utilizeaza in aceasta perioada sunt carburantii (motorina) si lubrifiantii necesari functionarii utilajelor. Din activitatea santierului nu vor rezulta deseuri toxice si periculoase. Utilajele cu care se va lucra vor fi aduse in santier in perfecta stare de functionare, avand facute reviziile tehnice si schimburile de lubrifianti. Schimbarea lubrifiantilor (uleiuri hidraulice si de transmisie) se va executa in ateliere specializate, iar alimentarea cu carburanti a utilajelor va fi efectuata la Statii Peco, ori de cate ori va fi necesar. In cazul in care vor fi necesare operatii de intretinere sau schimbare a acumulatorilor auto, acestea nu se vor executa in santier, ci intr-un atelier specializat, unde se vor efectua si schimburile de anvelope. In perioada de exploatare Deseurile ,,industriale" de natura uleiurilor uzate si a agentilor de ungere (vaseline), piese metalice uzate etc. rezultate toate din functionarea instalatiilor de transport pe cablu, vor fi colectate selectiv si gestionate conform prevederilor legale. Gestiunea uleiurilor uzate se va face cu respectarea prevederilor HG nr. 235/07.03. 2007, utilizatorii de uleiuri uzate avand obligatia sa asigure cu evidente stricte colectarea separata a intregii cantitati de uleiuri uzate generate si stocarea corespunzatoare pana la predarea acestora operatorilor economici autorizati sa desfasoare activitati de colectare, valorificare si/sau de eliminare a uleiurilor uzate. 10.5. SURSE DE POLUARE SI IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU APA Surse de poluare a apei si emisii de poluanti In perioada de executie In perioada de organizare de santier, sursele posibile de poluare a apelor sunt: organizarea propriu-zisa si traficul de santier. In organizarea de santier, nu se va utiliza apa pentru consum industrial deoarece se folosesc betoane si mortare gata preparate si nu vor rezulta ape uzate industrialae care sa necesite epurare. Pentru umectari si in cazuri rare de preparare de mici cantitati de mortare si betoane se foloseste apa depozitata in recipiente metalice sau material plastic, adusa cu autocisterna. Cazarea salariatilor nu se va face in santier, ci in locatii amenajate in Obarsia Lotrului sau Voineasa.In santier se vor utilize toalete ecologice.
169
Apele provenite din precipitatii care spala suprafata organizarii de santier pot antrena depunerile si astfel, indirect, acestea ajung in cursurile de apa, de aceea trebuie acordata atentie depozitarii produselor petroliere si deseurilor. Traficul greu, specific santierului, determina diverse emisii de substante poluante in atmosfera (NOx, CO, SOx - caracteristice carburantului motorina, particule in suspensie etc). De asemenea, vor fi si particule rezultate prin frecare si uzura (din calea de rulare, din pneuri). Atmosfera este si ea spalata de ploi, astfel incat poluantii din aer sunt transferati in ceilalti factori de mediu (apa de suprafata si subterana, sol etc). In perioada de executie a lucrarilor propuse, sursele posibile de poluare a apelor cele aferente executiei propriu-zise a lucrarilor, inclusiv a defrisarilor de padure. Lucrarile de exploatare forestiera, efectuarea de sapaturi determina antrenarea unor particule fine de pamant care pot ajunge in apele de suprafata din aval sau pe solul din apropiere. Manipularea si punerea in opera a materialelor de constructii se pot produce pierderi accidentale de materiale, combustibili, uleiuri din masinile si utilajele santierului. Eroziunea pamantului afecteaza terenurile naturale dupa defrisare si platforma partiei in amenajare. Executia terasamentelor este principala lucrare cu impact direct asupra apelor de suprafata si de adancime. Miscarile de terasamente prevazute in proiect au in vedere depozitarea temporara a unor mari cantitati de pamant. Aceste depozite temporare pot fi antrenate de apa, principalul poluant pentru apele de suprafata, in cazul executiei acestei lucrari il constituie fractiunile sau masele de pamant erodat si transportat de catre apele din preciptatii. Pamantul astfel erodat si transportat poate sa afecteze turbiditatea apelor paraielor din zona, prin antrenarea fractiunilor de pamant de catre suvoaie si torenti si sa genereze probleme privind calitatea panzei freatice in contact cu apa de ploaie, prin textura lutoasa pe care ar capata- o putand crea cleiuri noroioase care schimba proprietatile fizice ale apei. Trafic greu Modul de lucru, vechimea utilajului si starea lui tehnica sunt elemente care pot provoca in timpul executiei neplaceri din punct de vedere al poluarii apei de adancime si chiar a a celei de suprafata. Principalii poluanti pot fi suspensiile solide, motorina si uleiurile arse. Acestea pot ajunge sa afecteze calitatea apei de suprafata sau a celei freatice prin: infiltratii accidentale spalarea utilajelor sau a masinilor in apropierea frontului de lucru si evacuarea necontrolata a efluentilor astfel rezultati repararea utilajelor, efectarea schimburilor de ulei in spatii neamenajate stocarea motorinei sau a uleiurilor arse in depozite sau recipienti impropii
170
Traficul greu, specific santierului, determina diverse emisii de substante poluante in atmosfera (NOx, CO, SOx caracteristice carburantului motorina, particule in suspensie, etc) si particule rezultate prin frecare si uzura (din calea de rulare, din pneuri). Atmosfera este spalata de ploi, astfel incat poluantii din aer sunt transferati in ceilalti factori de mediu (apa de suprafata si subterana, sol etc). Activitatea umana este si ea generatoare de poluanti cu impact asupra apei, deoarece produce deseuri menajere care, depozitate in locuri necorespunzatoare pot fi antrenate de ape sau pot produce levigat care sa afecteze atat apa de suprafata cat si freaticul. Deasemenea evacuarile fecaloid menajere pot si ele sa afecteze apa freatica dar si pe cea de suprafata daca grupurile sanitare nu sunt amplasate corespunzator si nu sunt luate masuri de protectie si canalizare adecvata. In perioada de exploatare Apele uzate menajere: evacuarea apelor uzate menajere se va face prin reteaua de canalizare menajera si epurata in statia de epurare monobloc, dupa care va fi evacuata in emisar pentru a putea fi deversate in emisar Paraul Uscat, continutul de noxe fiind in limitele normativului in vigoare. Aplele pluviale: apele pluviale de pe amplasament sunt ape provenite de pe acoperisuri, ape pluviale provenite de pe drumuri si platforme parcare si ape aferente partiilor de schi prin padure. Apele provenite din topirea zapezii de pe partiile de schi, parte din ele se vor se vor infiltra in pamant sau se vor scurge natural in acelasi mod ca si pana acum, iar restul vor urma traseul apelor pluviale. Apele pluviale vor fi preluate de sistemul de rigole si canale ce se va realiza prin proiect, vor fi transportate spre colectorii din zona drumurilor si dirijate spre cursurile de apa cele mai apropiate, receptorul final fiind Lacul Vidra. Vor fi prevazute decantoare de linistire si preepurare mecanica inainte de deversarea in emisar. Impactul produs asupra factorului de mediu apa In perioada de executie Apele provenite din precipitatii care spala suprafata organizarii de santier pot antrena depunerile si astfel, indirect, acestea ajung in cursurile de apa, de aceea trebuie acordata atentie depozitarii produselor petroliere si deseurilor. Se apreciaza ca emisiile de substante poluante (provenite de la traficul rutier specific santierului, de la manipularea si punerea in opera a materialelor) care ar putea ajunge direct sau indirect in apele de suprafata sau subterane nu sunt in cantitati importante si nu modifica incadrarea in categorii de calitate a apei, cu exceptia lucrarilor executate de-a lungul cursurilor de apa Paraul Mioarelor si Paraul Uscat. Cu ocazia excavatiilor va avea loc implicit cresterea turbiditatii apelor, dar se apreciaza ca numai prin deversarea accidentala a unor cantitati mari de combustibili, uleiuri sau materiale de constructii s-ar putea produce daune mediului acvatic, dar avand in vedere masurile propuse situatiile generatoare de impact asupra resurselor de apa nu se intalnesc.
171
Data fiind sensibilitatea zonei, prin apropierea de Lacul Vidra si paraiele Mioarelor si Uscat, se impun precautii deosebite pentru a se evita poluarea mediului acvatic la lucrarile de captare si aductiune apa potabila si apa tehnologica (montare dren si conducte aductiune apa potabila pe Paraul Mioarele, captare apa tehnologica si montare conducte apa tehnologica pe Paraul Uscat). In ceea ce priveste posibilitatea de poluare a stratului freatic, se apreciaza ca si aceasta va fi relativ redusa. Pentru depozitarea carburantilor in cantitati mici, strict necesare se vor folosi recipienti etansi, alimentarea cu carburant facandu-se de preferinta in Statii Peco; la fel, intretinerea utilajelor (spalarea lor, efectuarea de reparatii, schimburile de piese si de uleiuri) se va face numai in ateliere de serviceauto. Se apreciaza ca emisiile de substante poluante (provenite de la traficul rutier specific santierului, de la manipularea si punerea in opera a materialelor) care ar putea ajunge direct sau indirect in apele de suprafata sau subterane nu sunt in cantitati importante si nu modifica incadrarea in categorii de calitate a apei. Impactul asupra calitatii apelor de suprafata si subterane, tinand cont de considerentele de mai sus, este caracterizat ca fiind minor advers, pe termen scurt, cu efect local si cu probabilitate redusa. In perioada de exploatare Apele meteorice colectate in lungul partiei n-au surse de poluare, putand fi considerate conventional curate. Apele meteorice preluate de rigolele perimetrale ale parcarilor sau de cele laterale ale drumurilor de acces, nou construite, pot fi incarcate cu diferiti poluanti rezultati de la traficul rutier (de la emisiile autovehiculelor, de la pierderile de carburanti si uleiuri, de la frecarea intre pneurile autovehiculelor si calea de rulare etc.). Lucrarile prevazute pentru scurgerea apelor meteorice vor impiedica stagnarea apei pe platforma partiei sau parcarilor si drumurilor contribuind la pastrarea suprafetei acesteia in conditii bune. Apele meteorice vor fi preluate de catre sistemul de pante, santuri si rigole ce insotesc traseul partiei si vor fi deversate controlat, dupa ce strabat camine de linistire sau decantoare de preepurare a impuritatilor mecanice, in apele de suprafata. In perioada de exploatare nu se prognozeaza un impact asupra apelor de suprafata, cu conditia functionarii dotarilor de epurare la parametrii proiectati. AERUL Surse de poluanti in aer In perioada de executie Realizarea investitiei propuse implica, in perioada de executie: lucrari de defrisare, colectare, curatare si transport a masei lemnoase rezultate, manipulari de pamant la decopertare, drenari ale apei pluviale si traficul auto de lucru. Sursele de impurificare a aerului in timpul desfasurarii lucrarilor de pregatire sunt asociate in principal cu utilizarea motoferastraielor la operatiunile de defrisare, cu
172
miscarea pamantului la scoaterea cioatelor si radacinilor si la decopertare, cu manevrarea altor materiale, precum si cu construirea in sine a unor facilitati specifice. De asemenea folosirea utilajelor mobile la decopertarea terenului, scarificare si pregatirea partiei. Aprovizionarea cu materiale de constructie necesar a fi puse in opera implica utilizarea de autovehicule pentru transport care, la randul lor, genereaza poluanti caracteristici motoarelor cu ardere interna. Executia lucrarilor implica folosirea utilajelor specifice diferitelor categorii de operatii, ceea ce conduce la aparitia unor surse de poluanti caracteristici motoarelor cu ardere interna. Regimul emisiilor acestor poluanti este, ca si in cazul emisiilor de praf, dependent de nivelul activitatii si de operatiile specifice, prezentand o variabilitate substantiala de la o zi la alta, de la o faza la alta a procesului, in stransa legatura si cu conditiile meteorologice. Se specifica faptul ca emisiile de particule din timpul lucrarilor de manevrare a pamantului sunt direct proportionale cu cantitatile de materiale, cu continutul de particule mici si invers proportionale cu umiditatea solului/pamantului. Cantitatile de poluanti emise de utilaje in atmosfera depind, in principal, de urmatorii factori: tehnologia de fabricatie a motorului, puterea motorului, consumul de carburant pe unitatea de putere, capacitatea utilajului, varsta motorului /utilajului. Sursele de emisie a poluantilor atmosferici specifice obiectivului studiat sunt surse la sol sau in apropierea solului (inaltimi efective de emisie de pana la 1,5 m fata de nivelul solului), deschise (cele care implica manevrarea pamantului) si mobile. Caracteristicile surselor si geometria ansamblu, in categoria surselor areale. obiectivului inscriu amplasamentul, in
Se mentioneaza ca surselor caracteristice activitatilor din amplasamentul obiectivului nu li se pot asocia concentratii in emisie, fiind surse libere, deschise, nedirijate. Din acelasi motiv acestea nu pot fi evaluate in raport cu prevederile OM 462/93 si nici cu alte normative referitoare la emisii. Emisiile de particule generate de eroziunea eoliana pot avea loc continuu, pe toata perioada de constructie, debitele masice variind apreciabil cu viteza vantului. In ceea ce priveste alte surse de poluare a aerului aferente lucrarilor, acestea sunt reduse din urmatoarele motive: prepararea betonului si a asfaltului se face in afara santierului; procesele tehnologice in sine sunt nepoluante (montaj tuburi, montaj stalpi, piloni, amplasare module, etc.)
Emisiile de poluanti in atmosfera au o durata egala cu durata zilnica a programului de lucru (in principiu 8-10 ore/zi), putand prezenta unele variatii de la o ora la alta si de la o zi la alta. Totodata, avand in vedere ca durata anuala a lucrarilor este de 6-7 luni / an (primavara + vara + toamna), in sezonul de iarna emisiile inceteaza. In perioada anuala de lucru vor exista, de asemenea, variatii ale emisiilor, atat datorita
173
categoriilor de operatii care se vor executa la un moment dat, cat si datorita variatiei conditiilor meteorologice. Se specifica faptul ca emisiile de particule din timpul lucrarilor de manevrare a pamantului sunt direct proportionale cu continutul de particule mici (d < 75 m), invers proportionale cu umiditatea solului / pamantului si, dupa caz, cu viteza de deplasare si cu greutatea utilajului. Pentru estimarea unui nivel de poluare a aerului ambiant s-au determinat debitele masice de poluanti evacuati in atmosfera in timpul executarii lucrarilor de construire a retelei de drumuri forestiereprin folosirea urmatoarelor metodologii: metodologia US EPA/AP-42/2003 pentru particulele emise din manevrarea materialelor, perturbarea suprafetelor si prin eroziune eoliana metodologia EEA/EMEP/CORINAIR-1997 elaborata sub egida Agentiei Europene de mediu pentru poluantii emisi de utilaje Determinarea debitelor masice de particule emise in atmosfera s-a efectuat in functie de spectrul dimensional caracteristic particulelor emise si a materialului implicat pentru fiecare activitate si sursa.
Particulele rezultate din gazele de esapament de la utilaje se incadreaza, in marea lor majoritate, in categoria particulelor respirabile. Particulele cu diametre mici se regasesc in atmosfera ca particule in suspensie. Cele cu diametre mai mari se depun rapid pe sol. Valorile referitoare la emisiile de particule reprezinta debite masice maxime orare, care ar apare, in mod ipotetic, daca intreaga gama de lucrari s-ar executa simultan, situatie foarte putin probabila. Deasemenea, valorile totale referitoare la emisiile de poluanti generati de utilaje reprezinta situatia ipotetica, in care intreaga serie de utilaje ar lucra simultan pentru efectuarea tuturor lucrarilor, in intervalul de timp estimat. Valorile maxime orare reprezinta varfurile de emisie posibile caracteristice functionarii unui set de utilaje. In ceea ce priveste calitatea aerului, receptorii, reprezentati de populatie se afla la cateva zeci de kilometri departare si nu vor fi afectati. Singurele afectate sunt animalele si pasarile care se vor retrage in zonele neafectate din vecinatate. In ceea ce priveste traficul auto de lucru pentru aprovizionarea cu materiale de constructie necesar a fi puse in opera, lucrari de executie implica utilizarea de utilaje specifice care emit noxe. Utilajele, indiferent de tipul lor, functioneaza cu motoare Diesel, gazele de esapament evacuate in atmosfera continand intregul complex de poluanti specific arderii interne a motorinei: oxizi de azot (NOx), compusi organici volatili nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3), particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), dioxid de sulf (SO2). Se remarca, de asemenea, prezenta protoxidului de azot (N2O), a metanului care, impreuna cu CO2, au efecte la scara globala asupra mediului, fiind gaze cu efect de sera. De asemenea motoferastraiele ce functioneaza cu carburant motorina se constituie in surse de noxe
174
Sursele de emisie a poluantilor atmosferici specifice obiectivului studiat sunt surse la sol sau in apropierea solului (inaltimi efective de emisie de pana la 4 m fata de nivelul solului), deschise (cele care implica manevrarea pamantului) si mobile. Sursele de impurificare a atmosferei asociate activitatilor din perioada de realizare a investitiei sunt surse libere, deschise, diseminate pe suprafata de teren pe care au loc lucrarile. Caracteristicile surselor si geometria obiectivului inscriu amplasamentul in ansamblu, in categoria surselor areale. Emisiile de poluanti in atmosfera au o durata egala cu durata zilnica a programului de lucru (in principiu 8-10 ore/zi), putand prezenta unele variatii de la o ora la alta si de la o zi la alta. Perioada estimata a lucrarilor este de 24 luni, preponederent din primavara pana in toamna. In perioada de exploatare In perioada de exploatare sursele de poluare sunt fixe si mobile si rezulta din: functionarea grupului electrogen pentru furnizarea energiei electrice in cazul intreruperii accidentale a functionarii retelei, functionarea ATV-urilor si snowmobilului pentru echipa salvamont si a Ratrak-urilor utilizate la refacerea partiilor. Aceste echipamente functioneaza cu motorina si au motoare Diesel in 4 timpi, noxele fiind similare celor din traficul rutier. Sursa de poluanti aferenta grupului electrogen este sursa fixa, celelalte sunt surse mobile Poluarea aerului cauzata de traficul auto se va manifesta in special la baza partiei pe calea de acces din DN7A si in parcarea cu cele 400 de locuri. Acesti poluanti sunt grupati in mai multe categorii: gazele anorganice: oxizii de azot, dioxidul de sulf, oxidul de carbon, ozonul, apa pulberi: pulberi totale in suspensie, particule cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 m sau decat 2,5 m, fumul negru componente ale pulberilor: carbon elementar, hidrocarburi policiclice aromatice, plumb compusi organici volatili: benzen, butadiena.
Cu exceptia vaporilor de apa (azotul si oxigenul fiind principalele elemente constituente ale aerului atmosferic), toate celelalte substante precizate mai sus sunt considerate emisii poluante. Nivelurile de poluare ale aerului datorate traficului auto sunt foarte variabile in timp si spatiu cu cresteri sezoniere pe perioada lunilor de iarna, in week end si vacante, in intervalul 9,00 18,00. Normele legale in vigoare nu prevad standarde la emisii pentru surse nedirijate si libere. Referitor la sursele mobile se prevad norme la emisii pentru autovehicule rutiere, si respectarea acestora cade in sarcina proprietarilor autovehiculelor care vor fi implicate in traficul auto de lucru.
175
Impactul produs asupra aerului Poluantii emisi in atmosfera sunt supusi unui proces de dispersie, proces ce depinde de o serie de factori care actioneaza simultan: o o proprietatile fizico-chimice ale substantelor factorii meteorologici, care caracterizeaza mediul aerian in care are loc emisia poluantilor dintre care hotarator in dispersia poluantilor este vantul, caracterizat prin directie si viteza si stratificarea termica a atmosferei. factori ce caracterizeaza zona in care are loc emisia (orografia si rugozitatea terenului).
Evaluarea impactului surselor aferente activitatilor de executie s-a efectuat prin modelare matematica, rezultatele raportandu-se la valorile concentratiilor maxime admisibile (CMA) prevazute de: standardul national pentru calitatea aerului (STAS 12574-87), standardele de calitatea aerului din UE, partial transpuse in legislatia nationala, valorile ghid pentru calitatea aerului recomandate de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), valorile ghid recomandate de Uniunea Internationala a Organizatiilor de Cercetare a Padurilor (IUFRO) pentru protectia vegetatiei Evaluarea impactului asupra calitatii atmosferei pentru perioada de executie a obiectivului (defrisarea la ras, scoaterea cioatelor, manevrarea pamantului si functionarea utilajelor) chiar in situatia cea mai defavorabila, cu cele mai mari cantitati orare de materiale manevrate si functionarea simultana a tuturor utilajelor nu va produce perturbatii asupra receptorilor din zona, avand in vedere ca lucrarile se vor desfasura departe de zona locuita, astfel ca populatia nu va fi afectata. In timpul perioadei de executie pot aparea unele situatii pe termen scurt de stress chimic si fizic asupra vegetatiei si faunei din zona limitrofa traseului drumului datorate expunerii la poluarea cu pulberi si NOx. Se apreciaza ca impactul realizarii proiectului va fi minor, negativ, direct, pe termen scurt si localizat la zona de lucru. In perioada de functionare Se apreciaza ca nu vor exista depasiri ale valorilor limita in cazul poluantilor de trafic, dar pentru a cunoaste exact nivelul poluarii aerului se recomanda ca dupa punerea in functiune a obiectivului si stabilizarea circulatiei pe acest tronson sa se faca o masurare a concentratiei noxelor din trafic (inclusiv zgomot). In cazul in care rezultatele acestor masuratori vor depasi limitele prevazute in STAS 12574/1987 si in Ordinul 592/2002, beneficiarul va intreprinde actiuni pentru reducerea poluarii. De asemenea se apreciaza ca in perioada de exploatare a proiectului nu se vor dezvolta efecte sinergice in special datorita existentei padurii de-o parte si de alta zonei. In aceasta perioada se prognozeaza un impact minor asupra calitatii aerului si se apreciaza ca nu se vor dezvolta efecte sinergice in special datorita existentei padurii de-o parte si de alta zonei de functionare.
176
ZGOMOT SI VIBRATII Surse de zgomote si vibratii In perioada de executie Faza de santier, atat cea privitoare la activitatea de exploatare forestiera (defrisare, transport busteni, scoatere cioate, etc) cat si cea referitoare la executia propriu-zisa a proiectului cu toate lucrarile aferente de constructii montaj va genera probleme legate de emisiile de zgomot si vibratii. Nivelurile cele mai ridicate de zgomot si vibratii se vor inregistra in aceasta etapa prin: deplasarea utilajelor pentru defrisare, defrisare, transport material lemnos, extragere si transport cioate, nivelare partii, transport materiale de constructii, mobilizare utilitare si mijloace de transport pentru construcfii instalatii, lucrari specifice de constructie ca: turnare betoane, manipulare materiale (incarcaridescarcari) etc. Este semnificativ si nivelul de vibratii, datorat in principal intensificarii traficului mijloacelor auto de mare tonaj si nivelul de zgomot generat ca urmare a functionarii utilitarelor in zona. Vibratiile se pot propaga cu frecventa ridicata. Vibratiile propagate in materiale, la frecventa si intensitati ridicate, pot duce la dezagregari, chiar la dizlocari si prabusiri ale rocilor versantilor din vecinatate, dar se apreciaza ca acest lucru este improbabil datorita utilizarii de utilaje performante, cu capacitati adaptate la sarcina de munca. In timpul acestei etape, zgomote si vibratii produse vor fi resimtite in primul rand de muncitorii din zona culoarelor de lucru si de ecosistemul specific forestier existent in vecinatate. In perioada de exploatare Principalele surse de zgomot in exploatarea domeniului schiabil sunt statice si permanente, asociate functionarii motoarele ce actioneaza instalatiile de transport pe cablu. Motoarele principale fiind electrice produc un zgomot de intensitate redusa, iar motoarele termice, mai "zgomotoase" functioneaza cu intermitenta si pe durate scurte de timp. Corelat cu punerea in functiune a obiectivului de investitii, s-a prognozat intensificarea traficului in zona care are drept rezultat cresterea nivelului de zgomot si vibratii pe arterele rutiere din zona. Aceaste sursa poate fi perceputa ca factor de stres de catre turisti si ecosistemul specific forestier. Dupa realizarea investitiei nu se prognozeaza depasirea limitelor maxime admise de zgomot pentra zone turistice-de agrement, decat intermitent cu ocazia organizarii unor evenimente specifice statiunilor montane de schi (concursuri/ competitii sportive, spectacole s.a.).
177
Impactul prognozat produs de zgomot si vibratii In perioada de executie In aceasta etapa nu sunt receptori umani in zona, deoarece aceasta zona nu este locuita, iar turistii apar numai ocazional. Zgomotul produs de utilajele de lucru nu poate fi evitat, dar, data fiind distanta foarte mare fata de receptori, se apreciaza ca nivelul de zgomot va produce disconfort numai pentru angajati.. Conform HG 391/2005 ce transpune Directiva 2002/49/CE, predictia si evaluarea impactului zgomotului asupra mediului in timpul perioadei de executie a proiectului, va fi Lech=76,7d(B) in zona frontului de lucru si respectiv Lech=56,7dB in zona locatiilor sensibile. Impactul este semnificativ in zona frontului de lucru, redus in timp, pe perioada lucrarilor. Nivelul ridicat de zgomote si vibratii, va avea efect asupra faunei padurii, precum si deranjarea habitatului natural determinand retragerea animalelor in zone mai putin antropizate Niveluri ridicate de zgomote si vibratii, precum si deranjarea habitatului natural, va avea ca efect ireversibil, retragerea animalelor in zone mai putin antropizate. Nivelul ridicat de zgomote si vibratii va fi perceput cu o mai mare amplitudine la nivelul acestor reeeptori, determinand migratia spre alte zone mai ,,prielnice" supravietuirii. Conform STAS 10009-88 privind acustica urbana pentru zona analizata: parcuri, zone de recreere si odihna. nivelul de zgomot echivalent maxim admis este Loch= 45 dB(A) si curba de zgomot C7= 40 dB, In ceea ce priveste vibratiile, mai ales la folosirea utilajelor grele, obiectivul analizat este amplasat la distanta suficient de mare fata de asezarile umane, motiv pentru care nu se considera necesar sa se tina seama de problema aparitiei unor niveluri de intensitate a vibratiilor peste cele admise de SR 12025/1994. Impactul este semnificativ in zona frontului de lucru, redus in timp, pe perioada lucrarilor si provine din efect In perioada de exploatare Principalele surse generatoare de zgomot datorate exploatarii obiectivului sunt reprezentate de autovehiculele implicate in traficul rutier si de instalatiile de transport pe cablu. Dupa realizarea investitiei nu se prognozeaza depasirea limitelor maxime admise de zgomot pentra zone turistice-de agrement, decat intermitent cu ocazia organizarii unor evenimente specifice statiunilor montane de schi (concursuri/ competitii sportive, spectacole s.a.). In perioda de exploatare a proiectului se prognozeaza un impact minor asupra florei si faunei din vecinatate
178
SOLUL SI SUBSOLUL Surse de poluare a solului si subsolului In perioada de executie Sursele de poluare sunt specifice lucrarilor de santier si operatiilor necesare pentru amenajarea terenului in vederea realizarii obiectivelor propuse precum si realizarea constructiilor propriu-zise: defrisarea arborilor si a vegetatiei, scoaterea cioatelor, transportul masei lemnoase rezultate, decopertarea si transportul unor volume de steril, realizarea terasamentelor, a sapaturilor in vederea montarii pilonilor de sustinere si executiei retelelor edilitare, realizarii fundatiilor constructiilor propuse si realizarii santurilor si a rigolelor de colectare ape pluviale. In timpul lucrarilor de manevrare a pamantului se produc emisii de particule, acestea fiind direct proportionale cu continutul de particule mici (d < 75 m), invers proportionale cu umiditatea solului/pamantului si dupa caz, cu viteza de deplasare si cu greutatea utilajului. Aceste surse de praf sunt insotite de surse de emisie a poluantilor specifici motoarelor cu ardere interna, reprezentate de motoarele utilajelor care executa operatiile respective. Utilajele pot pierde carburant si ulei din cauza unor eventuale defectiuni tehnice. Neobservate si neremediate, aceste pierderi reprezinta surse de poluare a solului si subsolului, cantitati mari deversate riscand sa degradeze si calitatea apelor subterane. Poluanti directi, reprezentati in special de pierderile de produse petroliere care apar in timpul alimentarii cu carburanti, a reparatiilor, a functionarii defectuoase a utilajelor etc. La acestea se adauga pulberile rezultate in procesele de exploatare forestiera (rumegus) excavare, incarcare, transport, descarcare a pamantului pentru terasamente (praf). Atat asfaltul cat si betonul vor fi aduse la punctul de lucru de la statii de preparare ale beneficiarului Poluanti indirecti ai solului prin intermediul mediilor de dispersie, in special prin sedimentarea poluantilor din aer, proveniti din circulatia mijloacelor de transport, functionarea utilajelor de constructii. Substantele poluante prezente in emisii si susceptibile de a produce un impact sesizabil la nivelul solului sunt SO2, NOx si metalele grele. Poluanti accidentali, rezultati in urma unor deversari accidentale la nivelul zonelor de lucru sau cailor transport si de acces. Poluanti sinergici, in special asocierea SO2 cu particule de praf.
Trebuie mentionat si faptul ca lucrarile de terasamente desi nu sunt poluante, conduc la degradarea solului si induc modificari structurale in profilul de sol. Poluantii emisi in timpul perioadei de executie se regasesc in marea lor majoritate in solurile din vecinatatea fronturilor de lucru si a zonelor in care se desfasoara
179
activitati in perioada de executie. Un rol important la incarcarea solului cu diversi poluanti il au precipitatiile, care favorizeaza poluarea in adancime. In faza de realizare a proiectului, pentru apararea si conservarea lucrarilor impotriva unor eventuale eroziuni ale solului provocate de ploile torentiale si alunecari de teren sunt necesare executari de lucrari de consolidare a zonei partiilor de schi prin terasari, nivelari, fixari de soluri, inierbari, impaduriri laterale, preluarea apelor pluviale prin santuri laterale si imprejmuiri. Se apreciaza ca pantele fiind domoale, de circa 16-25%, nu se pot produce torenti in timpul ploilor abundente, care sa produca eroziuni si alunecari de teren. Se recomanda ca lucrarile de scoatere a cioatelor si amenajarea partiei prin padure sa sa se execute rapid si in perioade lipsite de precipitatii. In perioada de exploatare Poluantii care afecteaza calitatea solului in perioada de expolatare sunt cei rezultati ca urmare a: - traficului auto: noxe din gazele de esapament - eventuale pierderi de uleiuri si produse petroliere de la echipamentele si vehiculele ce deservesc activitatea si de la autovehiculele ce tranziteaza zona in urma intensificarii turismului - gestiunea necorespunzatoare a deseurilor menajere generate pe amplasament Din emisiile totale de poluanti rezultati ca urmare a traficului desfasurat pe drum, se estimeaza ca cea mai mare parte se vor depune pe distante de pana la 30 m pe solul din ambele parti ale carosabilului, concentratia, respectiv cantitatea depusa scazand semnificativ cu distanta fata de axul drumului. Se mentioneaza ca incepand cu anul 2005, s-a inceput o actiune de scoaterea din circulatie a autovehiculelor mai vechi de 12 ani, in special a celor de tonaj mare, care nu au motoarele dotate cu sisteme de retinere a poluantilor. Actualmente este in derulare programul Rabla. Prin masurile luate de modernizare a parcului auto si a actiunilor desfasurate in scopul reducerii emisiilor din transporturi compozitia gazelor de esapament s-a modificat in sensul micsorarii emisiilor de particule in suspensie solida, emisiilor de NOX, SO2, a CO2, a plumbului si a COV-urilor. Impact prognozat asupra solului si subsolului In perioada de executie Principalul impact asupra solului in perioada de executie este consecinta schimbarii categoriei de folosinta a terenului forestier si a celui agricol de pe golul alpin in zona de turism, agrement sport - turism si dotari. Formele de impact identificate in perioada de executie pot fi: Aparitia fenomenelor de deranjare a solului prin schimbarea folosintei terenului (se pot induce modificari structurale in profilul de sol) si de eroziune a solului, cauzate de indepartarea orizonturilor superioare; inlaturarea stratului de sol vegetal si deteriorarea stratelor datorita scoaterii cioatelor precum si construirea unui profil artificial prin lucrarile de terasamene executate pe ampriza partiei.
180
Izolarea unor suprafete de sol, fata de circuitele ecologice naturale, prin betonarea acestora. Depozitari necontrolate de materiale si deseuri, deversari accidentale ale unor substante/compusi direct pe sol. Potentiale impurificari datorita depozitarii necontrolate a deseurilor menajere, a materialelor de constructie sau a deseurilor tehnologice. Potentiale scurgeri ale sistemelor de colectare ape uzate.
Se apreciaza ca nu se va produce un impact suplimentar asupra solului datorita ocuparii temporare de terenuri pentru accese provizorii, platforme, baze de aprovizionare si productie, organizarea de santier, etc, intrucat prima organizare de santier se va realiza pe un teren ce va fi in final ocupat de platforma de parcare, iar aprovizionarea cu materiale de constructii se va face din baza de productie Obarsia Lotrului, nefiind necesare depozitari intermediare. In cazul de fata, terenul pregatit pentru executia partiei de schi prin defrisare, decopertare ramane permanent ocupat, reconstructia ecologica facandu-se prin insasi realizarea proiectului (inierbarea partiei, plantari laterale, spatii verzi, etc). Efectele poluantilor atmosferici asupra solului se vor manifesta cu preponderenta pe solurile aflate pe amplasament si in imediata vecinatate. Se considera existenta unei zone sensibile pana la distanta de 30 m fata de operatiunile de executie desfasurate. Impactul pentru perioada de executie este caracterizat ca negativ moderat, pe termen scurt, local ca arie de manifestare si cu unele efecte reversibile prin lucrari de refacere ecologica si inierbarea partiei. In perioada de exploatare Principalii poluanti eliminati prin gazele de evacuare ale autovehiculelor sunt: monoxidul de carbon (CO), oxizii de azot (NOx), hidrocarburi parafinice si aromatice (Hc), oxizi de sulf (SO, SO2), particule (fum) in cazul alimentarii cu combustibili diesel - plumb si compusi ai plumbului formati la utilizarea aditivilor pe baza de plumb. Acest fenomen se poate manifesta pe breteaua de acces si in parcarea de la cota 1320, prevazuta cu 400 de locuri. Pe langa efectul direct al acestor poluanti asupra mediului, mai exista si efecte indirecte. Atmosfera este spalata de ploi, astfel incat poluantii din aer sunt transferati in ceilalti factori de mediu (apa de suprafata si subterana, sol, vegetatie, fauna) si pot in final sa afecteze sanatatea omului. In perioada de exploatare o problema ar putea fi depozitarea ilegala pe sol a deseurilor menajere si asimilabile rezultate de la activitatea de turism care se va desfasura. Se apreciaza ca nu vor interveni schimbari in calitatea si structura solului si subsolui, decat in cazul unor deversari accidentale datorate defectiunilor retelei de canalizare si statiei de epurare a apei uzate si a neinterventiei la timp a celor abilitati.
181
Caracterizarea impactului este data de urmatoarele atribute: impact negativ minor atat direct cat si indirect, cumulativ, pe termen lung. BIODIVERSITATEA - FLORA SI FAUNA Surse de poluare In perioada de executie In perioada de executie a lucrarilor propuse, sursele posibile de afectare a biodiversitatii sunt cele aferente atat organizarii de santier ce va fi amplasata in zona de la baza partiei cat si cele aferente executiei propriu-zise a lucrarilor, inclusiv a defrisarilor de padure. Sursele si modalitatea de afectare sunt diferite in functie de lucrarile executate, astfel: Surse aferente lucrarilor executate pe terenuri forestiere Organizarea de santier cu manevrari de pamant, sapaturi, imprumut, depozitari materiale, deseuri, trafic greu pentru materiale si utilaje Lucrari de defrisare presupun deplasarea utilajelor pentru defrisarea propiu- zisa, transport material lemnos, extragere si cioate, nivelare Lucrari de constructii Depozitari Transport materiale. Lucrari de constructii Depozitari Transport materiale gropi de transport defrisare, transport
Surse aferente lucrarilor executate pe golul alpin -
In perioada de realizare a proiectului sursele de impact rezulta din activitatea de santier, activitatea de exploatare forestiera, realizare de constructii montaj, activitatea umana si traficul pe amplasament si consta in zgomot, vibratii si noxe de trafic. Aceste surse sunt active in perioada de circa 2 ani, cu precadere in sezonul de primavara vara - toamna, pe timpul zilei si sunt limitate la amplasament.. Ecosistemele naturale limitrofe vor fi afectate prin aparitia de factorilor de stres datorati lucrarile directe efectuate - defrisare, denudare, decopertare. In timpul lucrarilor de executie, prin deplasarea utilajelor pentru defrisare, defrisarea propiu- zisa, transport material lemnos, extragere si transport cioate, nivelare, transport materiale de constructie, executie lucrari specifice de constructie ca turnare betoane, manipulare materiale (incarcari-descarcari), transport materiale diverse (utilaje, conducte diferite, racorduri, cabluri, etc), se vor produce emisii de praf si noxe de trafic, zgomote si vibratii resimtite atat de muncitorii din zona de lucru cat si de fauna de pe amplasament si din vecinatate. Lucrarile efectuate pe golul alpin vor fi de mai mica amplare, vor consta in principal in sapaturi si betonari pentru amplasarea stalpilor de sustinere al instalatiilor de
182
transport pe cablu si vor produce efect strict local, asupra vegetatiei pe suprafete reduse. Diferitele categorii de deseuri (organice, minerale, sintetice) generate pe parcursul desfasurarii organizarii de santier: fragmente de arbori, sol excavat, beton, cabluri, fragmente de metal, scapari de carburanti, materiale de sudura, sticla, plastic, hartie, ape reziduale, deseuri organice se pot constitui in surse de poluare daca nu sunt atent gestionate si eliminate de pe amplasament in mod controlat. In perioada de exploatare In perioada de exploatare sursele de impact rezulta din activitatea instalatiilor de transport pe cablu, activitatea umana si traficul pe amplasament si consta in zgomot, vibratii si noxe de trafic. Aceste surse sunt active cu precadere in sezonul de iarna, timp de circa 70 de zile, in vacante si la sfarsit de saptamana, se produc in general in perioada diurna si sunt limitate la amplasamentul partiilor, cailor de circulatie si parcare. Impact prognozat In perioada de executie Impactul asupra mediului se manifesta mai mult in etapa de realizare a proiectului si in speta la nivelul ecosistemului specific forestier in faza de defrisare, cand se constituie in factor de perturbare si stres, pentru biodiversitate. Principalele efecte negative asupra ecosistemelor cauzate de realizarea prezentului proiect pot fi clasificate astfel: o Pierderea de habitate amenajarea instalatiilor de transport pe cablu, a constructiilor si a infrastructurii de transport aferente acestora implica in mod direct si pierderea de suprafete de teren si implicit pierderea de habitate Poluare fizica: cresterea nivelului de zgomot si a vibratiilor Poluare chimica: generarea de noxe de trafic cu efect in special asupra speciilor/habitatelor din imediata vecinatate.
o o
Din analiza impactului asupra speciilor de animale si plante raportat la investitia propusa, se diferentiaza: Modificari ale suprafetelor biotopurilor de pe amplasament pierderea unei suprafete de teren forestier din care o parte este situata in sit Parang-arie protejata si pierderea unei suprafete de pajiste alpina situata de asemenea in situl Parang, ca suprafata utila speciilor de pasari, animale si plante. Totusi nu exista impact semnificativ asupra unor specii protejate de plante, animale sau pasari deoarece: o Proiectul utilizeaza o suprafeta de teren de 21 ha, din care 9,919 ha presupune defrisare, 0,995 ha scoatere din circuitul agricol si 0,2374 ha defrisare temporara; habitatul de molidis existent in aria de proiect este constituit din molidis pur, specie comuna, cu mare capacitate de regenerare. Habitatul ocupa o suprafata de circa 30 % in situl Parang, deci este un habitat intins si usor adaptabil la conditiile pedoclimatice; cea mai mare parte a
183
terenului defrisat se va revegeta; terenul efectiv ocupat de contructii este relativ mic, deoarece contructiile aferente instalatiilor de transport pe cablu nu reprezinta constructii compacte sau de dimensiuni individuale mari; pe golul alpin nu se va schimba structura terenurilor in vederera amenajarii partiilor, amplasamentul prezentand conditiile necesare desfasurarii activitatii turistice; terenul ce se va scoate din circuitul agricol si care va fi ocupat cu constructii este ocupat in prezent de specii de ierburi comune. o Materialele de constructii utilizate (beton, otel, lemn) nu sunt poluanti de natura majora (clasa mare de nocivitate sau perioada indelungata de biodegradabilitate); Obiectivul va functiona doar pe timp de iarna, cand terenul va fi acoperit cu un strat considerabil de zapada, fara sa afecteze habitatele caracteristice din zona. Activitatea in sine propusa de acest proiect nu prezinta riscuri semnificative de degradare a zonelor de interes comunitar. Pe golul alpin impactul creat in timpul lucrarilor de executie este local si reversibil in timp.
Perturbarea faunei prin activitatile de constructie/organizare de santier si ulterior prin functionarea telegondolei, telescaunului si teleschiurilor: o Nivelul zgomotului din timpul activitatilor de constructie se va situa in jurul valorii de 70 d(B), insa lucrarile sunt limitate in timp si spatiu; Utilajele si echipamentele utilizate in timpul realizarii proiectului si ulterior, nu produc vibratii si nici zgomote peste limita admisibila, deci nu sunt necesare masuri speciale de protectie Lucrarile se vor executa in timp cat mai scurt si corelat cu perioadele de vegetatie ale padurii si cu perioadele de rut si cuibarit pentru evitarea disturbarii speciilor si habitatelor; zona proiectului nu este cuprinsa in rutele de migrare ale pasarilor (sursa SOR). Programul de schiat se va desfasura doar cateva luni in cursul unui an, pe timp de iarna, iar activitatile desfasurate in acesta perioada nu presupun o crestere semnificativa a nivelului de zgomot din zona sau a poluantilor Pe golul alpin, activitatea de realizare a partiilor de schi nu prezinta un impact semnificativ asupra biodiversitatii, dat fiind faptul ca: Nu se vor executa lucrari de nivelare sau de schimbare a substratului, in ceea ce priveste amenajarea partiilor de schi, terenul ramanad neschimbat Nu se vor evacua ape uzate menajere sau tehnologice de pe amplasament Suprafata efectiv ocupata de constructii este redusa (2 statii telegondola, 2 statii telescaun, 17 piloni) Obiectivul va functiona doar pe timp de iarna, neafectand substratul vegetal sau structura habitatelor din zona.
184
Emisiile provenite de la mijloacele de transport (ATV, Ratrak) echipamentele folosite (generatoare electrice) sunt nesemnificative.
si
de
la
In privinta habitatului de molidis facem precizarea ca in Romania acesta ocupa o arie foarte mare (subzona coniferelor este ocupata in special de molidisuri care se intind sub forma de benzi in lungul intregului lant carpatic); in zona de proiect molidisul ocupa 28 %, iar in cadrul siturilor ocupa circa 30 % in Parang deci este un habitat intins si usor adaptabil la conditiile pedoclimatice. Facem precizarea ca din testarile in culturi experimentale a unor proveniente pentru specia de molid (Picea abies) se releva faptul ca provenientele romanesti testate dispun de un fond de gene foarte valoros, inregistrand performante de crestere si adaptare (Gh Parnuta si colaboratorii ICAS Bucuresti). Implementarea proiectului nu pune in pericol habitatul de tipul 9410 paduri acidofile de Picea abies si nu poate duce la disparitia speciei de molid (picea abies). Pajistile de pe golul alpin vor fi afectate in perioada de executie a proiectului prin lucrarile de construire a cladirilor functionale de la cota 1850 si de pe creasta (cota 1965), prin montarea pilonilor si realizarea statiilor de intoarcere ale echipamentelor de transport pe cablu, fiind scoase din circuitul agricol 0,955 ha, dar lucrarile se vor executa pe cat posibil cu ajutorul elicopterului, astfel incat prejudiciile asupra zonelor limitrofe sa fie minime. In perioada de exploatare Dupa punera in functiune nu se prevad situatii care sa genereze un impact semnificativ asupra biodiversitatii din zona. Poluantii care pot afecta calitatea aerului atmosferic, apei si solului in perioada de expolatare si care ar putea influenta imlicit biodiversitatea, sunt cei rezultati ca urmare a: traficului auto functionarii generatoarelor de curent electric functionarii instalatiilor de transport pe cablu depozitarii deseurilor menajere in alte zone decat in cele special amenajate.
In concluzie impactul generat de proiect asupra de biodiversitatii dupa punerea sa in folosinta este nesemnificativ, fara influente majore asupra speciilor de plante si animale din zona. Se impune insa verificarea periodica a celor doua generatoare de curent electric folosite si verificarea si curatarea corespunzatoare a rigolelor si caminelor decantoare. PEISAJUL Impact prognozat in faza de executie Efectul negativ asupra peisajului va fi restrans numai la perioada de executie a proiectului, de aceea prin graficele de lucrari se va prevedea o esalonare a executiei pe etape in perioade cat mai scurte de lucru
185
Impact prognozat in faza de exploatare Prin finalizarea investitiei, peisajul local va suferi, modificari semnificative. Amintim faptul ca este vorba de aparitia unei infrastructuri turistice de agrement moderne,ce are ca scop amenajarea domeniului schiabil, solutiile tehnice si constructive vor fi armonizate cu cadrul natural existent si vor respecta toate normativele si legislatia in vigoare Directiva 85/377 CEC privind evaluarea de mediu a proiectelor de investitii. Dupa finalizarea lucrarilor de constructii/ montaj, dupa retragerea din zona amplasamentului a utilajelor si echipamentelor specifice perioadei de constructie si dupa efectuarea lucrarilor de refacere a terenului degradat, nu se prognozeaza generarea unui impact asupra peisajului. Se apreciaza ca in perioada de exploatare a proiectului impactul asupra peisajului va fi pozitiv. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC Impact prognozat in faza de executie In faza de executie, proiectul va avea un efect pozitiv asupra dezvoltarii economice din zona datorita crearii oportunitatilor de locuri de munca pe termen scurt legate de activitatile de constructii. Forta de munca necesara realizarii proiectului se estimeaza la circa 30 de persoane angajate pe durata lucrarilor. In aceasta perioada exista, dupa cum s-a specificat, surse de poluare, dar zona este nelocuita. Din acelasi motiv nu este cazul afectarii unor obiective de interes public sau locuinte. Impact prognozat in faza de exploatare In faza de exploatare, proiectul va avea un efect pozitiv asupra dezvoltarii economice din zona datorita crearii oportunitatilor de locuri de munca. Aceste dezvoltari vor avea un preponderent caracter de servicii si de activitati de intretinere a dotarilor care prezinta impact redus asupra factorilor de mediu. Proiectul este o investitie pe termen lung ce va influenta pozitiv modul de viata si sanatatea populatiei si va creste substantial venitul sectorului public. Nivelul de poluare generat de emisiile din traficul rutier de la baza partiilor de schi nu va genera situatii critice legate de sanatatea turistilor. 10.6. ANALIZA ALTERNATIVELOR Proiectul este relativ complex, din punctul de vedere al obiectivelor investitionale, lucrarile fiind de amploare. Alternativa 0 Tratarea optiunii fara proiect sau a alternativei 0 este foarte clara, deoarece in prezent consecintele negative asupra Judetului Valcea, dar si asupra statiunilor balneare din imprejurimi, ar fi urmatoarele:
186
Mentinerea la un nivel scazut a veniturilor unui segment important al populatiei locale Reducerea veniturilor din turism ale regiunii, puternic dependenta de activitatea de turism, datorita lipsei de informare a turistilor romani si straini vizitatori ai Judetului Valcea si ai Regiunii Oltenia Cresterea nivelului de saracie din zona Neutilizarea la capacitate optima a unor resurse ale zonei, economice, umane, turistice, naturale, etc Limitarea numarului de turisti sositi in zona, ca urmare a neutilizarii statiunii la capacitate maxima.
Se poate spune ca din punct de vedere calitativ, factorii de mediu apa, aer, sol, vegetatie, peisaj vor avea de suferit prin continuarea starii actuale, din urmatoarele cauze, care reprezinta si difunctionalitatile zonei:
q
pe golul alpin activitatea de baza pe timpul verii o constituie prezent aflat in dificultate prin interzicerea transhumantei.
pasunatul, in
in padure se desfasoara numai activitati de exploatare forestiera ce nu aduc prosperitate intregii comunitati ci numai celor ce exploateaza nemilos masa lemnoasa . exploatarile forestiere ilegale pot cauza eroziuni ale solului, alunecari de teren, intarzierea reimpaduririlor in zonele cu padure defrisata, astfel incat versantii goliti au un aspect dezolant depozitarea cu caracter provizoriu, pe marginea drumului national a bustenilor proveniti din exploatare, pana la incarcarea in mijloacele de transport are efecte negative asupra peisajului si asupra calitatii drumului national culegerea fructelor de padure si a ciupercilor este o actiune de supravietuire a muncitorilor disponibilizati din activitatea miniera de pe valea Jiului si a celor din judetele Valcea si Gorj. Fenomenul nu poate fi stopat, este prezent pe toata perioada de vara si toamna, pe intreg teritoriul din bazinul Lotrului, familii intregi traind aici in colonii improvizate avand conditii de viata greu de suportat cu risc de imbolnavire si chiar de deces. apar depozite de deseuri menajere si in special nebiodegradabile, de obicei in imediata vecinatate a apelor (sticle de plastic, cutii de conserve) ca rezultat al activitatilor turistice neorganizate (amplasari de corturi pe perioada verii); datorita situarii zonei in arii protejate de interes comunitar (SCI Parang si SCI si SPA Frumoasa) si apropierea de rezervatiile naturale de pe teritoriile comunelor Voineasa si Malaia, practicarea turismului necontrolat, prezenta turistilor pe trasee insuficient marcate si neomologate, lipsa educarii si informarii acestor turisti vis-a vis de importanta speciilor existente constituie un pericol pentru conservarea acestora: pot aparea fenomene de distrugere, braconaj, etc. pasunatul necontrolat al ovinelor, caprinelor si bovinelor poate duce la un pasunat excesiv in pasunile alpine accesul ATV-urilor pe pasunea alpina, fara restrictii, lasa santuri adanci, fiecare iesire marind aria distrusa, iar odata stratul vegetal indepartat, urmele se adancesc devinind albie pentru torente, iar degradarea solului devine ireversibila lipsa infrastructurii de agrement turistic si sportiv mentin o zona ce prezinta un mare potential turistic la un nivel slab de dezvoltare, fara perspective, practicarea in continuare a unui turism necontrolat si ocazional conducand mai
q q
187
degraba la fenomene de degradare ale mediului si la importante pierderi economice pentru Judetul Valcea. Alternativa 1 In aceasta alternativa vor fi prevazute: telegondola pentru deservirea partiilor pana la cota 1965 m, un telescaun si doua teleschiuri. Alternativa 1 este alternativa de proiect descrisa in documentatie, fiind cea recomandata. Implementarea proiectului investitional va asigura urmatoarele avantaje: Cresterea oportunitatilor de afaceri in zona, prin aparitia si dezvoltarea unui sector de activitate insuficient exploatat pana in prezent Noi oportunitati de realizare de investitii in zona, in sectoare precum turismul, constructiile, afaceri, comertul, alimentatie publica, invatamant, cultura Indirect, cresterea veniturilor autoritatilor locale prin taxe si impozite locale Sustinerea si dezvoltarea mediului de afaceri din regiune, ca urmare a dezvoltarii infrastructurii, insuficient exploatate pana in prezent Cresterea gradului de ocupare a populatiei din zona (statiuni si localitati din imprejurimi) in activitati economice si implicit cresterea veniturilor acestora si reducerea ratei somajului Indirect, prin cresterea incasarilor din turism, prin atragerea de noi turisti Reducerea sezonalitatii. Aspecte de mediu: alternativele studiate au avut ca scop realizarea unui impact minim posibil asupra mediului iar traseul stabilit pentru partia de schi se incadreaza foarte bine in realizarea acestui scop o traseul propus pentru telegondola si pentru partia de schi prin padure reuseste sa evite afectarea rezervatiei naturale Jnepenisul Miru Bora, aflat la o departare de peste 500 m, fara sa creeza presiuni suplimentare in aceasta zona protejata. o traseul propus afecteaza in mica masura aria protejata SCI Parang, suprafata fiind cea minim posibila realizarii partiei. Suprafata de padure defrisata este minim posibila pentru realizarea scopului propus. . Alternativa 2 In aceasta alternativa au fost prevazute: un telescaun cu 8 locuri de la baza partiei pana la cota 1850 m, un teleschi de la cota 1850 m pana in Varful Mioarele la cota 1965 m, un telescaun si doua teleschiuri. Cele doua alternative s-au analizat pe baza: aspectelor tehnice: capacitatea de transport, confortul oferit la imbarcare si in timpul transportului economice: costul de achizitie al instalatiei de mediu: impactul asupra biodiversitatii prin suprafata mai mica de padure defrisata si asupra factorilor de mediu apa, aer, sol prin numarul diferit de lucrari de constructii pentru fundatii, etc.
In urma analizei, Alternativa 1 a obtinut punctajul maxim, fiind cea recomandata.
188
10.7. MONITORIZAREA Faza de executie Se propune monitorizarea periodica a performantelor activitatii cu privire la protectia mediului atat in organizarea de santier cat si la executia lucrarilor de catre antreprenorul general si de catre beneficiar. In acest scop, fiecare entitate va desemna o persoana sau va apela la o firma specializata in vederea luarii tuturor masurilor pentru monitorizarea activitatii, protectia factorilor de mediu, incadrarea in graficul de lucru, pastrarea evidentelor si raportarea la termen la autoritati. Avand in vedere durata lunga de viata a proiectului, precum si probabilitatea extrem de ridicata de extindere ulterioara a duratei sale de viata, nu se considera necesara evaluarea fazei de inchidere finala a amplasamentului proiectat. Constructorului ii va reveni obligatia de a reda terenurile ocupate temporar la forma initiala, zonele afectate vor fi curatate si nivelate, portiunile de drum nefolosite precum si variantele provizorii de circulatie dezafectate, iar terenul readus la starea initiala, prin acoperirea cu pamant vegetal si plantarea de vegetatie. In vederea supravegherii calitatii factorilor de mediu si a monitorizarii activitatii se propune numirea de catre beneficiarul proiectului a unui responsabil, care sa efectueze o monitorizare periodica a performantelor activitatii de turism cu privire la protectia mediului. Faza de exploatare In vederea supravegherii calitatii factorilor de mediu si a monitorizarii activitatii se propune numirea de catre beneficiarul proiectului a unui responsabil, care sa efectueze o monitorizare periodica a performantelor activitatii de turism cu privire la protectia mediului. Pentru monitorizarea indicatorilor specifici activitatii proprii se vor tine la zi evidentele interne ale intretinerii echipamentelor de protectia mediului (starea rigolelor, caminelor, decantoarelor, separatorului de hidrocarburi, statiei de epurare, decolmatari, curatiri, vidanjari, etc) si gestiunea deseurilor. 10.8. SITUATII DE RISC Posibilitatea aparitiei unor accidente cu impact semnificativ asupra mediului A fost analizata probabilitatea de aparitie a potentialelor accidente legate de proiectul ce se va implementa si au fost evaluate masurile de control propuse pentru reducerea lor prin implementare, prin proiectare sau management. Au fost analizate atat riscurile naturale, cat si cele tehnologice. Fenomene de risc natural si antropic Realizarea proiectului implica o serie de riscuri naturale si antropice care pot produce efecte adverse asupra mediului:riscul seismic s iriscul hidrologic
189
Riscul geomorfologic Studiul geotehnic intocmit de SC Befac SRL nu mentioneaza riscuri geomorfologice. Intrucat amenajarile nu se dezvolta in apropierea versantilor ele nu pot fi afectate de alunecari de teren, creare de torenti sau caderi de stanci. Pentru realizarea partiilor de schi si a instalatiilor aferente de transport pe cablu se vor crea culoare prin indepartarea vegetatiei forestiera, lucru ce ar putea contribui la instabilitatea solului. Se apreciaza ca datorita pantelor domoale ale traseelor partiilor si a masurilor care se iau pentru amenajarea partiilor prin inierbarea terenului defrisat si consolidarea partilor laterale prin plantarea de perdele laterale de arbori, riscul de degradare a solului se micsoreaza semnificativ. Riscul producerii de avalanse Configuratia ternului din zona studiata unde vor fi amplasate principalele dotari de transport pe cablu si alimentatie publica, precum si traseele partiilor abordate in proiect sunt ferite de producerea avalanselor. Practic traseele partiilor ocolesc zona de stancariilor si abrupturilor unde se produc aceste fenomene. Nu exista riscul producerii de avalanse Riscul geotehnic El este dat de constitutia litologica a terenului din zona de influenta a fundatiei constructiilor, in special a celor cu regim de inaltime de peste P+1 dar care sunt reduse ca numar. Se va retine la orice element de fundare ca adancimea de inghet este de 1,0 m si ele vor trebui conformate ca atare si tinand cont de litologia terenului de fundare. 10.9. ACCIDENTE POSIBILE SI MASURI DE PREVENIRE In faza de executie. Acestea sunt de tipul celor care se produc pe santierele de constructii, fiind generate de indisciplina si de nerespectarea de catre personalul angajat a regulilor si normativelor de protectia muncii sau/si de neutilizarea echipamentelor de protectie, fiind posibile in legatura cu urmatoarele activitati: - lucrul cu utilajele si mijloacele de transport - circulatia rutiera interna si pe drumurile de acces - incendii din felurite cauze - surpari de maluri - striviri de catre elemente in cadere. Cu exceptia incendiilor, aceste tipuri de accidente nu au efecte asupra mediului inconjurator, avand caracter limitat in timp si spatiu, dar pot produce pierderi de vieti omenesti sau invaliditate. Deasemenea ele pot avea si efecte economice negative prin pierderi materiale si intarzierea lucrarilor.
190
In ceea ce priveste prevenirea si stingerea incendiilor, se recomanda respectarea legislatiei in domeniu referitor la utilizarea focului deschis in padure si in apropierea acesteia si dotarea amplasamentului cu mijloace de stins incendii. Aceste masuri trebuie luate de antreprenorul general si de subcontractanti cu respectarea Legislatiei romanesti privind Protectia si Securitatea in Munca, Situatiile de urgenta, Regimul deseurilor si altele. Deasemeni se vor respecta prevederile Proiectelor de executie, a Legilor si normativelor privind calitatea in constructii. In faza de exploatare Aceste accidente sunt in principal: accidente de circulatie propriu zise ce se produc din cauza nerespectarii reglementarilor in vigoare, imputate de obicei vitezei excesive: ciocniri, tamponari, derapari, rasturnari produse indeosebi cu ocazia depasirilor fara asigurarea necesara. accidente datorate conditiilor meteorologice nefavorabile: ceata, polei, zapada, furtuni cu vanturi puternice, grindina. accidente grave ca urmare a unor defectiuni tehnice la instalatiile de transport pe cablu: cedarea franelor, ruperi ale diverselor componente mecanice, defectiuni la instalatia electrica, etc. accidente datorate strict operatorilor instalatiilor de transport: consumul de alcool, oboseala, infarct sau accidente cerebrale incendii.
In perioada de exploatare a domeniului schiabil, pentru prevenirea accidentelor si minimizarea efectelor acestora se recomanda: - asigurarea iluminatului si a pazei - amplasarea de indicatoare de semnalizare privind regimul de viteza si prioritati, amplasate astfel incat sa permita participantilor la trafic sa le perceapa si sa actioneze - aplicarea de masuri tehnice de intretinere a instalatiilor de transport pe cablu amplasarea de interdictii si atentionari privind regulile de utilizare a instalatiilor de transport si a partiilor de schi - delimitarea zonelor de schiat si interzicerea accesului in zonele protejate - oprirea instalatiilor de transport si a activitatii de schiat in perioadele cu conditii meteo nefavorabile (ceata, vant puternic, viscol, etc) - intretinerea mijloacelor de intarventie si a celor de stins incendii. 10. 10. DESCRIEREA DIFICULTATILOR Dificultati tehnice Nivelul de detaliere solicitat de legislatia de mediu nu este corelat in totalitate cu legislatia nationala, avand in vedere faptul ca multe dintre detaliile solicitate, cum ar fi, de exemplu, identificarea si analizarea alternativelor pentru organizarea de santier, pentru gropi de deseuri de constructii se face la faza de Proiect Tehnic doar la nivel de recomandare.
191
Modificarea legislatiei in perioada de elaborare a raportului de mediu (Ordinul 135/2010) a dus la reluarea procedurii si la elaborarea mai multor forme ale documentatiei. Dificultati practice Timpul de elaborare a lucrarii nu permite analizarea detaliata a conditiilor pe amplasament, fiind binecunoscut faptul ca pentru analizarea conditiilor biologice si hidrologice sunt necesare analize sistematice, pe o perioada de cel putin un an de zile. In privinta siturilor Natura 2000, la data elaborarii raportului de mediu siturile abia au fost atribuite in custodie si nu sunt intocmite planurile de management. In lipsa unor studii stiintifice aprofundate privind biodiversitatea in zona de proiect a fost necesara alocarea unui timp mult mai mare pentru analiza in teren din partea evaluatorului. La elaborarea memoriului de prezentare si a raportului se solicita date de proiect tehnic ce nu sunt in totalitate disponibile la data elaborarii documentatiei de mediu, intrucat nu sunt elaborate caietele de sarcini pentru proiect. Conditiile din acordul de mediu vor fi preluate in totalitate la elaborarea caietelor de sarcini si documentatiei tehnice de executie. 10. 11. EVALUAREA IMPACTULUI SI METODE INTERPRETATIVE 10.11.1. Evaluarea impactului rezidual Se apreciaza ca dupa implementarea proiectului, impactul rezidual va fi redus cu conditia respectarii masurilor de reducere a impactului pentru fiecare factor de mediu in parte. 10.11.2. Evaluarea impactului cumulativ - relatia cu proiecte existente sau planificate Reglementarea urbanistica a realizarii proiectului Dezvoltarea infrastructurii de agrement in statiunea turistica Voineasa, Judetul Valcea s-a efectuat prin Planul Urbanistic Zonal si respectiv Regulamentul Local de Urbanism din Comuna Voineasa, care prevede realizarea in prima etapa a investitiei analizate in prezentul raport. In raportul de mediu pentru PUZ s-au analizat efectele cumulate ale acestui proiect si interactiunile sinergice cu celelalte proiecte propuse prin PUZ. Suprafata reglementata urbanistic prin PUZ este de 565 ha si reprezinta zona de nord a Muntilor Latorita intre Muntii Carbunele-Bora-Miru delimitati de valea Carbunele si Muntii Pietrele Vidrutei-Mogosu delimitati de Valea Pietrele Vidrutei. Pentru o mai buna analiza a situatiei existente si coerenta a propunerilor de rezolvare urbanistica zona studiata a fost impartita in patru subzone. Conform PUZ, teritoriul pe care se va realiza proiectul este situat integral in subzona A-Mioarele. Proiectul analizat reprezinta prima investitie ce se va realiza in Etapa I, in perioada 2010-2012 si presupune executia unui proiect pe o suprafata de 21 ha, defrisarea unei suprafete de teren de 9,919 ha dintre care 3,9 ha situate in situl
192
Parang si scoaterea din circuitul agricol a unei suprafete de 0,995 ha din totalul de 10,081 ha pe golul alpin. Etapele urmatoare se vor desfasura dupa anul 2012. In perioada actuala in zona se desfasoara alte doua proiecte ce au in vedere modernizarea DN 7A si DN 67C ce se intalnesc in Obarsia Lotrului si asigura accesul la amplasament. Implementarea proiectului analizat va modifica complet zona creand premisele dezvoltarii unei noi statiuni in conditii de protectie a mediului. Dezvoltarea zonei cu functiunea de turism va determina urmatoarele forme principale de impact: - impact pozitiv semnificativ asupra functionalitatii mediului urban, populatiei si sanatatii umane, mediului economic si social, a peisajului. - impact atat pozitiv cat si negativ asupra calitatii solului: prin defrisarea padurii creste riscul degradarii solului prin eroziune si denudare, dar prin prevederea de lucrari de consolidare, inierbare, plantare perdele laterale, solul este stabilizat - fara impact asupra factorilor climatici si asupra apei - impact negativ nesemnificativ asupra calitatii aerului: prin intensificarea traficului in zona cresc emisiile de noxe si nivelul de zgomot - impact pozitiv prin inierbarea partiilor, crearea de perdele laterale si perimetrale si crearea de noi habitate prin impadurire si impact negativ asupra biodiversitatii, florei si faunei limitat la aria propusa pentru defrisare inclusiv prin stres si efect de margine Prin realizarea proiectelor de modernizare a drumurilor din zona va creste accesibilitatea, dar totodata se vor reduce poluantii de trafic prin aplicarea covorului asfaltic, astfel ca impactul produs de dezvoltarea infrastructurii turistice va fi redus, cu conditia respectarii prevederilor din acest raport. In ceea ce priveste proiectele viitoare, impactul produs de implementarea lor va putea fi tinut sub control cu conditia realizarii lor in conditiile stabilite prin avizul pentru PUZ Comuna Voineasa si numai dupa obtinerea acordului de mediu pentru fiecare proiect in parte. 10. 11.3. Evaluarea globala a impactului In scopul aprecierii impactului activitatilor umane asupra mediului, cat si pentru urmarirea evolutiei in timp a fenomenului de poluare se utilizeaza diferite metode de evaluare globala a starii mediului la un moment dat. Metoda matriciala este o metoda de abordare de tip calitativ a evaluarii globale a impactului prin identificarea indicatorilor care caracterizeaza sistemul. Interpretarea matricei evaluate arata ca promovarea investitiei va genera un impact redus asupra mediului si ca acesta va fi compensat prin noile functiuni create in cadrul obiectivului. Nota medie situeaza evaluarea globala a obiectivului analizat in categoria impactelor reduse, reversibile si foarte aproape de nivelul ecosistemului antropizat dar stabil. Metoda rapoartelor-metoda Rojanski: se bazeaza pe exprimarea cantitativa si calitativa a starii mediului cu ajutorul unui indicator bonitativ rezultat dintr-un raport intre valoarea ideala si valoarea la un moment dat a unor indicatori de calitate specifici pentru factorii de mediu analizati.
193
1. Pentru faza de realizare a investitiei Factorul de mediu apa va fi afectat prin cresterea locala a turbiditatii in special in perioada de realizare a drenului si retelelor de alimentare cu apa potabila si tehnologica. Factorul de mediu aer va fi afectat calitativ prin partcule in suspensie, noxe de trafic si zgomot. Factorul de mediu sol este afectat in primul rand prin schimbarea folosintei, dar la nivelul acestui factor de mediu care se constitue ca interfata de contact si acumulare se integreaza efectele poluarii celorlati factori de mediu (apa si aer). De asemenea lucrarile de sapaturi si umpluturi vor modifica caracteristicile solului, tinand cont de adancimea de fundare si de lucrarile de stabilizare. Factorul de mediu biodiversitate este afectat prin defrisare si prin realizarea constructiilor de pe golul alpin (statii de telegondola, de telescaun, stalpi). Afectarea este directa, dar de scurta durata, dupa care sistemul se va reechilibra prin revegetare. Prin masurile de protectie aplicate nu vor aparea fenomene de margine, iar animalele si pasarile isi vor modifica aria de hranire. Pentru evaluarea impactului de mediu in perioada de realizare a obiectivului studiat in conditiile respectarii integrale a proiectului, normelor tehnice, avizelor si recomandarilor facute, au fost acordate note de bonitate celor patru factori de mediu luati in considerare. IPG obtinut de 1,252 reprezinta o valoare apropiata de valoarea corespunzatoare mediului natural neafectat (1.00), ceea ce arata ca afectarea calitatii si stabilitatii generale a factorilor de mediu este nesemnificativa in ipoteza pentru care aceste calcule au fost facute si anume aceea a respectarii tuturor prescriptiilor tehnice si recomandarilor la realizarea acestui obiectiv. 2. Pentru faza de functionare a obiectivului Factorul de mediu apa preia apele epurate local prin deversarea acestora in apele de suprafata (apele menajere, pluviale si de spalare platforme betonate). Factorul de mediu aer va fi afectat calitativ prin imisiile de poluanti rezultati din trafic rutier si zgomotul instalatiilor de transport pe cablu. Factorul de mediu sol este afectat in mica masura atat de activitatea directa (colectare deseuri, deversari accidentale de carburanti, accidente de trafic) cat si de cea indirecta (noxe de trafic) a obiectivului evaluat. Factorul de mediu biodiversitate este echilibrat in aceasta faza atat prin faptul ca activitatea de schiat se produce iarna cand stratul gros de zapada protejaza vegetatia, cat si prin masurile de protectie luate in faza de realizare a investitiei prin inierbarea partiei, stabilizare, plantari laterale, interzicerea pasunatului si
194
accesului pe partie in extrasezon, etc. Prin masurile de protectie aplicate nu vor aparea fenomene de margine, iar animalele si pasarile vor fi deranjate eventual doar de zgomot. Se mentioneaza insa ca activitatea biologica este incetinita in perioada de iarna cand se schiaza pe partii. Pentru evaluarea impactului de mediu la momentul punerii in functiune a obiectivului studiat in conditiile respectarii integrale a proiectului, normelor tehnice, avizelor si recomandarilor facute, celor patru factori de mediu luati in considerare au fost acordate note de bonitate: IPG obtinut de 1,10 reprezinta o valoare apropiata de valoarea corespunzatoare mediului natural neafectat (1.00), ceea ce arata ca afectarea calitatii si stabilitatii generale a factorilor de mediu este nesemnificativa in ipoteza pentru care aceste calcule au fost facute si anume aceea a respectarii tuturor prescriptiilor tehnice si recomandarilor la realizarea acestui obiectiv. 11. CONCLUZII SI RECOMANDARI
11.1. CONCLUZII . Impactul potential asupra factorilor de mediu se manifesta diferit in diferitele etape de implementare a proiectului. Se disting: perioada de organizare de santier, perioada de realizare si cea de exploatare a obiectivului. Impactul asupra mediului se manifesta mai mult in etapa de realizare a proiectului si in speta la nivelul ecosistemului specific forestier in faza de defrisare, cand se constituie in factor de stres, pentru biodiversitate. In timpul lucrarilor de executie, prin deplasarea utilajelor pentru defrisare, defrisarea propiu- zisa, transport material lemnos, extragere si transport cioate, nivelare, transport materiale de constructie, executie lucrari specifice de constructie ca turnare betoane, manipulare materiale (incarcari-descarcari), transport materiale diverse (utilaje, conducte diferite, racorduri, cabluri, etc), utilajele care executa operatiile respective vor produce zgomote si vibratii resimtite atat de muncitorii din zona de lucru cat si de fauna de pe amplasament si din vecinatate. In timpul functionarii obiectivului, activitatea de schiat impreuna cu serviciile aferente si traficul auto pe drumurile de acces au un impact asupra mediului apreciat ca nesemnificativ pe termen lung prin poluare fonica si chiar chimica, dar trebuie retinut ca in acelasi timp au si un insemnat impact pozitiv asupra ecomomiei, dezvoltarii societatii si asupra populatiei. Se mentioneaza ca practicarea sporturilor de iarna are loc timp de circa 200 zile/an, perioada in care zona vegetala este protejata natural prin stratul de zapada cu grosimi intre 1 si 3 metri. In ceea ce priveste fauna de pe golul alpin, in perioada de iarna fauna de nevertebrate nu este afectata fiind protejata de stratul de zapada. Dintre mamifere, ursul hiberneaza, iar cerbii si caprioarele au activitate redusa, fiind nevoite sa coboare la altitudini mai joase, in vai si paduri unde gasesc muguri de afin, licheni si muschi. Prezentarea sintetica a elementelor de impact in cele trei perioade distincte este dupa cum urmeaza:
195
Impactul negativ In perioada organizarii de santier In perioada organizarii de santier sursele de zgomot si noxele de trafic sunt surse mobile, ce genereaza poluare preponderent in timpul zilei si localizat in perimetrul organizarii de santier. Pentru perioada de organizare de santier, impactul este caracterizat ca fiind minor advers, cu efect local si limitat la perioada de executie a proiectului. In perioada de executie Pentru realizarea proiectului se propune schimbarea categoriei de folosinta si scoaterea definitiva din fondul forestier si pentru o suprafata totala de 9,919 ha de padure molid si defrisarea plantatiei existentede molid pe aceasta si respectiv scoaterea din circuitul agricol a 0,995 ha din totalul de 10,081 ha pasune alpina. Defrisarea este actiunea de inlaturare completa a vegetatiei forestiere, fara a fi urmata de regenerarea acesteia, incluzand scoaterea si indepartarea cioatelor arborilor si arbustilor, cu schimbarea folosintei si/sau a destinatiei terenului. Executia lucrarilor prevazute se vor efectua cu respectarea graficelor de executie, alegerea perioadelor optime de desfasurare a unor lucrari cu impact asupra factorilor de mediu si pregatirea din timp a fronturilor pentru executia rapida a lucrarilor propriu-zise de amenajare a partiilor, de inierbare si de renaturalizare a terenurilor prin plantarea de perdele de vegetatie va avea ca efect reducerea la minim posibil a efectelor negative. Acestea vor avea si rol de bariera pentru dispersia noxelor de trafic si prevenirea circulatiei de aer pentru trupurile de padure ramase. De asemenea realizarea lucrarilor in perioade propice (calm atmosferic, fara variatii mari de temperatura si ploi torentiale) va evita aparitia denudarilor si alunecarilor de teren. In prezent datorita tehnologiilor de executie moderne, a utilizarii unor materiale putin agresive pentru mediu si a unei mecanizari avansate, perioadele de executie s-au diminuat mult, ceea ce reduce timpul de impact pe traseu. Cu toate acestea exista efecte asupra factorilor de mediu, cum sunt: Degradarea vegetatiei si a solului o o fragmentari de habitate de flora si fauna pe perioada de defrisare la ras, pregatire a terenului, transportul masei lemnoase, scoaterea cioatelor, etc. decopertarea stratului vegetal, miscari de terasamente cu excavatii in traseu ori in gropi de imprumut, care genereaza, modificari in stratele superioare de pamant. perturbarea habitatelor, faunei si florei, de pe suprafetele laterale ale zonei de lucru prin zgomot si noxe. Acestea vor produce stres semnificativ asupra faunei din apropierea santierului cu efect de retragere a animalelor in zonele din vecinatate, neantropizate. Nivelul ridicat de zgomote si vibratii va fi perceput cu o mai mare amplitudine la nivelul acestor receptori, determinand migratia spre alte zone mai ,,prielnice" supravietuirii. Datorita zgomotelor produse este deci posibila migrarea faunei in alte zone, dar dupa terminarea lucrarilor si reinstalarea linistii in
196
padure vor reveni in aceasta zona intrucat nu li se va distruge biotopul. Vegetatia forestiera aflata in imediata apropiere poate sa primeasca temporar fauna care ar putea fi deranjata de executia lucrarilor prevazute iar dupa terminarea lucrarilor, acesta va reveni in cautarea unor surse de hrana. Emisii de pulberi minerale in suspensie si sedimentabile la lucrarile de manevrare a pamantului si noxe produse de gazele de esapament de la motoarele puternice ale mijloacelor mecanice de transport si ale utilajelor de constructii, care nu se pot identifica ulterior in fenomene remanente de poluare Aparitia eroziunii solului si modificari in capacitatea de drenaj a apelor pluviale: eroziunea afecteaza terenurile naturale dupa defrisare si platforma partiei in amenajare. Eroziunea pamantului are efect negativ si asupra apelor de suprafata si se va manifesta numai in perioadele cu ploi abundente.
Calitatea apelor curgatoare din zona nu este afectata si nu apar cresteri ale turbiditatii. Partiile de schi propuse nu intersecteaza cursuri de apa cu debit permanent. Datorita caracterului nepermanent al apelor curgatoare din zona de proiect nu este semnalata prezenta florei si faunei specifice in aceste ape de munte. In proiectul partiei Mioarele sunt prevazute trei podete de traversare a unor ogase ce se formeaza numai in perioade cu precipitatii abundente de aceea este necesar sa se evite efectuarea lucrarilor in aceste perioade cu precipitatii. In final se poate concluziona ca in perioada de executie poate avea loc un fenomen semnificativ de impact negativ la modul cel mai general, dar care este localizat la punctele si perioadele de executie a lucrarilor si cu durata limitata la 2 ani. In perioada de exploatare. Efectele realizarii proiectului sunt: Reechilibrarea ecosistemelor ce au fost afectate in perioada de executie a lucrarilor; avand in vedere ca zona defrisata se va revegeta, ca activitatea de schi are loc iarna si ca nu exista bariere care sa impiedice deplasarea populatiilor de animale, iar formele de flora sunt comune, adaptabile se apreciaza ca flora si fauna locala vor gasi un repede un echilibru. Existenta unor surse de zgomot si noxe de trafic reprezentate de motoarele ce actioneaza instalatiile de transport pe cablu si traficul auto. Motoarele principale sunt surse statice si cu functionare in timpul zilei; fiind actionate electric acestea produc un zgomot de intensitate redusa. Zgomotul datorat traficului auto este generat de surse mobile, preponderent in timpul zilei si localizat la baza partiei, in parcare si pe breteaua de acces. Dupa realizarea investitiei nu se prognozeaza depasirea limitelor de zgomot maxim admise pentru zone turistice - de agrement, decat intermitent cu ocazia organizarii unor evenimente specifice statiunilor montane de schi (concursuri/competitii sportive, spectacole s.a.). De asemenea nu se prognozeaza aparitia fenomenelor de eroziune de suprafata a solului intrucat partia prin padure va fi inierbata, iar partile laterale vor fi plantate.
197
Impactul pozitiv In perioada organizarii de santier In aceasta perioada se dezvolta temporar activitati economice pregatitoare pentru realizarea proiectului: amenajarea depozitelor temporare pentru materialele de constructii, semi ori prefabricate , precum si crearea temporara de locuri de munca pentru populatia autohtona. Deasemenea dezvoltarea unui flux comercial pentru bunuri de consum, in special de alimente pentru populatia de muncitori ce lucreaza pe santier. In perioada de executie Dezvoltarea cu caracter oarecum temporar a unor activitati economice legate de realizarea proiectului: procurarea de materiale de constructii, semi ori prefabricate si intretinerea mijloacelor de transport si a utilajelor aferente. Dezvoltarea unui flux comercial pentru bunuri de consum, in special de alimente pentru populatia de muncitori ce lucreaza pe santier. Crearea temporara de locuri de munca pentru populatia autohtona. Forta de munca se va asigura pe plan local. Avand in vedere ca lucrarile se vor efectua intr-un perimetru bine stabilit masa angajatilor se va putea asigura pe plan local in Comuna Voineasa si statiunile aferente. Numarul de locuri estimate pentru faza de executie a obiectivului de investitii din cadrul proiectului este de 30 locuri de munca temporare.
In perioada de exploatare. Beneficiul principal prin darea in folosinta a acestui proiect se regaseste pe ansamblul Comunei Voineasa si a Judetului Valcea, astfel: Impact economic Turismul are o varietate de implicatii economice, intrucat turistii contribuie la vanzarile, profitul, locurile de munca, veniturile din taxe si veniturile in general inregistrate intr-o zona turistica. Impact social Prin realizarea proiectului si dezvoltarea turismului, se apreciaza ca va exista o populatie permanenta angajata in intretinerea functiunii de turism si servicii dar si o populatie de tranzit ce consta intr-un flux permanent si variabil de turisti, deoarece amenajarile propuse ofera servicii pe tot parcursul anului. Sanatate Prin caracterul specific montan zona turistica amenajata pentru schi are un rol vital in promovarea unui mod sanatos de viata si prevenirea imbolnavirilor prin asigurarea unui cadru adecvat pentru practicarea de sporturi de iarna si excursii pe timp de vara, contribuind la reducerea stresului.
198
Urbanizarea zonei
In realizarea proiectului se prevede schimbarea aspectului si urbanizarea accentuata a acestei zone, pentru crearea conditiilor desfasurarii activitatii de turism la nivelul standardelor europene. 11.2. RECOMANDARI 11.2.1. Perioada de executie a proiectului APA Se considera ca activitatea de santier organizata corespunzator poate evita riscurile ecologice, asigurand protectia biocenozelor, mentinerea echilibrului ecologic si a posibilitatilor de utilizare a apei. Organizarea de santier va fi amenajata la baza partiei departe de cursurile de apa, acest loc este astfel stabilit incat sa nu aduca prejudicii mediului natural sau uman deci nu afecteaza suplimentar vegetatia si nici calitatea apelor de suprafata sau subterane. Pentru organizarea de santier se recomanda pe cat posibil dotarea cu toalete ecologice. Platforma organizarii trebuie proiectata astfel incat apa meteorica sa fie colectata printr-un sistem de santuri si camin de linistire, unde sa se poata produce o sedimentare inainte de descarcare. In cazul in care se vor face depozitari temporare de materiale pulverulente in organizarea de santier, se recomanda amenajarea acestora cu santuri perimetrale de garda, dotate astfel incat sa asigure decantarea particulelor solide in suspensie. Se va evita depozitarea deschisa a materialelor cu componenti solubili. Avand in vedere existenta unei statii PECO in Voineasa, la circa 30 km, alimentarea cu carburanti a vehiculelor se va face pe cat posibil in aceasta statie. Motorina si uleiurile necesare functionarii utilajelor se vor aduce in organizarea de santier in cantitati strict limitate (maxim 1 butoi) si se vor depozita in container sau pe platforma betonata si acoperita. Se va avea in vedere gestiunea corecta, selectiva a deseurilor, atat menajere cat si tehnologice, dotarea organizarii de santier recipiente adecvate de colectare a acestora si eliminarea controlata de pe amplasament, prin prestatori autorizati pentru fiecare tip de deseu. Amplasamentul organizarii de santier va fi ocupat in final de construirea parcarii si a celorlalte constructii de la baza partiei, fiind eliminate toate dotarile cu care aceasta a functionat. Trebuie respectata Legea calitatii in constructii nr. 10/1995, ce stabileste un set de practici destinate sa asigure cresterea calitatii in lucrarile de constructii cu referire la protectia mediului. In vederea diminuarii impactului ecologic asupra apelor si ecosistemelor acvatice, in perioada realizarii lucrarilor se recomanda: lucrarile de-a lungul paraielor sa se execute rapid si decalat in timp, sub stricta supraveghere a dirigintelui de santier astfel incat sa nu se genereze efecte
199
cumulate de poluare asupra raurilor; se va evita desfasurarea de lucrari langa albia paraielor in perioade cu debite mari (ploi abundente, topirea zapezilor) si in perioada de reproductie a speciilor protejate de pesti si amfibieni amenajarea de incinte inchise, izolate de curentul principal al cursului de apa daca este cazul, prin prevederea unor diguri de incinta care sa limiteze turbiditatea in albia raului apa din epuismente va fi evacuata in emisarul natural prin intermediul unor bazine decantoare, cu rol de sedimentare si linistire, care vor diminua astfel turbiditatea dar si eroziunea in albia raului. evitarea aporturilor chimice biogene, organice si toxice, prin spalarea utilajelor folosite la executia lucrarilor evitarea modificarilor de viteza de curgere si adancime a apei prin gropi sau depuneri de materiale de constructii si balast pe fundul albiei sau pe malul acesteia dimensionarea corecta a retelelor de utilitati in fiecare zona executarea retelelor de utilitati concomitent cu realizarea drumurilor de acces si inaintea demararii lucrarilor de construire a altor obiective interzicerea evacuarii apelor uzate neepurate in receptori naturali calitatea apelor uzate epurate evacuate din statiile de epurare se va incadra in limitele impuse de NTPA 001/2005 pentru colectarea apelor pluviale vor fi prevazute santuri, rigole, camine de linistire la care vor fi racordate toate suprafetele (parcari, drumuri, partii, terenuri cu diverse folosinte) si apoi vor fi dirijate spre Lacul Vidra respectarea zonei de protectie a lacului de acumulare Vidra, constituita dintr- o fasie de teren adiacenta, situata la cote sub 1293, 00 mdM, dar avand latimea de minim 15 m pentru prevenirea alunecarilor de teren, antrenarea de pamant, noroi in si pe caile de acces, se impune pietruirea acestora, realizarea de ziduri de sprijin, montarea de canale si conducte de drenare, aferente constructiilor materialele de constructii se vor aduce si depozita in santier in cantitatile necesare unor perioade de lucru scurte si se vor depozita controlat, in spatii amenajate.
La finalizarea lucrarilor de executie zona de sapaturi pentru dren si conductele de alimentare cu apa si canalizare va fi inierbata si redata functiunii anterioare. De asemenea terenul din zona facilitatilor de alimentare cu apa si canalizare va fi curata de resturi de materiale si inierbat. AER Recomandam urmatoarele masuri: La iesirea din gropile de imprumut se va pulveriza apa pe pamantul sau materialele de constructie pulverulente din autobasculante pentru a forma o crusta ce va impiedica antrenarea pamantului de catre vant pe perioada transportului Se va asigura transportul materialelor de constructii ce pot elibera particule fine cu mijloace de transport acoperite.
200
Se va asigura transportul echipamentelor, pe cat posibil, cu utilaje de transport de gabarit adecvat greutatii echipamentelor respective Se va asigura transportul cu elicopterul a tuturor materialelor care permit aceasta modalitate de transport: stalpi, cabluri, materiale de constructie preambalate, echipamente, ca si realizarea unor lucrari pe golul alpin (turnare betoane, fixare piloni si stalpi, etc) Se va asigura transportul echipamentelor grele cu trailer cu senile de cauciuc, care limiteaza deteriorarea solului Procesele tehnologice care produc mult praf cum este cazul decopertarilor de pamant vor fi reduse in perioadele cu vant puternic. Se vor folosi utilaje cu motoare cu emisii reduse, corespunzatoare normelor EURO IV, avand ca rezultat reducerea semnificativa a emisiilor de gaze din timpul functionarii acestora. Utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea ce priveste nivelul de concentratii de emisii in gazele de esapament si vor fi puse in functiune numai dupa remedierea eventualelor defectiuni. La selectarea ofertelor pentru alegerea executantilor de lucrari se va tine seama ca acestia sa detina cele mai moderne utilaje si mijloace de transport Este obligatorie imprejmuirea organizarii de santier cu panouri metalice compacte pentru evitarea spulberarilor.
ZGOMOT SI VIBRATII Se recomanda urmatoarele masuri: Reducerea vitezei autovehiculelor grele in zona de lucru: viteza scazuta poate reduce nivelul de zgomot cu pana la 5 d(B) Conducere preventiva a autovehiculelor grele (conducerea calma creeaza mai putin zgomot decat frecventele schimbari de accelerate si frana) Corelarea lucrarilor cu perioade ale anului cand activitatea biologica a florei si faunei este redusa; realizarea lucrarilor in timpul zilei Etapizarea corespunzatoare a lucrarilor pentru a nu avea varfuri stresante pentru zona Utilizarea de utilaje performante putin poluatoare: pentru autovehicule, masurile ce s-ar putea lua in vederea reducerii poluarii sonore sunt reglementate prin inspectiile tehnice periodice ale autovehiculelor si prin conditiile tehnice de limitare a zgomotului prevazute la omologarea pentru circulatia autovehiculelor rutiere. La trecerea utilajelor grele prin localitati se va limita viteza de deplasare a acestora la maxim 40 km/h. Utilizarea de materiale de finisaj fonoabsorbante pentru parcare.
In afara respectarii reglementarilor romane cu privire la organizarea santierelor, se pot adauga urmatoarele recomandari: Distributia activitatilor pe santierul de constructie trebuie studiata astfel incat activitatile producatoare de zgomot sa fie izolate;
201
Depozitarea materialelor pe santierul de constructie trebuie sa se faca astfel incat sa se creeze bariere acustice in directia restului de padure; Sistemul de absorbtie a zgomotului cu care sunt dotate utilajele trebuie intretinut in mod regulat.
Protectia impotriva vibratiilor: in ceea ce priveste vibratiile, pentru atenuarea acestora utilajele in miscare sunt amplasate pe o fundatie dimensionata in functie de greutatea acestora si de viteza de rotate a organelor in miscare si acolo unde este cazul sunt prevazute sistemede amortizare, conform cerintelor furnizorului de utilaje. SOL Pentru perioada de executie constructorul are obligatia de a realiza toate masurile de protectie a mediului pentru obiectivele poluatoare sau potential poluatoare. Se recomanda: Colectarea, depozitarea si eliminarea corespunzatoare a tuturor categoriilor de deseuri (menajere, tehnologice) Alimentarea cu carburanti a mijloacelor de transport sa se faca numai in statii Peco, evitand-se astfel depozitarea in santier a eventualelor butoaie cu carburant si lubrefiant si deci alimentarea utilajelor la punctul de lucru. Daca acest lucru se va face, se va exercita un control sever la aprovizionarea si depozitarea butoaielor cu carburanti si lubrefianti si la alimentarea utilajelor de lucru in santier, pentru a se preveni in totalitate descarcari accidentale pe traseu sau pe amplasament. Depozitarea se va face pe platforme betonate si acoperite. Se va dota amplasamentul cu materiale absorbante de tip nature sorb. In cazul in care se vor face depozitari temporare de materiale pe amplasament (piatra sparta, nisip, etc), se recomanda ca aceasta depozitare sa se faca pe platforme de beton sau piatra sparta. In incinta organizarii de santier trebuie sa se asigure scurgerea apelor meteorice care spala o suprafata pe care pot exista diverse substante provenite din eventualele pierderi, pentru a nu se forma balti care in timp se pot infiltra, poluand solul si stratul freatic. Evacuarea lor poate fi facuta la cel mai apropiat emisar sau chiar pe terenul inconjurator dupa trecerea printr-un bazin decantor. Pentru transportul pamantului, betoanelor sau altor materiale pe drumurile publice se va prevedea un punct de curatie manuala sau mecanizata a pneurilor. Se va asigura transportul echipamentelor, pe cat posibil, cu utilaje de transport de gabarit adecvat masei transporate Se va asigura transportul cu elicopterul a tuturor materialelor care permit aceasta modalitate de transport: stalpi, cabluri, materiale de constructie preparate sau preambalate, echipamente Se va asigura transportul echipamentelor grele cu trailer cu senile de cauciuc, care limiteaza deteriorarea solului Lucrarile de scoatere a cioatelor si amenajarea partiei prin padure se vor executa rapid si in perioade lipsite de precipitatii
202
La scoaterea cioatelor si la lucrarile de sapare in stanca (daca va fi cazul) se interzice utilizarea dinamitei Se vor executa lucrari de consolidare, inierbare, plantari laterale de perdele de arbori.
FLORA si FAUNA Titularul proiectului a numit un responsabil al zonei cu atributii in managementul ariei de proiect, care va urmari: o Inceperea executarii lucrarilor numai dupa obtinerea acordului de mediu si a autorizatiei de construire pentru proiect si respectarea cu strictete a conditiilor impuse de avizatori o Cuprinderea in caietele de sarcini pentru realizarea proiectului a masurilor de protectia biodiversitatii specifice santierelor o Respectarea regimului silvic impus de catre autoritatile competente pentru padurile cu rol de protectie
o Accesul in fondul forestier numai dupa obtinerea aprobarii de folosinta a

terenurior si numai pe caile de acces stabilite de comun acord cu organele silvice o Suprafetele ocupate de organizarea de santier vor fi reduse la strictul necesar; antreprenorul va delimita zona de lucru pentru a preveni/minimiza distrugerea suprafetelor vegetale; se interzice afectarea de catre infrastructura temporara, creata in perioada de desfasurare a proiectului, a altor suprafete decat a celor prevazute o Frontul de lucru nu va depasi latimea culoarului aprobat si delimitat; se vor lua masuri de protejare a tulpinii si radacinilor arborilor de pe marginea zonei in care se lucreaza o Urmarirea lucrarilor de executie a proiectului si dotarilor aferente (partii de schi, retele edilitare, unitati de servicii, drumuri si cai acces, spatii verzi), inclusiv a dotarilor de protectie a mediului o Urmarirea existentei in buna stare a marcajelor turistice si asigurarea masurilor de conditionare si restrictionare a accesului in anumite zone de catre personalul din santier o Urmarirea desfasurarii lucrarilor conform graficului de executie si respectarea perioadelor de restrictie a acestora, corelat cu perioada de vegetatie, cu perioada de cuibarire pentru pasari si de crestere a puilor (15 aprilie 15 iulie) si cu perioada de reproductie a speciilor protejate de pesti si amfibieni (februarie iunie). Proiectantul si antreprenorul general vor respecta urmatoarele masuri de protectia mediului La desfasurarea lucrarilor de executare a partiilor:
o Respectarea reglementarilor urbanistice privitoare la proiectul ce se desfasoara
203
o Frontul de lucru nu va depasi latimea culoarului aprobat si delimitat; se vor lua masuri de protejare a tulpinii si radacinilor arborilor de pe marginea zonei in care se lucreaza o Stabilirea traseului telegondolei si traseele partiilor prin padure se va alege astfel incat sa se reduca la minim interventia asupra fondului forestier, utilizand cat mai mult culoarele naturale dintre arbori, evitand taierile inutile; acolo unde nu este posibil, deoarece se preconizeaza partii late de 40 m, trebuie evitata taierea si scoaterea cioatelor arborilor mari si ajustarea traseului partiei, prin spatii mai aerisite, evitand biogrupurile o Pentru realizarea partiilor se vor face interventii minime in profilul in lung astfel incat terasamentele si nivelarile sa nu afecteze stabilitatea generala sau locala a versantilor o Realizarea de perdele de protectie, taluzuri, terase, rigole si si canale de drenaj de-a lungul partiilor de schi prin padure si perimetral spatiilor de parcare pentru evitarea eroziunii solului si alunecarilor de teren si pentru limitarea efectelor negative asupra zonelor limitrofe ale padurii, a fenomenelor de insolatie, de modificare a regimului hidric, de ranire a tulpinilor si radacinilor de liziera si de slabire a rezistentei arboretelor la actiunea vantului (doboraturi si rupturi de vant); o Evitarea afectarii agresive si in profunzime a stratului fertil si interzicerea procedeelor prin dinamitare la scoaterea cioatelor. La lucrarile de constructii: o Respectarea reglementarilor urbanistice privitoare la proiectul ce se desfasoara o Amplasarea organizarii de santier in afara limitelor siturilor o Realizarea liniilor de alimentare cu energie electrica de joasa si medie tensiune in sistem subteran pentru a nu deteriora peisajul
o Dimensionarea corecta a retelelor de utilitati pentru functionarea proiectului;

executarea retelelor de utilitati concomitent cu realizarea cailor de acces si inaintea demararii lucrarilor de construire a altor obiective o In timpul construirii retelelor de alimentare cu energie electrica, apa si a celor de canalizare vor fi luate masuri de combatere/prevenire a formarii si actiunii torentilor, evitandu-se efectuarea lucrarilor in perioadele cu precipitatii puternice sau in perioade de incalzire brusca in care are loc topirea zapezilor o Prevenirea alunecarilor de teren, antrenarea de pamant in si pe caile de acces o Utilizarea de echipamente de constructii performante cu emisii reduse de noxe si sisteme de atenuare a zgomotului; evitarea folosirii utilajelor grele la transportul materialelor de constructie prin padure si pe golul alpin, folosirea elicopterului ori de cate ori este posibil o Eliminarea imediata a deseurilor rezultate din activitatea de construire la cele mai apropiate depozite de deseuri de profil si evitarea ocuparii de terenuri forestiere cu deseuri provenite din constructii, in special in zonele protejate o Zonele de sapatura in stanca (daca va fi cazul) se vor proteja pe parcursul executiei impotriva prafului. Sapatura in stanca/piatra se va realiza cu ciocan pneumatic pe tractor sau spargere manuala pentru zonele de finisaj. Piatra
204
rezultata se va transporta in zona de la baza partiei in vederea utilizarii la constructii si fundatii. Piatra sparta rezultata nu va fi depozitata pe teren - se va transporta in zona de la baza partiei si va fi utilizata pentru fundatii si pentru breteaua de acces. Nu se accepta sub nici o forma folosirea explozibililor atat in zonele protejate cat si pe nici un tronson de lucru. o Sapaturile se vor executa mecanizat si manual iar dupa asezarea tevilor/cablurilor umplutura se va nivela si se va reface terenul la starea initiala. o Montajul stalpilor de telegondola se va realiza cu utilaje de zbor (elicopter). o Turnarea betoanelor se va realiza manual si se va verifica la fiecare turnare sa nu existe scurgeri din cofraje. Betonul se va realiza in statii centralizate si in conditii de acces dificil se va turna din tanc transportat aerian. Nu se accepta prepararea betonului in statii necentralizate locale sau transportul acestuia cu mijloace de transport deschise mai mult de 50 m. o Se va respecta programul de functionare a utilajelor 9,00 18,00 o In vederea corelarii graficului de executie a lucrarilor se vor interzice lucrari in zonele umede intre lunile februarie si iunie, corelat cu perioada de reproductie a speciilor protejate de pesti si amfibieni (Eudontomyzon danfordi, Barbus meridionalis, Cottus gobio, Bombina variegata, Triturus cristatus) o In vederea protejarii pasarilor din aria de proiect, se interzice desfasurarea lucrarilor de defrisare si scoatere cioate in perioada 15 aprilie 15 iulie, cand are loc cuibaritul si cresterea puilor. Aceasta perioada de interdictie este corelata si cu legislatia silvica care prevede ca extractia materialului lemnos sa se realizeze numai in afara sezonului de vegetatie, adica la sfarsitul toamnei, pregatind astfel, terenul pentru lucrarile ce urmeaza a fi executate in primavara. o Atat pe parcursul desfasurarii lucrarilor cat si la sfarsitul executiei lucrarii deseurile de lemn, metal, textile, etc ramase din activitatea santierului se vor colecta si transporta la Statia de transfer Brezoi unde este arondata Comuna Voineasa. o Imediat dupa terminarea lucrarilor se va trece la refacerea cadrului natural pentru a se evita instalarea vegetatiei de import ce ar putea afecta iremediabil zona; acest lucru se va realiza prin insamantare cu specii locale (adunare de seminte ale speciilor din zona. De asemenea se vor realiza perdele de protectie laterale si inierbarea cu specii autohtone specifice zonei; interzicerea introducerii de specii din afara zonei (pradatori, competitori sau paraziti ai speciilor protejate, specii exotice sau OMG) Pentru minimizarea dezechilibrului creat prin defrisarea arboretelor pentru construirea partiei de schi Mioarele, trebuie sa fie indeplinite urmatoarele conditii: a) Suprafata constructiilor (amprenta la sol) sa fie minima b) Suprafata partiei sa fie perfect inierbata cu specii adecvate, exclusa de la pasunat si cosita periodic, dupa diseminarea principalelor specii din compozitie c) Arboretele din vecinatatea partiei vor fi incluse in categorii de protectie si conduse spre structure pluriene, cu compozitii diversificate corespunzator tipului natural fundamental de padure Se observa ca la data actuala arboretele sunt incadrate in grupe de protectie.
205
Compozitia de impadurire: La - Larice (Larix decidua)- Specie europeana, arbore de marimea I, atinge uneori si 40-50 m inaltime. Arealul natural se intinde si in Parang. Montan subalpin, mezoterm oligoterm, heliofil, mezotrof-eutrof, mezofit, drenofil. Inradacinarea se dezvolta oblic si lateral, bine ancorata in sol. Efect peisagistic deosebit, pierde acele toamna cand se coloreaza in galben. Se va introduce prin impaduriri in banda continua in zonele limitrofe culoarului partiei, evitandu-se microstatiunile umbrite. Creste viguros in tinerete. Br Bradul alb (Abies alba) Specie autohtona valoroasa, in amestec cu molidul si fagul formeaza arborete foarte stabile ecologic, asigura stabilitate padurilor de molid impotriva doboraturilor. Montan, mezoterm, mezofil, umidofil, ombrofil, mezotrof-eutrof, mezofit mezohigrofit. Specie prin excelenta de umbra, inradacinare puternica, confera peisajului aspecte deosebite. Poate fi introdus prin impaduriri sau semanaturi directe sub masiv, inchide profilul vertical al arboretelor reducand simtitor viteza vantului. Pa.m paltin de munte (Acer pseudoplatanus) specie indigena, arbore de marimea I. Montan, mezoterm, mezofit, umidofil, semiombrofil, eutrof-mezotrof, mezofitmezohigrofit, drenofil. Valoros peisagistic, mai ales in combinatie cu Br, La, Mo. Creste viguros in primii ani de la plantare. Sb Scorus de munte, sorb pasaresc (Sorbus aucuparia) specie indigena, de pana la 10 m inaltime, insoteste molidul pana la golul alpin unde intra in asociatie cu jneapanul. Montan subalpin, euriterm, (mezoterm-oligoterm), eurifil, (mezofilpluviofil), subheliofil, oligotrof, mezofit. Creste bine si pe soluri sarace. Fructifica abundent de la varste mici, fructele sunt preferate de pasari si de unele mamifere arboricole. Efect peisagistic deosebit prin frunzis (mai ales toamna), flori si fructe (poame rosii, ovoide - comestibile). Me - Mesteacan (Betula pendula) - indigen cu areal foarte extins, specie pioniera. Specie rustica, extrem de putin pretentioasa fata de clima si sol, cu temperament pronuntat de lumina, rezista bine la geruri, arsite. Nu trebuie plantat, apare spontan. Toate speciile de mai sus diversifica conditiile de hrana si habitat a pasarilor si a unor mamifere. In locurile unde acestea sunt introduse artificial sau apar spontan biocenoza devine mai complexa, mai stabila ecologic. Se preteaza la crearea arboretelor pluriene, cu profil sinuos, cu mare capacitate de absorbtie al energiei radiante. Sistemul de inradacinare puternic exploreaza volume mari de sol, sporind rezistenta la adversitati si mai ales la vant a arboretelor in a caror compozitie participa. Amestecuri foarte valoroase sub aspect peisagistic in toate anotimpurile. Masuri pentru pastrarea integritatii ariilor naturale protejate o Respectarea prevederilor legale in vigoare privind scoaterea din circuitul silvic si agricol a terenurilor necesare implementarii proiectului o Impadurirea obligatorie unei suprafete cel putin egala cu suprafata defrisata, respectiv minim 3,9 ha, in interiorul ariei naturale protejate la limita cu Golul alpin
206
Bora; impadurirea suprafetelor defrisate se va face cu specia afectata prin defrisare (Picea abies). In acest scop vor fi consultati specialistii in domeniul silviculturii. o Marcarea prin bornare a limitelor sitului Parang pentru restrictionarea accesului turistilor si al schiorilor o Marcarea traseelor permise turistilor care viziteaza individual sau in grup ariile protejate o Plasarea de panouri informative, de avertizare, de interzicere o Organizarea de actiuni de supraveghere a ariei protejate o Inainte de inceperea oricaror lucrari in vederea implementarii proiectului se vor identifica inca o data arborii si numarul de cuiburi active de pasari si se vor lua masurile necesare de protectie, stabilite impreuna cu custodele ariei protejate. o Evitarea executarii de lucrari in perioada de imperechere si de cuibarit a speciilor (martie aprilie): lucrarile se vor executa intr-un ritm cat mai rapid pentru a reduce durata in care sunt supuse la stres componentele biotice o Prevenirea aparitiei si raspandirii speciilor invazive o Interzicerea stabilirii organizarii de santier in interiorul ariilor naturale protejate o Organizarea frontului de lucru se va face astfel incat impactul asupra ariilor naturale protejate sa fie cat mai mic posibil o Instruirea lucratorilor in vederea constientizarii lor privind importanta protejarii si conservarii biodiversitatii si a mediului in general o Utilizarea pentru realizarea proiectului de vehicule si utilaje performante, cu nivel redus de emisii poluante si de zgomot; mentenanta acestora se va face doar in afara ariilor naturale protejate o Imprejmuirea zonelor de lucru pentru a limita depasirea spatiului strict necesar lucrarilor si pentru a limita impactul asupra ecosistemului o Gestionarea deseurilor se va face cu respectarea legislatiei o Colaborarea reprezentantului beneficiarului cu custozii siturilor pentru aplicarea corecta a masurilor de diminuare a impactului 11.2.2. Perioada de exploatare a proiectului APA In proiect sunt prevazute toate instalatiile necesare de colectare, epurare si evacuare a apelor uzate de pe amplasament: retea de colectare ape uzate menajere si meteorice, rigole si camine de linistire, decantoare, separator de produse petroliere, statie de epurare mecano-biologica monocompacta cu capacitatea de epurare calculata pentru numarul de turisti estimat. Este necesar ca autoritatea de exploatare a acestei investitii sa stabileasca o schita de plan de management de mediu care sa cuprinda, printre altele urmatoarele actiuni: monitorizarea statiei de epurare ape uzate pentru stabilirea eficientei si a incadrarii calitatii efluentului in actul de reglementare NTPA 001/2005 pentru deversarea in emisar. In cazul in care dezvoltarea turismului va atrage un numar de turisti mai mare decat cel prognozat se va avea in vedere
207
suplimentarea numarului de module de epurare pentru asigurarea parametrilor de calitate ai apelor epurate la evacuarea in emisar (NTPA 001/2005). intretinerea rigolelor de scurgere laterale ale partiei de schi, ale drumurilor de acces si parcarilor si decolmatarea rigolelor, a caminelor de linistire, a decantoarelor si separatorului de hidrocarburi ori de cate ori este cazul.
Se mentioneaza ca apele de suprafata si apele subterane sunt supravegheate de catre A.N "Apele Romane", Directia Apelor Olt prin Sistemul de exploatare si gospodarire a apelor (SGA) Valcea. Raurile de suprafata aflate aproape de zona obiectivului si nici Lacul Vidra nu sunt monitorizate nefiind considerate zone critice din punct de vedere al poluarii apelor de suprafata datorata activitatilor antropice existente in momentul de fata. Se poate institui un program de monitorizare a acestor sectiuni in momentul in care se vor da in functiune obiectivele prevazute. De asemenea este necesar si instituirea managementului deseurilor menajere si asimilabile de pe amplasament, atat in ceea ce priveste colectarea cat si eliminarea controlata de pe amplasament (dotarea cu recipiente de colectare etanse si in numar suficient, contract cu prestator autorizat). AER Datorita circulatiei curentilor de aer pe directia NV-SE si NE-SV dispersia emisiilor si diminuarea concentratiilor este facuta permanent. Tinand cont de modernizarea parcului auto aflat in circulatie si de calitatea carburantilor actuali, ca si de masurile de protectie prevazute se estimeaza incadrarea calitatii aerului in limitele prevazute de STAS 12574 - 87 si Ordinului 592/2002 al MAPPM pentru toti poluantii de trafic. Avand in vedere ca traficul rutier se va intensifica odata cu amenajarile turistice din zona, preponderent pe DN7 A si in parcarea amenajata la baza partiei de schi, masurile prevazute in proiect pentru protectia calitatii aerului vizeaza fluidizarea traficului prin: realizarea de cai de acces moderne, cu imbracaminte asfaltica de buna calitate, semnalizate si marcate corespunzator pentru reducerea manevrelor suplimentare asigurarea unui numar suficient de locuri de parcare realizarea de perdele perimetrale de protectie la parcare pentru diminuarea nivelului de poluare (zgomot, suspensii) asigurarea perdelelor vegetale de protectie pe marginea drumurilor cu trafic intens.
ZGOMOT SI VIBRATII Pentru reducerea zgomotului produs in perioada de activitate, operatorul trebuie sa foloseasca masuri de buna practica pentru controlul zgomotului. Aceasta include o mentenanta adecvata a echipamentelor, a caror deteriorare poate conduce la cresterea zgomotului cu o planificare adecvata a activitatii.
208
Ca masuri de protectie impotriva propagarii zgomotelor si limitare a sursei relativ continue s-a adoptat un sistem rutier elastic ce va conduce la atenuarea presiunii acustice resemtite in imediata vecinatate, suprafata rugoasa a stratului asfaltic asigurand absortia zgomotelor. In cazul depasirii limitei de zgomot vor fi montate panouri fonoabsorbante in zonele cu folosinte sensibile sau se vor impun restrictii suplimentare de viteza. Se apreciaza ca intretinerea in stare buna a covorului asfaltic, ca si respectarea prevederilor europene in ceea ce priveste dotarea motoarelor cu sisteme EURO si calitatea carburantilor vor asigura incadrarea in prevederile STAS 10009/88. SOL Masuri recomandate: Organizarea managementului deseurilor pe amplasament: colectare selectiva in recipiente adecvate si eliminare controlata prin intermediul unui colector autorizat Organizarea unui sistem de control prin care sa poata fi depistate operativ si impiedicate depunerile clandestine de deseuri sau orice alte materiale inutilizabile in vecinatatea domeniului schiabil Intretinerea generala inclusiv a spatiilor de parcare prin curatarea periodica, vopsirea, igienizarea acolo unde este cazul Semnalizarea traficului va fi riguros organizata astfel incat sa asigure fluidizarea traficului, evitarea blocajelor si minimizarea accidentelor de circulatie Intretinerea sistemelor de preepurare locala a apelor meteorice colectate de pe platformele betonate si breteaua de acces inainte de deversarea lor in emisar (camine de linistire/decantare, separator de hidrocarburi) Intretinerea retelei de canalizare, caminelor si statiei de epurare mecanobiologica monocompacta.
FLORA si FAUNA Proiectul analizat este situat partial in arii naturale protejate (13,981 ha in SCI Parang, 0,0375 ha in SCI si SPA Frumoasa) si la distanta suficient de mare fata de rezervatia Miru-Bora. Din discutia cu custodele sitului Parang a reiesit ca in viitorul planul de management al sitului, zona de amplasare a proiectului va fi desemnata zona de dezvoltare durabila. Administratorul obiectivului va asigura urmatoarele masuri: o Urmarirea permenenta a intretinerii partiilor de schi si a dotarilor aferente, inclusiv a dotarilor de protectie a mediului (perdele de vegetatie, rigole, sisteme de alimentare cu apa si canalizare) si a mobilierului urban (cosuri de gunoi, banci, pubele, chioscuri, foisoare) o Interzicerea accesului cu mijloace auto si ATV-uri pe partie si interzicerea pasunatului in perioada verii
209
o Amplasarea de dotari specifice pentru colectarea deseurilor menajere pentru evitarea imprastierii necontrolate pe spatiile verzi o Eliminarea aplicarii pesticidelor si ingrasamintelor in spatiile verzi ca masura de protectie a biodiversitatii o Dotarea statiei de epurare cu laborator de proces pentru monitorizarea apei uzate epurate descarcata in emisar si respectarea NTPA 001/2005. In cazul in care dezvoltarea turismului va atrage un numar de turisti mai mare decat cel prognozat se va avea in vedere suplimentarea numarului de module de epurare pentru asigurarea parametrilor de calitate ai apelor epurate la evacuarea in emisar (NTPA 001/2005). o Colaborarea cu custozii ariilor protejate in vederea aplicarii masurilor de protectie a biodiversitatii: Pastrarea in buna stare a marcajelor turistice si asigurarea masurilor de conditionare si restrictionare a accesului in anumite zone Respectarea prevederilor legale privind culegerea de fructe de padure, de ciuperci si plante medicinale Oferirea unui minim de informatii asupra vulnerabilitatii zonei in ceea ce priveste biodiversitatea, tuturor celor interesati de punctele sale.
Avand in vedere conditiile de amplasament, operatiile tehnologice, calitatea echipamentelor si instalatiilor ce vor fi utilizate atat in perioada de executie cat si in cea de functionare se poate afirma ca implementarea proiectului nu va ridica probleme de protectia mediului cu conditia respectarii recomandarilor facute in acest raport. Ca o concluzie generala a prezentului Raport de Mediu se apreciaza ca obiectivul se incadreaza in cerintele de emitere a Acordului de mediu necesar promovarii investitiei, drept pentru care propunem continuarea procedurii de emitere a acestuia, datele prezentate putand fi considerate suficiente pentru fundamentarea deciziei Agentiei de Protectia Mediului Valcea.
210

Raport Provind Evaluarea Impactului Asupra Mediului-3 AUGUST2010

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport Provind Evaluarea Impactului Asupra Mediului-3 AUGUST2010

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Documentatia a fost intocmita in conformitate cu reglementarile de mediu:

RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Planul Urbanistic Zonal al Comunei Voineasa

RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

FISA TEHNICA pentru transmiterea definitiva a terenurilor forestiere - cu

FISA TEHNICA pentru transmitere-defrisare pentru ocupare temporara a

RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

FISA TEHNICA pentru scoaterea din circuitul agricol pentru o suprafata de

RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

C.1 C.2 C.3 C.4 C.5 C.6

RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Voineasa Obarsia Lotrului

-17.2 05. I -23.0 17. II

Max. Abs 30,2 Min. Abs

Temperaturi minime absolute -31,4 -30,0 -33,0 -15,8

RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Numar mediu lunar de zile cu precipitatii solide 1976-2008

10 5 0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Ob.Lotrului-media lunara astratului de zapada 1976-2008 cm 80 60 40 20 0 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Viteza medie lunara1976-2008 m/s

RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Recomandari de principiu privind terenul: o o

RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

RAPORT PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Bilant suprafete prin padure si pe golul alpin alocate infrastructurii de turism:

2,059 2,979 2,23

1.8 20,00 0,02 20,02