Sunteți pe pagina 1din 3

16.11.

2012 Grup intervizare edina 4 Tema discuiei Testul Desenul familiei - rezumat Stoica Oana Cristina Desenul familiei Desenul familiei reprezinta o proba proiectiva de desen, relativ simpla, prin care se pot culege o multitudine de informatii despre membrii familiei, relatiile dintre membrii familiei, atmosfera de familie. Ea poate fi data adultilor si copiilor, incepand cu varsta de 4 ani. Consemnul pentru copil este Deseneaza o familie sau Imagineaza-ti o familie si deseneaz-o. Daca apar neintelegeri, se poate adauga Deseneaza tot ce vrei; persoanele dintr-o familie, daca vrei obiecte, animale. Copii vor fi incurajati, indiferent ce fac. Dupa desenare, se intreaba numele, rolul in familie, sexual, varsta. Se pun patru intrebari: Care este cel mai simpatic dintre toti?, Care este cel mai putin simpatic?, Care este cel mai fericit? si Care este cel mai putin fericit?. Pentru fiecare intrebare se notaza si motivatia (De ce?). La final, copilul este intrebat Tu pe cine preferi din toata familia?. Analiza desenului se realizeaza in functie de elementele de grafica a desenului modul de desenare, zona de plasare, etc. - si cele de continut aici se pleaca de la premisa ca exista o diferenta intre proiectia familiei sale si dorintele proiectate in desen; de aceea, se va compara desenul cu relaitatea. Cele mai importante elemente in functie de care se face analiza sunt:

dimensiunea desenului si a elementelor componente (persoane, obiecte, animale etc.) de regula, desenele mari sugereaza extraversiune a subiectului, tendinta sa de a umple spatiul psihologic, iar desenele de dimensiuni reduse indica tendinta a introversiune, usoara depresie sau tendinta la izolare. De asemenea, valorizarea personajelor se va face si dupa marimea lor: cele inalt valorizate vor avea dimensiuni mai mari decat cele respinse sau nevalorizate. asezarea in pagina aici se respecta regulile de interpretare a probelor proiective de desen, adica: asezarea in partea de sus a paginii indica tendinta subiectului de a rationaliza, de a se orienta spre viitor, spre ideal, spre dorinte, si deci mai putin legat de realitate, de traire si emotionalitate, poate chiar tendinta de a fugi de ceva ce traieste ca iind dureros. De regula familiile plasate in partea superioara a paginii indica o tendinta subiectului de a reprezenta familia dorita. Daca desenul este plasat in josul paginii, atunci avem indicii ca subiectul este legat de trecut, de partea sa instinctiva, de ceea ce traieste, in sensul ca este cuprins de multe emotii puternice referitoare la continutul desenului, in cazul nostru familia. Prezenta desenului in partea stanga a paginii sugereaza o legatura emotionala cu latura feminina, adica de exemplu, relatii intense cu toate personajele feminine, mama, sotie, etc., dar si cu ceea ce este reprezentat de caracteristicile feminine

(pasivitate, emotionalitate, delicatete). Dimpotriva, plasarea desenului in partea dreapta indica legaturi emotionale cu latura masculina (tata, bunic, etc.) dar si caractristici masculine (dinamism, dominanta, agresivitate). Evident, desenele aflate in mijlocul paginii sugereaza un echilibru intre aceste tendinte. modul de desenare a liniilor sugereaza modalitatea in care subiectul delimiteaza personajele de mediu sau alte personaje, inclusiv propriile granite dintre eu si lume: liniile groase, dublate indica o tendinta de retragere, izolare, granita rigida cu lumea, iar liniile fine, subtiri sau discontinue, o granita difuza, permeabila la influentele celorlalti. distanta si raportul dintre personaje de regula, sugereaza calitatea relatiilor dintre membrii familiei desenati, cei cu relatii apropiate sunt apropiati si in desen, cei aflati in conflict sunt separati prin spatiu, linii, obiecte etc. Tipul de relatie a membrilor unii fata de altii este sugerata prin plasare in diferte tipuri de raport: unii deasupra celorlalti, intorsi unul catre celalalt, unul in casa altul afara, etc. prezenta sau absenta unor personaje de regula, omiterea unui membru indica sentimente de respingere sau agresive (constiente sau nu) fata de acel membru, cum este de exemplu, absenta unui tata vitreg, a unui frate nou-nascut. Adaugarea unor persoane care nu fac parte din familie (vecini, bona, var, prieten propriu sau al parintelui) sau apartin familiei extinse indica sentimente de afectiune si de apartenenta. culorile folosite indica, de regula, tendinta la sentimente pozitive (culorile calde, intense) sau la cele negative (culorile inchise, lipsa culorii sau folosirea unei singure culori). valorizarea unor personaje sau elemente prin marime, culoare, detalii etc. personajele fata de care subiectul se simte apropiat emotional, pe care il valorizeaza sau cu care se identifica se va distinge in desen prin coloristica folosita, prin numarul detaliilor, prin marimea data personjului. De asemenea, putem observa valorizarea unor obiecte (de exemplu, tablouri de familie, masa, pat, obiecte de picnic) care au semnificatia pentru anumite sentimente prezente in familie, de regula cele care mentin unitatea familiala. Valorizarea poate fi si fata de animalele de casa (pisici, caini, pasari etc.) modul de detaliere a personajelor detalierea poate fi la nivel corporal sau la nivelul mediului. Prea multe elemente de mediu indeparteaza atentia privitorului de la familie, ceea ce poate indica o tendinta a subiectului de a evita dezvaluirea despre familia sa (oare ce ar dori sa ascunda? ceva considerat de el neplacut, dureros, de neacceptat), prea multe elemente despre familie poate fi o atragere a atentiei catre familie sau catre un anumit personaj. Modul de desenare al persoanelor din familie respecta modalitatea de interpretare a desenului peroanei sau omuletului. identificarile sau diferentierile sexuale se remarca prin prezenta tipurilor de imbracaminte, accesorii sau actiuni specific feminine sau masculine. Femeile vor fi des reprezentate in fuste, cu parul lung, cu bijuterii, pantofi cu toc. Ele vor avea linii curbe si indicii de sexualitate (sani). Lispa acestora poate indica perceptia conflictelor referitoare la feminitatea personajului resectiv. Barbatii sunt de regula reprezentti in pantaloni, cu linii drepte, si accesorii specifice (palarii, genti, instrumente de lucru). De asemenea, pot fi folosite aceleasi culori, detalii, marimi

intre persoanjele de acelasi sex. De exemplu, toate femeile din familie sunt imbracate la fel, cu aceleasi accesorii; exista desene in care de exemplu, fetele sunt imbracate la fel ca tatii, sugerand prezenta o relatie afectuoasa stransa intre cei doi, sau dorinta fetei de a trage atentia tatalui (prezenta complexului Electra) sau identificarea fetei cu tatal, respingand propria feminitate. deplasarile adica schimbarea sexului personajelor, a varstei, a situatiei personajului, transformarea unui personaj in animal. Toate aceste indica un fenomen regresiv datorat unor trebuinte neastisfacute in relatie cu respectivul personaj. De exemplu, un copil poate sa reprezinte mama ca fiind o pisica cu dinti pentru a comunica agresivitatea ei verbala. tipurile de detalii pot indica nevoi ale subiectului, sentimente sau tendinte. Cele mai intalnite detalii sunt casa, pentru a sugera nevoia de stabilitate, de unitate familiala, de siguranta, soarele, ca simbol al caldurii, masculinitatii, puterii, copaci, iarba, flori, ca elemente de infrumusetare sau ca nevoie de relaxare pentru familie, de a strange familia laolalta, mese, paturi, covoare, sol, pentru nevoia de stabilitate, de echilibru, apa, ca element feminin suplimentar, nori, ploaie, pentru tendintele depresive.

Concluzie:Toate aceste caracteristici ale desenului ne vor da informatii despre: sistemul familial, subsistemele sale, coalitiile din familie, tipurile de relatii, de conflicte paterne, fraterne, informatii despre dezvoltarea sexuala (de exemplu, identificarile sexuale, complexul Oedip etc.). Atrag insa atentia ca am folosit special de fiecare data cuvinte ca sugereaza sau de regula deoarece aceste interpretari nu trebuie sa fie rigide si nici luate ca atare. Ele se vor combina, se vor confrunta unele cu altele, dar si desenul cu alte metode de evaluare a familiei, si abia apoi se va face o caracterizare a sistemului familial. Iti sugerez ca la primile desene pe care le interpretezi sa iti imparti foaia in doua: in partea stanga sa notezi caracteristicile desenului, iar in partea dreapta scrie toate sugestiile pe care le ai cu privire la acea caracteristica. Ceea ce se va repeta va avea sanse mult mai mari sa fie si adevarat; in plus, nu uita sa corelezi toate informatiile intre ele, pentru a face sens. Daca vorbesti, de exemplu despre izolarea unui membru, pentru ca asta reiese din pozitionarea lui, acest lucru trebuie sa fie in acord si cu alte elemente din desen, cum ar fi poate coloratura sa, sau marimea. Daca ele sugereaza altceva, atunci poate ca pozitionarea lui sugereaza tendinta de al scoate in evidenta si de protectie a sa, prin departarea sa de alti membri. Evident interpretarea acestor caracteristici ale desenului trebuie armonizata si cu datele obtinute din povestea subiectului, cu datele luate de la familie si rezultatele altor teste. Bibliografie: 1.Colette Jourdan Ionescu Testul ,, Desenul Familiei, Ed. Profex, Bucureti, 2006; 2. Philippe Wallon, Anne Cambier i Dominique Engelhart - ,, Psihologia desenului la copil, Ed, Trei, 2008; 3.Evi Crotti- Desenele copilului tu Interpretri psihologice, Ed. Litera, 2010.