Sunteți pe pagina 1din 28

Colegiul Agricol Flticeni

Proiect
pentru sustinerea examenului de certificare a calificrii profesionale nivelul 3

Domeniul- tehnic Calificarea : tehnician n agricultur

Prof. ndrumator, ing. Lungu Cornel

Candidat, Grigora Andrei

Sesiunea iunie 2012

Tema proiectului: Valorificarea pajitilor naturale din zona de deal prin creterea ovinelor

Cuprins
I.Argument.Importana creterii ovinelor...........................................................3 II. Lucrri de mbuntire a pajitilor naturale4
II.1 Prevenirea degradrii structurii solului II.2 Eliminarea excesului de umiditate.......................................................................7 II.3 mprastierea muuroaielor...9 II.4 Tierea vegetaiei lemnoase10 II.5 Strngerea pietrelor 11 II.6 Fertilizarea cu ingrasaminte chimice si amendamente II.7 Trlirea.13 II.8 Supransamnarea i autonsmnarea pajitilor

III. Organizarea punatului i metode de punat15


III.1 Pregtirea ovinelor pentru punat III.2 Formarea crdurilor III.3 Amenajarea stnii.....16 III.4 Metode de punat III.5 Metoda punatului liber..19 III.6 Punatul raional.20 III.7 Punatul pe parcele.21 III.8 Punatul porionat cu gard electric.22

IV. Valorificarea pajitilor naturale prin cosit23


IV.1 Valoarea fnului natural IV.2 Obinerea fnului natural...24 V.Concluzii26 VI. Bibliografie..27

I.Argument.Importana creterii ovinelor


Am ales aceast tem ntruct se tie c creterea ovinelor reprezint o ndeletnicire foarte veche, practicat cu plcere de gospodarii din zona de deal i munte, aceasta fiind manifestarea dragostei i a pasiunii oamenilor pentru creterea oilor n scopul asigurrii veniturilor necesare consolidrii gospodriei, ct i pentru acoperirea nevoilor proprii de consum. Din aceste considerente, creterea ovinelor se poate practica i n unele gospodrii din zona de deal a Romniei, cu toate c oaia este considerat ca fiind principala concurent a bovinelor, animale ce se dezvolt bine n toate zonele rii. Lucrarea se structureaz pe ase capitole: Capitolul I.Argument n care se specific motivul alegerii temei Capitolul II. Lucrri de mbuntire a pajitilor naturale Capitolul III. Organizarea punatului i metode de punat Capitolul IV. Valorificarea pajitilor naturale prin cosit Capitolul V. Concluzii Capitolul VI. Bibliografie.

II. Lucrri de mbuntire a pajitilor naturale


II.1 Prevenirea degradrii structurii solului

Eroziunea solului reprezinta unul din procesele morfologice exogene importante,avand un rol determinant in modelarea scoartei terestre. Procesul de eroziune propriu-zisconsta in desprinderea - sub actiunea apei, a aerului sau a activitatilor desfasurate de om -a unor particule de sol si roca de la suprafata terenului, transportul materialului desprinssi depunerea lui la distante considerabile fata de locul de origine.Degradarea solului prin eroziune afecteaza puternic agricultura, silvicultura,precum si alte domenii de activitate, contribuind direct la poluarea mediului inconjurator.Se apreciaza ca anual se pierd prin eroziune, la nivelul globului peste 76 miliarde tone desol fertil dintre care aproximativ 23 miliarde tone peste capacitatea de refacere a unor straturi nou. Indepartarea stratului fertil de sol reprezinta o pierdere imensa, avand invedere perioada mare de timp necesara pentru refacerea acestuia. Eroziunea atrage dupasine transformari majore ale proprietatilor fizice, chimice si biologice ale solului.1.2 Clasificari privind eroziunea solului Din punct de vedere istoric, eroziunea se imparte in eroziune geologica veche si eroziune geologica normala (actuala). Eroziunea geologica veche este reprezentata de procesele care s-au desfasurat de-a lungul unor perioade foarte lungi, intr-un ritm lent. Acestea s-au manifestat in ere geologice trecute, modeland scoarta pamantului si dandnastere formelor de relief si retelei hidrografice.Eroziunea geologica normala (actuala) a aparut in conditiile climatice actualele si sedesfasoara si in prezent, avand o evolutie lenta, perceptibila intr-o perioada mare detimp, fara a provoca insa modificari importante in morfologia profilului de sol.In functie de factorii care o produc putem vorbi de eroziunea prin apa(pluviala sau hidrica), eroziunea prin vant (eoliana), etc.Eroziunea prin apa poate avea intensitati si forme diferite, in functie de caracterulsi starea apei care actioneaza asupra solului: picaturi, apa de scurgere, apa de infiltratie,valuri, ghetati, etc. In functie de modul in care apa actioneaza asupra solului, eroziuneahidraulica se clasifica in eroziune produsa prin picaturile de ploaie si eroziune produsa descurgerea apei. Eroziunea eoliana se produce, in general in zonele cu soluri nisipoase, dar poate aparea uneori si pe soluri zonale cu textura fina. Vectorul care determina acest tip de eroziune este vantul, care actioneaza prin viteza, frecventa si durata. Depunerea materialului transportat are loc atunci cand viteza vantului scade sau cand acest materialintalneste anumite obstacole. Principalele formatiuni ale eroziunii eoliene sunt:

musuroaiele de nisip - se formeaza pe nisipuri fara vegetatie si au o inaltime mica;


5

valurile - au aspectul unor coame si sunt caracterizate de existenta a doi versanti,care cu aceeasi inclinare a taluzului;

movilele - au forma unei calote, putand atinge pana la 10 m inaltime;

dunele - se formeaza de regula in apropierea liniei de lovire a valurilor de mal siau un versant usor concav spre vantul dominant, un varf plan convex si un versant abrupt,opus vantului;

barhanele - cu forma de potcoava si iau nastere atunci cand vantul intalnesteanumite obstacole.

Din punct de vedere al modului in care este indepartat solul, se disting: eroziunea de suprafata (plana sau difuza), care se manifesta pe zone oarecum plane ale versantilor caurmare a scurgerii difuze si eroziunea de adancime (liniara sau torentiala), care seproduce pe directii de concentrare in siroaie a apelor de scurgere. Eroziunea de suprafata are loc sub actiunea distructiva a picaturilor de ploaiesi/sau a scurgerii dispersate, laminare sau sub forma de suvoaie de mici dimensiuni. Picaturile de apa si scurgerea disperata, sub forma unui strat uniform de apa, actionand pesuprafata versantilor pe care cad precipitatiile, produc o erodare destul de uniforma asolului, care devinde evidenta numai cand se ajunge la orizonturile inferioare ale solului.Acest tip de eroziune este daunatoare deoarece contribuie la inlaturarea orizonturilor superioare in care se afla acumulate substantele nutritive si humusul. Eroziunea in adancime se produce sub actiunea scurgerii concentrare si este reprezentata prin rigole, ogase, ravene si torenti. Formele de manifestare a eroziunii in adancime sunt foarte bine conturate, au dimensiuni mari si un caracter de permanenta.In functie de intensitatea si ritmul de desfasurare, in afara deeroziunea normala (lenta sau tolerabila), in prezent se desfasoara cu o intensitate amplificata si un ritm rapid o nouaforma de eroziune: eroziunea accelerata sau antropica. Aceasta este caracterizata defaptul ca volumul de sol erodat anual depaseste volumul de sol care se reface.Eroziunea accelerata se clasifica in: eroziune prin picaturi sau impact;

eroziune prin scurgere:o eroziune de suprafata (plana);o eroziune prin siroire;o eroziune in adancime sau prin ravinare;

eroziuni speciale: o eroziunea prin irigatie;o eroziunea prin valuri (actioneaza asupra malurilor raurilor si fluviilor, falezelor marilor si oceanelor, taluzurilor);o eroziunea glaciara.

Alunecarile de teren sunt fenomene fizico-geologice care constau in desprinderea unor mase de pamant si deplasarea lor in aval, spre baza versantilor sau a taluzurilor, ca urmare a pierderii stabilitii masivelor de pamant de pe versanti, taluzuri sau maluri. Ele reprezinta un fenomen natural de degradare a terenurilor inclus in categoria cataclismelor naturale, alaturi de inundatii si cutremure. Extinderea suprafetelor afectate de alunecarilede teren are loc in perioadele bogate in precipitatii. Un rol hotarator in miscarea acestor mase de pamant il are propria lor greutate.

La degradarea structurii solului contribuie dou grupe de cauze principale : modificarea chimismului solului prin scderea coninutului de humus, i, n unele situaii, prin alcalizarea sau acidifierea solului ca urmare a fertilizrii neechilibrate sau a irigrii cu ap de calitate necorespunztoare. aciunile directe de distrugere a elementelor structurale, printre care prfuirea solului ca urmare a lucrrii excesive sau la umiditate necorespunztoare, compactarea datorit traficului exagerat, mai ales cnd este efectuat pe sol umed, formarea crustei sub aciunea picturilor de ploaie sau a aspersiunii, etc. Pentru prevenirea degradrii structurii solului se recomand:

- executarea lucrrilor solului i a traficului pe teren n condiii de limitare la strictul necesar a numrului de lucrri i a masei utilajului i numai la o umiditate corespunztoare a solului; - utilizarea plugurilor specializate : pluguri cu lime de lucru variabil, pluguri oscilante, pluguri cu brazda in trepte ; - utilizarea semnatorilor specializate, pentru insmnare i aplicare a ngrmintelor direct n mirite ;
7

- separarea drumurilor de acces de suprafata cultivat ; - combaterea mecanica a buruienilor, pe ct este posibil ; - efectuarea lucrrilor solului la viteze mici de naintare ; - meninerea n limite optime a reaciei solului i a compoziiei cationilor schimbabli; - folosirea la irigaie a unei ape de bun calitate; - structur de culturi variat, cu rotaii de lung durat, n care s fie incluse i culturi amelioratoare; - favorizarea activitii mezofaunei (rmelor); - evitarea irigaiei prin aspersiune cu aspersoare gigant, cu intensitate excesiv i inlocuirea acesteia cu irigaia localizat; - mrirea suprafeei de contact a roii cu solul prin utilizarea pneurilor cu presiune mic, utilizarea pneurilor cu lime mare i a roilor duble.

Tehnologia ameliorrii pajitilor prin lucrri de suprafa Lucrrile ce pot fi executate pe pajiti n scopul ngrijirii i mbuntirii acestora pot fi grupate n dou categorii:lucrri radicale i lucrri de suprafa. Lucrrile radicale - presupun deselinarea i nfiinarea de pajiti temporare. Lucrrile de suprafa - aceste lucrri se execut n sensul asigurrii unor condiii mai bune de via pentru plantele valoroase din pajiti,fr a distruge covorul vegetal.Aceste msuri de suprafa se refer la: mbuntirea regimului hidric; mbuntirea regimului elementelor nutritive din sol; corectarea reaciei solului; lucrri tehnico-culturale; combaterea buruienilor; prevenirea i combaterea eroziunii; auto i supransmnarea.

II.2 Eliminarea excesului de umiditate

Pajitile supuse excesului de umiditate sunt cele ntlnite pe terenuri joase din luncile rurilor,la baza versanilor,pe soluri cu roci impermeabile aproape de suprafaa solului,etc.Acestea se recunosc dup vegetaie(prezena speciilor higrofile i hidrofile a muchilor),dup unele semen caracteristice ale solului(culoare,gleizare,etc.). Principalele cauze ale excesului de umiditate sunt:inundaiile, scurgerile de ap de pe alte terenuri, apa freatic la mic adncime,etc. Excesul de umiditate creeaz condiii nefavorabile dezvoltrii plantelor valoroase ntruct nrutete regimul de aeraie fapt ce reduce activitatea microorganismelor aerobe i favorizeaz acumularea de materie organic nedescompus. De asemenea umiditatea n exces face ca solurile s fie mai reci cu aproximativ 5 grade C,dezavantaj n primvar cnd plantele pornesc cu ntrziere n vegetaie. Toate acestea reclam necesitatea nlturrii excesului de ap din pajiti prin diferite lucrri.

Tipuri de drenaje Inlaturarea apei in exces de la suprafata solului si din profilul solului se poate realiza pe cale naturala sau artificiala. Drenajul natural al solului se realizeaza atunci cand conditiile de relief, de sol si cele hidrogeologice ce caracterizeaza un anumit teritoriu asigura mentinerea nivelului apei freatice la adancimi mai mari decat adancimea criticade inmlastinire sau salinizare a solului, iar apa din precipitatii sau irigatii, aflata la un moment dat in exces la suprafata sau in profilul solului este inlaturata intr-un timp scurt,fie prin scurgere la suprafata, fie prin infiltratie in adancime. Drenajul natural se impartein drenaj natural extern influentati de relief prin formele specifice, gradul de framantare si pantele terenului si drenaj natural intern influentat de permeabilitatea solului sisubsolului, succesiunea straturilor, inclinarea acestora, etc. Drenajul artificial de suprafata este necesar pentru inlaturarea apelor stagnante lasuprafata sau in partea superioara a profilului de sol. Acest tip de drenaj se realizeazaprintr-o retea de canale deschise de colectare si evacuare, prin lucrari de nivelare in pantasau de modelare a terenului, prin drenaj cartita, prin lucrari agrotehnice adecvate si prinadancirea retelei hidrografice de colectarea a apelor.Drenajul artificial subteran se realizeaza cu scopul de a cobora nivelul apei freatice la o adancime de la care sa nu influenteze in mod negativ dezvoltarea plantelor sievolutia solurilor. In functie de modul de captare, conducere si evacuare a apei in exces,drenajul subteran se clasifica in:
9

drenaj orizontal consta intr-o retea de drenuri absorbante si colectoare care preiau si transporta apa gravitational in canale deschise de evacuare sau direct in emisar;drenurile absorbante pot fi inlocuite cu o retea de canale deschise; drenajul vertical sau prin puturi se compune dintr-o serie de puturi absorbante si colectoare, care asigura coborarea nivelului apei freatice din raza de actiune princolectarea si evacuarea apei in exces gravitational (in straturi acvifere libere, profunde) sau prin pompare; coborarea nivelului apei freatice se poate utiliza numai atunci cand apa pompata se foloseste la irigatii, cand inaltimea de pompare nu este mare, iar debitul stratului acvifer este ridicat; drenajul mixt reprezinta o combinatie intre drenajul orizontal si cel vertical,aplicand fiecare tip pe suprafetele cele mai favorabile, in functie de eficacitatea sicosturile de executie si exploatare

II.3 mprastierea muuroaielor


Pe pajistile montane neingrijite si exploatate extensiv se gasesc adeseori musuroaie intelenite, de marimi si densitati variate. Originea lor este diferita. Unele s-au format in jurul cioatelor ramase de la arborii taiati sau doborati de vant, in jurul carora se instaleaza si cresc diferite ierburi, buruieni si tufe lemnoase. Cu timpul, se strang tot felul de resturi organice si pamant. In unele cazuri, pe ele se instaleaza colonii de furnici care, de asemenea, transporta diferite resturi organice din jur. Cu trecerea anilor, materia organica se descompune, odata cu solidificarea, incepand sa se instaleze buruieni si tufisuri, muschi sau licheni etc. Pe terenurile mai joase, cu soluri profunde si bogate in humus, apar in numar mare cartitele, care scot musuroaie de dimensiuni mari si care, daca nu sunt imprastiate cand sunt proaspete, se intelenesc, instalandu-se pe ele o vegetatie ierboasa, in general nevaloroasa. Pietrele semiingropate se acopera in decursul anilor de praf purtat de vant si animale, peste care se instaleaza licheni si muschi, apoi buruieni, ridicandu-se musuroaie mari. O alta origine a musuroaielor este cea vegetala. Vetrele mai mari de teposica (Nardus stricta) si cele de tarsa (Deschampsia caespitosa), ai caror lastari sunt pasunati de animale numai pe margini si in faza foarte tanara, in decursul anilor acumuleaza multe resturi organice. Cu praful adus de vanturi si datorita faptului ca animalele, indeosebi oile, calca numai in jurul vetrelor formate, acestea se ridica mereu in inaltime si apar sub forma de musuroaie intelenite. Pe pajistile cu densitate mare de musuroaie, indiferent de originea lor, ierburile valoroase sunt impiedicate de a se instala si a creste.
10

In perioadele ploioase, materia organica din musuroaie absoarbe si retine cantitati mari de apa, marindu-si considerabil volumul. Prin aceasta se ingreuneaza mult circulatia animalelor, iar productia de iarba este neinsemnata. Oricare ar fi originea si densitatea musuroaielor intelenite, este absolut necesar ca ele sa fie distruse si imprastiate. Operatiunea nu este greu de executat. Pe suprafete restranse, cu densitate mica a musuroaielor, lucrarea se poate efectua manual, cu sapele, sapoaiele si greblele. Pe suprafete mai intinse, unde musuroaiele au o densitate mare, lucrarea se executa mecanizat, cu ajutorul gealaului sau a rindelei tractate de animale, cu masina de curatat pasuni ori rindele de greutate mai mare (confectionate in ateliere, din bare de cale ferata, intre care se fixeaza cutite pe trei niveluri) actionate cu tractorul. Cu si mai mare succes pot fi folosite nivelatorul, grederul sau, mai ales, lama de buldozer. Dupa executarea lucrarii de distrugere si imprastiere a musuroaielor, indiferent de metoda si uneltele folosite, este necesara graparea puternica a pajistei. Aceasta operatiune asigura o imprastiere mai uniforma a pamantului dislocat si strangerea tuturor resturilor organice rezultate. Atentie permanenta trebuie sa fie acordata imprastierii musuroaielor proaspete, pe masura ce apar, ca lucrarea de intretinere primavara si dupa fiecare ciclu de pasunat. De asemenea, acolo unde se ivesc cazuri, se astupa gropile si santurile ce apar ca urmare a scoaterii cioatelor si pietrelor, doborarii de vant a arborilor de protectie etc., toate acestea generand formarea de musuroaie intelenite. Lucrarea de distrugere si imprastiere de musuroaie intelenite se va completa, in masura nevoilor, cu suprainsamantare cu ierburi perene.

II.4 Tierea vegetaiei lemnoase


Cea mai mare parte din arboretele instalate accidental pe suprafetele destinate ca pajisti sunt mai putin folositoare economiei pastorale si dauneaza dezvoltarii normale a ierburilor de pajiste. Arboretele au constituit elementele principiale in formatiunile primare ale vegetatiei din zona padurilor montane. Unele specii, avand capacitate de inmultire si regenerare superioara ierburilor furajelor, devin concurente serioase productiei vegetatiei ierboase a pajistilor. Aceasta explica rapiditatea cu care se regenereaza arboretele dupa efectuarea defrisarilor, in cazul ca nu se aplica lucrari constiincioase pentru distrugerea lor, pe masura ce apar. Vegetatia lemnoasa nefolositoare si daunatoare productiei pajistilor este de doua feluri: - vegetatie compusa din arbori si arbusti din grupa foioaselor, reprezentata in etajul fagului prin fag, carpen, anin, mesteacan, alun, mur si mai putin porumbar si macies; - vegetatie din clasa coniferelor, din etajul alpin inferior si etajul molidului, compusa din molid, ienupar si jip. Arborii si arbustii din grupa foioaselor invadeaza pasunile prin mai multe cai: in urma transformarii padurilor si pasunilor impadurite prin taieri nerationale de arbori si tufe, care
11

favorizeaza o lastarire puternica si prin raspandirea si inmultirea prin seminte. Esentele aratate vegeteaza si sunt raspandite pe aproape orice fel de sol, panta, expozitie si chiar pe soluri foarte sarace. Sunt specii cu o vivacitate foarte mare, care pot ocupa numai in cativa ani suprafete intinse, constituind adevarate invazii, unele din ele inmultindu-se rapid prin samanta. Specii ca fag, mesteacan, carpen - atunci cand sunt consumate de animale in stare tanara si frageda, formeaza tufe deformate sau de o forma globulara, ce acopera terenul pe suprafete aproape compacte, impiedicand dezvoltarea vegetatiei ierboase, ce nu poate creste decat in ochiurile de lumina. Caracteristic pentru arborii si arbustii din grupa foioaselor este faptul ca ei lastaresc foarte puternic si chiar in conditii neprielnice, atat din colet - mesteacanul, carpenul, fagul - cat si din colet si radacini - aninul, porumbarul, maciesul, murul. La executarea lucrarilor de defrisari trebuie sa se ia in consideratie aceste particularitati si sa se scoata coletul (butucul) la speciile care lastaresc din colet si coletul cu cat mai multe radacini la cele care lastaresc si din radacini. Fagul si carpenul sunt esente tari, care se lucreaza greu. Cand au butucul cu diametru mai mare de 10 cm si nu se poate scoate complet, se reteaza tufele de la suprafata solului, iar butucul se decojeste - complet pana la 10-15 cm adancime - in pamant, pentru a se impiedica lastarirea care, totusi, de multe ori se mai produce in anii urmatori. Coniferele, care ocupa inca suprafete intinse din pajistile montane, se raspandesc si se inmultesc numai prin samanta. La molid, procesul de instalare, in conditiile de pasunat al terenului si in mediu optim de dezvoltare, dureaza 15-25 ani, iar la ienupar si jip o perioada mult mai lunga. Important este faptul ca speciile din grupa coniferelor nu au insusirea biologica de a lastari din colet sau radacini, incat inlaturarea lor este simpla si consta din taierea tulpinilor de la suprafata solului sau imediat sub acest punct.

II.5 Strngerea pietrelor


Strangerea pietrelor mobile si a celor semiingropate, fragmente de marmi diferite din roca mama, este o operatiune legata de necesitatea recuperarii suprafetelor sustrase de la productie si care impiedica buna exploatare a pajistei. Adunarea lor se face manual, folosind targi sau roabe, pentru transportul lor, in vederea asezarii pe firul ravenelor si ogaselor deschise sau sub forma de stive regulate pe portiuni de pajisti erodate, orientate cu lungimea pe curba de nivel, sau se asaza ca gard de delimitare a tarlalelor de pasunat.

II.6 Fertilizarea cu ingrasaminte chimice si amendamente


ngrmintele sunt amestecuri de substane simple i/sau compuse, de natur organic sau mineral, care se aplic sub form lichid, semifluid sau solid n sol, la suprafa, sau foliar n scopul sporirii fertilitii solului i a produciei vegetale.
12

ngrminte chimice Din punct de vedere al originii, ngrmintele sunt chimice (cu azot, fosfor, potasiu, microelemente etc.), respectiv produse industriale anorganice (minerale) i organice (ex. urea i derivaii ei), organice naturale (care provin din sectorul zootehnic), organice vegetale (care provin de la plante verzi: lupin, mazariche, latir, sulfina etc.; i plante uscate), bacteriene (nitragin, azotobacterin, fosfobacterin etc.). ngrminte organice Producia animalier se dezvolt n gospodrii individuale i n mari ferme de producie concentrate n zone tradiionale de cretere a animalelor. O consecin important const n acumularea n cantiti mari a materialelor organice reziduale de consistena solid, lichid i semilichid. n mod normal aceste reziduuri, cu valoare de ngrminte organice, sunt utilizante la fertilizarea terenurilor agricole din apropiere. Administrarea dejeciilor semilichide i lichide pe terenuri cu pant accentuat, pe terenuri slab drenate, ngheate, pe terenuri situate n apropierea cursurilor de ap sau prin aplicarea unor cantiti excesive i alegerea greit a momentului administrrii sunt practici agricole trebuie evitate. Este important valoarea ridicat de fertilizare a gunoiului de grajd i a dejeciilor pe unitatea de volum. Dac acestea sunt bogate n nutrieni, atunci pentru productorii agricoli devine rentabil stocarea i utilizarea lor n locul ngrmintelor minerale, care sunt mai puin accesibile din cauza preurilor ridicate. Acest ngrmnt organic este ieftin i la ndemna fiecrui productor agricol i, n plus, poate fi completat cu ngrminte chimice pentru a realiza necesarul optim de nutrieni pentru culturile agricole. Dezvoltarea i concentrarea sectorului zootehnic n unele zone a dus la deteriorarea calitii apelor din multiple cauze, cum ar fi: densitate mare a animalelor n raport cu suprafaa agricol aferent sectorului zootehnic; concentrare i amplasare necorespunztoare a fermelor n apropierea apelor de suprafa, ori pe terenuri cu ap freatic de suprafa, ori pe terenuri n pant; mod defectuos de stocare i scurgere a efluenilor; contaminare a solului i apei cu nitrai i metale grele; desfurare a unor practici greite de ctre cresctorii de animale prin utilizarea n exces a dejeciilor acumulate n fermele zootehnice. Fertilizarea raional cu ngrminte minerale i organice trebuie s fie condus n acord cu urmtoarele principii:
13

- Pentru ca o cultur s produc la un nivel cantitativ i calitativ corespunztor potenialului ei, n condiii favorabile de mediu, trebuie s aib la dispoziie, pe toat perioada de vegetaie, o serie de nutrieni minerali (azot, fosfor, potasiu, calciu, magneziu, sulf, fier, mangan, cupru, zinc, bor, molibden i clor), n cantiti i proporii adecvate; - Cerinele cantitative de nutrieni minerali variaz cu natura culturii, rezerva din sol i recolta scontat; - Solul este principala surs de ap i de nutrieni pentru plante; - Capacitatea solului de a furniza nutrienii necesari plantelor variaz n funcie de tipul de sol, respectiv de nivelul lui de fertilitate; - Nivelul de fertilitate al unui sol se poate degrada dac tehnologiile de cultur sunt incorecte sau, din contr, poate crete dac este cultivat ntr-o manier care amelioreaz nsuirile lui chimice, fizice i biologice; - Un sol cu fertilitate i productivitate natural bun se poate deprecia prin srcirea n unul sau mai muli nutrieni sau prin degradarea unor proprieti sau poate fi distrus n totalitate prin fenomene de eroziune; un sol cu fertilitate natural sczut poate deveni productiv prin corectarea factorilor limitativi care mpiedic creterea i dezvoltarea normal a plantelor (aciditatea, excesul sau deficitul de nutrieni, .a.).

II.7 Trlirea
Asigur sporuri de producie de 2- 3 ori mai mari fa de pajitea ngrat, iar efectul ngrrii dureaz 4 5 ani. n scopul asigurrii unei trliri ct mai raionale, cea mai eficient metod este folosirea trlelor mobile. n scopul uurinei mutrii trlelor, acestea se vor confeciona din pori sau lese uoare din scndur sau ipci cioplite i pentru asigurarea unei uniformiti i continuiti a fertilizrii prin trlire se va adopta o form dreptunghiular a trlelor. Dimensionarea acestor trle se face n funcie de numrul i speciile de animale care urmeaz s fie repartizate la punat. Pentru obinerea efectului scontat n urma trlirii, trla se va muta dup 2-3 nopi de staionare pe acelai loc. Suprafaa care se va trli, se calculeaz dup numrul i specia de animale de pe pune, de obicei ntr-o perioad de punat o oaie trlete 70 mp, iar o bovin 120 mp. n cazul n care trla nu se mut dup 2 3 nopi, sau cel trziu dup 5 6 zile, apare fenomenul de supratrlire care are efecte negative pentru c pe lng deprecierea pajitei apar i buruieni nefolositoare ca tevia de stn i urzicile.

II.8 Supransamnarea i autonsmnarea pajitilor


Aceste lucrari au rolul de a completa golurile din covorul ierbos existent si de a imbunatati calitatea compozitiei floristice. 14

Supransamantarea este preferata rensamantarii pe solurile superficiale, cu fragmente de roci dure la suprafata, pe pante expuse eroziunii accelerate. Nu se recomanda supransamantarea fara fertilizare si in cazul solurilor acide fara amendare, intrucat reusita speciilor nou introduse in covorul ierbos poate fi incerta si sporurile de productie neinsemnate, situatie care nu justifica aceasta actiune. Epoca optima de efectuare a supransamantarii este primavara devreme, inainte de pornirea plantelor in vegetatie, in mustul zapezii, cand plantele existente in covorul ierbos nu concureaza decisiv tinerele plante din samanta. Metode de semnat. Pe pajistile situate pe terenuri nivelate si cu panta uniforma pana la 20 0, supraansamantarea se executa cu utilaje care asigura concomitent prelucarea solului pe randuri si semanat. Pe terenurile denivelate, stratul superficial al solului se mobilizeaza cu grapa cu colti sau discuri, dupa care se seamana cu semanatorile universale. Dupa supransamantare, se efectueaza obligatoriu tasarea telinii cu tavalugi netezi sau inelari. Adancimea de semanat este de 1-2,5 cm. Pentru supransamantare se utilizeaza amestecuri de graminee si leguminoase adecvate zonei, care sunt recomandate pentru pajisti semnate. Cantitatea de samn se reduce cu 25-50% fata de cea folosita pentru pajistile semanate, in functie de densiatea covorului ierbos existent. In anul supransamantarii se recomanda ca cel putin prima recolta sa se coseasca, dupa care se poate pasuna cu o incarcare moderata de animale, substratul fiind mult mai ferm pentru calcat decat pe terenurile reansamantate dupa destelenire. Durata supransamantarii poate sa fie de 3-10 ani, cu prelungirea efectului in cazul aplicarii unor lucrari de intretinere si folosirii rationale. Inlocuirea pajistilor semante se face numai in cazurile cand metodele de imbunatatire prin mijloace de suprafata (fertilizare, amendare, supraansamantare) nu dau rezultatele scontate. Pajistile naturale se destelenesc in vederea infiintarii de pajisti semanate, in urmatoarele situatii: - cand in vegetatie predomina plantele cu valoare furajera slaba sau sunt daunatoare in proportii de 80-85% indiferent de productia acestora; - pajistile au un potential natural de productie foarte scazut de sub 4-5 t/ha MV si capacitate de pasunat de sub 0,5 UVM/ha - pajisti care au peste 25-30% goluri in vegetatie, musuroaie intelenite sau dupa defrisarea celor invadate cu vegetatie lemnoasa si alte situatii. Nu se destelenesc pajistile cu panta mai mare de 17 0 (30%), cele din apropierea oraselor si ravenelor active, indiferent de panta, pentru a preveni eroziunea solului, cat si pajistile situate pe soluri cu orizontul superior A foarete subtire (sub 10-20 cm grosime) care poate avea fragmente de roci dure de suprafata, precum si pajistile situate pe soluri cu apa freatica la adancime mai mica de 50 cm. Semnatul se poate face cu semanatorile universale, la adancimea de 1,5-2,5 cm si 12,5 cm intre randuri, primavara cat mai timpuriu, dupa care obligatoriu se taseaza din nou solul, cu tavalugi netezi (amestecul de ierburi se stabileste in functie de modul de folosinta, zona fizico-geografica etc).

15

III. Organizarea punatului i metode de punat


III.1 Pregtirea ovinelor pentru punat

n condiiile rii noastre, durata punatului este de 7-8 luni. Desfurarea n bune condiii a punatului impune respectarea unor msuri tehnicoorganizatorice i de ordin igienic. Trecea de la regimul de stabulaie la punat se face treptat pe parcursul a 5-10zile majornd progresiv timpul de punat pe msura scurtrii duratei de reinere la grajd. n aceste zile oile nu vor fi scoase la punat nainte de a consuma un tain de fibroase. La nceput se folosesc punile de pe pantele nsorite. Punatul pe lucerniere i trifoi se face cu precauie prin obinuirea treptat cu consumul acestor plante pentru a se evita meteorizaiile. Nu se puneaz pe rou i pe timp de ploaie, i nu se adap imediat. Repartizarea suprafeelor de punat se face innd cont de cerinele fiecrei categorii de animale. Pentru ei se repartizeaz cele mai bune puni, situate n apropierea surselor de ap i a adposturilor pentru miei. Pentru batali, mioare, miori, berbeci se pot folosi puni mai ndeprtate, iar pentru mulgtoare se repartizeaz puni din apropierea locului de muls.

III.2 Formarea crdurilor


Terminarea nrcrii se procedeaz la formarea crdurilor (turmelor de miei) nrcai numii crlani. n unitile mari mieii nrcai se separ pe sexe, rase i etape de nrcare, inndu-se cont de dezvoltarea mieilor. Mieii mici, slabi se grupeaz ntr-un crd separat i li se asigur hrana suplimentar. Turmele de miei de cte 300-500 capete sunt preluate de ngrijitori numii crlnari. Se vor asigura parcele de pajiti valoroase bogate n plante leguminoase, situate la distane mai mari
16

de pajitile pe care pasc oile adulte. Pentru conducerea crlanilor se introduc n turm 2-3 batali (berbecui castrai) sau oi adulte. Cel trziu la 5-6 luni se separ pe sexe. Mieii ntreinui pe puni vor primi un supliment de 150-300g concentrate/zi. Se poate practica i creterea n stabulaie sau semistabulaie a mieilor nrcai. n perioada cu clduri mari punatul se va face i noaptea. Punatul raional se asigur prin rotaia culturilor.

III.3 Amenajarea stnii


Amenajarea sectorului de primire (recepie a mieilor care este format dintr-un rastel cu boxe de lotizare, cntar, baze pentru efectuarea tratamentului antiscabioase i a padodermatitelor (afeciuni ale copitelor). Amenajarea transvanelor. Este operaiunea prin care se urmrete asigurarea confortului n timpul odihnei ct i a furajrii concomitent cu asigurarea unei adpri corespunztoare Aceasta se realizeaz prin: Curirea mecanic a adposturilor i a incintei unitii. Se va verifica integritatea grtarelor tiut fiind faptul c la grtarele din lemn distana dintre ipci trebuie s fie de 20-22mm iar barele 12. Rezultate bune n evacuarea dejeciilor le dau grtarele cu ipci de lemn, esen tare numai cnd sunt respectate din construcie dimensiunile. Se va asigura frontul de furajare de minim 15cm pentru fiecare miel. Instalarea adptorilor automate perpendicular pe tronson astfel ca o adptoare s fie folosit de mieii din dou boxe. Amenajarea boxelor de cretere i ngrare a mieilor astfel ca aceasta s aib o singur suprafa de 24m. Asigurarea utilajelor pentru prepararea hranei. Efectuarea dezinfeciei generale.

III.4 Metode de punat


Practicarea punatului necesit aplicarea unor reguli care s asigure obinerea produciilor animaliere n condiiile mbuntirii cantitative i calitative i a produciei de furaje. Sistemele i metodele de punat au evoluat de-a lungul timpului de la formele cele mai simple pn la cele intensive, care asigur performane zootehnice ridicate. Principalele criterii de clasificare ale sistemelor de punat constau n : 1. Zona geografic: punat n zona de cmpie; punat n zona de deal; punat n zona de munte; 2. Nivelul intensivizrii produciei i folosirii:
17

sisteme extensive; sisteme intensive; 3 Mrimea turmei: turme mici; turme mijlocii; turme mari; 4 Accesul la pune i alte utiliti (adpost, sare, ap, suplimente, .a ): acces liber; acces programat; 5 Structura raiei furajere fr suplimente; cu suplimente; 6 Modul de folosire a suprafeei destinat punatului ntr-un sezon: sisteme de punat exclusiv; sisteme de punat combinat cu conservarea furajului sub form de fn, semifn sau siloz; 7 Timpul i spaiul alocat punatului: sisteme de punat continuu, cu acces liber pe ntreaga suprafa pe ntreg sezon; sisteme de punat discontinuu, cu accesul n spaiu i timp limitate, punatul desfurndu-se succesiv prin rotaie pe percele sau dozat ; sisteme de punat mixt ( punat continuu la nceputul sezonului urmat de punat prin rotaie); 8 Numrul de specii i categorii de animale care puneaz ntr-un sezon: sisteme de punat cu o singur specie sau categorie de animale; sisteme de punat cu dou sau mai multe specii sau categorii de animale ( simultan sau succesiv ) ; 9 Suprafaa i ncrctura cu animale ntr-un sezon: sisteme de punat cu suprafaa constant i ncrcare variabil; sisteme de punat cu suprafa variabil i ncrcare constant; 10 Apartenena punii privat; obtesc. Punatul n benzi. Metoda reprezint o variant a punatului porionat i const n atribuirea cu ajutorul gardului electric a unei poriuni din pajite, sub form de band cu limea de 0,5-1 m n funcie de producia de furaj i nlimea covorului ierbos. Dup punarea poriunii respective, gardul electric se mut pn la atingerea limitei care corespunde benzii stabilite pentru un punat. Pentru ca animalele s poat puna linitite este necesar ca fiecare animal s aib un spaiu de-a lungul gardului electric de cel puin 1,5-2 m.
18

Metoda se recomand a fi utilizat cu vacile de lapte pe pajitile naturale i semnate cu productivitate ridicat. Pentru o bun funcionare a gardului electric este necesar ca: - srma aflat sub tensiune s nu ajung n contact cu iarba sau cu alte obiecte pentru a preveni descrcarea bateriei; - priza de pmnt a pulsatorului trebuie s fie instalat pe un sol reavn sau umezit cu ap n jurul stlpului de susinere al aparatului pentru a se asigura mpmntarea instalaiei; - respectarea normelor de instalare i de protecia muncii precizate de ctre uzina constructoare a instalaiei. Folosirea gardului electric simplific dirijarea punatului, asigurnd o mai bun valorificare a ierbii. Sistemul intensiv de punat presupune repectarea n principal a urmtoarelor reguli : 1.Obinuirea treptat a animalelor cu iarba de pe pune, cu raii de trecere i punat moderat n primele zile ale sezonului. 2. Durata punatului ntr-o parcel s fie ct mai mic, iar durata de refacere a ierbii dup punat s fie suficient. 3. ncrcarea parcelelor s fie n limite raionale, care se poate realiza prin reducerea duratei de punat, punndu-se zilnic poriuni ct mai mici cu ncrcare maxim calculate pe baza rezervei de iarb disponibil, delimitat de gardul electric. 4. Forarea animalelor s consume integral iarba din parcele pentru a preveni punatul selectiv i a asigura o otvire uniform la ciclurile urmtoare de punat.

III.5 Metoda punatului liber.

19

Punatul continuu (liber) reprezinta metoda prin care animalele pasc si circula in mod liber pe toata supr afata pasunii, intregul sezon de pasunat neantrerupt de primavara pana toamna. Pasunatul liber-extensiv considerat varianta traditionala a acestei metode pasunat se caracterizeaza prin lipsa unor lucrari minime de ingrijire sau a unei corelari intre capacitatea de productie a pasunii si incarcarea acesteia cu animale. Pasunatul liber extensiv se foloseste pa pajistile din muntiii inalti in etajul superior al molidului, in subalpin si alpin, unde nu se pot aplica alte metode. Totusi, in aceste situatii este recomandat ca animalele sa fie cat de cat dirijate in deplasarea lor pe pasune, permitandu-le inaintarea numai pe masura consumarii suficiente a plantelor de pe o suprafata delimitata de ingrijitori. Animalele puneaz pe aceeai suprafa de pajiti. Stabilirea ncrcturii cu animale se face prin apreciere sumar, astfel c n perioadele n care producia de mas verde depete necesarul animalelor, punatul se face selectiv, speciile de graminee i leguminoase valoroase dispar, fiind consumate n mod repetat, iar buruieni leguminoase valoroase dispar, fiind consumate n mod repetat, iar buruienile ajung s facsemine i s domine cu timpul n covorul ierbos. Acestea au ca urmare rrirea covorului vegetal, scderea produciei de furaje i a gradului de protecie mpotriva eroziunii solului. Punatul dirijat ( sub picior ) reprezint cea mai simpl form de punat care poate fi aplicat pe toate punile. El presupune repartizarea unor poriuni din suprafaa punii, diferitelor specii i categorii de animale, ncrcarea ei cu un numr optim de animale i punatul dirijat

20

succesiv, astfel nct s se evite plimbrile inutile ale animalelor pe pune. Punatul dirijat nu necesitinvestiii, dar i sunt comune majoritatea dezavantajelor punatului liber. Transhumana este una din cele mai vechi metode practicate prin deplasarea animalelor pe distane mari. Prin aceasta se realizeaz valorificarea furajului la fenofaza corespunztoare, fortificarea organismului animal, selecia natural a animalelor prin eliminarea celor slab rezistente la deplasrile lungi i la condiiile climatice specifice diferitelor zone. Metoda necesit efort uman i material deosebit iar performanele zootehnice sunt diminuate datorit consumului ridicat de energie pentru deplasarea animalelor pe distane mari. Punatul cu pendulare, specific zonelor colinare i montane, const n folosirea la nceputul sezonului de punat a suprafeelor limitrofe localitilor i apoi n timp se face punatul pe etaje, altitudinal pn la limita superioar a munilor. Spre toamn animalele revin prin punat treptat pentru a ierna n adposturile situate n localiti.

III.6 Punatul raional.


Punatul cu poria sau in fasii este cea mai intensiva metoda de pasunat care simuleaza o iesle verde mobila cu o latime de 0,5-1 m, cu un front de pasunat de 1,5 m, pentru tineretul taurin si 2 m pentru bovine adulte, delimitat si mutat incontinuu cu un gard electric pe roti, pe masura ce animalele consuma iarba. In spatele frontului de furajare se delimiteaza, tot prin gard electric, suprafata pasunata, care se muta la cel putin 3-4 zile. Pasunatul prin rotatie este foarte potrivit pentru gospodariile individuale si in fermele care detin efective mici de animale. Raia pentru tineretul supus ngrrii tineretul n greutate de 20kg, timp de 140 de zile i cu un spor mediu zilnic de 178g realizeaz o greutate final de 45kg.

21

III.7 Punatul pe parcele.


n cadrul acestui sistem, suprafaa punii este mprit n mai multe parcele, delimitate prin garduri fixe ( stlpi de lemn sau de beton i srm ghimpat sau lis ). Fiecare parcel este punat o perioad limitat de timp dup care este lsat pentru refacerea ierbii, animalele fiind trecute pe alt parcel. Numrul i mrimea parcelelor se stabilete n raport de productivitatea pajitei, cu numrul de animale care puneaz, perioada de refacere a vegetaiei pe ntreg sezon sau ciclu,etc.

Numrul de animale x Durata de punat pe parcel ( zile ) Mrimea parcelei = -----------------------------------------------------------------------Rezerva de iarb pe parcel ( Raii UVM )

Durata de refacere a ierbii ( zile ) Numrul de parcele = ----------------------------------------------------------- +1 Durata medie a punatului ( zile ) Modul de dispunere a parcelelor este determinat de configuraia terenului i forma lui geometric. La un numr de 8 parcele soluiile de mprire recomandate, sunt cele prezentate n figura de mai jos. DATE ORIENTATIVE NECESARE STABILIRII NUMRULUI DE TARLALE Zona i altitudinea la care se situeaz pajitea Specificaie Cmpie irigat sub 200 300 m 200 220 Deal 200 800 m Munte peste 800 1000 m

Zile posibile de punat (durata de punat) Durata ciclului de punat Durata medie a punatului pe

130 180

60 100

18 25 6

30 35 5

40 50 4

22

o tarla Numrul ciclurilor de punat 57 34 2-3

III.8 Punatul porionat cu gard electric.


Aceast metod se recomand pentru pajitile cu productivitate ridicat. Calculul suprafeei ce urmeaz s fie mprejmuit cu gardul electric se face n funcie de producia de iarb i necesarul pentru numrul de animale care puneaz. Punatul cu gardul electric se poate face n cadrul suprafeelor de pajiti parcelate cu garduri fixe, sau pe suprafee pe care delimitarea se face exclusiv cu gardul electric. Principiul de funcionare a gardului electric const n producerea unor ocuri electrice de tensiune nalt, ns de intensitate joas i de foarte scurt durat asupra animalului care atinge srma gardului, prin nchiderea unui circuit electric ntre sarm i pmnt prin corpul animalului. Structura gardului electric Sursa de energie electric: baterie de acumulatoare, baterie de elemente galvanice, magnetou sau reeaua de curent electric; Pulsatorul (generator de impulsuri magnetice), are rolul de a transforma curentul continuu de joas tensiune furnizat de sursa de energie electric, n impulsuri electrice de nalta tensiune, cu o intensitate sub limit periculoas fiziologic i de scurt durat; Srma mprejmuitoare a gardului electric se execut din oel moale, galvanizat, cu un diametru de 1,5-2 mm; Stlpii gardului electric sunt de trei feluri: stlpi de susinere, stlpi de col i stlpi de suport pentru acumulator; Izolatorii pe care se instaleaz srma au o construcie diferit, n funcie de stlpii pe care se monteaz (au o mare rezisten la tensiunile de strpungere a srmei - 15000 V); Paratrsnetele au rolul s asigure descrcarea la pmnt a tensiunilor mari care iau natere n timpul manifestrilor electrice atmosferice. Se monteaz pe stlpii de susinere ai gardului. Supratensiunile sunt periculoase pentru animalele care ating gardul i pentru pulsator care se poate defecta. Avantajele unui gard electric Aplica un soc electric pentru ndepartarea agresorului Functioneaza ca o bariera psihologica pentru intimidarea intrusului Animalele primesc un soc electric neletal si vor evita contactul cu gardul Atingerea accidentala a gardului implica un soc electric singular minor Firele electrice pot servi drept gard pentru orice perimetru, nlocuind nevoia de construire a unui alt gard conventional
23

Reduce efectivul personalului de paza Costuri mici de ntretinere Furnizeaza o bariera activa care opreste intruzia Pret accesibil Greutate mica, usor de transportat Usor de modificat

IV. Valorificarea pajitilor naturale prin cosit


IV.1 Valoarea fnului natural Fnul reprezint nutreul obinut prin uscarea ierburilor recoltate nainte de a ajunge la maturitate; Calitatea fnurilor depinde de: Calitatea ierburilor din care provine; Condiiile de recoltare, conservare i pstrare. Fnurile se caracterizeaz prin: Coninut sczut de ap, sub 17 %; Coninut variabil de proteine care poate ajunge pn la 15 %; Coninut ridicat de celuloz care poate s ajung pn la 25-30%; Coninut ridicat n vitamine i sruri minerale. Fnul cel mai calitativ este cel de leguminoase (0,50 UN i 100 gr proteine la un kg fn), urmat de fnul de graminee (0,40-0,50 UN i 50-60 g proteine la un kg. fn). Epoca de recoltare influeneaz producia i calitatea fnurilor: Momentul optim de recoltare a plantelor este situat n perioada de nspicare pn la nflorire a gramineelor i n perioada de mbobocire - nflorire a leguminoaselor (coninut mic n celuloz i coninut mare n proteine); Durata optim de recoltare a plantelor este destul de scurt, circa 10 zile; nlimea de recoltare influeneaz cantitatea i calitatea fnului obinut; cea mai bun nlime de recoltat este de 4-5 cm de la suprafaa solului. IV. 2 Obinerea fnului natural

Recoltarea fnului se face mecanizat cu ajutorul cositoarelor mecanice sau manual cu coasa i se strnge cu grebla mecanic sau grebla manual; o Mainile i utilajele folosite pentru exploatarea fneelor sunt cele din schema de mai jos:

24

A G R E G A T

cositoare mecanic grebl mecanic

TRACTOR

motocositoare remorci

coas ee

Materiale i unelte pentru recoltare manual

furci greble prepeleci capre piramidale din lemn gard suedez

COSITOARE MECANIC MECANIC

pres de balotat

GREBL

25

RECOLTAREA MANUAL CU COASA

USCAREA FNULUI Uscarea ierburilor: n funcie de zon se poate recurge la urmtoarele scheme de uscare: Uscare pe sol; Uscarea fnului prin balotare; Uscare pe supori; Uscare prin deshidratare cu ajutorul curenilor de aer rece i cald; Uscare pe sol: brazdele care rezult de la cosit se las pe loc dou sau mai multe zile pn se termin procesul de uscare; se practic cu precdere n zonele secetoase unde n perioada de recoltare cad ploi puine; ntoarcerea brazdelor se execut la interval de 6-8 ore; Uscarea fnului prin balotare: brazdele rezultate n urma cositului se las la uscat pe sol; Cnd umiditatea plantelor scade la 30-35 % se execut balotarea cu prese de balotat, care strnge fnul din brazde i l preseaz n baloi; Dup balotare baloii rmn pe teren nc 3-4 zile pentru uscare, dup care se transport i se cldesc n ire sau n fnare; Uscarea pe supori: se utilizeaz n regiunile umede, unde datorit precipitaiilor abundente din perioada recoltrii, uscarea direct pe sol este nsoit de pierderi apreciabile de substane nutritive; n aceste regiuni procedeul de uscare pe sol este nlocuit de cel pe supori, sub form de pari, capre sau garduri ; nu se aeaz pe supori iarba plouat sau cea cu rou; iarba se aeaz dup ce s-a plit, cnd umiditatea este n jur de 45-50%.

Uscarea prin deshidratare cu ajutorul curenilor de aer rece i cald se realizeaz cu ajutorul curenilor de aer rece sau aer cald, dar la noi se practic pe scar redus.Prin acest procedeu tehnic de uscare pierderile de valoare nutritiv sunt extrem de reduse.

V. Concluzii
26

Creterea ovinelor reprezint o ndeletnicire foarte veche, practicat cu plcere de gospodarii din zona de deal i munte, aceasta fiind manifestarea dragostei i a pasiunii oamenilor pentru creterea oilor n scopul asigurrii veniturilor necesare consolidrii gospodriei, ct i pentru acoperirea nevoilor proprii de consum. Din aceste considerente, creterea ovinelor se poate practica i n unele gospodrii din zona de es a Romniei, cu toate c oaia este considerat ca fiind principala concurent a bovinelor, animale ce se dezvolt bine n toate zonele rii.
Cu alte cuvinte, n gospodriile din zona de deal i munte ovinele se cresc n turme mari, deoarece aceast ndeletnicire ofer ctiguri importante cresctorilor de oi, care, prin tradiie, se numesc ciobani sau oieri. n zonele de cmpie, de obicei, gospodarii se ocup n special de creterea i exploatarea bovinelor, aceast aciune fiind considerat ca activitate de baz, pe lng care, n exploataie acetia mai cresc un numr de 10 pn la 100 oi. n scopul realizrii unei eficiene economice care s asigure un ctig satisfctor pentru cresctor, se recomand ca n zonele de deal i munte s fie organizate exploataii familiale de cretere a ovinelor i o capacitate de circa 250 oi i mioare, activitate ce se poate dimensiona dup posibilitile date de condiiile locale. Ca o particularitate a creterii acestei specii, trebuie s menionm de la nceput c exploatarea ovinelor nu este legat, n mod special, de existena exclusiv a terenului pentru producerea furajelor de volum, ca de altfel pentru bovine. Ovinele reprezint specia care poate s-i asigure hrana prin practicarea transhumanei, metod foarte veche aplicat de ciobani. Transhumana este, de fapt, plimbarea (pendularea) ovinelor din zonele de deal i munte n zonele de es, pentru consumarea excedentului de furaje de volum existente n exploataiile familiale asociative sau la societi comerciale agricole din aceste zone. Dei, ca practic, aceast metod este foarte veche, n condiiile rii noastre ea poate fi recomandat, n continuare, pentru creterea i exploatarea ovinelor, deoarece n perioada de toamniarn devine destul de eficient datorit faptului c este mai uor s plimbi turmele n diferite perioade ale anului n funcie de furajele ce se pot asigura pe miriti, porumbiti sau alte puni, dect s fie transportate cantiti nsemnate de furaje voluminoase de la es la deal i munte.

VI. Bibliografie 1. Pascal, C.- Creterea ovinelor i caprinelor- Editura PIM, Iai 2. Popa, o. i colaboratorii- Alimentaia animalelor domestice- Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti 3. Taft, V.- Creterea ovinelor i Caprinelor- Editura Ceres, Bucureti

27

28