Sunteți pe pagina 1din 33

Colegiul Agricol Flticeni

Proiect
pentru susinerea examenului de certificare a calificrii profesionale nivelul 3

Domeniul- tehnic Calificarea : tehnician mecanic pentru ntreinere i reparaii

ndrumator, Candidat, ing. Ursachi C-tin Marius Lungu

Sesiunea iunie 2012

TEMA PROIECTULUI :

Exploatarea, ntreinerea i repararea sculelor i mainilor pentru nituit

Cuprins Memoriu justificativ Capitolul1.Generalitati 1.1 Tipuri de nituri 1.2 Clasificarea nituirilor 1.3 Scule folosite la nituire 1.4 Tehnologia nituirii. Capitolul 2. Exploatarea mainilor pentru nituit 2.1 Tipuri de maini de nituit 2.1.1 Maini de nituit prin ciocnire 2.1.2 Ciocanele pneumatice 2.1.3 Presa pneumatic de nituit Capitolul 3 . ntreinerea i repararea sculelor i mainilor pentru nituit Capitolul 4. Msuri de tehnica securitii muncii Bibliografie

MEMORIU JUSTIFICATIV Asamblarea mecanica este reprezentata de legatura realizata intre doua sau mai multe piese in scopul realizarii unui subansamblu sau a unei blocari. in cazul asamblarilor nedemontabile, piesele nu mai au posibilitatea miscarii relative unele in raport cu altele. Asamblarile nedemontabile pot fi: 1) asamblari directe; Asamblarile directe realizeaza direct legatura intre piesele componente. Aceste asamblari pot fi realizate prin sudare, poansonare, stemuire, indoire, crestare, strangere. Asamblarile indirecte realizeaza legatura intre elementele componente prin intermediul unor piese sau substante. Printre acestea enumeram: asamblari prin sudare, asamblari prin nituire, asamblari prin lipire. Pana cand sudarea a inceput sa fie folosita, nituirea reprezenta singura modalitate de asamblare folosita la constructia de poduri, cazane, vapoare si constructii metalice.Desi aria ei de utilizare s-a restrans considerabil, sunt inca multe domenii in care aceasta metoda de asamblare ramane inca una care prezinta avantaje certe din punct de vedere tehnologic sau economic, de exemplu in cazul materialelor greu sudabile, sau in cazul in care nu este permisa incalzirea materialului.
4

2) asamblari indirecte.

Lucrarea este structurata in 5 capitole si bibliografie, dupa cum urmeaza: CAPITOLUL1.GENERALITATI CAPITOLUL 2. EXPLOATAREA MAINILOR PENTRU NITUIT CAPITOLUL3. NTREINEREA I SCULELOR I MAINILOR PENTRU NITUIT REPARAREA

CAPITOLUL 4. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII BIBLIOGRAFIE

Capitolul 1. Generaliti
Operaia prin care se mbin dou sau mai multe piese cu ajutorul niturilor se numete nituire. Cel mai simplu caz este cel n care se mbin cu un nit dou table. Sunt cazuri cnd prin nituire se mbin mai multe table, care pot fi de grosimi diferite. Tija nitului trebuie s fie suficient de mare pentru a putea trece prin piesele care se mbin, rmnnd o parte din lungimea ei pentru executarea celuilalt cap,denumit cap de nchidere. Nituirea se poate executa la rece, la cald sau mixt ( la rece i la cald). Astfel, niturile mici cu diametrul mai mic de 8 mm, precum i nituirle confecionate din alt material dect oel senituiesc la rece. Cnd se execut nituiri la care tija nitului este mai mare de 8 mm, niturile se nclzesc. Acest procedeu prezint avantajul c la rcire tija se scurteaz puin datorit contraciei i atunci se obine o strngere mai bun a pieselor. Niturile folosite astzi au forme foarte variate. Aceste forme variaz n raport cu solicitrile mecanice la care sunt supuse piesele mbinate. Niturile utilizate sunt standardizate. n mod obinuit, niturile se fabric din oel carbon, ndeplinind condiiile tehnice prevzute de STAS. 1.1 Tipuri de nituri Pentru alegerea niturilor trebuie s se respecte indicaiile din standarde. Astfel pentru nituirea podurilor i a fermelor metalice se aleg nituri de
6

rezisten. Pentru construcia cazanelor, a rezervoarelor i a diferitelor lucrri care necesit o bun etaneitate se aleg nituri de rezisten- etanare. Clasificarea niturilor se face dupa materialul din care sunt confectionate, dupa forma si destinatia nitului. Din punctul de vedere al materialului din care sunt confectionate, exista: . nituri de otel; . nituri de cupru; . nituri de aluminiu; . nituri aluman, ergol). Dupa rolul functional, niturile pot fi: . nituri de rezistenta; . nituri de etansare; . nituri de rezistenta-etansare. Din punctul de vedere al formei, niturile se caracterizeaza atat prin forma capetelor provenite dinfabricatie cat si prin diametrul tijei. Atat forma cat si dimensiunile sunt standardizate. Din punctul de vedere al solicitarii i al conditiilor de rezistenta, dimensiunile capatului nitului sunt conditionate de marimea diametrului tijei si, de aceea, prin standard dimensiunile sunt stabilite in functie de diametrul tijei. 1. Nit cu cap semirotund, formatul capului mare (fig. 2). Niturile de acest tip sunt nituri de rezistenta si etansare; dimensiunile standardizate sunt date de relatiile: din aliaje usoare (anticorodal, avional,

R - raza sferei calotei


7

2. Nit cu cap semirotund, formatul capului mic (fig. 3). Sunt nituri de rezistenta; dimensiunile date de standard sunt: D = 1,5d, h = 0A- 0,5d, r = 0,05d. 3. Nit cu cap semiinecat (fig. 4). Sunt nituri de rezistenta si etansare; dimensiunile standard sunt: 4. Nit cu cap semiinecat pentru tinichigerie (fig. 5). Sunt nituri de rezistenta, 5. Nit cu cap tronconic (fig. 6). Sunt nituri de rezistenta si etansare, folosite in special in constructii de rezervoare pentru fluide. Dimensiunile standardizate sunt: D =1,7d, D1=1,1d, h=0,7d, r=0,1 d. 6. Nit cu cap tronconic si semiinecat (fig. 7) Sunt nituri de rezistenta si etansare; calculul dimensiunilor se face cu relatiile:

D =1,7d, D1=1,1d, h=0,7d, r=0,1 d. 7. Nit cu cap inecat (fig. 8). Sunt nituri de rezistenta si de rezistenta-etansare, folosite in constructii metalice la care se cere o suprafata cat mai neteda, cu dimensiunile: D=l,5d, h = 0,4d. 8. Nit cu cap plat - astfel de nituri sunt folositeca nituri de rezistenta (fig. 9)
8

9. Nituri speciale - nituri tubulare (fig.10).Se confectioneaza dintr-un metal moale siservesc ca nituri de prindere sau fixare , dar nu pot rezista la solicitari mari. Se intalnesc in constructii de mecanica fina. Nituirea lor se face cu ajutorul unui dispozitiv special. 10. Nituri cu cap extraplat (fig.11).Pentru a mari rezistenta de forfecare a nitului,tabla se indoaie ca in figura, astfel ca efortul e preluat de aceste suprafete de sprijin. 11. Nitul ciuperca (fig. 12). Serveste la imbinarea tablelor in colturi acolo unde nu se pot folosi niturile obisnuite, neavand fata plana de sprijin. Se intalnesc in aviatie si in constructii navale. 12. Nitul pahar (fig. 13). Este un nit folosit in cazul in care operatia de nituire poate fi executata numai pe o parte. Cu ajutorul unui dispozitiv de nituire special, se mareste diametrul interior al nitului, largindu-se partea inferioara a paharului astfel ca preseaza tablele si realizeaza asamblarea lor. 13. Nit cu explozibil (fig. 14). Este un nit folosit in cazul cand operatia de nituire poate fi executata numai pe o parte. Tija nitului are un rezervor care contine explozibil. Tija nitului se incalzeste si materialul explodeaza umflandu-se, se rabate si preseaza astfel cele doua table. Se foloseste in constructii navale.

Fig. 2 Nit cu cap cap mare semirotund pt tinichigerie

Fig. 3 Nit cu cap Fig. 4 Nit cu cap mic semirotund semiinecat

Fig. 5 Nit cu semiinecat

Fig. 6 Nit cu cap cap tronconic

Fig. 7 Nit cu cap tronconic i seminecat

Fig. 8 Nit cu cap inecat

Fig. 9 Nit cu plat

Fig. 10 Nit tubular

Fig. 11 Nit cu cap extraplat

Fig. 12 Nit cu cap ciuperca

10

Fig. 13 Nit pahar 1.2 Clasificarea nituirilor

Fig. 14 Nit cu explozibil

Clasificarea nituirilor se face dupa mai multe criterii, si anume: Dupa forma asezarii niturilor: a) nituire prin suprapunere - care poate fi (fig. 15): . nituire simpla (a); . nituire dubla (b); . nituire multipla. n aceasta situatie, nituirea este clasificata dupa numarul de randuri in care este realizata:

Fig. 15. Nituiri prin suprapunere

11

b) nituirea prin eclise (fig. 16 a, b): . nituire cu o singura eclisa (a);


. nituire cu doua eclise (b).

Aceste nituiri pot fi cu doua sau mai multe randuri.

Fig. 16. Nituiri cu eclise

2. Dupa scopul nituirii: . nituiri de rezistenta - pentru eforturi mari; . nituiri de etansare - pentru a impiedica lichidele sa treaca prin legatura realizata. Nituirea de etan-sare poate fi imbunatatita prin operatii de stemuire, chituire etc . nituire de rezistenta si etansare - realizata la cazane si rezervoare care lucreaza sub presiune. Metoda este utilizata foarte rar astazi. 3. Dupa modul executiei - nituirea se poateexecuta la rece sau la cald.

12

Nituirea la rece se realizeaza in cazul niturilor cu diametrul de pana la 8-10 mm; Nituirea la cald se realizeaza pentru nituri cu un diametru ce depaseste 10 mm. Pentru nituirea la cald se foloseste o forja sau incalzirea electrica pana la temperatura de cea 1100 C,incalzirea la rosu. 4. Din punctul de vedere al fortei necesare nituirii, aceasta poate fi nituire manuala si nituiremecanizata. Pentru nituirea mecanizata se folosesc masini pneumatice, hidraulice sau masini speciale de nituit. 1.3 Scule folosite la nituire Sculele i dispozitivele folosite la nituirea manual se confecioneaz n funcie de procedeele de nituire utilizate, adic nituirea se execut la rece sau la cald. Principalele scule utilizate la nituire sunt: - Cpuitorul sau buterola de mn; - Contracpuitorul sau contra buterola; - Trgtorul de nit; - Ciocanul de nituit manual; - Cleti pentru inut cpuitorul i pentru inut niturile. Cpuitorul, numit i buterol, servete la formarea capului de nit. El se confecioneaz din oel de scule, iar capul activ se trateaz termic, prin clire, pe o lungime de circa 15 mm. La unul din capetele sale, cpuitorul este prevzut cu o adncitur care are forma capului de nit. n funcie de forma capetelor niturilor i a poziiilor de nituire se folosesc diferite forme de cpuitoare. La cellalt capt (unde se aplic loviturile de ciocan),
13

cpuitorul are forma tronconic i este bombat, pentru ca loviturile ciocanului s fie axiale. Contracpuitorul, (contrabuterola) are la unul din capete o adncitur dup forma capului nitului. El servete ca o nicoval n care se introduce capul fabricat al nitului, pentru a nu fi deformat. n timpul nituirii, contracpuitorul se prinde n menghin pentru ca s nu se deplaseze n urma lovirii cu ciocanul. Pentru aceasta, greutatea lui trebuie s fie de 4-5 ori mai mare dect greutatea cpuitorului. De exemplu, pentru nituri cu diametre de pn la 5 mm se folosesc contracpuitoare cu greutate pn la 5 kg. Trgtorul se folosete pentru apropierea tablelor nainte de nituire. Aceast operaie se execut cu scopul ca tablele s se strng bine una de alta. La unul din capete trgtorul are un loca cilindric n care intr tija nitului atunci cnd se apropie tablele. Diametrul tijei nitului trebuie s fie cu 0,2 mm mai mic dect diametrul trgtorului. Ciocanele de nituit folosite la nituirea manual sunt de dou feluri: ciocane mici, pentru manipularea cu o singur mn i ciocane mari (baroase) pentru manipularea cu ambele mini. Ciocanul de nituit se deosebete de celelalte ciocane prin aceea c este puin mai lung, are capul de form rotund i puin bombat. Ciocanul de control, artat n figura , se ntrebuineaz pentru a controla calitatea niturilor btute. n acest scop ciocanul are unul din capete rotunjit, iar cellalt capt este ascuit conic. Cu captul rotunjit al ciocanului se ciocnesc niturile, iar cu cel ascuit se inseamn capetele niturilor care urmeaz a fi tiate, ntruct sunt slabe. Pentru controlul niturilor cu diametrul de pn la 20 mm se ntrebuineaz ciocane de 0,250 kg, iar pentru niturile cu peste 20 mm diametru se ntrebuineaz ciocane de 0,400 kg.
14

Cletii sunt folosii la prinderea niturilor i la inerea cpuitoarelor n timpul nituirii. Flcile cletilor au diferite forme, n func ie de forma i mrimea nitului sau a cpuitorului ce trebuie manipulate. Pentru prinderea niturilor se utilizeaz cletele de apucat, care poate fi de dou feluri: scurt, cu lungimea de circa 240 mm i lung. Pentru a ine cpuitorul n timpul nituirii se utilizeaz cletii de cpuitor, care sunt lungi de circa 600 mm.

- trgtor (a) - ( pentru apropierea pieselor de nituit ); - cpuitor (b) - (buterol - pentru finisarea capului de nchidere).

15

Ciocane de nituit

Cleti pentru apucat nituri i pentru cpuitor 1.4 Tehnologia nituirii. Operaia de nituire cuprinde dou faze. Prima faz const n strngerea pieselor de asamblat, care se face cu trgtorul de nituri, cu uruburi, cu un inel de strngere, cu piese de strngere, etc. A doua faz cuprinde formarea capului de nchidere a nitului. n unele cazuri, formarea capului de nchidere a nitului este urmat de temuirea capetelor de nit i a marginii tablei sau a ecliselor. Formarea capului de nit. Proprietatea metalelor de a lua orice form sub aciunea forelor exterioare, fr s se distrug i s pstreze aceast
16

form pn la o nou aplicare de fore, se numete plasticitate. Materialul pentru nituri trebuie s aib o mare plasticitate; creterea acestei plasticiti este favorizat prin nclzirea la o temperatur ridicat. Astfel, dac se nclzesc niturile la 1000 1150 grade C i nituirea se execut nainte de a se rci sub 700 grade C, materialul niturilor de oel este destul de plastic pentru a permite deformarea captului tijei, care va forma capul de nchidere a nitului. Deformarea nitului pentru formarea capului de nchidere depinde i de viteza de batere. Cnd viteza de batere este mic, capetele tijelor de nit se deformeaz mai puin i materialul se rcete mai repede. n figur se observ deformrile care au loc n timpul nituirii la cald la capul 1 al tijei care iese n afar. nainte de nceperea nituirii, tija nitului nu atinge pereii gurii. Dup ce s-a btut captul tijei, metalul umple complet gaura de nit. Acestei stri a nitului i corespunde formarea capului 2, n prima perioad de deformare a tijei. Fasonarea capului de nchidere a nitului 3 avnd loc la o temperatur nalt, se obine i la acest cap aceea i form ca a capului existent 4.

Formarea capului de nit Nituirea se poate executa manual sau mecanic. Capul de nchidere a nitului se poate forma prin:
17

- Ciocnire cu ciocanul de lcturie sau mecanic; - Apsare sau presiune; - Mandrinare; - Explozie, etc. Dup modelul de nclzire a niturilor se deosebesc: nituirea la cald i nituirea la rece. Nituirea la cald se aplic la construcii metalice, la confec ionarea cldrilor (cazanelor), a rezervoarelor, etc. Nituirea la rece folosete nituri cu diametre mici sau nituri din materiale neferoase i se aplic n industria avioanelor, a mainilor de scris, etc. Dup condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc mbinarea pieselor, nituirea poate fi: de articulaie, de rezisten, de etanare, de rezistenetanare. Dup felul cum sunt aezate ntre ele piesele de mbinat, nituirea se mparte n: nituire prin suprapunere i nituire prin eclise.

18

Capitolul 2. Exploatarea mainilor pentru nituit


2.1 Tipuri de maini de nituit Pentru nituirea mecanic se folosesc ciocane pneumatice , maini i prese de nituit. a. Dup principiul de lucru - maini de nituit prin ciocnire - fixe - portabile - maini de nituit prin presare - n potcoav , - n clete - maini de nituit prin rulare. b. Dup posibilitatea de deplasare - maini fixe; - maini transportabile - portabile; - carosabile; - suspendate. c. Dup modul de acionare
19

- maini de nituit hidraulice; - maini de nituit pneumatice; - maini de nituit hidropneumatice; - maini de nituit electromecanice; - maini de nituit electrohidraulice c. Dup modul de comand n funcionare - maini de nituit cu comand manual; - maini de nituit cu comand semiautomat; - maini de nituit cu comand automat.

2.1.1 Maini de nituit prin ciocnire Aceste maini execut capul de strngere al nitului prin lovituri dese. Numrul de lovituri poate ajunge pn la 4000 pe minut. Din acest grup de maini fac parte: - ciocanele pneumatice de nituit prin ciocnire cu acionare mecanic; - ciocanele pneumatice de nituit prin ciocnire cu acionare electromecanic 2.1.2 Ciocanele pneumatice se folosesc de obicei pentru nituri cu diametrul pn la 42 mm.ele sunt portabile, putndu-se utiliza n diferite poziii n funcie de piesa care se nituiete. Ciocanul pneumatic lucreaz prin micri rectilinii de lovire. Acest ciocan este format dintr-un cilindru 1, n interiorul cruia se mic cu o vitez foarte mare un piston mic 2. La partea superioar se afl mnerul de prindere 3, prevzut cu mecanismul de acionare format din: clapa de pornire 4, tija de acionare 5, ventilul 6, orificiul de intrare a aerului comprimat 11.
20

Intrarea aerului se face printr-un distribuitor 7 care regleaz ptrunderea i evacuarea aerului dincilindru prin canalele 8 i 9. La partea inferioar a ciocanului se afl locaul 10, pentru fixarea sculei de nituit ( cpuitor, scule de temuit etc.).

Funcionarea ciocanului pneumatic este urmtoarea: apsnd pe clapa de pornire 4 se exercit o presine pe tija de acionare 5, aceasta acioneaz pe tija ventilului 6, producnd admisia aerului comprimat. Dac se las liber clapa de pornire, ventilul revine la locul lui i nchide automat accesul aerului comprimat. Prin modificarea apsrii se regleaz accesul aerului comprimat, deci funcionarea ciocanului. Cursa lung a pistonului ( pn la 250 mm) asigur o vitez mare i o lovitur puternic. Numrul loviturilor variaz ntre 700 i 2000 pe minut. Nituirea cu ciocanul pneumatic

21

Niturile se nclzesc pn la rou, la o forj de unde se iau cu cletele, sunt lovite de un corp tare pentru a ndeprta zgura, apoi se introduce fiecare nit n gaur i se ciocnete uor cu un ciocan mic de mn. Se fixeaz pistonul pneumatic pe capul iniial al nitului i se face admisiunea aerului comprimat n capul pneumatic al pistonului. Sub presiunea aerului pistonul se pune n micare i strnge capul nitului pe piesele de nituit. Dup ce capul pentru contracpuitor a fost bine fixat, se potrivete cpuitorul ciocanului pneumatic, inndu- l n direcia axei nitului. Apoi se apas pe clapa de admisie, punnd ciocanul pneumatic n funciune i prin lovituri dese ale cpuitorului n captul tijei se d acesteia forma capului de nit. n tot timpul nituirii, capul iniila al nitului trebuie s fie bine apsat pe contracpuitor. Nituirea cu ciocanul pneumatic trebuie executat repede, astfel nct dup formarea capului de nchidere anitului, nitul trebuie s aib culoarea roie deschis, ceea ce corespunde la temperatura de 700- 800 0 C. Pentru aceasta presiunea aerului comprimat trebuie s fie 5- 5,6 atmosfere.

Maini de nituit i prese pneumatice Aceast main este acionat de un motor electric. Prile caracteristice ale acestei maini sunt: discul 1, care are o micare de rotaie,
22

rolele 2 montate pe periferia discului, dispozitivul 3 de prindere a cpuitorului, corpul 4 pe care sunt montateprile componente ale mainii i cpuitorul 5 care primete micarea mecanic de la role.

Maina de nituit Niuirea se execut prin loviturile mecanice, care se aplic cpuitorului de ctre rolele care se mic odat cu micarea discului. Aceast main se folosetepentru executarea mbinrilor nituite care folosesc nituri pn la 8mm diametru. 2.1.3 Presa pneumatic de nituit Aceasta are urmtoarele pri componente : supapele 1 pentru admisia aerului comprimat, cilindrul 2 n care se mic pistonul 3, sub aciunea aerului comprimat, cpuitorul 4, buca 5 pentru strngerea tablelor de nituit i arcul 6 care aduce pistonul n poziia iniial.
23

Presa pneumatic de nituit Presa pneumatic funcioneaz astfel: La deschiderea supapei de admisie, aerul comprimat ptrunde n cilindru i pune n micare pistonul i cpuitorul. Buca 5 strnge tablele 7 puse pentru nituit. Prin loviturile primite de nit de la cpuitor se execut opraia de nituire Nituirea prin presare se obine cu maina de nituit, care formeaz capul nitului printr-o singur micare a unui poanson- cpuitor la care presiunea asupra nitului crete treptat. Aceste maini acioneaz cu o presiune maxim pe nit, care poate ajunge pn la 200 t.

24

Nituirea prin presare La nituirea prin presare, cu o singur micare de presare, se deosebesc trei faze: 1. nitul este introdus n gaura de nit ( faza a); 2. maina este apropiat de piesele asamblate, pn cnd capul de aezare al nitului atinge contracpuitorul fix al mainii ( faza b); 3. se aplic presiunea asupra cpuitorului, pentru formarea capului de nit.

25

Capitolul3 . ntreinerea i repararea sculelor i mainilor pentru nituit


ntreinerea urmrete s menin mainile, utilajele i instalaiile n condiii normale de exploatare ntre dou reparaii consecutive, reducnd posibilitatea apariiei unor reparaii accidentale. Este necesar ca periodic s se verifice i starea accesoriilor din dotarea mainii, utilajului i a instalaiei respective, chiar dac sunt situaii cnd unele dintre acestea sunt folosite mai rar. Activitatea de ntreinere i reparare a utilajelor este impus de faptul c, pe parcursul folosirii lor productive, acestea sunt supuse procesului de uzur fizic i moral. Ca urmare, a procesului de uzur fizic, are loc un proces de pierdere treptat a valorii de ntrebuinare a utilajului, i n final o pierdere a capacitii de satisfacere a nevoii sociale pentru care a fost creat. Obinerea unei durate de funcionare normale ct mai lungi se poate realiza prin ncetinirea procesului de uzare fizic a pieselor componente, aceasta asigurndu-se prin: exploatarea mainilor, utilajelor i instalaiilor la sarcina normal (prin evitarea suprancrcrilor), ntreinerea corect i curirea zilnic, ungerea pieselor n micare, observarea continu a strii i funcionrii lor, lucrul de bun calitate a echipelor de ntreinere i reparaii i executarea reparaiilor la timp, conform prescripiilor ntreprinderii constructoare. n vederea meninerii caracteristicilor funcionale ale utilajului i a funcionrii n condiii ct mai apropiate de cele iniiale, n cadrul ntreprinderilor se organizeaz un serviciu de ntreinere i reparare a utilajului de producie. Din analiza comportamentului utilajelor n procesul

26

de uzur fizic se poate constata c uzura n timp a diferitelor componente are loc n mod difereniat. Fenomenul de uzur fizic a utilajului poate fi ameliorat i printr-un sistem de activiti de ntreinere a acestuia, precum i printr-un ansamblu de operaii de control i revizie, care s permit depistarea din timp a eventualelor defeciuni. Elementele de comand pneumatice sunt constituite din mai multe subansambluri. Fiecare subansamblu de comand este constituit din elemente de semnalizare (limitator de sfrit de curs), elemente de aezare, elemente de comand i de acionare (cilindri, urub etc.). Din punct de vedere al subansamblurilor de ntreinut un sistem pneumatic conine: filtre, ungtoare, garnituri din material plastic, mbinri filetate, ventile, cilindri. Meninerea performanelor sistemului pneumatic depinde n mare msur de modul cum se realizeaz ntreinerea i repararea acestor subansamble. n tabelul de mai jos se indic cteva operaii ce trebuie efectuate la revizia tehnic a sistemului pneumatic.

27

Indicaii privind ntreinerea mainilor pneumatice pentru nituit . Elementul sistemului

Indicaii privind ntreinerea

Are rolul de a cura aerul ce vine de la reeaua de alimentare nainte de a intra n partea de comand. Este necesar o curire sptmnal pentru sisteme ce lucreaz n Filtrul condiii dure. n multe cazuri filtrul este dotat cu separator de ap, care poate prezenta defeciuni: acumulare de ap de condens, dereglarea arcului, defeciuni ce trebuie remediate la operaia de revizie. Se urmrete meninerea nivelului uleiului la nivelul prescris. Dac Ungtorul nivelul a sczut se face umplerea cu ulei corespunztor. Necesit verificri sptmnale pentru a se mpiedica apariia Conductele defeciunilor; la conductele ce vin n contact cu uleiul se indic utilizarea furtunurilor rezistente la ulei. n aceste mbinri partea susceptibil la defectri este garnitura de mbinrile etanare; este indicat s se utilizeze garnituri din poliamide care nu filetate absorb uleiul i deci nu i modific volumul iniial. Se verific tija pistonului, care trebuie nu trebuie s prezinte defecte ce pot conduce la distrugerea garniturii tijei; la cilindrii supui la Cilindrul influene termice se impune schimbarea garniturii la perioade mai scurte. Elemente Se strng uruburile i se nlocuiesc cele uzate sau lips. de fixare

28

Capitolul 4. Msuri de tehnica securitii muncii La nituirea manuala, se vor respecta urmatoarele MTSM: - se interzice utilizarea de scule uzate, cu cozi nepotrivite si cu urme de lovituri; ciocanele trebuie safie bine fixate in cozi; contracapuitorul nu trebuie strans in mana ci numai apasat usor pe nit (refularea capului nitului depinde de greutatea contracapuitorului si nu de apasarea asupra lui). - la executarea gaurilor se vor respecta normele specifice studiate la operatia de gaurire privindsculele si piesele supuse gauririi. Pentru imbunatatirea conditiilor de munca si inlaturarea cauzelor care pot provoca accidente de munca si imbolnaviri profesionale trebuie luate o serie de masuri, sarcini ce revin atat conducatorului locului de munca dar si lucratorilor. Acestea sunt: - asigurarea iluminatului, incalzirii si ventilatiei in atelier; - masinile si instalatiile sa fie echipate cu instructiuni de folosire; - sa fie asigurata legarea la pamant si la nul a tuturor masinilor actionate electric;

29

- masinile sa fie echipate cu ecrane de protectie conform normelor de protectie a muncii; - atelierele sa fie echipate in locuri vizibile cu mijloace de combatere a incendiilor; - atelierul sa fie dotat cu mijloace de ridicat pentru manipularea pieselor mai mari de 20 kg; - muncitorii sa poarte echipament bine ajustat pe corp cu manecile incheiate iar parul sa fie acoperit sau legat; - inainte de inceperea lucrului va fi controlata starea masinilor, a dispozitivelor de pornire-oprire si inversare a sensului de miscare; - se va verifica inaintea lucrului daca atmosfera nu este incarcata cu vapori de benzina sau alte gaze inflamabile sau toxice; - la terminarea lucrului se deconecteaza legaturile electrice de la prize, masinile vor fi oprite, sculele se vor aseza la locul lor iar materialele si piesele vor fi stivuite in locuri indicate; - muncitorii nu se vor spala pe maini cu emulsie de racire si nu se vor sterge pe maini cu bumbacul utilizat la curatirea masinii. Daca pentru spalarea mai nilor a fost necesara utilizarea produselor usor inflamabile se va folosi imediat apa si sapun; - ciocanele trebuie sa aiba cozi din lemn de esenta tare, fara noduri sau crapaturi; este interzis lucrul cu ciocane, nicovale care au fisuri, stirbituri, sparturi sau deformari in forma de floare;
30

- la folosirea trasatoarelor se cere atentie pentru a nu produce intepaturi iar dupa utilizare vor fi asezate in truse speciale; - daca in timpul realizarii unei operatii mecanice sar aschii vor fi purtati ochelari de protectie; - in cazul polizarii cu ajutorul masinii vor fi verificate cu atentie pietrele de polizat sa nu prezinte fisuri sau sparturi precum si prinderea piesei pe ma sina. Polizorul trebuie sa aiba prevazut ecran de protectie.

31

BIBLIOGRAFIE 1. BADESCU, Gheorghe, STURZU, A, MILITARI,C., POPESCU,1., Tolerante si masuratori tehnice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1982 2. CIOCARLEA-VASILESCU, Aurel, Mariana, Asamblarea, Intretinerea si repararea instalatiilor. Editura All Educational,Bucuresti, 2002 CONSTANTIN, masinilor si

3. CIOCARLEA-VASILESCU, Aurel, CONSTANTIN, Mariana, Organe de masini si mecanisme. Editura All Educational,Bucuresti, 2002 4. GHEORGHE, Ion, VOICU, Mihai, PARASCHIV, Ion, HUZUM, Neculai, RANTZ, Gabriel, Utilajul si tehnologia meseriei- tehnologia asaamblarii si montajului, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1990 5. TANASESCU, Mariana, GHEORGHIU, Tatiana, GHETU, Camelia, CEPISCA, Cornelia, Masurari tehnice, Editura Aramis, Bucuresti, 2005 6. ZGURA, Gh.,ARIESANU,E., PEPTEA,Gh., Utilajul si tehnologia meseriei-lacatuserie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1991

32

33