Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Definirea categoriilor de cercetari de marketing Prezentarea surselor de erori ce perturba procesul de cercetare
Categoria cercetarilor conclusive (conclusive reasearch) caracterizata de masurarea unui fenomen de marketing definit in mod foarte clar; urmareste decrierea unui fenomen specific, testarea anumitor ipoteze si examinarea anumitor relatii intre variabilele cercetarii. In tabelul 1 sunt prezentate diferentele intre cele doua tipuri de cercetari.
Tabelul 1. Diferente principale intre cercetare de explorare si cea conclusiva
OBIECTIVE
CARACTERISTICI
REZULTATE
Categoria cercetarilor de explorare Furnizeaza indicii pentru intelegerea/definirea fenomenului de marketing supus cercetarii SA INTELEGEM FENOMENUL Informatia necesara este definita ambiguu Proces de cercetare flexibil, nestructurat, dezvoltat prin iteratii succesive Esantioane reduse Analiza canlitativa a informatiilor Pot genera o cercetare concluziva
METODE
Categoria cercetarilor conclusive Testarea ipotezelor formulate si examinarea relatiilor intre variabilele cercetarii SA MASURAM FENOMENUL Informatia necesara este definita clar Proces de cercetare formal si foarte structurat Esantioane mari pentru a fi reprezentative Analiza cantitativa a informatiilor Pot genera o cercetare exploratorie Ancheta (survey) Date secundare Baze de date Paneluri Observarea structurata Experimente
Panelul un esantion format din respondenti care au agreat furnizarea de informatii specifice la anumite intervale de timp..
Cercetare de explorare
Cercetare conclusiva
explorare calitativa
explorare cantitativa
cercetare descriptiva
cercetare cauzala
incrucisare simpla
incrucisare multipla
descrie ceva, de regula anumite caracteristici/functii ale pietei. Pentru aceasta trebuie sa fie deja formulate intrebarile sau ipotezele cercetarii. Drept umare, cercetarea decriptiva este planificata, structurata si se aplica pe esantioane mari. Se utilizeaza pentru studiul: imaginii firmei si determinarea perceptiei consumatorilor vanzarilor in functie de linie de produs, locatie, tipul de client vanzarilor din piata, puterii de cumparare a consumatorilor, dispognibilitatea consumatorilor si profilul consumatorilor; cotei de piata produs - structura de consum a populatie fata de anumite produse (ex. Romanii prefera detergentul solid) distributie structura canelelor de distributie, nr si locatia distribuitorlilor pretul reactia posibila a consumatoriluli la schimbarile de pret reclama descrierea preferintelor/obiceiruilor de consumare a produselor media, profilul audientei pe difetite canale de TV si reviste
3
Cercetarea descriptiva poate fi clasificata in: studii incrucisate (cross-sectional designs)- cea mai utilizata forma de cercetare descriptiva ce implica cullegerea de informatii de la un esantion de populatie, numai o singura data. In cadrul studiilor incrucisate simple, se selecteaza un singur esantion de respondenti din cadrul populatiei tinta, iar informatiile sunt obtinute de la esantion numai o singura data (se mai numeste si ancheta simpla). Pentru studiile incrucisate multiplu, exista doua sau mai multe esantioane de respondenti, iar informatiile se obtin de la fiecare esantion numai o singura data. POZA, imagine statica Exemplu: Realizarea unui studiu incrucisat prin ancheta simpla pentru a determina eficacitatea utilizarii cupoanelor ca forma de stimulare a vanzarilor (promovarea vanzarilor) si de a evalua profilul utilizatorilor si non-utilizatorilor de cupoane. Datele au fost colectate de la 8000 (households)gospodarii/familii. Rezultatul a demonstrat ca 31% din familiile ce au utilizat cupoanele reprezentau 72% din totalul rascumpararilor/rambursarilor/vanzarilor prin cupoane. Dpdv demografic, utilizatorii frecventi de cupoane erau familii mari cu copii, cu un venit anual de peste 30 000 E, in care capul familieie era mama, 35-54 ani, angajata part-time. Utilizatorii ocazionali erau familiile mai mici, in care femeia era mult mai tanara si lucra full-time. Aceste studii sunt foarte utile pentru firmele ce produc bunuri de consum imediat/larg consumt (Procter & Gamble) care isi fundamenteaza strategia de promovare prin cupoane astfel incat sa poata targeta campania de cupoane cate utilizatorii frecventi. Studii longitudinale (longitudinal designes) se culeg informatii de la un esantion fix de respondenti, in mod repetat. Deci, esantionul ramane acelasi, iar prin repetarea masuratorilor se pot colecta clisee succesive, care asamblate dau o imagine unitara a fernomenului investigat. Aceste studii furnizeaza un film, o imagine dinamica a fenomenului si a schimbarilor ce pot aparea. FILM, imagine dinamica Panelul studiu logitudinal efectuat de regula asupra unui esantion de gospodarii care au fost de acord sa furnizeze informatii la anumite intervale de timp Exemplu: Pe linga proiectele de cercetari de marketing si cele pentru dezvoltarea de noi produse, compania FORD realizeaza o serie de studii recurente strans legate de imbunatatirea performantei. Un domeniu major de studiu se refera la masurarea eficacitatii canalului de distributie. FORD masoara satisfactia consumatorilului in fiecare din cele 19 piete europene, la fiecare dealer din piata (5000 de dealeri), in termeni de vanzari si post-vanzari. FORD produce un Raport lunar pentru fiecare dealer, ce este disponibil pe site si care sugereaza ce actiuni au fost implementate de catre stafful FORD pentru a remedia problema. Exista si elemente de stimulare (incentive) deoarece scorurile de performanta sunt actualizate treimestrial si sunt corelate cu adaosul comercial al dealerului se constituie in element motivational ce functioneaza. Deci, cu ajutorul studiilor longitudinale, compania isi mentine un avantaj competitiv printr-o performanta retea de dealeri in Europa. cercetarii. Dar, atentie, marketerii adopta adesea deciziile de marketing pe baza unor ipoteze de relatii cazale, cum ar fi spre exemplu ca reducerea pretului va conduce la cresterea vanzarilor si a cotei de piata. Aceasta ipoteze poate sa nu fie justificabila, deoarece intr-un mediu competitiv nu intotdeauna vanzarile pot fi considerate ca fiind o variabila dependenta de variabila pret variabila independenta. De aceea, cercetarea cauzala se preteaza pentru urmatoarele scopuri: Pentru a intelegere care dintre variabilele cercetarii sunt cauza (independente) si care sunt efect (dependente) Pentru a determina natura relatiei dintre variabilele cauza si efectul preconizat Pentru a testa ipoteze.
La fel ca cercetarea descriptiva, cea cauzala impune o planificare si structurare riguroasa a efortului de investigare. Desi si cercetarea descriptiva poate determina gradul de asociere dintre variabile, nu este recomandata pentru a evalua relatia cauzala. Cea mai recomandata metoda de cercetare cauzala este experimentul prin care relatia cauzala este manipulata intr-un mediu relativ controlat. Experimentul va fi abordat in detaliu, ulterior. Cum se utilizeaza cele trei tipuri de cercetari de marketing: 1. Cercetarea de explorare se utilizeaza cand: - Fenomenul investigat nu poate fi masurat intr-un mod structurat, cuantificabil - Problema de investigat trebuie sa fie definita mult mai precis - Trebuie identificate noi variante de actiune - Se dezvolta intrebarile sau ipotezele cercetarii - Variabilele cheie sunt clasificate ca dependente/independente 2. Cercetarea de explorare poate fi o prima etapa urmata de de o cercetrae descriptiva sau cauzala. Spre exemplu ipotezele dezvoltate prin cercetarea de explorare pot fi testate statistic printr-o cercetare descriptiva/cauzala. 3. Exista situatii in care nu se debuteaza cu o cercetare de explorare, deoarece cercetatorul cunoaste foarte bine problema, caz in care se va trece direct la o cercetare descriptiva/cauzala. Spre exemplu, masurarea anuala a satisfactiei consumatorului nu include faza de explorare. 4. Cercetarea de explorarea poate urma unei cercetari descriptive/cauzale, in situatia in care rezultatele nu sunt suficient de bine intelese de catre manageri.