Sunteți pe pagina 1din 3

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI Student: Catedra Autovehicule Rutiere Grupa: 8401 b Laborator Fabricarea si Repararea Autovehiculelor

L.2.1. Controlul starii tehnice a blocului motor si determinarea cotelor de reconditionare a camasilor de cilindru prin micrometrare statica 2.1. Caracteristici tehnice ale blocului de cilindru Marca autovehiculului: Dacia 1310, motor: 810-99 Materialul blocului motor: fonta. Materialul camasilor de cilindrii : fonta speciala ; Diametrul nominal si cota de reconditionare a camasilor de cilindri: D = 73 mm, R = 73.5 mm Ovalitatea si conicitatea acceptate : 0.02 mm ; 2.2. SDV-uri si utilaje folosit Masa de observare a blocului motor Subler, micrometru, comparator Rigleta metalica Lampa decontrol portabila

2.3 Mod de lucru Se pune camasa de cilindru pe masa de lucru. Se masoara cu sublerul diametrul nominal al unei camasi noi (neuzate). Se regleaza micrometrul cu distanta alezajului camasii noi de cilindru. Se etaloneaza comparatorul intre palpatoarele unui micrometrul. Se aleg 3 planuri paralele I-I, II-II si III -III orizontale si doua sectiuni (A-A parale) cu axa arborelui cotit si B-B perpendicular pe axa). Aceste plane se aleg in functie de tipul de motor si de I 1 si I2 la care sunt uzuri maxime respectiv minime. Cu comparatorul se masoara in cele 3 planuri orizontale paralele uzurile camasilor de cilindru, observandu-se variatia uzurilor de la un plan la altul. Se repeta operatia pentru mai multe camasi de cilindru uzate de la diferite motoare. Rezultatele masuratorilor se noteaza intr-un tabel. Pe baza acestor date se vor calcula conicitatea si ovalitatea camasilor de cilindru. 2.4 Rezultatele masuratorilor La blocul motor se face un control vizual cu privire la fisuri, crapaturi si masurarea acestora. Se masoara abaterile de la planeitate ale suprafetelor de asezare : asamblarea cu chiulasa in partea superioara si asamblarea cu baia de ulei in partea inferioara.

A-A I 1 2 3 0.11 0.04 0.12 II 0.085 0.01 0.0.9 0.04 0 0.02 III 0.07 0.04 0.1 K 0.10 0.06 0.28 I 0.07 0.05 0.07 II

B-B III 0.08 0.03 0.01 0.02 0.03 0.27 K

- Intensitatea de uzare este: Iu = umax /L = 0.28/150= 18.6* 0,0001 [m /1000km]. - Viteza de uzare este: vu = umax/Dh = 0.28/3000= 9.33"10-5 [m/h]. - a m i m p u s p a r c u r s u l L= 150000 km iar durata de functionare de 3000 h.

Ovalitatea este data de: Ov= Xmas AA - Xmas BB. (cilindru 1: I - l Ov = 0, 01; II-II; Ov = 0.015; III III; Ov = 0.04; cilindru 2 , I - I 0v= 0.02; II II; Ov= 0.04; III - III 0v= 0.03; cilindru 3: I - I Ov=0.16; lI - ll 0v= 0.02; III - III 0v = 0.01).
Concluzii: Uzura cea mai mare maturata este de 0.28 mm, iar daca se considera adaosul de prelucrare ap = 0.2 mm se obtine Dr = 73.48 mm < 73.5 mm = R1, deci camasa de cilindru respectiva se poate reconditiona la cota R1 = 73.5 [mm], deci piesa se incadreaza in prima treapta de reconditionare; - celelalte camasi de cilindru prezinta valori mai mici ale uzuri deci si in cazul for se poate efectua reconditionarea la cota R, = 73.5 mm; - la cilindrul 1ovalitatea creste din planul I-l spre planul lll-lll rezultand o forma de trunchi de con; - la cilindrul 2 ovalitatea maxima este in planul II-II rezultand o forma de butoi pentru camasa respectiva; - la cilindrul 3 se vede aceeasi forma ca si la cilindrul 1 dar ovalitatea maxima este in planul I-I.

Observatie: Distributia uzurilor in interiorul camasii de cilindru este neuniforma, cu uzuri accentuate in partea superioara a camasii (la PMI) datorita particulelor dure care uzeaza abraziv

camasa si o uzura nesemnificativa spre partea inferioara (la PME) datorita condensului si a peretelui rece.