Sunteți pe pagina 1din 16

1.

Obiectul de studiu al IDR


Istoria dreptului romnesc studiaz evoluia dreptului pe teritoriul rii noastre. Cum dreptul este n corelaie cu statul, a fost necesar s analizm i anumite probleme importante din existena statului.Fcnd parte din categoria tiinelor despre societate, istoria dreptului romnesc prezint interdependene cu tiinele istorice: istoria Romniei, arheologia, paleografia, epigrafia, sigilografia, heraldica, numismatica, arhivistica, genealogia, etc. Istoria dreptului romnesc se folosete de datele furnizate de alte tiine care sunt considerate auxiliare din perspectiva disciplinei: geografia pentru c mediul geografic este un factor important n dezvoltarea societii; filologia ntruct etimologia i evoluia cuvintelor n timp ajut la nelegerea transformrii conceptelor; etnografia deoarece se ocup cu studiul vieii populaiilor.

2.Periodizarea IDR
Periodizarea istoriei dreptului poate constitui motiv de controverse. Aceasta cu att mai mult cu ct n tiinele istorice exist discuii n ceea privete calificarea i clasificarea timpului istoric. Utilitatea pe riodizrii nu este numai didactic.Limitele ,,timpurilor juridice se ntreptrund pn la epoca lui CUZA i condiioneaz etapele posterioare. putem vorbi de urmtoarele perioade: Antic (preromneasc) o Dreptul dac o Dualismul juridic din Dacia, provincie roman Dreptul feudal o Ius valahicum (vechiul drept cutumiar-agrar) o Legiuirile scrise Pravilele bisericeti Pravilele domneti (secolulXVII) nceputul reformrii dreptului (secolulXVIIIXX) Dreptul modern (de la Cuza Vod la 1923) Dreptul contemporan o capitalist (19231948) o comunist (19481989) o revenirea la dreptul democratic (1989)

3.Izvoarele de studiere a IDR


Obiceiul juridic(cutuma). Acesta este cel mai vechi izvor de drept. Obiceiul sau cutuma reprezinta o forma de exprimare a unor reguli care s-au format n timp si care sunt respectate n virtutea unor deprinderi ndelungate, fara sa fie impuse prin constrngere. Pentru ca o anumita regula obisnuielnica sa devina cutuma este necesar sa ndeplineasca urmatoarele conditii:-sa aiba un caracter uniform;-sa se aplice n mod repetat ;-sa aiba o anume dorata. Astfel simpla repetare a unor practici nu nseamna n mod necesar crearea unei cutume. Practica generatoare de cutume trebuie sa fie uniforma, repetabila si sa aiba o durata n timp. Toate aceste atribute trebuie sa se aplice simultan. In dreptul international o anumita cutuma poate fi consfiintita si constatata de un organ de drept public. Avnd n vedere faptul ca aceasta norma de drept nu este scrisa, ea se caracterizeaza prin o deosebita mobilitate.

4.Formarea si dezvoltarea statului geto-dac.

Lipsa surselor de informare asupra societii dace nu este absolut; cu toate c sunt ,,destul de vagi i confuze permit totui conturarea unei imagini. Dei din secolul IV . Hr. societatea dac a fost organizat n uniuni de triburi, nu se poate susine c acestea reprezentau deja o organizare politic statal. Pn n jurul anilor 8270 . Hr. nu putem vorbi de existena unui stat dac pentru c au fost multe discontinuiti. Pe temelia unitii de neam, cultur, civilizaie spiritual1 i economic, BUREBISTA a ntemeiat statul dac centralizat i independent care i-a supravieuit n limite teritoriale restrnse. Acest stat a conservat multe elemente din organizarea nucleelor prestatale existente, pe care de altfel nu le-a desfiinat, ci doar le-a limitat atribuiile n favoarea puterii centrale a regelui. Succesiunea regilor daci se ntrerupe dup DECEBAL ANUL 106, n urma cuceririi romane. Dacii liberi, adic cei rmai n afara stpnirii romane, nu au reuit s reconstituie statul dac centralizat.

5.Dreptul geto-dac
Organele centrale ale statului geto-dac Puterea suprem n stat era deinut de rege. Instituia regalitii a tins s devin ereditar . Principiul ereditii nu era absolut ntruct puteau veni la succesiunea tronului fraii regelui i marele preot.Regele era conductorul militar i judectorul suprem, dar putea fi i mare preot; disocierea puterii regale de cea religioas nu era un principiu obligatoriu, ba dimpotriv, ele puteau fi reunite unicefal.n cadrul statului dac, autoritatea religioas avea un rol deosebit de important ntruct n spiritualitatea dacic s e considera c att puterea regelui, ct i legile sunt de origine divin. n exercitarea atribuiilor regele era ajutat de un corp de sfetnici, supus voinei sale. Din puinele izvoare istorice ele se deduce indirect faptul c teritoriul statului era mprit n uniti administrativ-teritoriale, dar i faptul c au existat dou categorii de dregtori locali: cei care exercitau atribuii din ordin administrativ, iar alii care deineau comanda armatelor aflate pe teritoriul statului. INSTITUII JURIDICE Cutuma a fost primul izvor de drept. Statul presupune dreptul, deci dacii trebuiau s aib reguli juridice. Rmne deschis problema legilor scrise, atestate de unele surse literare care afirm c regele Burebista pentru consolidarea statului a elaborat legi cu un pronunat caracter religios. Proprietatea la geto-daci Se pare c datorit modului lor de organizare n obti steti (de vecintate), proprietatea a fost comun asupra pmntului agricol, apelor i punilor. S-a opinat de asemenea c pe lng pmnturile nehotrnicite ar fi putut exista i terenuri hotrnicite, care ar fi servit altor scopuri dect agriculturii. n ce privete casa, ograda, uneltele de munc, cirezile i turmele de animale, acestea au fost private.

Capacitatea juridic a persoanelor

Societatea geto-dac nu s-a abtut de la structura tipic anti-chitii, difereniind persoanele n categorii sociale. Nobilii (tarabostes sau pileati), formau baza de alegere a regilor i a preoilor. Oamenii de rnd (comati sau capilati) aveau capacitate juridic restrns se pare numai n ceea ce privete dreptul public: accesul lor la demnitile de rege i preot nu era posibil. De notat c ei nu erau o categorie dispreuit. A treia categorie o formau sclavii (daoi) atestai n numr mic. Caracterul patriarhal al sclaviei presupune un regim diferit de cel clasic. Aadar, ei erau folosii de regul la activitile domestice; iar robul era asimilat unui membru inferior al familiei. Familia Informaiile sunt contradictorii: dup unii antici familia la gei era poligam. n schimb HORAIU i OVIDIU, buni cunosctori ai societii geto-dacice, nu au semnalat nimic despre o eventual poligamie. Mai mult, Columna lui Traian prezentnd scene din viaa getodacilor nfieaz fiecare brbat dac nsoit de o singur femeie

6.Organizarea administrative a provinciei romane Dacia


Organizarea central

Dei teritoriul Daciei nu a ajuns n ntregime sub stpnirea roman, influenele civilizaiei romane, s -au manifestat i dincolo de provincia imperial. Doi mprai au reorganizat succesiv Dacia roman: HADRIAN (117138) n urma unei rscoale mparte teritoriul n trei provincii ( Inferior, Superior i Porolissensis), iar MARCUS AURELIUS (161180) pstreaz Dacia Porolisensis, dar creeaz Dacia Apulensis i Dacia Malvensis.
Organizarea local

Localitile urbane erau colonii sau municipii. Coloniile2erau centre urbane puternic romanizate. Unele colonii se bucurau de ius italicum, deci locuitorii lor nu plteau impozit. Municipiile3aveau o condiie inferioar coloniilor, locuitorii lor bucurndu-se de un statut juridic intermediar ntre cetenii romani i peregrini, dar diferena dintre acetia ncepe s se estompeze cu timpul. Cu o singur excepie4, oraele din provincia Dacia au fost vechi aezri ale autohtonilor. Organizarea i conducerea oraelor era asemntoare cu celelalte orae din imperiu. Conducerea oraelor era autohton i se exercita de cetenii romani printr -un conciliu (asemntor senatului roman), cu atribuii de coordonare a activitii administrativ-fiscale. Magistraii superiori erau alei timp de un an i aveau atribuii executive i judiciare. Cea mai mare parte a populaiei din Dacia tria la sate, organizate fie dup sis temul roman n pagus (situate pe teritoriile dependente de colonii) i vicus (celelalte sate), fie n forma lor tradiional a obtilor steti.

7.Aplicarea dreptului roman in provincial romana Dacia Cu toate c organizarea Daciei s-a fcut sub form tipic de provincie roman, totui dreptul roman s-a aplicat n mod difereniat, concomitent cu dreptul autohton i cu ius gentium.Dreptul roman s-a aplicat n raporturile dintre cetenii romani, ns s-au elabo-rat i norme juridice noi (edictele guvernatorilor) innd seama de constituiile imperiale i de mandatele imperiale n care se precizau instruciuni pentru guvernatorii provinciali.n raporturile dintre btinai s-a aplicat dreptul autohton. ns dreptul roman a avut o nrurire covritoare asupra dreptului autohton, dar i dreptul roman s -a adaptat la cerinele vieii autohtonilor, transformndu-se, vulgarizndu-se. n raporturile dintre cetenii romani i celelalte categorii de locuitori ai Daciei romane s-a aplicat dreptul popoarelor (ius gentium). 8.Tablitele cerate din Transilvania Tablitele cerate erau confectionate din lemn de esenta moale.tei sau bbrad,taiat in scindurele dreptunghiulare.In societatea romana astfel de tablite cerate erau mult utilizate ,le foloseau tinerii pentru a invata a scrie ,dar si adultii pentru a insemna diverse lucruri ori pentru a trimite si aprimi corespondenta.In afaceri comert si literature ,tabblitele erau echivalente agendelor sau carnetelor de notite contemporane.In Rosia montanta sau facut descoperiri intimplator sau gasit peste 40 de vechi tablite cerate,impreuna cu alte artefacte din epoca romana.Doar 25 din ele au ramas salvate si nu toate au fost traduse,aceste tablite are un rasunet important ceeea ce tine de studierea atit a dreptului vechi cit si intercaltiea lui cu alt drept care nu este cunoscut pina acum 9.Formarea tarilor si legii tarilor Vechiul drept romanesc, asa cum precizeaza si Dimitrie Cantemir, a fost ius non scriptum, adica un dreptul nescris. La randul sau, Nicolae Balcescu afirma ca, dupa intemeiere, tarile romane nu au cunoscut legile scrise, ca pana la jumatatea secolului al XVII-lea dreptul nostru comun a fost obiceiul juridic constituit intr-un veritabil sistem de drept. Obiceiul juridic reprezinta o regula nescrisa, care aplicata in mod continuu si timp indelungat capata forta juridica obligatorie. Existenta dreptului romanesc nescris cu o puternica identitate a fost recunoscuta si de catre vecinii nostri. Astfel obiceiul juridic romansc a fost denumnit in documentele oficiale redactate in limba latina de catre cancelariile straine ius valachicum, pe cand in documentele cancelariilor domnesti ale tarilor romane, obiceiul juridic era denumit Legea Tarii (obiceiul pamantului). In sintagma obiceiul pamantului, termenul de pamant este utilizat cu intelesul de tara. Expresia de Legea tarii desemneaza cel mai bine continutul obiceiului juridic romanesc. Dovada in acest sens este si faptul ca sintagma Legea tarii nu este insotita de un alt determinativ. In toate tarile romane dispozitiile Legii tarii au fost aceleasi. 10.Proprietatea si mostenirea in Legea tarii In societatea feudala, cel mai important obiect al dreptului de proprietate a fost pamantul, care, conform dreptului medieval din intreaga Europa, inclusiv conform dispozitiilor Legii tarii, consacra proprietatea divizata asupra pamantului. Intregul teritoriu al statului se afla in proprietatea domnului in virtutea lui dominium eminens. Pe de alta parte nobilii, clerul, taranii liberi, precum si taranii aserviti exercitau o proprietate subordonata, denumita dominium utile. Acest sistem al proprietatii divizate isi are originea in organizarea proprietatii din provinciile romane. Proprietatea subordonata dominium utile era exercitata, in primul rand, de catre nobili, cler sau chiar de catre domn, in calitate de persoana particulara

In limbajul Legii tarii, in Tara Romaneasca imunitatile erau desemnate prin ohaba (isi are originea in slavonescul ohaba, care are intelesul de mosie ereditara), iar in Moldova prin uric (este de origine maghiara, orok avand intelesul de mosieereditara). Initial, aceste imunitati erau acordate de catre domn boierilor de tara printr-o formula concentrata, de natura sa ne arate ca boierul de tara putea sa exercite pe domeniul sau toate atributiile de tip statal, de unde rezulta ca imunitatea nu decurgea din calitatea de mare proprietar feudal, ci se acorda de catre domnie prin hrisov domnesc. 11.Obligatiunele in Legea Tarii Legea tarii a consacrat si raspunderea individuala in materia obligatiilor, obligatie ce rezulta fie din contracte, fie din delicte.Ca si la romani, si in Legea tarii contractele au fost principalul izvor de obligatii. Contractele sunt acte juridice constitutive de drepturi si obligatii pentru partile contractante. In dreptul nostru feudal cele mai multe dintre contracte poarta aceleasi denumiri ca si in dreptul modern. Totusi, conditiile specifice feudalismului le-au determinat anumite particularitati. Daca insa in dreptul roman dispunem de criterii sigure pentru a distinge intre contractele reale, contractele consensuale si contractele nenumite, Legea tarii nu ofera asemenea criterii. Ca dovada, in virtutea dispozitiilor Legii tarii, vanzarea consensuala ia nastere prin conventia partilor, insotita de remiterea materiala a lucrului, de unde rezulta ca Legea tarii nu facea o distinctie clara intre contractele consensuale si contractele reale. Pe de alta parte, la vanzarea romana, pretul consta intotdeauna dintr-o suma de bani (pecunia numerata), pe cand in Legea tarii pretul putea consta si dintr-un alt bun, de unde rezulta ca vanzarea consensuala se poate confunda cu schimbul, care este un contract nenumit. 12.Casatoria si familia In Legea Tarii Familia era formata din rudele cele mai apropiate, avand ca nucleu parintii si copiii. Era consacrata o anumita egalitate intre soti, determinata de conditiile de viata specifice obstii satesti. Astfel, ambii soti exercitau puterea parinteasca asupra copiilor, iar sotia supravietuitoare putea exercita singura puterea parinteasca asupra copiilor minori. In cadrul familiei exista obligatia reciproca de intretinere si protective Conform dispozitiilor Legii tarii, rudenia este de trei feluri: de sange, prin alianta si duhovniceasca Conform dispozitiilor Legii tarii, casatoria constituia o relatie maritala intre soti, cu drepturi si obligatii reciproce pentru acestia. Casatoria era privita ca un act religios bazat pe liberul consimtamant al viitorilor soti. Pentru a se considera incheiata casatoria, trebuiau parcurse mai multe etape. Divortul putea fi obtinut fie in biserica, fie prin repudiere. Barbatul isi putea repudia sotia, dupa cum si sotia isi putea repudia barbatul. Daca divortul se pronunta din vina sotiei, zestrea ramanea la barbat. Legea tarii a consacrat, din punct de vedere juridic, urmatoarele categorii de copii: - copii firesti (legitimi); - copii din flori (naturali) erau nascuti in afara casatoriei; - copii de suflet (adoptati); - hiastrii (copiii vitregi) apartineau unuia dintre soti dintr-o alta casatorie; - copiii dobanditi prin efectul infratirii. Mostenirea testamentara era deferita pe baza testamentului. In conceptia Legii tarii, testamentul este actul de ultima vointa prin care o persoana, numita testator, instituie unul sau mai multi mostenitori. 13.Infractiunele si pedeapsa conform Legii Tarii

Prin dispozitiile de drept penal, Legea tarii apara valorile si relatiile care interesau ordinea feudala. Aceste dipozitii aveau un caracter discriminatoriu. In primul rand, pentru ca aceleasi fapte erau pedepsite diferit in functie de categoria sociala din care facea parte infractorul si, in al doilea rand, pentru ca infractiunile, de regula, puteau fi rascumparate prin plata unei sume de bani.La origine, inainte de intemeiere, in epoca tarilor, infractiunile erau desemnate prin termenii de gloabe sau dusegubini. Dup intemeiere, sensul celor doua cuvinte s-a schimbat, deoarece ele desemnau amenzile penale, iar infractiunile erau denumite vini sau fapte. Infractiunile erau de doua feluri: - fapte mari; -fapte mici Cea mai grava infractiune era hiclenia, adica tradarea domnului de catre boieri. Domnul reprezenta statul, iar boierii, prin tradare, incalcau juramantul de credinta prestat la inscaunarea domnului. Erau considerate ca intrand in sfera de cuprindere a hicleniei urmatoarele fapte: - ridicarea impotriva domnului pentrun a-l detrona, a-i lua locul sau pentru a instala un alt domn in locul lui; - insusirea pe nedrept a banilor vistieriei, a birului sau a haraciului; - fuga in tara straina fara incuviintarea domnului; - sustragerea sau distrugerea bunurilor domnesti 14.Procedura de judecata conform Legii Tarii Legea tarii a reglementat si competenta instantelor de judecata, desfasurarea proceselor, precum si mijloacele de proba.In cadrul satelor, unele procese erau solutionate de Sfatul oamenilor buni si batrani. In orase, solutionarea proceselor instra in sfera de atributii a Consiliilor orasenesti peste care s-au suprapus, cu timpul, organele de stat, in special dregatorii vornicii, parcalabii si banii din conducerea judetelor si tinuturilor. Acestia aveau o competenta generala, atat in materie penala cat si in materie civila.De asemenea, dregatorii exercitau atat atributii administrative, cat si judecatoresti. Unii dintre ei aveau o competenta generala, iar altii aveau o competenta speciala, in sensul ca puteau judeca anumite procese. Boierii si manastirile puteau judeca anumite procese, competenta lor fiind precizata in hrisoavele domnesti prin care li se confereau atributii judecatoresti. De asemenea, partile aflate in litigiu puteau alege de comun acord unul sau mai multi boieri care sa judece diferendele dintre ele. In calitate de sef al statului, domnul putea judeca orice proces civil sau penal. Legea tarii nu cunostea calea de atac a apelului. Dar partea nemultumita de hotararea judecatoreasca putea redeschide procesul la aceeasi instanta sau la organele de stat superioare, precum Sfatul domnesc sau domnul tarii. 15.Regimul juridic al boerimii,duhovnicimii,in moldova valahia sec 14-16 Boerii erau scutiti de dari si prestatii,avind si dreptul la jurisdictie exceptionala domneasca.Ei participau la viata politica in special prin sfatul domnesc.Intro situatie similara se afla si slujitorii cultului religios,in special clerul bisericesc ,care era deasemenea proprietar de pamint.Duhovnicimea era si ea scutita de dari si prestatii de stat si erau judecati de judecata speciala bisericeasca in conformitateata cu ierarhia cinurilor bisericesti,mitropolitul si episcopii erau membri ai sfatului tarii 16.Orasenii,taranii,holopii sec 14-16

Taranii traiau pe paminturile daruite sau confirmate de domn boerilor si manastirilor,cit si paminturile domnesti,toti erau obligati fata de stat cu dari si prestatii.Taranii care traiaau pe paminturile feudarilor sau a boerilor erau datori sa plateasca dijma in produse sis a faca lucrul gratuity. Orasenii erau mai putini numerosi ca taranii,desi existau multe orase .Plateau dari fata de stat,ocupinduse si cu agricultura in hotarul orasului.diferentierea in mediul urban greva in primul rind situatia meteriala a orasenilor.Orasele se socoteau domnesti,iar orasenii,iar orasenii indifferent de conditia materiala-liberi. Oamenii care traiau conform dreptului holop erau tiganii si tatarii. 17.Domnia Sfatul domnesc si marea adunare a Tarii sec 14 Domnia,tronul era ocupat dupa principiul elective,ereditar,pretendentul la tron trebuia sa intruneasca urmatoarile conditii:sa fie de dinastie domneasca,sa nu aiba semen si mutilari.Domnul avea prerogative legislative si executive,exercita functii externe,batea moneda,drept de proprietate la tot pamintul tarii,militare. Sfatul domnesc era constitui din 15-33 de membri din care boerii fara dregatorii,clerul,boerii cu dregatorii.Avea multiple atributii,care corespondeau prerogativeleor domnului ,alegerea domnului. Adunarea tarii era constiutuita din boerii tara,clerul,era convocata nesistematic,alegea domnul si plata tribului,declara razboi si pace. 18.Dregatoriele central in moldova si Valahia sec 14-16 Dregatorii erau numiti si revocati de catre domn,nefiind remunerate ei benefeciau de danii domnestii si cadouri de la subalternii.Cel mai de vaza dregator de la inceputul perioadei era vornicul,ei aveau atributii judiciare ,militare si diplomatice,in moldova ei erau dori unu trara de sus altul tara de jos,totodata avea si functii private-toate slugile curtiii I erau subordinate.Marele logofat era seful cencelariei domnesti si pastatorul sigiliului de stat.In tara romineasca marele ban era cel mai important dregator,el administra oltenia exercitind atributii judecatoresti si militare.Visternicul administra veniturile si cheltuelilel atit ale domnitorului ,cit si cele de stat.Ceilalti dregatori aveau atributii publice si private,de exemplu postelnicul era si un fel de ministru de externe,concomitant el ingrijea de camera de culcare a domnului,Teritorile impartite in judete care erau administreate de catre pircalabi. 19.Organele locale pina la mij sec 16 In Moldova teritoriul era impartit in unitati administrative-teritoriale sub denumirea de tinuturi in fruntea caruia se afla pircalabii care aveau functiii administrative,fiscal,judecatoresti si militare ,in fruntea oraselor se afla asa numitul consiliu orasenesc(un soltuz si 12 pirgari) si reprezntatul domnulii era vornicul de tirg,in fruntea satelor se afla vornicele,care era condus de sfatul oamenilor batrini si buni,In Valahia in fruntea judetelor se afla juzi carea aveau asemeni functii ca pricalabii in moldova,in fruntea satelor era numit un vataman. 20.Izvoarele de drept in voevodatul Transilvaniei In transilvania existau mai multe sisteme de drept,pina la sfirsitul sec al 14 rominii erau judecati conform ius valahicum,ungurii si secunii conform dreptului ungar,iar sasii se conduceau dupa dreptul saxon. Pentru Transilvania, situaia este mai complex ntruct pe teritoriul voievodatului s-au aplicat n paralel mai multe sisteme de drept. De subliniat c formele i fondul juridic ale dreptului obinuielnic romnesc au fost aceleai n toate provinciile locuite de romni. 21.Izvoarele de drept in Moldova si Valahia

Izvoarele de drept erau impartite in cele scrise si cele nescrise cele scrise:tratatele international,dreptul romano bizantin(sintagma lui matei vlastares) dreptul domnesc de aici fac parte hrisoavele domnesti si diplomele domnesti si izvoarele de drept nescrise ca dreptulul cutumiar adica legea tarii Pn la adoptarea codurilor autohtone au fost folosite manualele de drept bizantin ca i culegerile de nomocanoane, care au influenat vechiul drept romnesc pn n secolul al XIX-lea. Celor mai vechi legiuiri scrise, att celor bisericeti propriu-zise ct i celor nomocanonice ori laice, sub influena slav li s-au spus de ctre romni pravile. Sintagma lui matei vlastares: La textul original al Sintagmei, diferii copiti, chiar romni, au mai adugat i alte piese legislative, precum i comentarii. Manuscrise ale Sintagmei, att n limba greac, ct i n limba slav, se pastereaza si astazi in diferite biblioteci din tara noastra 22.Evolutia dreptului real si cel succesoral Dupa constituirea statului,dreptul cutumiar legea tariii este aplicat in continuare.La rind cu dreptul cutumira se formeaza si functioaneaza alte izvoare de drept,adica exista un pluralism de izvoare de drept. In dreptul real ,o mare importanta avea dreptul de proprietate asupra pamintului,proprietatea funciara avea o structura ierarhizata ,in rezultatul fiintarei careia erau mai multi titular ai proprietatii asupra unuia si aceasi pamint :domnitorul era propritarul supreme.modurile de dobindirea a proprietatii funciare erau cel primar ,prin acaparare, sau prin mostenirea sau donatie domneasca. In material obligatielor ,reglamentate de drept ,sa-u pastrat unele norme vechi si au aparut altele noi,in primul rind nu orice cauzarea a daunei este privita ca infractiune.Forma scrisa era obligatory pentru contractile care aveau ca obiect pamintul si holopii.In dreptul familii sau pastrat majoritatea normeleor ce reglamentau relatiele dintre sotii fiidnca ele se conduceau dupa regulile bisericesti si in special dupa sintagma lui matei vlastares.In perioada examinata infractiunele sau divizat in ifractiuni mari si infractiuni mici.Se vede o evolutie fiidnca pedeapsa cu moartea se aplica in caz de tradarea ,ricidiva,tilharie,pradare,in rest pedeapsa avea un character mai mult coerectiv. 23.Obligatiunele dreptului civil in Valahia si Moldova sec 14-16 In material obligatielor,reglamentate de drept au aparut reguli noi,in primul rind nu orice cauzare a deunei era privita ca infractiune.Incepe a fi promovata conceptia ca din pricinuirea daunei decurg obligatii de a recupera dauna.Se pastreaza principiul responsabilitatii prin avere,fiind exceptata cea prin personalitate.Forma scrisa era obligatory pentru contractile care aveau ca obiect pamintul si holopii.Exista o raspundere solidara a statului pentru infractiuni daunele cauzate de negustotii compatriotii. 24.Dreptul familiei in evul mediu rominesc In aceasta perioada sa-u pastrat majoritatea normelor ce reglamentau formarea familiei,relatiele intre soti,intre parintii si copii,desfacerea casatoriei,deorece aceste realtii erau in competenta bisericii,care se conducea dupa canoanele bisericesti,incherea casatoriei era socotita legitima daca se facea prin cununie in biserica.Cununia trebuia sa fie facuta in prezenta a mai multor oameni. Cel ce nu desfacea casatorie sis a casatorea a doua oara urma sa fie pedepsit,conceptia despre casatorie monogama sta la baza casatoriei crestine.Era urmat principiul averii intre sotii adica dupa divort femeia isi lua zestrea,exceptia facea in cazul adulterului. 25.Dreptul penal sec 14-16

In dreptul penal notiunea de infractiune devine mai complexa,deorece a inceput sa fie tratata nu numai prin pricinuirea daunei material,morale si fizice,dar sic a o actiune periculoasa pentru stat si domnitor,infractiunele se clasificau in cele mari si cele mici. Pedeapsa a inceput sa fie mai diferentiata,se tinea cont de circumstantele in care a fost savirsita.Pedeapsa diferentia in legatura cu gradul de participarea la infractiune inca nu se practica.Cele mai grave erau socotie crimele inpotriva statului pentru care era pedeapsa capital ca si pentru ricidiva in jaf,pradare,tilharie in rest erau folosite pedeapsea mai slabe cu scopul coerectiv.Ca infractiune contra justitiei erau socotie depunere marturielor false .Infractiunea contra verii cea mai grava era tilharie,resttul erau sanctiionate prin amende judiciare. 26.Organizarea judiciara si procesul judiciar in moldova si valahia sec 14-16 Dupa intemiere statului ,functiele judiciare ale obstii au fost preluate de catre stat ,de organelle care posedau functii ati administrative cit si judiciare.Judecatorul supreme era domnitorul,care putea judeca orice pricini,cu functii special judecatorestii activau marii vornici,la porunca domnului puteau judeca si alti dregatorii domnesti.Se aplica ca si inainte prinderrea infractorilor dupa urme si cautarea lucrului disparut.Procedurea lucrului pierdut a fost modificata prin ca inculpatul putea recurge la servicile unui garant,care se jura pe buna credinta a propritarului real al lucrului cautat. 27.Institutia domniei ,organelle central in perioda dominatiei otomane Organele central de conducere in Moldova si Valahia in timpul dominatiei otomane era impartita in :domnia,divanul(sfatul domnesc),adunarea tarii,sistemul de dregatorii. Domnia dupa 1538 sistemul elective-ereditar a fost deteriorate,deorecce principalul factor de desemnare a domnitorului devine impreiul ottoman, asemenea in aceasta perioada apare capuchehaia reprezentantul domnitorului la Istambul si caimacanii-loctiirori domnului.Divanul domnesc in component lui intrra 12 membrii boerii cu dregatorii si reprezntantii clerului,aveau compententa de organ collegial,consultative al domnului,avea dreptul la trimitearea portii plingeri impotriva domnului numite arzurii.Adunarea tarii erau niste adunari representative ale starilor social,erau convocate pe masura necesitatii,luau in dezbaterii problem de ordin fiscal si social,si deja sitemul de dreatorii care aveau atributii publice,militare si private. 28.Organele locale in perioada dominatiei otomane Orasele isi pastreaza autoadministrarea in persoana consliluilui din soltuz si 12 prigari,alesi in fiecare an de oaraseni,acestea la rindul sau imparteau pamintul intre oraseni,el trebuia sa ajute pe incasatorii de impozite la perceperea darilor.In sate functiele administrative si judiciare erau exercitate de vataman si de vornicel,vatamanul reprzenta interesele satenilor si de aceea era mai agreat dde acestia,vornicelul reprezntatul proprietarului,avea grija ca toti cetatenii sasi indeplineasca obligatiele fata de proprietar..

29.Izvoarele dreptului in perioada dominatiei otomane Printre izvoarele dreptului cele mai vechi este legea tarii-dreptul cutumiar.Dar la rindul cu dreptul cutumiar se dezvolta legislatia domneasca,necesitatea codificarei careia era evidenta.Prin legislatia domneasca se modificau obiceiurile vechi,dar domnitorii nu accentauau acest aspect,din contra mentionau ca norma noua este in conformitatea cu obiceiul. 30.Reforma judiciara de 40 de ani din moldova Deoarece timp de 40 de ani 1588-1628 au fost emise o serie de gramote cu continut similar,care se refereau la dreptul penal si procedura penala,aceste masuri legislative pot fi calificate ca o reforma de 40

de ani in domeniele respective.La sfirsitul sec 16 relatiele sociale se insapresc,apar Serbia,explotarea prin doua canale se intensifica

31.Evolutia dreptului real si cel obligational sec 16-18 Structura ierarhizata a proprietatii sa pastrat si dupa instaurarea dominatiei otomane.Domeniele private ale boerilor,micilor proprietary si manastirlor aveau diferite regimuri juridice.In moldova apare propretatea conditionata de slujba,proprietatea necondtionata,fiind ulterior donate boerilor cu regim de proprietate de plina. In dreptul succesoral se pastrau cele doua forme de mostenire :prin testament si prin lege,sau pastrat acelasi grade de scuccesiune in baza legii.Se trece la mostenirea satelor,fara sa le fie farimitate hotarele.Obligatele reiseau din contracte si din pricinuirea dauneleor 32.Dreptul de mostenire In dreptul succesoral se pastrau cele doua forme de mostenire:prin testament si prin lege.Sau pastrat aceleasi grade de succesiune in baza legii .Copii naturali nu mosteneau tatal coform legii,pe cind copii infiati mosteneau parte egala cu cei nascuti in casatorie,sau marit drepturile sotului supravituitor la mostenire,el mostenea pamintul in parte egala cu copii.Sa pastrat privelegiul mezinului si al mezinei la mostenirea casei parintesti.Mostenitorul nu putea intra in posesie mostenerii daca testatorul avea datorii neachitate,trebuia mai inti sa le intoarca sau sa se dezica de la mostenire. 33.Infractiuni si pedeapsa Insasprirea politicii penale este evidenta in gramotele reformei de 40 de ani si in carte romineasca de invatatura.Infractiunea este tratata nu numai prin pricinuirea a daunei,dar sic a incalcarea a legilor dumnezesti si laice.Clasificarea infractiunelor in vini mari si mici a fost preluata de legislatia ,iar reforma de 40 ani a clasificat vinele mari ca jaful si omorul.Din infractiunele contra averii erau tilharia si jaful care erau pedepsite cu pedeapsa capital.Ca infractiuni contra justitiei si administratiei in conceptia juridca de atunci incep a se clasifica cin mai multe ca falsificarea monedei,falsificare documenteleor,abuzul de putere,depunerea marturilor false erau puse pedepse de mutilare ,corpolare si amende.Infractiuni contra personalitatati omorul,mutilarile corpolare si daunele cauzate sanatatii erau estimate in banii si trebuisa sa fie achitate in forma de amenda,iar daca omorul a fost cauzat de raufacator si nu putea fi masurata in banii urma pedeapsa capital. 34.Reformele sociale a lui C.Mavrocordat Reforma administrative a lui c.Mavrocordat era indrepatata spre lichidarea abuzurilor de putere din partea reprentatilor administratiei.Acest obiectiv a fost si in centrul atentiei altor domnitori,care au adoptat masuri legislative suplimentare..Ispravnicii care incasau mai multe dari decit treebuia erau obligati sa le restituie in suma de patru ori mai mare.Activitatea reformatoare alui Constantin mavrocordat a inclus in unele masuri fiscal.Printre acestea treebui mentiontate scutirea de dare anuala a manastirlor ,clerului si amrilor boieri,desfiintarea privilegielor fiscal ale breslelor de armasei,aprozi,vestiernicei,care urmau sa plateasca dari la fel ca tara.In legatura cu salarizarea agentilor fiscali sau desfintat asa numite coneace dari pentru intretinerea lot.Taranilor li sa fixat un domiciliu unde erau inscrisi la plata darilor sip e care nul puteau parasi decit cu permisiunea administratiei,in locul darilor care le plateu sa stability un impozit unic,care se incasa in patru rate si se stabilea ducorespunzator cu averea pe care o poseda familia. 35.Organele central ale moldovei si valaheie in perioada turco fonariota

In timpul regimului fanariot,imperiul ottoman numea la tronul tarii romninesti domnitorii dintre grecii,domnitorii erau alesi pe un termen scurt in schimbul unei sume marii de banii.Domnitorii fanarioti aveau functii externe si mai reduse ca domnitorii autohtoni. Sfatul domnesc a suferit o serie de schimbari,determinate de schimbarile economice si sociale,sfatul domnesc este numit divan in acesta perioada avea functii politico-administrtive si judecatoresti. Marea adunarea a tariii este in criza si este inlocuita cu un sfat de obste o adunare restrinsa de boerii si inaltul cler,fara nici o alegere si o reala reprezentativitate. Marele hatman executa mai mult functii judiciare si financiare din cauza limitarii esentiale a fortelor militare ale moldovei.marele aga-sef de politie ,combate falsificarea masurilor si greutotilor,supraveghea depasirea preturilor maximale,organiza servicele antiincediar. 36.Izvoarele de drept in perioada turco-fanariota Cu toate ca dreptul cutumiar continuie sa fie unul din izvoarele dreptului ,o importanta mai mare dobindeste legea scrisa si in primul rind legislatia domneasca.Legislatia domneasca se reprezinta ca o totalitate de hrisoave domnesti cu un continut foarte variat,multe din ele se refereau la relatiele agrare,reglamentind numarul zilelor boieresc,claca,starea tarinilor etc Alt grup de hrisoave reglamnetau sfera administrative si fiscal,o mare importanta aici o are hrisoavele lui constantin mavrocordat.,in baza carora sau infaptuit reformele administrative si fiscal.Un grup de acte legislative sau referit la intantele judiciare si procesul judiciar. 37.Evolutia dreptului civil in perioada regimului fanariot Aceasta perioada este caracterizata de andronache donici cele doua moduri de dobindire a proprietatii primar si derivate,erau prevazute mai multe termene de prescriptive in vederea transformarii in proprietate. Mosiiele erau de 2 feluri:de neam si achizitionate,ca si mai inainte regiumul mosiei de neam era limitat de dreptul protimis,hrisovul de la sobor din 1785 a avut scob drept interzicerea donarea de mosii de la saraci la cei bogati.In prima perioada responsabilitatea pentru datorii se rasfringea si asupra personalitatii ,iar in a doua perioada responsabilitatea avea doar cee ce tine de de avere.In dreptul familial n-au intervinit schimbari esentialae.Adulterul sotului devine motiv de desfacere a casatoriei,astfel motivele de desfacere a casatoriei devenind aceeasi pentru sot si sotie. 38.Evolutia dreptului penal in perioada regimului fanariot Infractiunele contra statului-hiclenia-se pedepseau tot mai rar cu pedeapsa capital,iar confiscarea mossiiilor nu se mai aplica.Incepe a se practica o pedeapsa asemanatoare cu degradarea civica,adica privarea de rangul de boier si de privelegiele respective.Infractiunele contra persoaneiomorul,ranirele,lovirele erau sanctionate prin amenda juridical,pedepse corporale,inchisoare,surghin. Infractiunle contra averii erau aspru pedepsite mai inainte,dear in sec 18 pedepsele au fost imblinzite.O inovatie in material infractiunelor contra familiei,morale si a bisericei era ca si barbatul putea fii invinovatit de adultery este desfiintata in 1754. 39.Reformele administrative si fiscal a lui constantin Mavrocordat Constantin mavrocordat a stability majoritatea dosarelor sa fie examenate in tinut,iar divanul sa fie mai mult ca instant de apel sis a judice cele mai periculoase crime precum cele de stat,omorul,tilharia.El a incercat sa creeze institutia moderna de judecatori de profesie,salarizati de stat,numind pe linga fiecare

ispravnizie cite 1-2 judecatori,care judecau singuri sau impreuna cu ispravnicul.Liutiigiele funciare puteau fi judecate de ispravnicul tinutului,care era asistat de 2 mazili.Toretura nu se mai aplica sau se aplica foarte rar,C.mavrocordat insista asupra trecerii prin toate etapele a procesului de plingere recclamantului,apararea piritului,administrarea p[robelor si dezbateri,apoi decizia. 40.Reformele judiciare a lui constantin mavrocordat Constantin mavrocordat a stability majoritatea dosarelor sa fie examenate in tinut,iar divanul sa fie mai mult ca instant de apel sis a judice cele mai periculoase crime precum cele de stat,omorul,tilharia.El a incercat sa creeze institutia moderna de judecatori de profesie,salarizati de stat,numind pe linga fiecare ispravnizie cite 1-2 judecatori,care judecau singuri sau impreuna cu ispravnicul.Liutiigiele funciare puteau fi judecate de ispravnicul tinutului,care era asistat de 2 mazili.Toretura nu se mai aplica sau se aplica foarte rar,C.mavrocordat insista asupra trecerii prin toate etapele a procesului de plingere recclamantului,apararea piritului,administrarea 41.Organizarea sociala a Moldovei si Valahiei in perioada de tranzitie Structura sociala a Moldovei si Valahiei cuprindea mai multe categorii,dintre ele boerimea era pe primul loc.Legatura dintre boerime si dregatori sau mentionat.Termenul de boier se folosea mai rar mai des stapin de mosie.Clerul sa mentenut privelegiele de mai inainte,fiind tot odata supus si unui control din partea statului.La 1855 a avut loc dezrobirea tiganilor din moldova,cit si in valahia in 1856.Pina la 1821 moldova si in valahia sa mentinut regiumul fanariot,puterea legislative a domnitorului era ingradita de legiferarea impreuna cu adunarea obsteasca ale carei hotariri nu devin legi pina nu sint intarite de domn,Domnul nu mai avea dreptul de a se amesteca I justitie.Ca organ legislative exista adunarea obsteasca oridanara,compusa din 35 de membrisi 42 in vlaahia,boerii si slujitorii ai cultului,care voteaza legile,itocmesc bugetul,controleaza veniturile si cheltuelile a tarii.Sistemul de dregatorii se pastreeaza fiind numiti si revocati de catre domni. 42.Regulamente organice si organizarea de stat in baza lor Vezi intrebare de sus 43.Codificarea legislatiei in moldova si valahia in perioada de tranzitie Din porunca domnitorilor tarilor rominesti ioan ghoerge caragea,in 1818 afost intocmita si publicata leguirea caragea,care cuprindea sase parti,primele patru se referee mai mult la dreptul civil,cea de 5 la dreptul penal si a 6 la procesul penal A fost pe nedrept calificat drept o ,,oper cu desvrire bizantin, fr de amestec de obiceiuri juridice romne[ti]. Aceast oper legislativ a fost considerat a fi o traducere n limba greac, cu toate c s-a preluat numai sistematizarea Codului civil austriac din 1811. Codul lui Calimach intr n vigoare la 1817, n Moldova, sub domnia lui Scarlat CALIMACH. A cunoscut o singur ediie i aceea n limba greac, strin deci n cea mai mare parte, att mpricinailor, ct i judectorilor. A fost n vigoare pn la 1865. ,,Renoiete mai pe larg procedeul lui IPSILANTI i amestec dreptul bizanului i obiceiul pmntului. ,,Este tot un cod general [] n care se juxtapun patru coduri specializate: civil, penal, procedur civil i procedur penal. Moment important al culturii juridice romneti, trdeaz sfritul perioadei feudale. Alctuit din elemente de drept bizantin, dar i din multe elemente de cutum romneasc. Lund exemplul Moldovei, domnitorul CARAGEA a dispus ca patru boieri cu tiin i praxis la ale pravilelor s se preocupe de

ntocmirea unei legiuiri ct mai bune pentru ca s se fac cu desvrit ntregime i cu bun desluire. Dintre acetia, doi au fost greci i doi romni. Dup ntocmire a fost citit cu atenie de domn, iar prin pitacul din 1817 s-a convocat sfatul rii pentru a o analiza. S-a tiprit att n grecete, ct i n romnete. A rmas n vigoare pn la 1865, cnd a fost pus n vigoare Codul civil romn. Legiuirea Caragea este o realizare deosebit pentru vocabularul juridic romnesc, ntruct s-au depus strduine mari pentru o traducere ct mai exact a textului grec n care a fost conceput. Att textul romnesc, ct i cel grecesc s-au pstrat n manuscrisele oficiale. Laconismul cu care trateaz anumite probleme reflect ntru totul mentalitatea vremii dar e poate explica i prin aceea c n esena lor acele chestiuni erau cunoscute. 44.anexarea Basarabiei la Imperiul RusSchimbari sec 19 Conform regulamentului privind infiintarea regiunii Basarabia din 1818,boerii din basarabia au fost egalati in drepturi si privelegii cu nobilii mosteniti din Rusia.Boerilor li sa-u recunoscut privelegiele de mai inainte,in primul rind dreptul de proprietate asupra paminturilor si muncii neplatite ale taranilor.Boernasii ca si mazilii si rupatasii s-au pastrat ca grup social psi dupa 1812 sau folosit de drepturile sale vechi. O categorie aprte o constituiau colonistii straini,colonistii au fost dotati cu 60 de desitine de pamint in folosinta vesnica cu dreptul de a transmite prin mostenire.Taranimea se deviza in taranii statului si taranii dependent,taranilor de stat li sad at cite 30 desitine de pamint de pamint de familie.Guvernul tarist a incercat sa reglamenteze realatiele dintre mosierii si tarani,a fost pus boerescul prestarea in fiecare an a muncii gratis fata de boier ca re varia de la 12-28 de zile,razesii nu reprezentau o categorie sociala,ei distinginduse prin caracterul de cotaparte al proprietatii funciare. 45.Organizarea administrative si conducerea basaravviei. Prin anexarea la Rusia,rominii din basarabia si-au pierdut stabilitatea nationala .Vrind sasi creeze o imagine favorabila in balcani,tarismul adus in primele doua deceniii o politica de autonomie a basarabiei. In apriliei 1818,in timpul aflarii la Chisinau a luui alxandru 1 aintrat in vigoare regulamentul priivin infintarea basarabiei ,in conformitate cu acest regulament boerii erau egalati cu nobilii rusi de neam,in administratie se mentineau unele particularitati,regulemntul prevedea crearea unui consiliu supreme al basarabiei ca organ supreme executive,judiciar si partial avind drept de initiative legislative,in fruntea consiliului era presedintele.Rezidentul care era si presenndintele consiliului supreme avea un vot hotoritor in afcerele legate de venitul sau cheltuelile statului si putea suspenda executtarea unor hoteriri transmitind rezolvarea chestiunii tarului.Din 1818 in fiecare tinut exista cite o judecata tinutala,ele puteau judeca atit cazurile civile cit si cele penale in afara de cele care tin de nobiliii.Functiele politienesti ii partinea capitanului ispravnic. 46.Legile locale ale basarabiei sec19 Consiliul supreme al basarabiei a enumerate urmatoarele legi care se aplica: 1.Hexambilul lui c.armenapolul sau cele sase carti de judecata care avea o aplicare larga in moldocva sec 17 si prezenta extrageri din dreptul romano-bizantin 2.manualu de legi a lui andrinache donici,publicat in iasi 1814 3.Sobornicescul hrisov de la 1785,al domnitorului alexandru mavrocordat,care continea prevederi referitoare la dreptul de protimis si la holopiii tiganii

4.Regulamentul din 1818 priviind infintarea basarabei.

47.Dreptul constutional sec 19-20 La 1o mai 1866, carol 1 depune juramint de credinta rominiei, devinind domnitorul ei,este votata de parlament constitutia rominei,sanctionata de domnitor .Prin esenta sa constitutia este moderna si democratica. Constitutia cuprindea 8 titluri cu 133 de articole,constitutia consfinteste principia constutionale progresiste moderne .Pentru colaborarea celor trei puteri se prevedea dreptul deputatilor de adresa interprelari ministrilor,puputerea monarhului de a sanctiona legile,iar justitiei de a controla legalitatea actelor administrative,constitutia declara si garanta drepturile centatenilor romini..Constitutia a consfintat lipsa in stat a deosebirii de clasa,indicind ca toti cetatenii sunt egali.Imvatamintul era declarant liber si fara plata in scolile de stat,constitutia garanta libertatea cuvintului oral si scris.A fost introdus dreptul universal,toti alegatorii erau impartiti in 4 categorii ,din care primele erau a proprietarilo funciari,al 3 al orasenilor,si a 4 a tutoror ceroralati care plateu impozite,la 1884 a fost remise o reforma electorala la care alegatorii barbatii puteau allege de la 21 de ani. 48.Dreptul admninistrativ sec 19-20 Dreptul administrative reglamenteaza relatiele sociale din sfera administratiei de sta.Principale izvoare ale dreptului administrative erau in aceasta epoca constitutia din 1866,legea pentru responsabilitatea ministreeala ,legiele pentru consilele judetene si legea comunala. Ministrii erau numiti si revocati de domn,ministriii formau guvernul sub presedentia primului ministru,la numirea ministrilor regale trebuia sa tina cont de regula ca ei sa fie din partidul care detine majoritatea parlamentara. In judete erau aes consiliul judetean,care,ca orgab deliberative,lua dezizii asupra unor problem locale. 49.codul civil din aceasta perioada Codul avea 1914 de articole asemanotare la structura:titlu preliminary si trei carti:1 carte despre personae,a 2 despre bunuri si a 3 despre diferite moduri,prin care se dobindeste proprietatea Ca baza a dreptului civil ,codul socotea individual,urmarind protejarea lui prin asigurarea libertatii personale,protectia proprietatii private si asigurarea egalitatii juridice a cetatenilor fata legii Privitor la personae se indica capacitatea juridical era in dependent de virsta,sex,sanatate pshihca,femeia casatorita avea o capacitate juridca restrinsa,nu putea incheia conventii,nu ea primea remuneratia pentru munca,ci sotul,in justitie era reprentata de sot. Datorita codului civil actele de stare civila afost scoase din component bisericii si au fost atribuite autoritatii laice. Continutul de baza a codului se referee la proprietate,dreptul de proprietate era formulat ca dreptul asupra unui lucru,in virtutea caruia lucrul se afla nemijlocit in puterea unei personae de a servi ,dispune si a lua roadele. Codul civil romin ca sic el francez recunostea patru izvoare ale obligatielor:contractile,delictele,autonnomia de vointa,cvazicontractele si cvazidelictele. Legislatia romina a recunoscut dreptul la greva.

50.Legislatia muncii Legislatia muncii a avut ca obiect reglamentarea relatilor de munca si cele strins legate de cele de munca. Legislatia romina areconoscut dreptul la greva,dar nu pentru toate categoriele de muncitori si functionarii,legea interzis gevele muncitorilor publici si minerilor mai apoi a fost soctita ca infractiune. Astfel legislatia muncii din perioada repectiva nu era codificata,ea continea acte dispersate referitor la relatiele de munca.Ca consecinta a rascoalei taranesti din 1906,care prevedea raspunderea reciproca a pratilor I caz de incalcare a obligatielor,aceasta raspundere pentru propriietari era una pecuniara,pe cind pentru taranii era prevazuta privatiunea de libertate de la 15 zile pin la un an, 51.Codul penal romin din 1865 Codul penal romin a fost elaborate in 1864 de o comisie de specialist ,codul introduce pedepse mai grele decit in condica actuala fara sa fie necessitate de aceasta dupa gradul de moralitate , in care se gaseste natiunea,ca urmare codul a fost revizuit,au fost modificate o serie de infraciuni,imblinizjd reprsiunea penala.Codul penal a realizat nu numai unifacarea legislatiei penale,dar a introdus si principia noi in dreptul penal.Codul penal a adoptat clasificarea triparita ainfractiunilor in crime,delicate si contraventii. Tentativa se pedepsea cu o pedepsa de treapta mai jos ,pentru crime se prevedea munca silnica pe viatra sip e termenul maximal fiind de 20 ani. 52.Codul de procedura civila Codul de procedur civil a intrat n vigoare mpreun cu Codul civil romn, la 1 decembrie 1865.Principalele sale izvoare au fost Codul de procedur penal al Cantonului Geneva, Codul francez deprocedur civil, Legea belgian privitoare la executarea silit, precum i unele norme de drept procesualdin legiuirile romne mai vechi.Conceptia care a stat la baza procedurii de judecat reglementate prin intermediul Coduluiromnesc a fost aceea c adevrul obiectiv nu poate fi cunoscut de ctre instant, iar hotrrea acesteiaputea exprima numai adevrul juridic. Aceasta nsemna c hotrrea pronuntat reprezenta o prezumtie deadevr, prezumtie dedus din faptul c procesul a parcurs fazele de judecat prevzute de lege, respectnddispozitiile legale.Codul a fost divizat n apte crti: procedura naintea judectorului de plas, tribunalele de judet,Curtile de apel, arbitrii, executarea silit, proceduri speciale i dispoziii generale.Conform codului romn de procedur civil, procedura de judecat era oral, public icontradictorie. Probele care puteau fi administrate n procesele civile erau: nscrisurile, probele cu martori,expertizele, cercetrile la fata locului, jurmntul judiciar i prezumtiile.Procesul parcurgea o dubl judecat de fond, n fata primei instante (judectorie sau tribunal),respectiv n fata instantei de apel, dup care urma judecarea n recurs. n privinta cilor de atac, Codulprevedea: apelul (rejudecarea pe fond a cauzei) i recursul (prin care se stabilea dac legea a fost bineinterpretat i aplicat) 53.Codul de procedura penala 1865 Codul de procedur penal a fost adoptat i aplicat concomitent cu Codul penal. Redactarea sa s-afcut sub influenta Codului francez de instructie criminal, din anul 1808. Codul a realizat un compromis ntre procedura penal medieval i judecata penal modern. Pentru prima faz a procesului a pstratvechea procedur, secret i scris, care nu presupunea dezbaterea n contradictoriu a probelor. Pentrufaza a

doua, cea a judectii, au fost introduse n schimb, principiile judectii moderne: publicitateadezbaterilor, principiul oralittii i principiul contradictorialittii. n virtutea acestora, prile luau cunotint deprobe i le puteau analiza n contradictoriu n cadrul dezbaterilor orale i publice.Codul a fost alctuit din dou prti: prima reglementa descoperirea, urmrirea i instructiainfractiunilor; cea de-a doua reglementa judecarea proceselor. Cele dou pri reflectau fazele pe care leparcurgea orice proces penal: ce a premergtoare i cea a judectii.Descoperirea infraciunilor revenea ofiterilor de politie judiciar. Acestora le revenea sarcinastrngerii probelor referitoare la infractiunile svrite de autor. Dac acetia erau de prere c sunt ntrunite elementele unei infraciuni, atunci naintau dosarul procurorului, urmnd ca acesta din urm s seocupe de procedura urmririi infractorului. n anumite cazuri, pe care le considera mai complicate,procurorul putea nainta cauza respectiv unui judector de instructie. Acesta proceda la o anchet numit instructie. Dup efectuarea urmririi sau, dup caz, a anchetei, procurorul putea sesiza instanta de judecat.

54.Reforma agrara in Basarabia sec 19-20