Sunteți pe pagina 1din 4

,,Accidente ecologice si efectele actiunii

poluantilor asupra metabolismului PROF. PETECEL. MARIANA Sc - ,,AL MACEDONSKI


Termenul de poluare (derivat de la latinescul poluo, polluere = a murdari,a profana) desemneaza in vorbirea curenta orice actiune de deteriorare a mediului normal de viata a organismelor. In sens biologic larg, poluarea constituie procesul de deteriorare a unor echilibre din ecosfera prin modificarea pana la valori toxice a concentratiilor unor factori existenti sau prin introducerea unor factori de mediu noi. In acest context, factor poluant poate fi considerat orice element al mediului aflat in cantitati ce depasesc limita de toleranta a uneia sau a mai multor specii de vietuitoare,impiedica inmultirea sau dezvoltarea normala a acestora printr-o actiune nociva. Actiunea poluanta este cu atat mai grava cu cat diferenta dintre concentratia poluantului in mediu si limita de toleranta este mai mare si cu cat aceasta actiune este mai indelungata. Reactia organismelor la poluantii din mediu variaza in limite largi de la o specie la alta si in limite mai restranse chiar in interiorul aceleasi specii de la un individ la altul. In consecinta, se poate stabili pentru fiecare specie un domeniu de toleranta si un prag de toxicitate pentru fiecare factor poluant. In domeniul de toleranta factorul poluant nu produce efecte nocive evidente; specia dispune de mijloace de autoreglare fiziologica capabile sa neutralizeze actiunea poluantului. Cu toate acestea, chiar in domeniul de toleranta, poluantul desi nu manifesta nocivitate, poate crea o stare de disconfort avand ca efect migrarea unor populatii si, ca urmare, modificari de ordin cenotic. Substantele mirositoare ce insotesc unele obiective ale industriei chimice sau zootehniei pot persista sub pragul de toxicitate, dar cu efectele mentionate. Concentratiile care se indeparteaza moderat de limita de toleranta actioneaza ca factori perturbatori ai fiziologiei speciilor producand boli cornice, fiecare cu tabloul characteristic respectivului poluant. Actiunea nociva a poluantilor se poate acumula in timp determinand manifestari acute ale bolilor specifice lor si moartea indivizilor. In conditiile de poluare moderata se manifesta cel mai evident reactia diferentiata a speciilor si in cadrul acestora a indivizilor fata de toxicitatea poluantilor. In cazul poluantilor care provoaca bronsite la om, cei mai sensibili se dovedesc a fi indivizii tineri si batrani, si indiferent de varsta, indivizii cu predispozitii alergice. Concentratiile care intrec semnificativ limita de toleranta, provoaca intr-un timp scurt imbolnaviri acute si moartea organismelor. Astfel de concentratii afecteaza un numar relativ mare de specii, si respectiv de indivizi determinand adevarate catastrofe ecologice, in ultimul deceniu au avut loc astfel de accidente care au provocat imbolnavirea si moartea pe scara larga in randul a numeroase specii si chiar in randul populatiei umane: deversarea masiva de substante toxice in Rin la 27 iunie 1969 cand aproape toata ihtiofauna acestuia a fost distrusa; avarierea unor petroliere gigant (Torrey Canyon in martie 1967, Pacific Glory in octombrie 1970, Amoco Cadiz in martie 1978) in Canalul Manecii a provocat in mod repetat grave efecte asupra florei si faunei marine

si litorale. Scaparea in mediu, impreuna cu unele deseuri, a dioxinei la Senesa Italia, in 1976, a provocat imbolnavirea a 55 de persoane iar avarierea in 1984 a unei uzine chimice la Bhopal-India a provocat moartea a 2500 persoanesi intoxicarea a altor 50000 cu izocianat de metal. Deversarea in 30 ianuarie 2000 de cianuri de la Exploatarea miniera Baia Mare in raul Lapus si apoi in Tisa a provocat poluarea pana la gurile de varsare ale Dunarii. Astfel, in apele Lapusului imediat dupa accident s-au masurat 7,4-7,8 mg/l cianuri, in Dunare, la Tulcea-0,05 mg/l, in timp ce pragul admisibil este de 0,01 mg/l. Accidente precum cel de la ,,Aurul Baia Mare sunt frecvente in domeniul extragerii aurului cu ajutorul cianurilor: in 1992 la Summitville, Colorado-SUA un dig de retentie s-a rupt si orice forma de viata din fluviul Colorado a fost distrusa pe o lungime de 25 km, in 1998, la Los Frailes, Aznacollar- Spania un dig a cedat si 5 mii m de ape cu cianuri si namol s-au imprastiat in Parcul National Donana. Actiunea nociva a poluantilor se manifesta la nivel macroscopic individual sau cenotic dar poluantii au de regula actiune limitata numai asupra unei anumite secvente metabolice sau a functiilor unui anumit organ. Cercetarile biochimice din ultimii ani au dus la descoperirea unor procese intime de actiune a substantelor toxice asupra cailor metabolice celulare. Exista cazuri in care agentul poluant nu are o actiune toxica prea drastica dar in etape ulterioare de metabolizare sufera transformari din care rezulta produsi mai toxici. In acest caz se vorbeste despre sinteze letale. De exemplu produsele fenoxibutirice (Butirac, Enbutox) utilizate ca erbicide in culturile de leguminoase nu sunt toxice. Odata absorbite de catre unele plante ele pot fi usor degradate prin actiunea -oxidazelor in compusi fenoxiacetici cunoscuti pentru fitotoxicitatea lor. Enzimele amintite, lipsind la plantele leguminoase, nu sunt afectate, in timp ce buruienile din alte grupe sistematice contin oxidaze si ca atare pier in urma tratamentului cu aceste erbicide. In mod similar, parathionul utilizat ca insecticide este metabolizat in compusi intermediari (paraoxon si thiolparaoxon) mult mai toxici decat produsul initial. Cazuri mortale de methemoglobinemie au fost semnalate, la copii, in numeroase tari cu agricultura intensiva (SUA, Franta, Germania etc.) si in ultimii ani si in Romania. Poluarea industriala si cea produsa de mijloacele de transport, determina o crestere a puterii corozive a mediului fapt care accelereaza procesul de distrugere a bunurilor materiale ( obiecte de metal, cladiri, monumente istorice si de arta) si solicita investitii pentru restaurarea si protejarea lor. Venetia a devenit un symbol al distrugerilor pe care degradarea mediului le poate produce intr-o perioada scurta de timp: ea este pe cale sa piarda in urmatorii 20 de ani (daca ritmul ramane neschimbat) jumatate din patrimonial sau cultural. Cercetarile intreprinse la noi, in zona poluata industrial de la Copsa Mica au evidentiat diminuarea productiei la cateva plante de cultura de la 14% la porumb pana 62% la vita de vie. Totodata se apreciaza ca numai in aceasta zona sunt afectate in grade diferite 1000 ha culturi agricole, ca 200 ha pasune erau complet inutilizabile si ca 3000-8000 ha padure erau poluate total. Covorul vegetal spontan si cultivat din imediata apropiere a combinatului este atat de afectat incat nu mai putea indeplini nici cea mai elementara functie de protectie antierozionala ceea ce facea ca eroziunea solului si alunecarile de teren sa devina fenomene obisnuite.

REZUMAT
Masurile de prevenire si combatere a poluarii mediului absorb resurse financiare din ce in ce mai mari, in general proportionale cu gradul lor de industrializare. Tari cum sunt SUA cheltuiesc annual pentru protectia mediului 3-4 % din venitul national, cercetarile indicand ca un procent de 4-4,5 % din acest venit ar fi sufficient pentru a opri agravarea poluarii in urmatoarele decenii. Costul combaterii poluarii trebuie sa fie suportat de catre intreprinderile poluante, care decenii in sir consuma sau degradeaza bunuri commune societatii (aer, apa, sol, biosfera) fara grija si fara sa plateasca. In legatura cu acesta, economistii au emis ideea posibilitatii includerii cheltuielilor pentru combaterea degradarii mediului in pretul unitar al produselor, facand distinctie intre un pret unitar intern ( constand din cheltuielile materiale) si un pret unitary extern, in care se include si cheltuielile pentru conservarea mediului ambient. Numeroasele solutii de prevenire si combatere a fenomenului de poluare pe care stiinta si tehnica le ofera in toate domeniile activitatii economice si sociale devin eficiente numai pe fondul responsabilitatii fiecarui om fata de destinul mediului in care traieste el si ceilalti contemporani ai sai si in care vor trebui sa traiasca in conditii de bunastare si urmasii sai.

BIBLIOGRAFIE
1.COTIGA C. Ecologie si protectia mediului .Editura Sitech, Craiova, 2005. 2.CIPLEA. L. Poluarea mediului ambiant. Editura Tehnica. Bucuresti.1978. 3.BOTNARIUC. N. Genofondul si problemele ocrotirii lui. Editura Stiintifica si Enciclopedica. Bucuresti. 1989. 4.BLITZ. E. Epurarea apelor uzate menajere si orasenesti. Editura Tehnica. Bucuresti. 1996.