Sunteți pe pagina 1din 3

Nucul uria din curtea acestora este un fel de axis mundi n jurul cruia se organizeaz universul cu cele dou

faete fundamentale ale lumii, sacrul i profanul, este, aadar, un punct al demarcaiei dintre cele dou lumi. Arbore demonic in folclorul si credintele vechi si noi, ale multor popoare. Dupa Talmud, fiecare craca de nuc are noua frunze si in fiecare frunza se ascunde un demon. In aria noastra culturala, nucul nu se planteaza in curte, deoarece sub nuc nu creste nimic altceva. Mai exista credinta ca cel care va planta un nuc va muri in momentul in care grosimea tulpinii sale atinge pe cea a grumazului omului. Baba, care l primete pe Gavrilescu, poate fi vzut ca un Cerber ce pzete porile ctre Sacru, dar, de asemenea, poate fi vzut ca i un Charon, luntrasul ce face trecerea spre dincolo. Ca i taxatorul din primul episod, Baba are suficient timp pentru c, fiind o reprezentant a Sacrului, existena ei e marcat de eternitate, i nu de clip. Interesant n acest sens este remarca lui Gavrilescu, atunci cnd acesta, prad reflexului banalului cotidian, i atrage atenia babei c a stat ceasul. Pentru Sacru, ceasul nici nu exist, pentru c n Sacru nu exist nici o delimitare matematic, totul fiind o curgere fireasc de eternitate. Totodat, cafeaua pe care o bea aici protagonistul, poate fi vzut ca un elixir magic, o licoare menit s-l trezeasc pe Gavrilescu la cunoatere, s-i detepte luciditatea. Cele trei fete sunt apariii delicate, de mare suavitate i rmn nvluite n mister, fiind departe de reprezentrile de vulgaritate, pe care nivelul literal, acela al existenei lor ntr -un bordel, le poate sugera. Ele pot fi vzute ca ntrupri benefice, dar i malefice, pot fi zne, ursitori, iele, dar n acelai timp, pot fi vzute i prin prisma apartenenei lor la cele trei civilizaii strvechi. Grecoaica este exponenta unei civilizaii antice, creatoare de legende, de mituri, creatoarea unei culturi de mare profunzime, o cultur n care coordonatele fundamentale rmn Binele, Frumosul i Adevrul . Evreica este reprezentata unei civilizaii, de asemenea, antice, o civilizaie misterioas, care a creat Vechiul Testament, fundament al religiei cretine i Psalmii regelui David, tulburtoare poeme de iubire, importante contribuii la dezvoltarea literaturii universale. iganca poart o bogat simbolistic n care se mpletesc conotaii innd de cnt, dans, magie, descntec, nomadism, libertate absolut . Din aceast perspectiv, cele trei fete pot fi vzute i ca trepte de cultur, pe care intelectualul din Gavrilescu trebuie s le parcurg pentru a se considera mplinit. Mitul, nflorirea artelor, a filosofiei, credina, iubirea, magia, libertatea, sunt toate dimensiuni care asigur desvrirea unei traiectorii existeniale, care nu-i puteau lipsi celui chemat s se iniieze n sacru. Jocul fetelor are o semnificaie ritualic, acestea l supun pe Gavrilescu la un joc al ghicirii, ca o prob a iniierii: trebuie s ghiceasc iganca din cele trei: o iganc, o grecoaic i o evreic. Este un joc al aparenelor i realitii, ca o hor a ielelor ce l desprinde pe erou de realitate. Dar jocul se ncheie cu un eec repetat, anticipat de existena ratat a eroului. Fetele pot fi: PARCELE Sunt armature ale marelui cosmos, ca si cele ale micului cosmos, care concentreaza cele trei calitati ale fiintei, forme fundamentale ale zeitei-radacina. Tiganca poate fi Tamas(simbolizata de negru), grecoaica este Sattwa (simbolizata de alb), evreica este Rajas(simbolizata de rosu). Sunt Tamas, descendenta, intunecata, insumand in ea posibilitatile de inertie si de ignoranta, goana dupa indeplinirea dorintelor, tendintele materialiste, faza de inspiro; Sattwa, tendinta ascendenta, luminoasa, cu nazuinta de reintegrare in principiu, dorinta

de evolutie tendintele mistice, sufletul, faza de inspiro; Rajas, expansiva, pasionala, epuizand amploarea, adica dimensiunea orizontala, neutralitate, spiritual, faza de apnce. IELE Ielele sunt fapturi feminine supranaturale intilnite in mitologia romaneasca, foarte raspindite in superstitii, carora nu li se poate stabili insa un profil precis, din cauza marii diversitati a variantelor folclorice. Totusi, cel mai frecvent, Ielele sunt descrise ca niste fecioare zanatice, cu o mare putere de seductie si cu puteri magice, avind aceleasi atribute ca Nimfele, Naiadele, Dryadele, sau chiar si ca Sirenele. Ielele locuiesc in vazduh, in paduri sau in pesteri, in munti, pe stinci sau pe maluri de ape, in balarii sau la raspintii, scaldindu-se adesea in izvoare. Se crede despre ele ca apar in special noaptea la lumina lunii, rotindu-se in hora, in locuri retrase (poieni silvestre, iazuri, maluri de riuri, rascruci, vetre parasite sau chiar in vazduh, dansind goale, numai cu sinii goi, cu parul despletit, mai rar cu vestmint de zale sau infasurate in valuri transparente si cu clopotei la picioare); dansul lor specific este hora; locul pe care au dansat ramine ars ca de foc, iarba nemaiputind creste pe locul batatorit, iar crengile copacilor din jur fiind pirlite; mai tirziu, cind iarba rasare din nou, culoarea acesteia este verde-intunecata, nu e pascuta de vite, iar terenul devine prielnic inmultirii ciupercilor din specia "lingura zinei". Ielele apar uneori cu trup, alteori sint doar naluci imateriale, cu aspect iluzoriu de tinere femei vesele; de obicei, folclorul le reprezinta tinere si frumoase, voluptuoase si seducatoare, nemuritoare, zburdalnice pina la delir, vindicative si rele, fara a fi totusi structural malefice. Birjarul, care n ultimul episod l duce din nou spre ignci, odinioar dricar, este i el un luntras ctre dincolo, iar sugestiile morii devin din ce n ce mai clare. Dezorientat de real i de ireal, Gavrilescu se duce iar la ignci spre a le cere socoteal, pentru timpul su rtcit, pentru fisurarea normalitii sale. Ajuns aici, i ntlnete iubita din tineree, Hildegard, care -l atepta tnr ca atunci. Asemeni lui Dante, care ptrunde n Paradis sub ndrumarea lui Beatrice, Gavrilescu va intra n linitea sacr. TRAMVAIUL- simbol al lumii moderne dar careese multumeste sa-si duca traiul obisnuit, banal,acelasi mereu si care refuza cunoasterea ; masina a timpului linear Casa = este vzut ca i templu aflndu-se n centru lumii, este imaginea universului. n viziune luiEliade casa este un centru i un spaiu domestic totodat, camera reprezint o imagine simbolica omului. Pdure = peisaj nchis i sacru, centru i izvor al vieii, spaiu ntunecat i labirintic cetrezete spaimele ancestrale, pdurea este un loc de retragere, de meditatie i de rugaciune.Hildegard , mireasa din moarte a lui Gavrilescu l duce spre acceai padure Bneasa. Colonelul Lawrence devine, n textul lui Eliade, prin repetiie, un simbol. Gavrilescuvorbete despre acesta cu admiraie i chiar a nvat pe de rost o serie de fraze despre Lawrence alArabiei, fraze pe care le-a auzit de la nite tineri studeni, n tramvai. Colonelul este, n acestcontext, simbolul unui om cruia destinul i hrzise o condiie mediocr; graie tenacitii deexcepie, colonelul Lawrence i-a transformat traseul mediocru ntr-o soart eroic: refuzat dearmata britanic pentru efectuarea serviciului militar, personajul istoric despre care vorbim adevenit mai trziu cel mai iscusit negociator cu lumea arab, n timpul primului rzboi mondial.Jocul destinului se mplinete ns ntotdeauna, colonelul a murit ntr-un banal accident, pe timpulunei arie teribile, deci nu eroic. Personajul l fascineaz pe Gavrilescu, pentru c, n subcontient,acesta este mcinat de durerea nemplinirii sale, de durerea mediocritii pe care nu i-a depit-oniciodat, dei are un suflet de artist i a fost fcut pentru arta pur. Gavrilescu e un individ care iignor ncrctura nativ, rostuirea, i surd la chemrile rostului su, se las rpus

de cldura mare (o posibil ncercare grea scoas n cale de destin), cade definitiv n mediocritate. Titlul nuvelei sugereaz un spaiu n care se observ manifestarea sacrului ascuns n profan (hierofanie). Locul numit la ignci este un spaiu n care se realizeaz trecerea de la moarte la via, un loc n care determinrile temporale i spaiale se anuleaz; reprezint simbolic lumea cealalt, liber de contingenele timpului i ale spaiului, n care locuiesc nemuritorii. Obiectele din casa igncilor sunt i ele bizare, apar i dispar, au forme incerte, ciudate: sunt coridoare, paravane, oglinzi, mobile neobinuite, totul ntr-o ambian exotic n care exist un joc de lumin i ntuneric. Interiorul capt semnificaia unui labirint n care nimic nu pare stabil, unspaiu al iniierii. Rtcirea prin labirintul lucrurilor este o scen halucinant, amestec de veghe i comar. Eroul este mpiedicat de tot felul de obiecte casnice, iar dup ce rtcirea se ncheie imaginea pe care o vede n oglind este sugestiv pentru semnificaia ascuns a evenimentelor prin care a trecut. Draperia n care se nfoar are i ea o semnificai ascuns, simboliznd giulgiul cu care se nvelete mortul. n momentul n care rtcirea prin labirintul din casa igncilor ia sfrit, i face apariia brna care ncearc s afle dac i-a dat seama de ce i s-a ntmplat. Gavrilescu nu realizeaz semnificaia ascuns a evenimentelor, deoarece triete prea mult n spaiul profan al existenei i este dependent de timpul concret. LABIRINTUL Simbol al vietii,labirintul este spatiul tenebros, dar regenerator din trupul marii zeite,forma a imaginarului nascator de excese si proiectie a infinitului. Labirintul este creat din rapantii, ofera posibilitati de alegere, presupune probe, incercari si ispite,experiente in care ratiunea este inutila.O parabola bine configurata apare in La tiganci,unde Gavrilescu devine prizonierul unui univers labirintic.Intrarea lui in bordeiul cu multe cotloane este asociata cu o regasire,dar sugereaza si sentimentul abandonului care naste revolta.Parasit de cele trei fete ,personajul incearca sa gaseasca drumul cel bun urmarind peretele unui paravan care pare nesfarsit,iar momentul in care apare dincolo de acest paravan,sufocat de caldura se dezbraca. Nuditatea inseamna parasirea formei si individualitatii,conditie pe care Gavrilescu o accepta greu ,cu teama si apoi cu resemnare . Gavrilescu impins de frica,inaintand cu prudenta ,alergand din instinct ,reuseste sa ajunga in ultimul moment intr-un coridor semiluminat,probabil aproape de poarta celeilalte vieti,si capata sansa de a fi imbracat din nou, aproape impotriva vointei sale,dupa cum ii spune baba.Instinctiv, pleaca si rataceste in lumea existentei istorice pentru a se putea intoarce si a regasi paradisul sau nunta cu Hildegard.Experienta lui Gavrilescu echivaleaza cu initierea in moarte, caci a iesi si a intra intr-un labirint este ritual initiatic prin excelenta; si totusi,orice existenta, chiar si ea mai linistita, poate fi asimilata cu inaintarea intr-un labirint .Ratacirea in bordeiul tigancilor contine un mesaj si un avertisment asupra lumii profane, deoarece, intors in realitatea istorica, eroul afla un alt labirint: in locurile conuscute sunt alti oameni si alte posibile drumuri. Bordeiul in care este dus mai intai Gavrilescu, dupa ce a platit un fel de vama, poate simboliza in sens arhaic un loc in care se desfasoara initierea. Ajuns aici, Gavrilescu uita existent din afara, dar intra intr-o stare in care, deodata, amintirile devin foarte vii, deschizandu-I privirea catre trecut. Memoria vie ii da posibilitatea sa se intoarca in vremea tineretii, ramasa pentru el ca o lume fericita gratie intalnirii cu Hildegard. Bordeiul tigancilor (La tiganci) este purtator al unui secret ce se pastreaza de la inceputul lumii sau continein nuci creatia insasi.