Sunteți pe pagina 1din 3

O trasatura esentiala a epocii noastre o reprezinta dezvoltarea si intensificarea legaturilor dintre state, a cooperarii economice, tehnico-stiintifice, financiare si culturale

internationale, precum si dezvoltarea si intensificarea circulatiei marfurilor, serviciilor si capitalurilor. Astfel, suntem martorii unei cresteri rapide a gradului de interdependenta, deci si a necesitatii de implicare a fiecarei entitati politice in solutionarea problemelor, care capata tot mai repede o anvergura globala. In consecinta, toate tarile, indiferent de stadiul sau nivelul de dezvoltare, sunt preocupate sa-si dezvolte capacitatile si sa-si pastreze bunastarea printr-o cooperare diplomatica si realizarea a relatiilor de prietenie. Raporturile dintre state nu se opresc la schimburile comerciale, cooperarea la realizarea unor obiective externe si investitii de capital in intreprinderi productive din strainatate, ci capata si alte forme, cum sunt: cooperarea tehnico-stintifica si culturala, asistenta de specialitate in domeniile invatamantului, ocrotirii sanatatii si protectiei sociale, credite externe, asistenta pentru dezvoltare. Complexitatea i dinamica vieii internaionale contemporane, multitudinea problemelor bilaterale sau multilaterale care cer o rezolvare grabnic au fcut neceasar sporirea, pn la o amploare fr precedent, n raport cu situaia din primele decenii ale secolului XX, a ntlnirilor ntre factorii politici i economici cu putere de decizie din diferite ri. La aceasta a contribuit i puternica dezvoltare ce au cunoscut-o mijloacele de transport la mari distane, care permit parcurgerea, fr eforturi fizice deosebite, doar n cteva ore, a unor trasee de mii de kilometri. Primele forme de organizare a colaborrii multilaterale dintre state au fost conferinele i congresele internaionale, care erau convocate pentru reglementarea unor probleme n care erau interesate mai multe state. n secolul al XIX-lea a crescut importana acestor conferine i congrese, care au devenit periodice prin intermediul unui secretariat, cptnd o anumit permanen. Iar pentru mentinerea si valorificarea relatiilor s-a observat necesitatea vizitelor de stat efectuate de anumite oficialitati cu scopul de a perpetua colaborarea bilaterala si multilateral. Astzi, efii de state, de guverne, minitrii fac, personal, deplasri, fie n cte o ar, fie efectund turnee n mai multe state, pentru consultri, negocieri, concertri de poziii pe teme de interes reciproc, nemailsnd aceste lucruri, ca n trecut, mai ales n seama reprezentanilor lor diplomatici din diferite capitale sau a celor trimii la reuniuni internaionale. Respectarea angajamentelor luate, impune o transformare a colaborarii prin realizarea capabilitilor proprii stabilite prin obiectivele statale, prin pregtirea i punerea la dispoziia alianei a capabilitilor i forelor necesare acesteia. Mai precis, respectarea obligaiilor asumate, n primul rnd prin participarea n teatrele de operaii multinaionale, va nsemna asigurarea resurselor necesare alianei i realizarea obiectivelor sale. Noile riscuri i ameninri au determinat ca Sistemul naional s fie complementar sistemului colectiv, de aceea armonizarea politicii naionale cu cea a altor state va determina realizarea unui

sistem de cooperare colectiv extrem de eficient i va conduce, n opinia noastr, la consolidarea imaginii tarii n cadrul unei aliane internaionale. De asemenea mai remarcm faptul c prin participarea statului la misiunile internaionale, la iniiativele regionale, simultan cu implicarea n procesul de transformare a comunicarii, determin conturarea imaginii tarii ca un stat care poate oferi garanii de stabilitate i care va avea un rol tot mai activ n cadrul proceselor decizionale. De aceea, apreciem c vizitele la care particip un stat, pe lng faptul c duc la punerea n valoare a acestor contribuii, conduc i la consolidarea experienei diplomaiei politice, securitii si economiei n dezvoltarea capabilitilor specifice. Vizitele ntre state la nivelul demnitarilor, prin frecvena i atenia ce li se acord de ctre pri exprimat, ntre altele, prin ceremonialul desfurrii lor constituie un factor de cuantificare, un fel de barometru al calitii relaiilor bilaterale, fiind urmrite, cu interes, de alte state preocupate s cunoasc ct mai bine situaia din regiunea n care se desfoar vizita. Armonizarea relaiilor interstatale prin folosirea instrumentelor destinate exclusiv diplomatiei pentru promovarea i susinerea unor componente amiabile reprezint o abordare nou i a aprut ca o necesitate destinat prevenirii strilor conflictuale i reducerii ameninrilor asimetrice. Astfel, apreciem c diplomaia preventiv ocup un loc primordial n ierarhia metodelor i formelor specifice aciunilor pentru evitarea deteriorrii strii de securitate. Putem afirma, de asemenea, c modificarea radical a ambientului politic din ultimele decenii a condus la regndirea dimensiunilor n care acioneaz diplomaia. n acest cadru, considerm c rolul diplomatului va trebui reconfigurat i redimensionat, prin natura pregtirii sale el va trebui s posede expertiz n domeniul reconstruciei post-conflict, ca o contribuie specific la creterea capacitilor i performanelor politicii externe, a emitentului politic n managementul conflictelor internaionale. Vizitele de stat sunt expresia clara a unei dorinte de pace regionala, a unor legaturi de diferita natura intre partile politice, ele implica elemente de protocol si curtoazie, care poate fi definita ca un ansamblu de norme, fara caracter juridic, care guverneaza contactele dintre reprezentantii statelor, menite sa creeze si sa mentina o atmosfera propice dezvoltarii raporturilor dintre state. Aceste norme privesc in special formele procedurale pe baza carora se organizeaza contactele dintre reprezentantii diferitelor state, la diferite nivele; nerespectarea lor nu implica raspunderea de drept a statelor dar poate impieta asupra evolutiei relatiilor dintre state. In conditiile vietii internationale contemporane caracterizata prin vointa si dreptul fiecarui stat de a stabili cu celelalte state relatii bazate pe principiile fundamentale ale dreptului international, cunoasterea si aplicarea cu strictete a normelor de protocol diplomatic sunt necesare nu numai pentru manifestarea curtoaziei internationale, ci si pentru ca ele au o insemnatate politica,

semnificand recunoasterea de facto a egalitatii in drepturi a statelor, indiferent de marimea lor, de asezarea geografica sau regimul social-politic.Orice incalcare a curtoaziei internationale, a normelor de protocol poate fi interpretata drept o atitudine politica de discriminare a reprezentantilor oficiali ai unui stat. Respectarea acestor norme, aparent minore, formale, reflecta in fapt stima, consideratia pe care reprezentantii oficiali ai statelor trebuie sa si-o acorde reciproc. Ignorarea lor poate conduce la interpretari eronate si la aparitia unor complicatii adesea cu caracter politic, care sunt nedorite si pot depasi sfera relatiilor strict personale. In contextul relatiilor dintre persoanele oficiale, vizitele reciproce contribuie, pe de o parte, la buna desfasurare a activitatii diplomatice, iar pe de alta parte, asigura respectarea principiilor egalitatii suverane a tuturor statelor. In conformitate cu cerintele diplomatiei se organizeaza si se desfasoara vizitele oficiale si de lucru ale sefilor de state, sefilor de guverne, ministrilor afacerilor externe, ale altor membri ai guvernelor. Amploarea ceremoniilor care au loc, mai ales la vizitele sefilor de state si guverne, se stabileste de fiecare data de catre reprezentantii celor doua state, in conformitate cu practica si reglementarile existente in statul primitor, dar si cu aplicarea stricta a principiului reciprocitatii. In functie de stadiul relatiilor bilaterale dintre statele respective, unele norme de protocol aplicate la vizitele oficiale de inalt nivel pot fi mai solemne sau mai putin solemne, se poate asigura o participare la un nivel mai ridicat sau mai scazut a persoanelor oficiale din tara primitoare. In acest mod, protocolul unor activitati oficiale, diplomatice, poate reflecta stadiul relatiilor dintre cele doua state, protocolul fiind intotdeauna subordonat scopurilor si sarcinilor politicii externe a statelor. Luind in considerare toate argumentele expuse, relevam ca vizitele de stat in activitatea diplomatica reprezint modalitatea de dialog, prin care sunt accesate canalele destinate ncurajrii contactelor la nivel politic i militar, astfel nct s fie puse n oper toat gama de mecanisme ce vor avea ca scop diminuarea ostilitii, creterea ncrederii reciproce i meninerea acesteia la nivelul necesar pentru prevenirea conflictelor, ncetarea celor deja existente sau pentru reducerea ameninrilor.