Sunteți pe pagina 1din 12

1.

De apreciat evoluia venitului din vnzri (VV) indicatori AP AG indeplinirea Ritmul de planului, % crestere Planificat efectiva 1 2 3 4 5=4/3*100 6=4:2*100 VV, mii lei 56963 54250 53802 99,17 94,45 Din tab rezulta ca fata de AP si nivelul prevazut in plan de afacere la intreprinderea analizata sa constatat o tendinta negative de reducere a VV. In particular fata de AP s-a inregitrat o reducere a VV cu (53802-56963)=3162 sau 5,55% pe cind fata de nivelul din plnul de afaceri s-a prevazut 0,83% sau (53802-54250)=-448 mii lei. 2. De apreciat structura VV pe tipuri de activiti operaionale (AO). indicatorii AP AG Abaterea absoluta Suma, Cota % Suma, Cota % Suma, mii Cota, % mii lei mii lei lei 1 2 3 4 5 6=4-2 7=5-3 VV din produse 56362 98,94 52980 98,47 -3382 -0,47 VV marfuri 495 0,87 337 0,63 -158 -0,24 VV prestarea 106 0,19 485 0.90 +379 +0,71 serviciilor Total VV 56963 100 53802 100 -3161 X Din tab rez ca VV in per analizata s-a redus cu 3161 mii lei. Aceasta diminuare a fost determinata de reducerea VV produselor cu 3382 mii lei si din vinzarea marfurilor cu 158 mii lei. Fata de AP s-a constatat o crestere a venitului din prestarea serviciilor cu 379 mii lei. Examinnd structura VV pe tipuri de activitate operaionala putem constata ca att i n AP ct i AG cota cea mai mare n obtinerea VV revine V din V a produsulu, cota caruia in dinamica s+a diminuat de la 98,94% la 98,47% adica cu 0,47 p.p. fata de AP s-a redus cu 0,24 p.p. cota din V din V marfurilor pe cind cota din prestarea serviciilor s-a majorat cu 0,71 p.p. astfel putem concluziona c activitatea operaionala a entitatilor analiyate este ngust specializat, principalul gen de activitate fiind fabricarea produselor. 3. De calculat influena factorilor asupra modificrii venitului din vnzarea produselor. VVP= +VPF- . Indicatori Abaterea Abaterea totala +/Rezultatul absoluta influientei 1 2 3 4=3-2 5 Stoc prod. Finite 1205000 6407000 +5202000 +5202000 nerealizate la inceputul perioadei. VPF 61564 51583000 -9981000 -9981000 6407000 5010000 -1397000 +1397000 VPF(1+2-3) 56362000 52980000 -3382000 X Verificare: +5205-9981+1397=52980-56362=-3382 mii lei Calculele arata ca VV produselor in Per. Curenta s-a redus cu 3382000, diminuarea a fost conditionata de reducerea volumului productiei fabricate ce a contribuit la diminuarea VV produselor cu 9981000; totodata cresterea stocului de produse finite nerealizate la inceputul anului cu 5202000 lei si reducerea stoc. Prod finite erealizate la finele anului cu 1397000 lei au cauzat majorarea VV prod cu (5202+1397)=6599 mii lei. In calitate de rezerva interna a cresterii venitului din vinzarea produselor putem mentiona masurile luate de entitate in vederea majorarii volumului productiei fabricate in cazul cresterii VPF pina la nivelul anului precedent VV va creste cu 9981 mii lei. 4. De apreciat structura profitului pn la impozitare (PPI).

Indicatori

AP AG +/Suma Cata % Suma Cota Suma Cota % mii lei mii lei % mii lei 1 2 3 4 5 6 7 RAO 2 0 973 120.27 971 119.2 RAI 242 34,67 109 13.47 133 RAF 454 65,04 (273) -33,74 111 -98.71 RE -----------------PPI 698 100 809 100 1215 X Din teb rez ca Ppi a avut o tendinta pozitiva din cresterea cresterea fata de AP aceata majorare a fost determinata de cresterea RAO cu reducerea RAIcu 133mii lei si obtinerea pierderilor in AG din AF. Sub influienta acestor factori marimea PPI s-a redus cu (133+727)=860. Analizind structura PPI observam observam ca in AP pondeea cea mai mare in obtinerea profitului contabil ii revine RAF, in AG cota mai mare revine RAO fapt ce pozitiv influienteaza activitatea intreprinderii.

5. De apreciat influena factorilor asupra modificrii rezultatului din AO. indicatori AP AG +/REZULTATUL INFLUIENTEI PB 12136 13862 1726 1726 Alte ven operat 1270 1017 -253 -253 Chelt comerciale 1746 2013 267 -267 Chelt generale si 5910 6758 848 -848 administrative Alte chelt operat 5748 5135 -613 +613 RAO(1+2-3-4-5) 2 973 971 X Din tab rez ca pr ca in AG fata de AP a crecut cu 971 mii lei . acata maj a fost conditionata de cresterea PB cu 1726 mii lei si reducerea ACO cu 613 mii lei. Sub influienta pozitiva a acestor factori Pr AO a crescut cu 2339 mii lei. Totodata REDUCEREA AVO cu 253 cresterea CC cu 267 mii lei si a CGA cu 848 mii lei au condus la diminuarea prof operat cu (253+267+848)1368mii lei. Pe viitor marimea PO poate fi majorata pe siama reducerii CC si a CGA. In cazul diminuarii acestora pina la nivelul anului precedent marimea Pr O poate fi majorata inca cu (267+848)1115mii lei 6. De apreciat structura profitului brut (PB) pe tipuri de AO ind AP AG suma cota suma cota PB din vinz prod 12104 99.74 13810 99.63 PB din comercializ (10) (0,08) 21 0.15 marf

+/suma +1706 +31

cota -0.11 +0.23

PB din prest serv 42 0,34 3 0.22 -11 -0.21 Total PB(1+2+3) 12136 100 13862 100 1726 X Din tab rez ca marimea PB a crescut cu 1726 mii lei. Aceasta majorare a fot determinata determinata de cresterea profitului din vinzarea productiei cu 1706 mii lei si de majorare prof. Din comercializarea marfurilor cu 31 mii lei. Sub influienta acestor factori marimea PB a crescut cu(1706+31)1737 mii lei. Totodata fata de AP s-a constatat o reducere a profitului din prestarea serviciilor cu 11 mii lei. Examinind structura PB pe tipuri de AO observam ca atit in AP cit si cel C, cota cea mai mare in obtinerea PB revine PB din vinzarea prod , cu toate ca in dinamica s-a constatat o diminuare a cesteia de la 99,74 la 99,63%, adica cu 0.11% . fata de AP se observa o reducere a profitului din prestarea serviciilor cu 0.12%, in conditiile cresterii cotei profitului din vinzarea marfurilor. Astfel putem constata ca AO a intreprinderii este ingust specializata si producerea ca principal gen de activitate aduce intreprinderii cel mai mult profit. 7. De calculat influena factorilor asupra modificrii PB Date initiale indicatori AP Rec AG VV 57178 57089 62807 CV 45074 44958 48997 PB 12104 12131 13810 Factori Met de calcul Calculul influientei Rez influientei(mii lei) -31 +58 -4039 5718

VV -0.26*12104/100 vv* /100 STRUCT VINZ Pbrec-Pbo-PBvv 12131-12104-(-13) CV -(CV1-CVec) -48997-44958 Pret VV1-CVrec 62807-57089 VV=Cvrec/Cvap*100-100=44958/45074*100-100=-0.26% Verificare -31+58-4039+5718=13810-12104=1706 Din calc tab rezulta ca marimea PB in per curfata de cea preced a crescut cu 1706 mii lei aceasta majorare a fost determinata de cresterea preturilor de vinzare care au condus la majorarea PB cu 5718 mii lei. Modificarea structurii vinzarilor prin cresterea cotei produselor mai rntabile fata de atructura anului precedent au condus la majorarea marimii PB cu 58 mii lei. Totodata majorarea costului de vinzari a contribuit la diminuarea marimii PB cu 4039 mii lei iar reducerea vinzarilor fata de AP cu 0,26 a cauzat diminuarea reducerea PB cu 31 mii. Pe viitor marimea PB poate fi majorat pe siama educerii costului de vinzare. In cazul mics. Costului de Vinzare si cresterea vol de vinzare pina la nivelul AP marimea PB poate fi majorata inca cu (31+4039)4070mii lei 8. De apreciat evoluia indicatorilor rentabilitii indicatori VV PB PPI PN ACPRvv% (2:1*100) Ra% (3:5*100) Rcp % (4:6*100) AP AG +/-

9. De calculat influena factorilor asupra modificrii rentabilitii VV Indicatori AP RACALCULAT AG VV CV PB Rvv(3:1*100) 1. DETERMINAM abateerea absoluta: Rvv= Rvv1(ag) Rvv0(ap) 2. Det. Inf. Structurii vinzarilor asupra modific. niv. Rvv: Rvv q=Rvv(rec)-Rvv0 3. Calc. infl. CV pe unit. de produs asupra nivelului Rvv: Rvv= Rvv(rec)-Rvv= Rvvrec 4. Calculul infl.modif.pretului de vinzare pe unit. De produs asupra niv. VV: Rvvp= Rvv1-Rvv rec Din calculele efectuate rezulta ca nivelul rent. Vinz. In per analizata a crescut cu (2)p.p. aceasta majorare fiind determinata de cresterea pretului de vinzare pe unitate de produs ceea ce a dus la majorarea nivelului VV cu (4)p.p. De asemenea modificarea structurii vinzarilor prin cresterea cotei prod. Mai rentabile fata de structura vinzarilor din AP a cconstituit la sporire nivelului rent. Vinz. Cu (3)p.p. ca rezerva interna de crestere pe viitor a niv. Rent.VV putem mentiona masurile luate privind reducerea CV pe unit. De productie cel putin pina la nivelul AP. Aceasta va permite intreprinderii sa majoreze nivelul Rvv inca cu (3)p.p. 10. De calculat influena factorilor asupra modificrii rentabilitii activelor INDICATORI AP AG AB. ASOLUTA VV PN ARa(2:3*100%) 13.57 0.37 -13.20 Rvv(2:1*100%) 3.88 1.78 -2.1 Nr.de Rot. 3.49 0.21 -3.28 Act.(1:3*100) 1. Rvv*Nr.a0=13,54 2. Rvv1*Nr.a0=6,21 2-1=-7.33 3. Rvv1*Nr.a1=0.37 3-2=-5,84 Din calc efect observ ca la intrepr enaliz Ract in AG constituie 3.88, aceasta inseamna ca la fiecare din activele obtine aproximativ 4 bani profit din PPI. In dinamica sa observa ca rent activivelor s-a micsorat cu 13.20p.p. in AG fata de AP scad niv de ren se datoreaza diminuarii Rvv cu 2.1p.p., ceea ce a dus la micsorarea cu 7,33p.p. a rent act. Aceasta se datoreaza scaserii volumului vinzarii, majorarea costului unitar pe produs, scaderea cererii pe piata. In per analiz a avut loc o diminuare a rotatiei activelor cu 3.28p.p. ceea ce a cauzat la intreprindere o diminuare a niv R act cu 5,84. 11. De calculat influena factorilor asupra modificrii capitalului propriu (CPr) indicatori AP AG Ab absoluta 1 2 3 4=3-2 Vv(RPP) 27000 29000 +2000 PPI(130)(RPP) 8000 8700 +700 PN (150)(RPP) 6400 7000 +600 25300 33150 +7890 32000 40300 +8300 Rcp(PN/CP-*100) 25.30 21.12 -4.18 Rvv(PPI/VV*100) 29.63 30 +0.37

Nr a activ(VV/A-) 0.8438 0.7196 Rata pirg fin(A-/CP) 1.2648 1.2157 Rata pres 80.00 80.46 fin(PN/PPI*100%) Rcp=Rvv*Nr a act*Rpirg fin*R pres fisc Nr Nr Factorii corelatiei Rent calcul sub R cap Nr de R pirg R pres fisc ui st propr vinz rot a fin % activ

-0.1243 -0.0491 +0.46

1 1

5 6 7 9 10 1.264 80,00 25.30 8 2 1 30,00 0.8438* 1.264 80.00/100= 25.61 25.61+0.3 Rvv * 8* 25.30 1 3 2 30.00 0.7196 1.264 80.00 21.84 21.85-3.77 N rot 8 25.61 a act 4 3 30.00 0.7196 1.215 80.00 21.00 21.00-0.84 r pirg 7 21.84 fin 5 4 30.00 0.7196 1.215 80.46 21.12 21.12+0.1 r pres 7 21.00 2 fisc Verificare: 21.12-25.30=+0.31+(-3.77)+(-0.84)+0.12 Rcp a AG constituie 21.12%, ceea ce inseamna ca la fiecare leu CP intreprinderea obtine 21 bani Pnet. Fata de AP se observa micsorarea nivelului rent CP cu 4.18 p.p. aceasta micsorare a fost determinata de influienta negativa a 2 factori. In primul rind incetinirea rotatiilor activelor cu 0.2143 roatii a dus la diminuarea nivelului rent CP cu 3.77 p.p. aceasta inseamna ca activele in per analiza nu au fost utilizate eficient. In al doilea rind micsorarea Rpirg fin cu 4391 p.p. a dus la micsorarea Rcp cu 0.84p.p. totodata influienta pozitiva a factorilor mentionati a fost partial diminuata de majorarea Rvv si mics R pirg fin. Sub influienta acestor 2 fctori rent CP se micsoreaza cu 0.31p.p. si 0.12p.p

2 0

3 29,63

4 0.8438

Calculu l influien tei factoril or 8 -

Mari Den mea factoril influi or entei

12. De apreciat evoluia activelor / patrimoniului Indicatori AP Total active 103487 Vv 58000 Ven din toate tipurile 61404 de activit.

AG 104131 63408 65822

Ritmul de crestere 100.62 109.32 107.19

Din tab rez ca in dinamica se observa o tendinta pozitiva de crestere a patrimoniului intreprindeii care fata de anul precedent a crescut cu 0.62%. mentionam ca intreprinderea utilizeaza efectiv activele sale . aceasta cond rezulta din faptul ca ritmul de crestere a veiturilor depaseste ritmul de crestere a activelor. 13. De apreciat structura activelor prin metoda vertical Elementele La incep anului La finele an Abaterea absoluta patrimoniale suma cota suma cota suma cota Activ. Nemater 1671148 0.32 1861 0.32 190 0.01 AM in curs de exec 26465316 5.17 29482 5.06 3017 -0.12 MF la valoarea de 374531177 73.27 3923 67.38 17824 -5.89 bilant Investitii pe TL 301677 0.06 301 0.05 -0.01 Creante pe TL Alte ATL SMM 59242616 11.58 94609 16.25 35367 4.66 CTS 41688496 8.16 53201 9.14 11513 0.98 MB 6261804 1.22 9609 1.65 3348 0.43 Alte AC 1000661 0.19 852 0.15 -148 -0.04 T. Active 511162895 100 582270 100 1112 X Din tab rez ca in structura activelor predomina MF care pe parcursul anului s-au diminuat atit marimea absoluta si relativa, observam o cestera a cotei SMM cu 4.66 p.p. pe cind creantele s-au majorat de la 8.16 la 9.14%. in general putem mentiona ca intreprinderea are o structura rationala a activelor. 14. De apreciat structura activelor prin metoda ratelor RATA IMOBILIZARII=ATL/TA RATA 1.15 PATRIMONIULUI CU DEST DE PROD.(MF+SMM/TA) Rata compozitiei 2.48 tehnice(MF/AC) Rata act perfect 0.02 lichide(MB/TA) La sfirs an 0.62 La incep an 0.70 1.20

3.46 0.01

DIN CALCULELE DIN TAB REZ CA IN STRUCT ACTIVELOR PREDOMINA cota ATL care s-a micsorat in dinamica de la 0.70 la 0.62 puncte. nivelul sporit alratei patr cu dest de prod caracterizeaza pozitiv structura activelor, ceea ce semnifica ca la finele anului anului 1.15. Din toate activele pot fi direct utilizate in AO s-a micsorat si rata comp tehn, semifica un proces de reinoire a mij. Fix,insuficient. La nivelul scazut se afla rata act perf lichide ,urmarinduse o tendinta de crestere a acestora. 15. De calculat mrimea patrimoniului net (PatrN) i de apreciat evoluia factorilor asupra modificrii acestuia indic TA DTL DTS PN La incep an 103487 4623 12941 85923 La finele an 104131 4374 13346 86411 +/+644 -249 +405 +488 Raz influentei +644 +249 -405 X va creste PN va cresta PN va scadea PN

PN=TA-TD=TA-DTL-DTS DIN TaB REZ CA MARIME PN IN PER ANALIZ A CRESCUT Cu 488mii lei fapt ce pozitiv apreciaza activit intreprin. Acaesta crestere a fost cauata de majorarea TA cu 644 Si reducerea DTS cu 249 sub ifluenta acestor factori PN a sporit cu (644+249)843mii lei TOTODATA CRESTEREA DTL A CONDUS LA REDUCEREA PN CU 405.

16. De apreciat structura PatrN Activ La La Datorii La La finele PN incep finele incep per de La incep per La finele per per de per de per de gest Suma Cota% Suma Cota gest gest gest mii lei 1 2 3 4 5 6 7=2-5 8 9=3-6 10 ATL 68966 69141 DTL 4623 4374 64343 74.88 64767 74.25 AC 34521 34990 DTS 12941 13346 21580 25.12 21644 25.05 TA 103487 104131 TD 17564 17720 85923 100 86411 100 Calculele arata ca intreprinderea a respectat principiul echilibrului financiar privind formarea ATL si AC. Aceasta concluzie rez. Din faptul ca atit la finele anului cit si la inceputul acestuia valoarea ATL nete si AC nete sunt pozitive. Cota cea mai mare in uma totala a PN ocupa ATL netecare fata de anul precedent s-a majorat de la 74.88% la 74.25%. 17. De calculat mrimea FRN prin prima modalitate i de apreciat influena factorilor asupra modificrii acestuia FRN=AC+DTS Indicatori La incep per La finele per +/Rez influientei AC 108193 158273 +50080 +50080 DTS 129437 144976 +15539 -15539 FRN -21244 13297 +34541 X Verificare: 13297-(-21244)=50080-15539 Calculele arata ca marimea FRNet in perioada analizata a crescut cu 34541 mii lei. Aceasta majorare a fost determinata de cresterea marimii AC ceea ce contribuie la sporirea FRN cu 50080 mii lei. Totodata, reducerea dts cu 15539 mii lei a cauzat diminuarea FRNet cu aceeasi valoare . 18. De calculat mrimea FRN prin a doua modalitate i de apreciat influena factorilor asupra modificrii acestuia Indicatori La incep per de La finele per de +/Rez influientei, gest gest mii lei Cpropr 211663 206020 -5643 -5643 DTL 20801 70746 +49945 +49945 ATL 253708 263470 +9762 -9762 FRNet -2144 13296 +34540 X Verificare: 13296-(-21244)=49945-5643-9762 Calculele arata ca marimea FRN in perioada analizata a crescut cu 34540 mii lei. Aceasta majorare a fost determinata de cresterea marimii DTL ceea ce a contribuit la sporirea FRNet cu 49948 mii lei. Totodata reducerea Cpropr cu 5643 mii lei si cresterea ATL cu 9762 mii lei au cauzat diminuarea FRNet cu 15405 mii lei(5643+9762). 19. De apreciat respectarea normativului FRN Indicatori La inceputul anului, mii lei La finele anului, mii lei Acnete -21244 13296

Normativul Frnet 11850 12156 Excedent/dificit FRN(rd1- -33094 1140 rd2) Din datele tabelului rezulta ca la inceputul anului a existat un deficit al FRN in suma de 33094 mii lei, pe cindla finele anului s-a constatat un excedent in marime de 1140 mii lei. De aici rezulta ca la intreprindera a apelat la surse imprumutate in perioada analizata pentru a asigura necesarul de AC. 20. De apreciat evolutia ratelor generalizatoare de rotatie a activelor totale: Indicatori AP AG Abaterea VV, mii lei 1269280 830117 -439163 Amed, mii lei 362855.5 391822.5 +28967 Nr r a, ori (1/2) 3.498 2.119 -1.379 Rata inzestrarii VV cu 0.286 0.472 +0.186 active (2/1), lei Dur de rot, zile, 102.916 169.891 +66.975 (360/3) Din table rezulta ca la intreeprinderea data s-a constatat o tendinta negative de utilizare a activelor intreprind. Aceasta concluzie rezulta din faptul ca fata de AP a scazut Nr r active cu 1.379 rotatii. Deasemenea, daca in AP pentru obtinerea unui lei VV intrepr. Avea nevoie de 0.286 lei active apoi, in AG are necesar cu 0.186 lei mai mult. Ca rezultat in AG s-a constatat o incetinire a rotatiei AT cu 66.975 zile. Totodata putem mentiona ca Nr r active au scazut ca rezultat al utilizarii neeficiente a activelor.

21. De apreciat efectul economic din modificarea duratei de rotatie a Activelor Curente: Aprecierea evolutiei ratelor de rotatie a partilor component ale AT: indicatori AP AG Abaterea VV 1269280 830117 -439163 Amed 118796.5 133233 +14436.5 MFmed 365321.5 383443 +18121.5 Nr rot ACmed 10.68 6.23 -4.45 Nr rot MFmed 3.47 2.16 -1.31 Din table => ca la intrepr. Se observa o tendinta de micsorare a eficientei utilizarii MF si AC, in AG fata de AP. Acest lucru se observa din faptul ca Nr rot ACmed s-a micsorat cu 4.45 rotatii fata de AP, totodata s-a micsorat Nr rot MFmed cu 1.31 rotatii, in AG fata de AP. Deci se poate concluziona ca intrepr a utilizat inefficient atit MF cit si AC in anul current fata de cel precedent. Aprecierea efectului economic de modificare a Dur de rot: a) a AT: E= ( )

b) a AC:

E=24.08*

Din calculele problemei => la intreprind data, datorita faptului ca DAT s-a majorat cu 66.66 zile, este necesar de atras in circuitul intrepr. 153709 mii lei pentru finantarea AT, dintre care 55.525 mii lei vor fi destinate finantarii AC.

22. De apreciat evolutia indicatorilor structurii surselor de finantare a activelor (aprecierea generala)

23. De apreciat structura CTS dupa provinienta: Indicatori 1.Creante TS totale: 1.1CTS comerciale 1.2CTS ale partilor legate 1.3Avansuri TS acordate 1.4CTS privind decont cu bugetul 1.5 CTS ale personalului 1.6 Alte CTS 1.7Creante preliminare 1.8CTS privind venituri xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx 2. DTS totale: 2.1 Dat financiare pe TS 2.2 Dat comerciale pe TS 2.3 DTS calculate La incep an suma % 20660 100 8498 41.13 3502 16.95 3340 16.17 511 2.47 55 4561 5 188 xxxx 16178 7370 7695 1113 0.27 22.08 0.02 0.91 xxxx 100 45.56 47.56 6.88 La sf an suma 28086 6317 2634 5427 465 38 12948 256 xxxxxx 19157 7931 6675 4551 % 100 22.49 9.38 19.32 1.66 0.14 46.10 0.91 xxxxx 100 41.4 34.84 23.76 Abaterea Suma % +7426 x -2181 -18.64 -868 -7.57 +2087 +3.15 -46 -0.81 -17 +8387 -5 xxxxxx 2979 +561 -1020 +3438 -0.13 +24.02 -0.02 -xxxxxxxx x -4.16 -12.72 +16.88

Analizind datele tabelului observam ca CTS s-au majorat cu 7426 mii lei, fapt ce se datoreaza cresterii Avansurilor TS acordate cu 2087 mii lei si a Altor CTS cu 8387 mii lei. Deasemeni observam o diminuare considerabila a CTS privind facturile comerciale cu 2181 mii lei. Din punct de vedere structural cota cea mai mare o detin Alte CTS majorindu-se de la incep anului cu 24.02 pp fiind urmata de CTS privind facturile comerciale cu 22.49 pierzind pozitia de lider detinuta datorita scaderii cotei cu 18.64 pp. Analizind DTS observam o crestere a acestora cu 2979 mii lei, datorita majorarii DTS Calculate. Structural, cota cea mai mare o detin DTS financiare cu 41.4%, iar cea mai mica DTS calculate cu 23.76%, acestea din urma majorindu-se pe parcursul anului cu 16.88pp.

24. De apreeciat cota CTS si DTS in AT si PT. Indicatori La incep an La sf an Abaterea 1.AT, mii lei 64385 81540 +17155 2.AC, mii lei 24734 33823 +9092 3.CTS 20660 28086 +7426 4.DTS 16178 19157 +2979 5.Datorii totale 26708 39262 +12554 6.Ponderea CTS in AT, (CTS/AT)*100% 32.09 34.44 +2.35 7.Ponderea CTS in AC, (CTS/AC)*100% 83.43 83.04 -0.39 8. Ponderea DTS in AT, (DTS/AT)*100% 25.13 23.49 -2.36 9.Ponderea DTS in Tot Datorii, (DTS/Tot Datorii)*100% 60.57 48.79 -12.22 10.Corelatia dintre CTS/DTS. 1.28 1.47 +0.19 Analizind datele tabelului observam ca atit cota CTS cit si cota DTS in activul si pasivul intreprinderii s-au diminuat. Desi se mentine o cota mare a CTS in AC de 83.04% sau a DTS in Tot datorii de 48.79%, corelatia dintre CTS si DTS ne arata ca valoarea creantelor acopera 1.5 din DTS.

25. De apreciat Lichiditatea Bil Contabil Indicatorii AP AG Abaterea MB 2307 4053 +1746 DTS 16178 19157 +2979 CTS 20660 28086 +7426 Investitii TS AC 24734 33823 +9092 Lichid absol (MB/DTS) 0.14 0.21 0.07 Lichid intermed (MB+CTS+InvestTS)/DTS 1.42 1.68 0.26 Lichid totala (AC/DTS) 1.53 1.77 0.24 Analizind datele obtinute putem spune ca toti indicatorii lichiditatii BilCont se incadreaza in intervalele stabilite si intreprinderea dispune de surse pentru achitarea DTS.

26. De apreciat evolutia fluxurilor MB: Aprecierea generala a evolutiei fluxurilor MB (mii lei): Tipuri de activitati Activ Operationala Activit de investitii Activit Financiara Tot Activ Econ-Financiara (1+2+3) Incasari si plati exceptionale Flux Net total (4-5) AP (20649) (20649) (20649) AG 331270 6687 (10070) 327887 327887

27. De apreciat evolutia flux MB prin met separate

Indicatori 1.Incasari totale: 1.1 din vinzari 1.2 alte incasari operationale 1.3dividende incasate Total incasari 2.Plati: 2.1 Furnizorilor si antreprenorilor 2.2 Salariatilor si ContribAsigSocial 2.3 Alte plati operationale 2.4 Rambursarea creditelor .. Total Plati

AP suma

AG suma

Abaterea Suma %

28. De apreciat evolutia fluxurilor MB prin met combinata: Aprecierea structurii fluxurilor MB Indicatori 1.Incasari banesti: 1.1din vinzari 1.2 operationale 1.3 divid incasate 1.4 total incasari Flux Net total 2.Plati 2.1 furnizorilor 2.2 salariatilor 2.3 Plata dobinzilor 2.4 plata impozit pe venit 2.5 Alte plati operationale 2.6 plata creditelor si imprumuturilor 2.7 Total Plati Flux Net Total pozitiv AP suma 9679 3245 7 12931 % 74.85 25.09 0.06 100 AG suma 944628 6127 25 950780 112112 879314 28327 2657 36207 116387 % 88.87 0.57 0.002 89.45 10.55 82.72 2.66 0.24 3.40 10.95 Abaterea suma %

5661 1447 103 103 5280 10 12603 328(=12931-

43.78(=5661/12931) 11.19(=1447/12931) 0.79 0.78 40.83 0.09 97.46 2.54(=328/12931)

1062892 100 -

12603) Din datele prezentate in table => ca in perioada precedent intreprind a inregistrat un flux net pozitiv in suma de 328 mii lei, ceea ce constituie 2.54% din suma totala a incasarilor. Mentionam ca in perioada prec., suma totala a incasarilor a constituit 12931 mii lei, 74.85% au fost obtinute in rezultatul vinzarilor, 25.09% - alte incasari operationale, pe cind divid incasate au o cota de 0.06%. Suma totala a incasarilor a fost utilizata pentru a o achita furnizorilor la nivel de 43.78%, 11.19% din incasari au fost utilizate pentru achitarea salariului, 40.83% pentru efectuarea altor plati operationale iar achitarea divid si impozit pe venit detine o cota de 0.79 si respective 0.78 % din suma totala a incasarilor.

29. De calculate influienta factorilor asupra modif FNMB din Activit Operationala Analiza factoriala afluxului net a MB din Activ Operationala indicatori AP AG abaterea Incasari banesti din vinzari 9679 9840 +161 Plati banesti furnizorilor si antreprenorilor 5661 5820 +159 Plati salariatilor, CAS, CAM 1447 1520 +73 Plata dobonzii 103 95 -8 Plata impozit pe venit 102 15 -87 Alte incasari operationale 3245 3615 +370 Alte plati operationale 5280 6013 +733 Total flux Net a MB din Activit operatio 331 (8) -339 Verificare: 161-159-73+8+87+370-733=-8-331 -339=-339 (mii lei) Rezult influientei +161 -159 -73 +8 +87 +370 -733 ---------

Rezulta ca FN al MB din activit Operationala in AG fata de AP s-a redus cu 339 mii lei. Aceasta diminuare a fost conditionata de cresterea platilor banesti furnizorilor cu 159 mii lei, a salariatilor si CAS, CAM cu 73 mii lei, si altor plati operationale cu 733 mii lei. Sub influienta acestor factori FN al MB din AO s-a diminuat cu 965 mii lei (159+73+733). Influenta negative a acestor factori a fost partial compensate de cresterea incasarilor banesti din vinzari ci 161 mii lei, alte incasari banesti cu 370 mii lei si reducerea platilor impozitului pe venit cu 87mii lei. Influienta acestor factori a contribuit la cresterea FN al MB cu 626 mii lei.

30. De apreciat structura capitalului propriu