Sunteți pe pagina 1din 49

LATINITATE SI DACISM

-Studiu de caz-

Realizatori:
Godja Andreea Iura Petru Marchis Diana Pasca Florinda Vasilache Petra Cordonator : Vasilache Petra

Cuprins :
1. Definitia limbii romane a lui 2. Contextul istoric al formari lb romane a) Dacismul b) Latinitatea c) Procesul de romanizare d) Motivele sustinerii latinitatii e) Teoriile genezei romanesti 3. Componentele formarii lb. romane a) Componenta latina b) Componenta autohtona c) Componenta migrationista 4. Limba romana 1. Originea limbii romane 2. Prezentarea structurii limbi romane la nivel fonetic, morfologic, sintactic si lexical. 3. Inovatii in interiorul limbi la nivel fonetic, morphologic,sintactic si lexical. 4. Traditii si obiceiuri 5. Mitul Dacic 6. Romanii se trag din traci ( mitologie ) 7. Reflectia originii in critici si texte literare 8. Bibliografie
3

Cuvant de inceput

nc din clasele mici, am fost nvai despre originile noastre ca popor i despre formarea limbii pe care o vorbim astzi. "Suntem o combinaie ntre o populaie de rani autohtoni i nobilii cuceritori romani". Dar care dintre aceste dou rdcini ereditare are o pondere mai mare? Exist muli istorici, etimologi i lingviti care aduc argumente pro sau contra ipotezei c suntem latini sau daci, precum i muli scriitori, i poei care i dau cu prerea sau folosesc cliee n favoarea uneia din aceste dou ipoteze. Din acest studiu de caz , aflam despre mitologia , istoria , cultura poporului nostru . Aflam despre despre cel mai important lucru limba romana, un system de semen supra-personal , prin care putem sa interactionam si socializam cu semenii nostril.

Dacia
Dacismul
este un curent in istoriografia autohtona,afirmat la inceputul sec alXX-lea prin mitizarea contributiei dacilor la formarea poporului roman si in general la istoria universala:datele arheologice si istorice suporta un tratament fantezist, colorat tot mai mult ideologic,pe masura ce ne apropiem de epoca noastra. Civilizatia si cultura dacilor a avut in spatial carpato-dunarean o mare dezvoltare timp de cateva sute de ani si a atins nivelul cel mai inalt in sec. I i.Hr-Sec I d. Hr .Cu toti stim ca poporul roman este rezultatul1 contopirii dacilor cu romanii , iar limba romana este derivate din limba latina vulgara ( latina vulgaris) in urma cuceririi Daciei. Dacia, din ntreg Imperiul Roman, a avut cea mai scurt perioad de stpnire romana. Legiunile armate romane au ocupat numai 1/7 din teritoriul Daciei (14%) i pentru o perioad istoric, de exact 165 de ani (106 -271). Geto-daci cum ii numea Strabon , apartineau ramurei nordice a tracilor,au fost creatorii si purtatorii culturii hallstattiene, iar societatea lor era impartita in doua clase sociale: tarabostes-aristocratia si comati agricultorii si mestesugarii. Ei traiau organizati in triburi , in functie de gradul de dezvoltare al acestuia .Asezarile acestora purtau denumirea de dave.Centrul politic al dacilor era fortificat in sase cetati, acesta se afla in muntii Oratie si purta numele de Sarmisegetuza.
1

Dupa unele date istorice , dacii aveau par brunet deschis sau carunt.Barbatiipurtau barbi,erau de statura inalta si lati in umeri si aveau pumnii ca ciocanii de spart ziduri. Femeile dace sunt infatisate pe Columna lui Traian fiind zvelte , cu trasaturi fine (fata ovala, frunte inlta , ochi expresivi, nas drept, buze frumos conturate ,par lung si pieptanat cu carare pe mijloc , strans intr-un coc la ceafa si acoperit cu o naframa.) Din sursele literare , acest popor era unul colorat integratii in aceias categorie rasiala cu vecinii lor celti , germanici si sciti , avand dese ori par blond-roscat, piele de culoare deschisa spre alb si ochi albastrii. Conform informatiilor ramase , putem afirma ca imbracamintea femeilor era formata din camasi asemnatoare iilor din ziua de azi , incretite la gat cu maneci lungi si largi , fuste pana in pamant , peste care uneori se purta un material drapat de culoare rosie sau albastra . De obicei nu aveau nimic in picioare , dar la ocazii special purtau opinci sau caltuni.Capul si-l acopereau cu o basma, iar pe vremea rea foloseau material groase din care isi realizau un fel de batic . Asemnarea dintre mbrcmintea dacilor i portul popular romnesc a fost recunoscuta pana si de catre Scoala Ardeleana. Un pasaj relevant ar fi: n ctu-i despre solii dachilor cei la Roma trimii i n senat intrai, nseamn c senatul de-atunci ndat au poruncit de li s-au cioplit chipurile din marmure tocmai cum erau fcui la statur, la fisognomie i la haine, adec: obrazul, grumazii, peptul i picioarele cu cioarecii, din marmure alb; iar cugima, prul i undra (sugmanul) din marmure neagr; gluga, iari din marmure alb, tocmai cum iaste portul romnilor celor ce lcuiesc pre lng Sibiu. Asemnarea la port a dacilor cu romnii nseamna, de fapt, o recunoatere implicit a continuitii daco-geilor n Dacia i dup cucerirea i colonizarea roman.
6

Imperiul Roman
Latinitatea Este un curent aparut in lingvistica si infilologia romaneasca in sec XIX,care ,pentru a demonsta caracterullatin al limbii romane,a incercat sa elimine din ea cuvintele de alte origini si sa modifice astfel forma celor latine,incat sa le apropie cat mai mult de forma originala. Imperiul Roman este considerat de majoritatea istoricilor ca fiind leaganul civilizatiei modern si unul dintre cele mai inportante piese in cultura Europeana.Fiind un Imperiu hegemonic pentru o lunga perioada de timp , acesta nu putea supravietui si prospera fara sa-si extinda granitele si fara a civiliza noi teritorii. Roma era o regiune destul de restransa, compusa din state construite pe varfurile dealurilor, care s-au unit si au prosperat datorita pozitiei lor favorabilepe rutile comerciale din interiorul Italiei de astazi . In Imperiul Roman viata se invartea in jurul celor 7 dealuri.Limba oficiala in Imperiul Roman era latina , care de-a lungul timpului s-a impartit in doua dialecte: latina vulgara si latina culta. Roamnii aveau cam in toate orasele cate un teatru, bai publice,tavern,si forumuri.La fel ca la daci, imbracamintea diferentia in functie de gradul pe care il aveau in societate, Clasa muncitoare formata din plebei si sclavi purtau robe de culoare inchisa facute dintr-un material subtire, in schimb reprezentantii claselor mai inalte purtau robe din lana , groase de culoare alba sau
7

crem.Magistratii purtau tunicii, iar senatorii robe cu broderii pe margini.Robele militarilor erau mai scurte decat celalate , acordand o mai mare libertate de miscare. Femeile in schimb purtau robe lejere si adesea viu colorate.Deosebirile dintre clasele sociale era facuta de incaltaminte in primul rand.Astfel ca senatorii purtau sandale maro, consulii sandale albe, iar soldatii cizme greoaie.

Procesul de romanizare
Romanizarea este un process complex,specific lumii romane , in cadrul caruia elementele civilizatiei romane patrund in ritmul de viata al unei provincii , astfel incat duce la inlocuirea limbii vorbite si la insusirea unui nou mod de viata de catre autohtoni.Procesul de romanizare a cuprins intregul spatiu locuit de geto-daci. Etnogeneza romnilor reprezint un eveniment istoric fundamental n istoria noastr naional, ntruct arat cum s-a format civilizaia noastr. Ea a fost un proces la care au contribuit statalitatea dacic i creterea puterii acesteia, cucerirea Daciei de ctre romani, colonizarea, romanizarea dacilor, continuitatea populaiei daco-romane n condiiile convieuirii cu populaiile migratoare, rspndirea cretinismului, ducnd n final la crearea unei etnii distincte n spaiul central-sud-est european n Dacia locuia populaia unitar i omogen sub raport etnic i lingvistic: tracii i geto-dacii. Ei au fost integrai n formaiile provinciale, ocrotii i supui procesului de romanizare. Romanizarea a prins rdcini durabile la populaia btina, prin nlocuirea limbii i culturii, a numelor proprii i a credinelor.
8

n urma ptrunderii influenei cultural-economice i politice romane, dar mai ales n urma ocuprii unei considerabile poriuni din vastul teritoriu traco-dac de ctre romani, populaia autohton ce vorbea limba indo-european tracic a trecut prin transformri culturale, politice i chiar social-etnice profunde, supus unui larg proces deznaionalizator n general lent i ndelungat, pe alocuri ns mai accelerat, violent, avnd ca prim urmare nlocuirea treptat a limbii proprii indigene i adoptarea limbii latine (romanice) n care s-au strecurat i cteva elemente lexicale trace.

Motivele susinerii latinitii


Teoria formrii poporului romn se bazeaz pe celebra afirmaie a lui Grigore Ureche, care, nu se tie de ce, a scris c toi romnii de la Rm (Roma, adic) se trag. Apoi diferii crturari, scriitori, istorici, au dezvoltat teoria incredibil a formrii poporului romn, pe care marea majoritate a romnilor o accept automat astzi. Minciuna latinizrii/romanizrii dacilor a fost creat n secolul XIX, odat cu coala Ardelean i continu ntr-un mod ciudat pna n zilele noastre. Dei exist dovezi copleitoare care ne fac s punem la ndoial originea latin a acestui popor se continu i n zilele noastre susinerea unei teze care pare din ce n ce mai netiinific. Cei care au pus n circulaie aceast idee ( originea latin a poporului nostru ) au fost intelectualii din coala Ardelean, care, aveau o intenie ludabil n fond, prin susinerea latinitii acestui popor. Stapnirea maghiar din acele timpuri, susinea c ea este promotarea civilizatiei vestice ( de origine latin ), civilizaie superioar, iar ei sunt datori s scoat popoarele pe care le stapneau la "lumina" civilizaiei.
9

Sub acest pretext, ungurii au subjugat i exploatat popoarele din centrul Europei. Intelectualii romni au cutat s combat aceast teorie. Ei s-au folosit de cucerirea Daciei de ctre romani pentru a ncerca provocarea unei dispute ideologice pe aceasta tema. Nu putem trece, desigur, nici peste erorile nvtorilor colii Ardelene, cu privire la puritatea latin a originii limbii i poporului romn, ca i peste alte neajunsuri derivnd din aceast concepie greit. Am vazut, pn acum, c tot susin mai mult sau mai puin consecvent originea roman a poporului i limbii romne. Pe aceast linie, pentru ei, romnii nu erau dect urmaii nealterai ai colonitilor romani adui n Dacia de mpratul Traian, dup cum limba romn era latina vorbit de acetia, dar corupt de-a lungul secolelor, datorit influenelor strine la care a fost supus de urmai. Ei susin, n principiu, dispariia elementului autohton daco-getic i, ca atare, neag aportul acestuia la formarea limbii i a poporului romn. Este primul care demonstreaz latinitatea limbii romne, ntr-un capitol din lucrarea , Letopiseul rii Moldovei, consacrat special acestei probleme, intitulat Pentru limba noastr moldoveneasc, pentru care conchide cu mndrie c de la Rm (Roma) ne tragem; i cu ale lor cuvinte ni-i amestecat graiul. Pentru a-i convinge cititorii de acest adevr, el d o prob de etimologii latine : ...de la rmleni, ce le zicem latini, pine, ei zic panis, gin...ei zic galina, muierea...mulier [...] i altele multe din limba latin, c de n-am socoti pre amnuntul, toate le-am nelege.
10

Lui Grigore Ureche i urmeaz ali scriitori i lingviti care susin n lucrrile lor sorgintea latin a limbii romne. n Istorie n versuri polone despre Moldova i ara Romneasc, cronicarul Miron Costin realizeaz o sintez a schemei structurii limbii romne : Unde trebuia s fie Deus, avem Dumnezeu sau Dumnedzeu, al mieu n loc de meus, aa s-a stricat limba; unde era coelum, avem cierul; homo omul; frons frunte; angelus indzierul. Unele cuvinte au rmas chiar ntregi : barba barba, aa i luna, iar altele foarte mici deosebiri. n plus, s-au mai adugat mai trziu i puine cuvinte ungureti. n sfrit, lundu-se cele sfinte de la srbi, s-au 16 adugat i puine cuvinte slavoneti.. Iar n opera De neamul moldovenilor, din ce ar au ieit strmoii lor, aa cum indic i titlul, cronicarul i propune s scoat lumii la vedere felul neamului, din ce izvor i semine sntu lcuitorii rei noastre, Moldovei i rii Munteneti i romnii din rile ungureti. El dovedete c precum i alte neamuri: franozii galii, turcii otomani, ungurii huni, aa si romanii poarta numele romaniilor Basarabia dintre Nistru i Prut este leagnul autentic al al civilizaiei romneti. Fr Basarabia, Romnia nu are trecut, prezent i viitor. Dimitrie Cantemir, n cultura noastr, este unul dintre cei mai erudii umaniti.Relund o tem a cronicarilor moldoveni, lucrarea
11

Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor nfieaz trecutul ndeprtat al poporului nostru, originea comun a tuturor romnilor. ntreaga oper a lui Cantemir exprim o concepie superioar despre istorie fa de cea a cronicarilor. n timp ce cronicarii explicau fenomenul istoric prin voina forei divine, Cantemir interpreteaz istoria dnd atenie cauzalitii: Nici un lucru far pricin s se fac nu se poate. El afirm c sntem urmaii unui popor care a creat o civilizaie i o cultur clasic.

Teoriile genezei romneti


Teritoriul de formare, problema cea mai grea din istoria limbii romne dup prerea lui Ov. Densusianu, a fost sursa unor ndelungate i energice dispute tiinifice. n pricipiu dicuia rmne nc deschis, n sensul c cercetrile istorice, arheologice i lingvistice furnizeaz permanent noi elemente n msur s ntregeasc i s nuaneze opiniile istoricilor i lingvitilor. Teoriile genezei etnolingvistice romneti pot fi repartizate n trei grupe. Teoria originii nor si sud dunarene. Procesul complex, unitar si inseparabil de constituire a poporului romn si al limbii romne a avut loc pe un intins teritoriu romanizat si care cuprindea regiuni situate la nordul si la sudul Dunarii: Dacia si Dobrogea, sudul Pannoniei, Dardania, Moesia Inferioara si Moesia Superioara.In aceasta ordine de idei, important este si faptul ca pentru populatia romanizata din spatiul daco-moesic, Dunarea a fost numai hotar administrativ, politic si strategic;fluviul nu a constituit deci o frontiera etnica, lingvistica,
12

economica sau culturala ceea ce a permis mobilitatea populatiei si a favorizat mentinerea caracterului unitar de ansamblu al limbii romne. Ipoteza aparitiei si a dezvoltarii limbii romne in spatiul romanizat nord si sud dunarean este confirmata de diversitatea dovezilor istorice, arheologice si lingvistice. Formarea poporului romn si a limbii romne la sudul Dunarii, ca urmare a parasirii Daciei prin retragerea aureliana, a fost sutinuta si de savanti romni, dar mai ales de autori straini. Aceasta ipoteza a fost formulata mai intai de Fr. J. Sulzer, care isi propunea sa demonstreze c actualii vlahi nu se trag din volohii ori din bulgarii lui Nestor si inca mai putin din romanii din Dacia lui Traian, ca, prin urmare, ei nu trebuie considerati aborigeni, ci ca un popor care a venit aici n timpuri mai tarzii sau ca valahii au luat fiinta n Moesia, Tracia si n regiunile de acolo de primprejur, nu in Dacia. n secolul al XIX-lea, Robert Roessler reia aceeasi teorie, fixand trecerea romnilor la nordul Dunrii la sfarsitul secolului al XII-lea si in timpul imediat urmator. Mai mult, el cladeste un intreg sistem de ipoteze explicative istorice si lingvistice. n lucrarea sa Robert Roessler afirma ca dacii au fost omorati n masa dupa 106. Este evident c acest lucru nu este adevrat datorita faptului ca romanii aveau nevoie de forta de munca si nu le statea in obicei sa masacreze populatiile din teritoriile nou cucerite. Au mai fost gasite dovezi ale continuitatii dacilor in peste 1000 de localitati, iar niste inscriptii din alte provincii romane atesta prezenta soldatilor de origine daca. Dinacea perioada dateaza toponimele i hidronimele care au fost transmise romanilor si au ramas pana astazi (Donaris, Maris, Alutus etc).

13

Toate acestea dovedesc faptul ca dacii nu au disparut dupa anul 106, ba, mai mult, si-au continuat existenta in acelasi teritoriu.Teoria roessliana mai sustinea si faptul ca dupa retragerea aureliana dintre anii 271 - 274, teritoriul nord dunarean ar fi ramas pustiu, lucru ilogic avand in vedere ca in secolul IV un amfiteatru din Sarmizegetuza a fost blocat i transformat n fortareata: la Porolisum i Apullum s-au gasit morminte de inhumatie cu inventar daco-roman; la Napoca s-au descoperit doua cuptoare de olarit din secolul IV si pe tot spatiul nord dunarean au fost gasite obiecte paleo-crestine.

Teoria continuitatii fondata pe un ansamblu bogat de dovezi stiintifice, confirma si sustine faptul ca, in perioada cuprinsa intre sfarsitul secolului al III-lea si secolul al XIII-lea, pe teritoriul romanizat al fostei Dacii, existenta populatiei daco-romane latinofone, apoi a romnilor, a fost neintrerupta. Dovezile continuitatii, importante cantitativ, diverse si concludente stiintific, sunt furnizate de istorie, arheologie, etnografie, filologie si chiar de logica. Enumeram selectiv cateva dintre ele: Dovezi istorice si arheologice: - Istoriografi antici (Criton, medicul lui Traian sec. II d. Cr., in Getica si indeosebi Dio Cassius, c. 155-236, in Istoria romana) mentioneaza, cu referire la cel de-al doilea razboi de cucerire pactizari ale dacilor cu romanii. - 7 scene sculptate pe Columna lui Traian reprezinta, simbolic, acte de supunere si nu de nimicire a dacilor.

14

- 15 corpuri de armata, consemnate istoric, alcatuite din daci, au functionat in diferite zone ale Imperiului. - Inscriptiile latine descoperite in Dacia (apromaximativ 4000, mai multe decat in oricare dintre zonele vecine) ofera informatii directe despre viata sociala a populatiei. Din perspectiva arheologica,din timpul stapanirii romane si din secolele urmatoare se pastreaza: - urme de asezari omenesti, cu locuinte de tip bordel la Obreja, Reci, Verbita, etc.; - castre si fortificatii numeroase in sudul Munteniei, in Oltenia si Banat; - ceramica, bine reprezentata si pastrata; - cetati de pamant intarite, in Transilvania de exemplu, in zona fostelor voievodate ale lui Gelu si Glad. - depozite de obiecte de uz casnic, unelte, arme, obiecte de cult crestin; - morminte si cimitire de rit traditional, dacic la Alba Iulia, Sighisoara, etc.. Dovezile lingvistice ale staruintei populatiei romanizate in fosta Dacie sunt furnizate de diverse aspecte din evolutia si structura limbii romne. - In dacoromna au supravietuit cuvinte de origine latina care desemnau realitati specifice Daciei; termeni precum aur (<lat. aurum) sau pacura (<lat. picula) au rezistat numai in stanga Dunarii, unde auraritul si exploatarea pacurii erau indeletniciri specifice. - terminologie agricola agru ogor<lat. agrum,ara<lat. arare, aratru etc.;

15

- terminologie pastoreasca si de crestere a vitelor : miel <lat. agnellus,oaie<lat. ovem,paste<lat. pascere,staul <lat. stabulum, etc.

Componenta autohtona
Limba latina, vorbita si implantata de cuceritorii romani la nordul si sudul Dunarii, s-a suprapus treptat peste limba populatiei autohtone. Se spune ca intr-o faza initiala aceste doua limbi au coexistat in spatiul daco-moesic, doar ca datorita faptului ca latina aprtinea unei civilizatii superioare a reusit sa preia autoritatea in cadrul limbii. Exista : 57 de nume dacice de plante medicinale incluse in tratate de botanica simedicina de provenienta greaca si romana, ale unor autori din secolele I si al III-lea(Dioscoride si Pseudoapuleius). numele proprii (toponime, hidronime si antroponime) conservate de inscriptii si monede greco-latine: onomastica formeaza un material lingvistic relativ bogat; inscriptii traco-dacice sau presupuse ca atare, gravate pe diferite obiecte: inelul de la Ezerovo (Bulgaria) prezinta un sir continu de 61 de litere grecesti, ordonate pe 8 randuri; acest text ipotetic trac, cu scriptio continua, nu a putut fi inca segmentat in cuvinte si, fireste, nici citit; Vocabularul de substrat contine un numar restrans de termeni, iar inventarul lor este apreciat diferit de specialisti. Cercetari recente confirma si demonstreaza faptul ca 6 aproximativ 90 de cuvinte din
16

limba actuala continua cu siguranta elemente din limba populatiei autohtone. Ideea este ca acest strat lexical primar nu este neglijabil in structura lexicala a limbii romane , aste lucru este demonstrat prin : aproximativ 40 de termeni autohtoni fac parte din fondul lexical principal, ceea ce le atesta viabilitatea si forta de circulatie; termenii autohtoni dezvolta largi familii de cuvinte si serii de nume proprii, ceea ce le atesta forta si productivitatea derivativata Astfel substantivul de substrat copil a fost baza de derivare pentru copilas, copilandru, copila, copilita, copilarie, copilaros, copilareste si a (se) copilari.Din punct de vedere morfologic si semantic, termenii de origine autohtona formeaza cateva serii compacte de substantive concrete, referitoare la:- om, casa, ocupatie: argea, baci, brau, buza, catun, copil, gard, groapa, grumaz,gusa, mos, strunga, tara, vatra;- fauna: balaur, barza, capusa, cioara, manz, naparca, pupaza, rata, soparla, tap; natura (relief, flora): balta, brad, brusture, coacaza, copac, mal, mazare, magura,marar, parau. Mai saraca este seria verbelor si adjectivelor de substrat (ciupi, scapara; ciunt,searbad). Onomastica autohtona se compune mai ales din hidronime: Ampoi, Arges, Cris,Dunare, Motru, Mures, Olt, Prut, Siret, Somes. In fonetica si in morfosintaxa romneasca, actiunea subtratului este uneori admisa ca ipoteza explicativa privind:- dezvoltarea vocalei specifice : si a consoanei ; existenta consoanei h; structura numeralului cardinal, format prin aditiune, de la 11 la 20 (unsprezece,doisprezeceetc.), si prin multiplicare, in desemnarea

17

zecilor (treizeci, patruzeci); alti lingvisti pun acelasi mecanism in legatura cu influenta slava; postpunerea articolului hotarat. In ciuda faptului ca fondul lexical roman , este dominat de limba latina , componenta autohtona este un aspect important pentru structura lexicogramaticala a limbii romane moderne .

Componenta latina
Latinitatea limbii romne este deopotriva o problema concreta, de geneza si de structura lingvistica, si una mai abstracta, de constiinta a latinitatii. L i m b a r o m n a L i m b a l a t i n a. Exprimata astfel, relatia intre cele doua idiomuri pune in lumina originea limbii romne si structura sa fundamental latina. In definitia genealogica a limbii romne formulata de Al. Rosetti (1968), se afirma: Limba romna este limba vorbita in mod neintrerupt i n partea orientala a Imperiului Roman, cuprinzand provinciile dunarene romanizate, din momentul patrunderii limbii latine in aceste provincii si pana in zilele noastre. Aparitia romnei ca idiom cu fizionomie proprie este consecinta directa si concreta a unei evolutii de lunga durata. In esenta, acest proces a presupus folosirea continua (in mod neintrerupt) a latinei, ca instrument de comunicare, de catre populatia din zonele dunarene romanizate. Orice limba vie, cu circulatie curenta, in conditii particulare si bine determinate, sufera, in timp, modificari care ating toate compartimentele ei: fonetica, morfologie, sintaxa, lexic. Asadar, intre faza initiala si faza cea noua (dar nu si ultima) din dezvoltarea unei limbi, diferentele sunt intotdeauna apreciabile.
18

I d e e a l a t i n i t a t i i limbii romne este o descoperire medievala, prezentata initial de carturari straini, apoi de cronicari din Tarile Romne. Incepand cu sec. al XV-lea, eruditi umanisti occidentali afirma, in paralel, atat originea latina a limbii romne, cat si descendenta romana a vorbitorilor. Printre primi care sesizeaza esenta latina a vocabularului romnesc este Enea Silvio Piccolomini(1405-1464), un timp papa al Romei sub numele de Pius al II-lea, care, in virtutea unor asemanari evidente, stabileste apropieri intre limba vlahilor si a italienilor. In cultura romneasca, meritul intaietatii in afirmarea ideii de latinitate a limbii materne ii revine lui Grigore Ureche (1590-1647). Succinta lui demonstratie se cladeste pe semnalarea; nu lipsita de erori, unor paralelisme lexicale latino-romne: De lamrmleni, ce le zicem latini, paine, ei zic panis;carne, ei ziccaro; gaina, ei zic galina;muiarea, mulier; fmeia, femina; parinte, pater; al nostru, noster si altele multe den limba latineasca, ca de ne-am socoti pre amanuntul, toate cuvintele leam intelege

Componenta migrationalista
Influenta slava a fost prima survenita in procesul de formare a limbi romane , datorita migratiei triburilor slave care traversau teritoriul Romaniei de astazi. Este interesant faptul au fost asimilati la nor de Dunare , in timp ce au asimilat aproape complet , toata populatia romanizata sud-dunareana. Influenta slava a continuat in Evul Mediu in special prin folosirea limbi slavone , in scop liturgic sic a limba de cancelarie , pana in secolul al XIII- lea . Celalalte limbi invecinate ( cu exceptia limbi maghiare) au
19

influentat limba romana .Influenta slava se simte la nivel fonetic cat si lexical peste 20% din vocabularul limbii romane este de influenta slava (a iubi , glas, nevoi,prieten) Totusi multe cuvinte slave sunt arhaisme si se estimeaza ca doar 10% din lexical limbi romane modern este de origine slava. Prin secolele XII-XIII a fost introds alfabetul chirilic ( slav ) , in cancelaria romaneasca , limba fiind scrisa cu litere chirilice.Printre imprumuturile slave din limba romana mentionam : baba,mos,cocos,deal,prieten,sfant,soroc,tenta,a trai,vorba,vointa si din termini maghiari : fel, chip,gand,mestesug,oras ,neam , etc. De asemenea limba romana imprumuta cuvinte din limba turca: pasa, vizir, aga , zapciu, cataif , iahnie ,simigiu, sarma, hazna , geamgiu . Termeni imprumutati din neogreaca , franceza,germana,engleza, influenteaza fara sa me si modifice substratul limbii: fondul principal de cuvinte si structura gramaticala ramanand latinii. Cuvinte imprumutate din germana sunt : bustean , sunca, jeg , stofam cartof, halba,snitel etc. Termeni imprumutati din neogreaca: mustata ,papura,catarg, zahar, plapuma , papura, scandal etc. Printre primele scrieri in limba romana au fost scrise cu alhabetul chirilic , in stransa legatura cu organizarea politica si bisericeasca.Se presupune Ca inainte de a se scrie cu alfabetul chirilic , romanii au avut traditia scrierii cu alfabetul latin , pastrand cuvinte le a scrie si scriptura. Alfabetul chirilic contine 43 de litere , care serveau si cifre ,pentru unele sunete erau mai multe semen ,In anul 1835 Ion-Heliade radulescu
20

reduce numarul literelor la 27 , iar in anul 1860 , Al.Ioan Cuza , a instituit intrebuintarea alfabetului latin.

Limba Romana
Originea lumbii romane
Limba romn provine din latina vorbit n prile de est ale Imperiului Roman. Face parte, deci, din familia limbilor romanice,dintre care unele au devenit limbi naional(italiana, franceza,spaniola, portugheza, romna ), altele au rmas limbi regionale( catalana n Spania, sarda n insula Sardinia, din Italia, dialectele retoromane n Elveia ) sau au disprut ( dalmata ). Toate limbile romanice au evoluat din limba latina popular(vulgar) varianta orala a limbi latine folosita in vorbirea familiar si care ignora aspectele normative.

Potrivit lingvistului Al. Rosetti, limba romana :este limba latina vorbita neintrerupt in partea orientala a Imperiului Roman, cuprinzand provinciile dunarene (Dacia, Pannonia de sud, Dardania, Moesia Superioara si Inferioara), din momentul patrunderii limbii latine in aceste provincii si pana in zilele noastre

Prezentarea structurii limbi romane la nivel fonetic, morfologic, sintactic si lexical.

21

Limba romn este o limb indo-european, din grupul italic i din subgrupul oriental al limbilor romanice. Printre limbile romanice, romna este a cincea dup numrul de vorbitori, n urma spaniolei, portughezei, francezei i italienei. Din motive de difereniere tipologic, limba romn mai este numit n lingvistica comparat limba dacoromn sau dialectul dacoromn. De asemenea, este nregistrat ca limb de stat att n Romnia ct i n Republica Moldova, unde circa 75% din populaie o consider limb matern. Graiuri Unii lingviti consider c exist patru limbi romanice rsritene: dacoromna, aromna, istroromna i meglenoromna. Alii consider c ele formeaz o singur limb, limba romn, cu patru dialecte. Dacoromna, fie c o socotim limb n sine, fie c o socotim un dialect al limbii romne, nu este mprit n dialecte, ci cuprinde doar diverse graiuri, numite i subdialecte, cu diferene minore de pronunie i vocabular, dar inteligibile ntre ele. Graiurile limbii dacoromne, n afara romnei standard, includ: graiul ardelenesc; graiul bnean; graiul criean; graiul moldovenesc; graiul maramureean; graiul muntenesc; graiul timocean Primele atestari
22

n 1534, Tranquillo Andronico noteaz c " Valachi nunc se Romanos vocant" ("se numesc romni"). Francesco della Valle scrie n 1532 c romnii "se denumesc Romei n limba lor", iar mai departe el citeaz expresia : "Sti rominest ?". Dup o cltorie prin ara Romneasc, Moldova i Transilvania Ferrante Capecci relateaz prin 1575 c locuitorii acestor provincii se chiam romneti ("romanesci"). Pierre Lescalopier scrie n 1574 c cei care locuiesc n Moldova, ara Romneasc i cea mai mare parte a Transilvaniei, se consider adevrai urmai ai romanilor i-i numesc limba romnete, adic romana. Sasul ardelean Johann Lebel scrie n 1542 c Vlachi se numeau ntre ei Romuini iar cronicarul polonez Stanislaw Orzechowski (Orichovius) noteaz n 1554 c n limba lor walachii se numesc romini . Croatul Ante Verani precizeaz n 1570 c Vlahii din Transilvania, Moldova i ara Romneasc se desemneaz ca romani iar maghiarul ardelean Martinus Szent-Ivany n 1699 citeaz frazele: Si noi sentem Rumeni ("i noi suntem romni") i Noi sentem di sange Rumena ("Noi suntem de snge romn"). Dei se pot aduce argumente n favoarea unei atestri indirecte anterioare, cel mai vechi document scris n limba romn care ne -a parvenit este Scrisoarea lui Neacu din 1521. n aceasta, Neacu de Cmpulung i scria judelui braovean despre atacurile iminente ale turcilor. Scrisoarea era scris cu alfabetul chirilic romnesc, care a fost n uz (simplificat n secolul XIX) pn n 1860. O prim folosire a alfabetului latin este atestat printr-un document transilvnean, scris dup conveniile alfabetului maghiar la sfritul secolului XVI.

23

Liturgiariu: "Santu esci cu adeveritu, si prsantu, si nu este mesura maretei santei tale, si dreptu esci intru tte lucrurile tale. Ca cu dreptate si cu multa slintia adeverita, ne ai adusu tte. Ca plasmuindu pe omu, si luandu terana d'in pamentu, si cu tipulu teu cinstindulu, Dumnedieule, pusulu ai in raiulu resfaului, fogaduindui intru padia porunciloru tale, vieati'a ceea fara de mrte si moscenirea bunatatloru tale celoru vecinice..." Traducere : "Snt eti cu adevrat i preasnt, i nu este msur mreiei sniei tale, i drept eti ntru toate lucrurile tale. C cu dreptate i cu mult silin adevrat ne-ai adus toate. C plsmuind pe om, i lund rn din pmnt, i cu chipul tu cinstindu-l, Dumnezeule, pusu-l-ai n raiul rsfului, fgduindu-i, ntru paza poruncilor tale, viaa cea fr de moarte i motenirea buntilor tale celor venice..." Aceasta d emai sus este un text scris cu o versiune arhaica a alfabetului latin. Gramatica Substantivele romneti se declin n funcie de gen (feminin, masculin i neutru), numr (singular i plural) i caz (nominativ/acuzativ, dativ/genitiv i vocativ). Articolul, asemenea adjectivelor i pronumelor, se acord n gen i numr cu substantivul pe care l determin. Romna este singura limb romanic n care articolul hotrt este enclitic, adic este ataat la sfritul substantivului. Articolele au evoluat din pronumele demonstrative din limba latin. Romna are patru conjugri verbale. Verbele pot fi puse la patru moduri personale, i anume (indicativ, conjunctiv, condiional-optativ i
24

imperativ i patru moduri impersonale (infinitiv, gerunziu, supin i participiu). Sunete Limba romn folosete apte vocale: /a/, /e/, /i/, /o/, /u/, // i //. n plus, vocalele // i /y/ apar foarte rar n unele cuvinte de origine strin, nc neasimilate.

La sfritul cuvintelor, dup consoane (rar n interiorul cuvintelor) poate aprea un /i/ scurt non-silabic, care se marcheaz n AFI cu // i este pronunat ca o palatalizare a consoanei precedente. Un sunet similar, terminaia u surd, exista n romna veche, dar a disprut cu timpul n limba standard.

Exist de asemenea patru semivocale i douzeci de consoane. [modificare] Diftongi Diftongi descendeni: ai, au, ei, eu, ii, iu, oi, ou, ui, i, u, i, u Diftongi ascendeni: ea, eo, ia, ie, io, iu, oa, ua, u [modificare] Triftongi cu vocala intercalat ntre dou semivocale: eai, eau, iai, iau, iei, ieu, ioi, iou, oai. cu dou semivocale n faa vocalei: eoa, ioa.

25

[modificare] Evoluii fonetice

Datorit izolrii, evoluia fonetic a romnei este diferit de a celorlalte limbi romanice, dar seamn ntructva cu cea italian, de exemplu prin evoluia gruprii [kl] n (lat. clarus > rom. chiar, ital. chiaro) i cea dalmat, de exemplu prin evoluia gruprii [gn] n [mn] (lat. cognatus > rom. cumnat, dalm. comnut).

Principalele schimbri fonetice constau n: apariia diftongilor vocalelor e, i, o lat. cera > rom. cear lat. sole > rom. soare iotacism [e] [i] lat. herba > rom. iarb consoanele velare ([k], [g]) consoane labiale ([p], [b], [m]) lat. octo > rom. opt lat. lingua > rom. limb lat. signum > rom. semn lat. coxa > rom. coaps rotacism [l] [r] lat. caelum > rom. cer

26

consoanele alveolare [d] i [t] se palatalizeaz n [dz]/[z] i respectiv [ts] nainte sunetelor [e] i [i] lat. deus > rom. zeu lat. tenem > rom. ine Ortografie n principiu, limba romn are o ortografie fonemic. Cu toate acestea, ortografia contemporan prezint o serie de excepii de la principiul fonetic. La nceput, alfabetul latin folosit pentru limba romn avea ca litere cu diacritice urmtoarele: , , , i . se folosea n cuvinte monosilabice de obicei, pentru a deosebi de a. se folosea doar n cuvintele n care sunetul aprea n interioru l cuvintelor, n afara unei nazalizri, dar unde etimologic trebuia s apar un a. Astfel, se scria ctu, ns cantecu (fr semn diacritic), cci e vorba de o vocal nazal. se folosea doar n cuvintele n care sunetul aprea la nceputul sau n interiorul cuvintelor, n afara unei nazalizri, dar unde etimologic trebuia s apar un i sau un e. Astfel, se scria a ur, ns vent (nu vnt, nici vnt), cci e vorba de o vocal nazal. i apar ca vocale tipic ardelene, corespunznd lui din limba francez i respectiv lui din limbile nordice. n alte regiuni acestea se pronun drept diftongi ea i oa. corespundea sunetului , atunci cnd acesta aprea independent de vocala i i etimologic provenea din c latinesc. Astfel, se scria
27

faa (fa) i Inie (Ioni) datorit formei latine Ioannicius, ns tira (ar).

n rest, regulile de citire erau destul de simple. Un a la capt de cuvnt se citea . Un an sau in sau en se citea n. Pentru a citi a naintea unui n, se scria nn. De pild, manna (pentru a citi man), spre a se deosebi de mana (mn). Pentru a deosebi un final (forma feminin nearticulat) de un a final (forma articulat), se punea un apostrof: viti'a (via a), pentru a se deosebi de forma nearticulat vitia (via). che i chi se citeau ca n ziua de azi, ns ch naintea altor caractere dect e i i se citea ca n limba latin. Uneori, ch se scria din motiv pur etimologic, fr prea mult grij de pronun are. Astfel, se scria: Christos, chrestin, chrisantma, stich. di se citea z sau dz, ti se citea . La fel, existau ca n ziua de astzi grupurile ce, ci, ge, gi. k nlocuia uneori qu din latin, pentru numele proprii. Astfel se scria: Kiriniu (Quirinius). sc se scria etimologic, ceea ce corespunde pronunrilor bnene sau bistriene. Exemplu: Bucuresci. u final, mut sau citit, se scria, ca n sicilian i corsican.Etimologic, se folosea caracterul y pentru numele de orae sau de persoane, ns nu i pentru substantive. Astfel, se scria: Cyril, Myra, dar totodat: cirilic, santul mir.

28

formele scurte ale pronumelui personal n acuzativ se lipeau de cuvntul precedent: Apoilu intrba. (Apoi l ntreab.) Scrierile din acest timp, datorit rolului colii ardelene, aveau forme tipice ardelene: acmu, tipu, resfau, pentru acum, chip, desftare. Principiul ortografic era cel folosit n limba neerlandez: scriem toi la fel, dar fiecare pronun ca n regiunea sa. Mai trziu s-au adugat alte glife sau litere cu semne diacritice: , , , , , , , , precum i diftongii ea i oa; s-au scos , . S-au modificat i regulile ortografice. Pe urm, treptat, s-a scos , apoi . n cele din urm s-a introdus ortografia fonetic.

Inovatii in interiorul limbii


Neologismele

ncepnd cu secolul al XIX-lea multe neologisme mprumutate din alte limbi romanice, n special din francez i italian, au ptruns n limba romn (de exemplu birou, avion sau exploata). S-a estimat c aproximativ 38% din cuvintele romneti sunt de origine francez sau italian.[necesit citare]

Cteva cuvinte de origine latin au ptruns n limba romn de dou ori, o dat n nucleul lexical (n vocabularul popular) i ulterior ca neologisme. De obicei cuvntul popular este un substantiv, iar neologismul este adjectiv (de exemplu: frate / fratern, ap / acvatic,

29

deget/digital, simmnt/sentiment, nger/angelic, frig / frigid, ochi / ocular).

De aproximativ o sut cincizeci de ani au intrat n limb i multe cuvinte mprumutate din englez, precum gem (din jam), interviu (interview), meci (match), tramvai (tramway), manager (manager). Aceste cuvinte primesc gen gramatical i se acord conform regulilor limbii romne. ns ncepnd aproximativ din anul 1990, cuvintele engleze ti, n pofida recomandrilor Academiei Romne i a "legii Pruteanu", nu mai mbogesc limba romn primind gen gramatical i acordndu-se conform regulilor limbii, ci sunt folosite de mass-media i de populaia din Romnia n forma de origine, ca n limbile abstand nescrise, precum mall (galerie comercial), service (deservire), computer (ordinator, calculator), forward (retransmitere) sau attach (ata).

30

Traditii si obiceiuri
Traditi latinesti CASATORIA La fel ca si la romani,casatoria este precedata de logodna (,,sponsalia").In traditia romaneasca ritulalul casatoriei are loc in biserica in prezenta protului/preotilor.Obiceiul de unire a mainilor drepte ale celor doi tineri,care la romani se numea "iunctio dextratum" ,s-a pastrat in slujba casatoriei. Mirii trebuie sa fie botezati in cadrul Bisericii Ortodoxe (in cazul casatoriilor mixte trebuie obtinuta aprobarea Episcopului sau a preotului paroh) si ar trebui ca acestia doi sa fie spovediti si impartasiti inainte de cununie.Tinerii trebuie sa fie botezati botezati si cununati in cadrul Bisericii Ortodoxe. O persoana nu se poate cununa religios mai mult de trei ori.Mirii trebuie sa aiba certificatul de casatorie.Pentru a se realiza casatoria ei mai trebuie sa aduca:lumanarile de nunta,vin,piscoturi si un prosop.

NASTEREA Nasterea,ca prim moment din viata omului,constituie premiza unui obicei deosebi,la care,alaturi de familie participa intreaga colectivitate.In zonele rurale,in mod special,chiar si in prezent,nasterea este urmata de o multitudine de obieiuri dintre care cele mai variate snt cele care se refera atat la copil cat si la proaspata mama.Practicile urmasresc in general
31

inlaturarea fortelor malefice si asigurarea unui cadru propice cresterii nou-nascutului.Femeia care a nascut nu are voie sa iasa din casa timp de 40 de zile,pentru ca nu este "curata" ,perioada in care vecinii si prietenii vin in vizita aducand diverse cadouri.Dupa 40 de zile,femeia merge la biserica,unde i se face molifta.Cel mai important moment din viata copilului este botezul. Numele pruncului se pune de catre parinti cu binecuvantarea preotului si nu mai poate fi schimbat pana la moarte.

Aceste traditii nu numai ca s-au pastrat in constiinta seculara a neamului nostru,dar sunt practicate inca din trecut,dand acestui eveniment din viata noastra,constatia unui moment,in care realitatea se imbina intr-un mod extrem de poetic si mirific cu un tip de imaginatie izvorata din sufletul omului simplu de la tara,care dintotdeauna s-a raportat la un spatiu spiritual cosmic.

32

Traditi dacice Cu toate c trecerea timpului afecteaz i memoria, dar i obiceiurile unui popor, ca i n alte cazuri, poporul romn a pstrat de -a lungul vremii o serie de obiceiuri i tradiii care, chiar dac sunt considerate pgne, astzi mai sunt ntrebuinate n viaa de zi cu zi, dar sub o alt form. ncepnd cu simboluri i practici specifice celor trei momente importante ale vieii (naterea, nunta i nmormntarea) i ajungnd la credin, spiritualitate i ndeletniciri, dacii au transmis mai departe o serie de ndeletniciri are, n ciuda eforturilor susinute de a fi considerate ca mprumutate din cultura altor popoare, au, se pare, rdcini adnc nfipte n acest pmnt. Pornind de la comoara cea mai de pre a unui popor - spiritualitatea putem vedea cu uurin c Triada Dacic Divin, venerat de ctre strmoii notri, se traduce astzi prin Sfnta Treime. i, ca i n zilele noastre, dacii se nchinau unui zeu unic, Gebeleizis, lui Dionisos care se pare c avea rol de intermediar, astzi transpus n personalitatea Mntuitorului Iisus Hristos, precum i zeiei Bendis. nainte de orice eveniment important i, pentru a obine rspunsul la ntrebrile adresate zeilor, dacii (cel puin acei daci care nsumau preoii i nvaii) ineau post. i tot n post i rugciuni i Marele tefan a dus cele mai crncene btlii, precum au fcut-o i ali mari domnitori, ca de exemplu Mihai Viteazul. Continuitatea acestei practici se poate observa cu uurin i n zilele noastre, atunci cnd vorbim despre postul tradiional din religia cretin. De-a lungul timpului, acest numr de zei a rmas ca i cifr magic n credina poporului romn. Trei ani a stat Zamolxe sub pmnt, tot aa
33

cum, n ritualul cretin al nmormntrii, trei zile se privegheaz cel trecut n trmul morilor. Mai mult, apariia lui Zamolxe dup aceti trei ani simbolizeaz viaa de dup moarte, celebrat astzi prin Srbtoarea Patelui, nvierea Mntuitorului Iisus Hristos. i, cu toate c dacii nu i ngropau morii, acestora le era adus n clipa cea de pe urm un pumn de pmnt, pe care l strngeau la piept. Astzi, n ritualul cretin, pmntul strns n pumn este aruncat n groapa n care este aezat sicriul. Singura diferen este aceea c noi, cretinii, prin acest gest ncheiem socotelile cu viaa: "din pmnt ai fost creat, n pmnt te vei ntoarce". Cu toate acestea, pumnul de pmnt reprezint, ca i pe vremea dacilor, respectul cuvenit adus mamei Geea. Descoperirile arhelogice au artat c unele momentele importante din viaa unei femei au fost transpuse i pe vasele ceramice precum i n statuetele descoperite. Astfel, ne amintim de femeia Gnditorului, nsrcinat n ultimele luni, precum i de poziia ei. Sau de ce nu, de tnra "Venus" de Cucuteni aparinnd epocii neolitice a mileniului IV .e.n. Majoritatea vaselor i statuetelor descoperite demonstreaz o nalt practic spiritual a strmoilor daci. Aceste simboluri sunt regsite i astzi n ornamentica rneasc, pe cmile femeieti cu "ruri" (Comuna Roata), precum i pe diferitele covoare sau uile caselor. Dar dacii au mai lsat motenire i alte simboluri. Dac vorbim despre biocmpuri i bipolaritate, putem regsi aceste practici n descoperirea de la Caransebe, lucrat pe o falang de cal. Astfel, avem sch ema bipolaritii, cu biocmp rombic, transpus astzi n spirala ADN-ului uman, esena vieii, dar i n simbolul circulaiei energiei yin i yang, n concepia chinez. Revenind la viaa de zi cu zi, o serie de simboluri par a ne ghida n continuare existena. Astfel, n diferite zone ale trii, n special n mediul
34

rural, o serie de simboluri mpodobesc i astzi diferite esturi sau chiar porile caselor. Astfel, spirala dacic (semnificnd drumul parcurs de sufletul omului, pn la locul de ntlnire cu Zamolxe, dar i evoluia, nceputul i sfritul) sau ochii de pe coiful descoperit n situl arheologic de la Coofeneti, judeul Prahova (i care reprezint privirea interioar, tradus astzi prin al treilea ochi sau ochiul minii) stau mrturie a t inei civilizaii deloc apuse. esturile tradiionale populare din anumite zone ale rii pstreaz i ele unele din motivele cromatice ale dacilor. Astfel, roul simboliza culoarea sngelui, a matricei informaionale a vieii, iar negrul, culparea pmntului, a continuitii vieii n acest univers, a mamei Geea, nsctoarea tuturor bogiilor terestre. Ajungnd la ndeletniciri, putem aminti aici apicultura care, i n zilele noastre, are implicaii majore. Mierea este un aliment care, pe lng proprietile benefice energetice pe care le are n alimentaie, reprezint i un bun factor de vindecare. Chiar i n zilele noastre, n zonele rurale rnile sunt vindecate cu miere! Mai mult, o serie de plante - care erau folosite drept leacuri n anumite practici ritualice, dar i cu scop terapeutic - sunt folosite astzi n medicina tradiional alternativ. Nu mai departe de Snziene care nfloresc ntr-o singuri zi din an i care au proprieti "miraculoase" n vindecarea unor afeciuni precum reumatismul, epilepsia, hipertiroidia sau insomnia! O alt practic strveche ce dateaz tot de pe vremea dacilor o reprezint splatul rufelor la ru. Dincolo de utilitatea lui, acest obicei are ca efect risipirea tuturor bolilor, relelor i neputinelor trupeti i sufleteti prin splarea n ap curgtoare. Baterea rufelor cu maiul (lemnul fiind esena vieii, a triniciei) reprezint scoaterea tuturor afeciunilor din corpul
35

celui n cauz. Pietrele pe care erau splate rufele reprezint memoria nmagazinat a tuturor celor ce sunt, informaia transmis i nscris n Legile firii. Dincolo de toate intrigile folosite, dar i de lacunele care planeaz nc asupra multor aspecte ale civilizaiei dacice, un lucru este cert: motenirea pe care ne-au lsat-o precum i gradul de evoluie informaional i spiritual transmis, nu, pot fi tgduite de ctre nimeni i nimic!

36

Mitul Dacic
n legatura cu mitul Dochia, cercetatorul Romulus Vulcanescu a studiat prima legend. Aceasta susine c Dochia, fiica regelui Decebal, a naintat n fruntea unei otiri spre Sarmisegetuza, n ajutorul tatlui ei asediat n cetate. Ea a fost nfrnt de armata lui Traian, a fugit cu resturile oastei n munti, spre rsrit. Acolo s-a rugat la Zamolxe s nu o lase s fie pngrit de mprat. i atunci Dochia a fost prefacutntr-o btrn ciobni, cu cteva oi lnga ea. Traian, trecnd pelnga ea a ntrebat-o daca a vazut prinesa dac, iar Dochiai-a artat spre miazzi. mparatul a luat-o n goan ntr-acolo i Baba Dochia a rmas stpn pe inutul acela i de atunci poate mai triete nc n muni. George Calinescu considera c ntiul mit", simboliznd constituirea nsi a poporului romn" este mitul Traian i Dochia . Numele acestui personaj a fost Dacia, devenit Dochia. Baba Dochia (Dacia) a fost o realitate uman n perioada matriarhatului. Etimologic, cuvntul baba este strvechi tracodac. Are ambele genuri, masculin i feminin: Baba Novac (Ion Georgescu, Baba Novac) i Baba Dochia. n Basarabia se ntlnete Baba Marta" n care s-a recunoscut numirealunii martie. n Muntenia, Oltenia si Ardeal sunt 9 babe (1-9 martie),
37

pe cnd n Moldova i Basarabia sunt dousprezece babe. Zilele se numesczilele babelor".

DOCHIA I TRAIAN de Gheorghe Asachi

I La frumusee i la minte Nici o giun-i samana, Vrednic de-a ei printe; De Decebal, ea era. Dar cnd Dacia-au mpilat-o Fiul Romei cel mrit, Pre cel care-ar fi scapat-o, De-a iubi a giuruit. Traian vede ast zn; Dei e nvingtor, Frumuseei ei se-nchin,
38

Se subgiug de amor.

II ntre Piatra Detunat -al Sahastrului Picior, Vezi o stnc ce-au fost fat De un mare domnitor. Acolo de rea furtun E lacaul cel cumplit, Unde vulturul rsun Al su cntec amorit. Acea doamn e Dochie, Zece oi, a ei popor, Ea domneaz-n vizunie Preste turme i pstori. III mpratu-n van cat Pe Dochia-mblnzi; Vznd patria ferecat, Ea se-ndeamn a fugi.
39

Prin a codrului potic Ea ascunde al ei trai, Acea doamn tineric Turma pate peste plai. A ei hain aurit O preface n iag, Tronu-i iarba nverzit, Schiptru-i este un toiag. IV Traian vine-n ast ar, i de-a birui deprins Spre Dochia cea fugar Acum mna a ntins. Atunci ea, cu grai ferbinte, Zamolxis, o, zeu, striga, Te giur pe al meu printe, Astzi rog nu m lsa! Cnd ntinde a sa mn Ca s-o strng-n bra Traian, De-al ei zeu scutita zn
40

Se preface-n bolovan. V El petroasa ei icoan Nu-nceteaz a iubi; Pre ea pune-a sa coroan, Nici se poate despri. Acea piatr chiar vioaie De-aburi copere-a ei sin,

Din a ei plns nate ploaie, Tunet din al ei suspin. O ursit-o privegheaz, i Dochia deseori Preste nouri lumineaz Ca o stea pentru pstori.

41

Romanii se trag din Traci

Herodot: Neamul Tracilor este, dup acela al Inzilor, cel mai numeros din lume. Dac ar avea un singur crmuitor sau dac Tracii s-ar nelege ntre ei, el ar fi de nenvins i, dup socotina mea, cu mult mai puternic dect toate neamurile.

Tracii Troia

Zona din sudul Dunrii, ntre Marea Neagr, Marea Marmara i Marea Egee a fost denumit i Tracia. Tradus n grecete, numele zonei a devenit Europa, atribuit cu timpul ntregului continent. [...] Cele peste o sut de triburi plmdite din pmntul acestui spaiu, ca rod firesc, au fost ntotdeauna adnc nrdcinate i niciodat nu s-au lsat nstrinate. [...] Aa i neamul tracilor, prin triburile mai prolifice, a rodit i s-a rspndit, fie la marginea teritoriului su de vieuire, fie
42

deplasndu-se la mari distane, peste mri, cum au fost tracii din Asia Mic. [...] Aa au ajuns Dardanii s ridice oraul-cetate Dardania-Troia. (Iosif Constantin Drgan Noi, Tracii)

Troia Roma

O legend despre ntemeierea Romei, care i are originea n Grecia Antic, povestete modul n care personajul mitologic Aeneas din Troia a ntemeiat aezarea Lavinium i a inaugurat o dinastie n care aveau s se nasc cu cteva secole mai trziu Romulus si Remus. n Iliada, un poem grecesc epic scris de Homer n secolul VIII .C., Aeneas a fost singurul erou troian important care a supravieuit n urma distrugerii Troiei de ctre Grecia (vezi fig. 13, 14, 15, 16). Un pasaj din aceast oper spune c el i descendenii si aveau s conduc Troia, dar din cauza c nu a existat nici o nsemnare cu privire la o asemenea dinastie n Troia, istoricii greci au propus ideea c Aeneas i descendenii si s-au mutat n alte locuri.

n secolul cinci .C, civa istorici greci au presupus c Aeneas s-a aezat la Roma, care la vremea respectiv era nc un mic ora-stat. n secolul patru .C., Roma a nceput s se extind n Peninsula Italic. Romanii, intrnd din ce n ce mai mult n
43

contact cu grecii, au acceptat ideea c Aeneas a avut un rol important n ntemeierea mreului lor ora. n secolul nti .C., poetul roman Virgiliu a creat mitul lui Aeneas n poemul su epic Eneida, opera care povestete despre cltoria lui Aeneas ctre Roma. Augustus, primul mprat roman i mpratul din vremea lui Virgiliu, i Julius Caesar, unchiul-mare al acestuia i predecesorul su ca i conductor al Romei, se spune c sunt descendeni ai lui Aeneas.

Concluzie Din lucrurile prezentate mai sus, ajungem la concluzia c Romanii se trag din Traci, deoarece Tracii au ntemeiat Troia, a crei locuitori au migrat n zona Romei atunci cnd Troia a fost distrus de Greci, lucru pstrat n operele lui Homer (Iliada) i Virgiliu (Eneida).

44

Reflectia originii in critici si texte literare


Samuil Micu: S adevereaz, a treia, din limb cum c romnii ce astzi snt n Dachiia snt din romanii cei vechi, c tot cel ce tielimba cea latineasc i cea romneasc bine cunoate cum c limba cea romneasc iaste alctuit din cea latineasc carea, ntru attea neamuri varavare, mcar ru stricat, tot o au inut romnii n Dachiia; care lucru cu totul de c rezut face cum c ei sunt adevrai fii i nepoi ai romanilor celor vechi carii preste toat lumea mprea [...] Nici s poat zice c romnii s-au mprumutat din limba latineasc pentru mprtirea ce avea cu romanii. C romnii cei ce acum snt n Dachiia, de multe sute de ani nici o amestecare i nici o mprtire nu au cu romanii din Italiia, de vreme ce sunt departe unii de alii, i n mijlocul lor multe osibite neamuri lcuiesc, care osibit limb au. Iar bine s poat zice cum c romnii au luoat unele cuvinte de la bulgari i de la sloveni i de la unguri, pentru c aceste neamuri i stpne i vecine era i mpreun mestecate cu romnii lcuia i s trbuia unii cu alii, care lucru brbaii cei nvai bine l-au cunoscut i l-au nsemnat...

45

i din numele cu care ori romnii s numesc pre sine, ori alte nemauri i chiam, romnii pre sine s numesc romni, care cuvnt nsemneaz roman, c s-au obicinuit romnii de demult ca a nainte de n s-l mute n n cuvintele cele din latinie, ca: lana, ln, campo, cmp i altele...

Gheoghe incai: Neamul care se folosete de una i aceeai limb, corupt nendoios, dar roman sau latin, diferit totui de italian, francez, spaniol, ns apropiat cel mai mult de vallic i de italian, nu numai eu, ci i alii am crezut de cuviin s o numim cu numele general daco-roman, de aceea c, vorbinduse n diferite regiuni i provincii, a primit chiar i nume diferite de la acele regiuni sau de la prile lor...

Petru Maior: ...Din cele pn aci despre limba ltineasc cea comnu zise lesne se poate afla nceputul limbei romneti. Aceaia se tie c mulimea cea nemrginit a romanilor, a croara rmie snt romnii, pre la nceputul sutei a doao de la Hs. n zilele mpratului Traian, au venit din Italia n Dachia; i au venit cu acea limb ltineasc, carea n vremea aceaia stpnea n Italia. Aadar limba romneasc e acea limb ltineasc comun,
46

carea pre la nceputul sutei a doao era n gura romanilor i a tuturor italianilor... ...Aceaia se pricepe, cci ntr romni snt mai multe dialecte... ns, mcar c limba romnilor e mprit n mai multe dialecte, a cror osebire mai vrtos st n pronuniaia sau rspunderea unor slove, totui romnii cei dincoace de Dunre toi se neleg laolalt; bani, cri nice nu au fr o dialect singur: desclinirea dialectelor numai n vorb se aude...

Mihai Eminescu: Da, de la Roma venim, scumpi i iubii compatrioi din Dacia Traian! Se cam tersese diploma noastr de noble: limba ns am transcris-o din buchiile voastre gheboite de btrnee n literile de aur ale limbelor surori. Cam degenerase arborele nostru genealogic cu cte o codi strin, dar l vom curi de toate uscturile.

Legile dup care cuvintele latine s-au prefcut n cuvinte romneti i-au sfrit de mult evoluiunea lor; n momentul n care romnii au primit cuvinte slavone, limba lor era format, de secole deja.

47

48

49

S-ar putea să vă placă și