Contemporanul, Revist naional de cultur, politic i tiin vs Sorin Preda, Exist un specific al llimbajului de pres?

Citirorul vrea s fie uimit n permanen. i mai vrea ceva: s aib parte de o lectur comod, fr complicaii lingvistice sau filosofice. Cu ct suferina este mai atroce, mai mult i mai intens, cu att se impune afirm creatorul ultra-omului, familiarizat cu fantomele durerii disciplina, din fntnile creia au crescut nlrile omului. Aura Christi, Sorbona suferinei n jurnalism, totul se decide n primele 30 de cuvinte. Consecinele acestei exigene sunt nenumrate: un atac puternic, clar, incitativ i informativ n egal msur Cui i e fric de Mihai Eminescu? Cel mai mult, probabil, celor care i-au oculat aniversarea naterii sub numele abstractde zi a culturii naionale. Spunem abstract, n loc de generic, deoarece doar despre sentimentul c sintagma se golete vertiginos de sens se mai poate spune c s-a generalizat. Maria-Ana Tupan, Mall-uri i muzee putem spune c limbajul jurnalistic are cteva trsturi distincte: ~ un grad redus de complexitate; Fenomenul dictatorial, legat de politica prezidenial practicat i la nivel guvernamental i teritorial, este i el, mai ales n ultimul timp, n vizorul publicisticii cultrale, mai ales dup cum percepea realitatea Nicolae Breban:i cum de se ntmpl c azi, suprastructa politic i administrativ, mai ales la vrfurile ei, se dezintereseaz total de arti cultur n general, iar minitrii numii la organismele de resort se ocup, mai ales, dac nu de raiuni politice, atunci de cele mercantile, pecuniar cu siguran. Marin Radu Mocanu, Cu politica la tratament ~ concizie; Dar m-am cam deprtat de subiect, s revin. Aadar mai-mult-ca-prezent ~ extensie minim a textului; ~ srcia epitetelor descriptive; Parcurile au nceput s arate ca gurile tirbe. Crucii, luna Crucii, anii Crucii Monica Svulescu Voudouri, Ziua Magda Ursache, Trecuutul la

~ reducerea pn la dispariie a elementelor de subiectivitate; Dup repetate osteneli, Andrei Pleu a nceput s m ia la rost fr noim. Andrei Marga, Ochiul curii