IV. CERINTE PRIVIND PROIECTAREA SI EXECUTIA IV.

1 Modulare dimensionala (1) La proiectarea cladirilor cu pereti structurali de zidarie din blocuri ceramice cu goluri verticale cu nlimea de referin > 150 mm se vor respecta urmtoarele reguli de modulare: 1. Modulare n plan: axele modulare vor fi stabilite astfel nct distana liber ntre doi perei sa fie multiplu de bloc; n cazurile n care modularea axelor nu este posibil, se vor mari dimensiunile stlpiorilor de beton armat astfel nct zidria sa fie multiplu intreg de bloc golurile de ferestre i usi precum si plinurile dintre acestea (spaletii) vor avea lungimea, multiplu ntreg de bloc; n cazul n care modularea plinurilor dintre golurile de ui i ferestre nu este posibila se vor prevedea elemente de completare din beton armat la marginea golurilor 2. Modulare n elevaie distanta ntre fata superioara a planseului pe care reazema peretele i faa inferioar a centurilor de beton ale planseului superior va fi egala cu un multiplu intreg al naltimii de referina a blocului (eventuale diferente pot compensate prin marirea inaltimii centurilor sau prin modificarea inaltimii etajelor) distana ntre fata superioara a planseului pe care reazem peretele i fata inferioara a golurilor de ferestre va fi egala cu un multiplu ntreg al naltimii de referin a blocului (eventualele diferene pot fi compensate prin turnarea unei centuri de beton armat la partea superioara a parapetului); idem pentru zidria de deasupra golului de ua/fereastra

FIG. IV.1 Exemple de modulare in elevatie la goluri de ferestre

FIG. IV.2 Exemple de modulare in elevatie la goluri de usi

(2) Pentru executarea zidariei se vor folosi numai corpuri ntregi i corpuri din sortimentul productorului; n mod exceptional se pot accepta corpuri rezultate prin tierea corpului ntreg cu mijloace mecanice (cu flexul). Se interzice folosirea corpurilor rezultate prin spargere cu ciocanul. (3) Nu sunt admise completri ale zidariei, n plan i n elevatie, cu caramizi cu alte dimensiuni (lungimi, limi sau nlimea de referin) (4) Nu sunt admise completri ale zidriei n plan cu fraciuni de bloc cu lungimi diferite de bloc, rezultate prin tiere sau prin spargere IV.2. Alctuirea suprastructurii IV.2.1. Perei structurali IV.2.1.1 Condiii generale (1) Toi pereii de zidrie care ndeplinesc condiiile geometrice de la pct. IV.2.1.2, condiia de continuitate pn la fundaii i care sunt executai din materialele menionate la cap. II, vor fi considerai "perei structurali" i vor fi proiectai conform prevederilor din prezentul capitol. (2) Pereii structurali care alctuiesc o structur de zidrie sunt de dou categorii: perei izolai (montani), legai ntre ei numai prin planee; perei cuplai (cu goluri de ui i/sau ferestre) constituii din montani legai ntre ei, la

nivelul fiecrui planeu, prin grinzi de cuplare de beton armat. (3) Pereii de zidrie care nu ndeplinesc condiiile de la (1) vor fi considerai "perei

nestructurali" i vor fi calculai i alctuii conform prevederilor specifice. IV.2.1.2 Arii minime de zidrie i cerine privind geometria pereilor (1) Valorile necesare ale ariilor nete de zidarie ale pereilor structurali (plinurile) , pe ambele direcii principale ale construciei, se vor stabili prin calcul n funcie de tipul zidriei, zona seismic i numrul de niveluri al construciei. Aceste valori nu vor fi mai mici decat cele din tabelele din cap. II.5.2 (2) Lungimea minim a spaleilor adiaceni golurilor de ui i ferestre se stabilete, n funcie de cea mai mare nlime a golurilor adiacente sau de grosimea peretelui, (cu respectarea conditiilor de modulare dimensionala date la cap. IV.1) dup cum urmeaz: pentru zidrie nearmat: spalei marginali la perei de faad i interiori : lmin = 0,6 hgol 1,20 m spalei intermediari la perei de faad i interiori : lmin = 0,5 hgol 1,00 m pentru zidria confinat: spalei marginali la perei de faad i interiori : lmin = 0,5 hgol 1,00 m spalei intermediari la perei de faad i interiori : lmin = 0,4 hgol 0,80 m

(3) n cazul n care lungimile minime date mai sus nu pot fi respectate se vor introduce stlpiori de beton armat pentru sporirea rezistenei spaletului la fora tietoare. (4) Grosimea minim a pereilor structurali de zidrie de toate tipurile va fi de 250 mm. (5) Valoarea raportului ntre nlimea efectiv a peretelui (hef) i grosimea efectiv a acestuia (tef), este limitat, indiferent de zona seismic i de numrul de niveluri al construciei, dup cum urmeaz: - zidrie nearmat - zidrie confinat - hef/tef 12; - hef/tef 15.

IV.2.1.3 Seciuni de zidrie slbite prin goluri i liuri. (1) Golurile pentru ui i ferestre vor fi amplasate, de regul, n aceiai poziie la toate nivelurile construciei. (2) Nu se admite ca seciunea orizontal a pereilor structurali s fie slbit prin: goluri verticale pentru couri de fum sau ventilaii; liuri orizontale sau oblice pentru instalaii realizate prin spargere sau zidire.

(1) Nu se admit liuri verticale executate la zidire, si nici slituri pentru instalaii executate prin frezare sau spargere. (2) Trecerile prin pereti vor fi realizate prin goluri stabilite prin proiect, la zidire. Este interzis a se sparge zidaria, dupa executarea acesteia, pentru crearea golurilor de trecere a conductelor de instalatii. IV.2.2 Planee (1) Pentru proiectarea planeelor se va ine seama de prevederile specifice date n continuare. (2) Urmtoarele categorii de planee sunt considerate rigide n plan orizontal: planee de beton armat monolit sau din predale cu suprabetonare continu cu grosime 60 mm, armat cu plas de oel beton cu aria 250 mm2/m; planee din panouri sau semi panouri prefabricate de beton armat mbinate pe contur

prin piese metalice sudate, bucle de oel beton i beton de monolitizare; planee executate din prefabricate de tip fie, cu bucle sau bare de legtur la

extremiti i cu suprabetonare continu cu grosime 60 mm, armat cu plas din oel beton cu aria 250 mm2/m. (3) Nu se admit, la structurile ce fac obiectul prezentului Ghid, planee care sunt considerate fr rigiditate n plan orizontal: planee din fii prefabricate cu bucle sau bare de legtur la extremiti, fr suprabetonare armat sau cu ap nearmat cu grosimea 30 mm; planee din prefabricate de beton cu dimensiuni mici, sau din blocuri ceramice, cu

suprabetonare armat;

planee din lemn, cu urmtoarele excepii n cazul folosirii blocurilor din grupa 2a: pentru toate planeele construciilor cu maximum trei niveluri din clasele de importan III i IV n zona seismica F (Ks = 0.08) i pentru planeul peste ultimul nivel al construciilor cu maximum doua niveluri (P+1E) din clasa de importan IV situate n zona seismica E (Ks = 0.12) n cazul folosirii blocurilor din grupa 2b: pentru planeul peste ultimul nivel al construciilor cu maximum doua niveluri (P+1E) din clasa de importan IV situate n zona seismica F (Ks = 0.08)

IV.3 (1)

Proiectarea infrastructurii Alctuirea infrastructurii construciilor de zidrie va respecta principiile generale din

Normativul P100-92 i prevederile specifice date n continuare. (2) Dimensionarea fundaiilor, soclurilor i pereilor de subsol se va face prin calcul pentru satisfacerea condiiilor de rezisten sub efectul ncrcrilor verticale, al ncrcrilor provenite din aciunea seismic i al mpingerii pmntului, n cazul pereilor de contur ai subsolurilor. (3) Pentru dimensionarea fundaiilor, soclurilor i pereilor de subsol aciunea seismic se vor lua n calcul cu valorile care corespund rezistenelor de proiectare la ncovoiere ale pereilor din elevaie determinate considernd suprarezistena armturilor; n cazul pereilor cuplai se va ine seama i de modificarea forei axiale corespunztor rezistenelor de proiectare la for tietoare ale grinzilor de cuplare. (4) n cazul fundarii pe terenuri dificile se va tine seama de prevederile normativelor in vigoare P7-2000, etc. IV.3.1. Fundaiile pereilor structurali (1) Fundaiile pereilor structurali vor fi de tip "talp continu". (2) Tlpile de fundaie pot fi realizate, n funcie de mrimea eforturilor i de natura terenului de fundare, din beton simplu sau din beton armat. IV.3.2. Socluri (1) n cazul construciilor fr subsol, soclul i fundaiile vor fi, de regul, axate fa de pereii structurali. (2) Limea soclului va fi cel putin egal cu grosimea peretelui de la parter; se admite o retragere de maximum 50 mm a feei exterioare a soclului n raport cu planul zidriei de la parter, cu conditia ca soclul sa aiba in grosimea planseului, o consola de 50 mm (rezemarea blocului de zidarie sa se realizeze pe toata suprafata acstuia). (3) Soclul se va executa, de regul, din beton armat. (4) n cazul amplasamentelor cu teren normal de fundare, pentru construcii din clasa de importan III, cu regim de nlime P+2E, n zonele seismice cu Ks 0.12, precum i pentru

construcii din clasa de importan IV, n toate zonele seismice, se accept executarea soclului din beton simplu dac rezultatele calculelor de dimensionare permit aceast soluie. (5) n situaiile de la (4), n socluri, la nivelul pardoselii parterului, se va prevedea un sistem de centuri care formeaz contururi nchise. Aria armturilor longitudinale din centuri va fi cu cel puin 20% mai mare dect aria armturilor centurilor de la nivelurile supraterane de pe acelai perete. n cazurile n care nlimea soclului, peste nivelul tlpii de fundare, este 1,50 m se va prevedea i o centur la baza soclului cu aceiai armtur ca i centura de la nivelul pardoselii. (6) Centurile din socluri nu vor fi ntrerupte de golurile pentru instalaii. (7) n cazul cldirilor la care, conform prevederilor de la (4), soclurile sunt executate din beton simplu, mustile pentru elementele din suprastructur (stlpiori) vor fi ancorate n soclu pe o lungime de minimum 60d 1,0 m. n cazul n care, conform (5), n soclul de beton simplu se prevede i o centur la baza soclului, mustile vor fi ancorate n aceasta. IV.3.3. Perei de subsol (1) Pereii de subsol vor fi dispui, de regul, axat, sub toi pereii structurali din parter. (2) Pereii de subsol se vor realiza, de regul, din beton armat. (3) n cazul amplasamentelor cu teren normal de fundare, pentru construcii din clasa de importan III, cu regim de nlime P+2E, n zonele seismice cu Ks 0.12 , precum i pentru construcii din clasa de importan IV, n toate zonele seismice, pereii de soluie. (4) n cazurile n care, conform (3), pereii de subsol se execut din beton simplu, peretele de subsol va fi prevzut cu dou centuri - la baza peretelui i la nivelul planeului peste subsol. Aria armturilor longitudinale din centuri se va determina prin calcul i va fi cu cel puin 20% mai mare dect aria armturilor din centurile de la nivelurile supraterane de pe acelai perete. (5) Mustile pentru elementele din suprastructur (stlpiori) vor fi ancorate n centura inferioar a peretelui sau, dup caz, vor fi nndite cu mustile din talpa fundaiei. (6) Amplasarea golurilor de ui din pereii interiori de subsol va fi fcut astfel nct s existe un decalaj de cel puin 1,0 m fa de poziia golurilor cele mai apropiate de la parter. Golurile de ui i ferestre din pereii exteriori pot fi amplasate n axul golurilor din suprastructur dar vor avea dimensiuni mai mici cu cel puin 30%. Dac aceste condiii nu pot fi respectate rezistena zonelor slbite va fi verificat prin calcul. IV.3.4. Planee. (1) n cazul construciilor fr subsol, situate n zonele seismice cu Ks 0,16, placa suport a pardoselii de la parter se va executa din beton armat, legat cu centurile de la partea superioar a soclurilor. subsol pot fi executai i din beton simplu dac rezultatele calculelor de dimensionare permit aceast

(2) n cazul construciilor cu subsol, placa planeului peste subsol va avea cel puin aceiai grosime ca i plcile etajelor supraterane i va respecta toate celelalte condiii de alctuire referitoare la acestea.

IV.4.

Reguli de proiectare specifice pentru construcii cu perei structurali de zidrie

IV.4.1. Reguli de proiectare specifice pentru construcii cu perei structurali de zidrie confinat (1) Dimensiunile seciunii transversale i armarea longitudinal i transversal ale stlpiorilor i centurilor se stabilesc, prin calcul, innd seama de efectele ncrcrilor verticale i ale forelor seismice de proiectare, cu respectarea condiiilor minime precizate n continuare. (2) Stlpiorii i centurile vor fi prevzui la exterior cu protecie termic pentru evitarea punilor termice. IV.4.1.1. Prevederi referitoare la stlpiori (1) Stlpiorii de beton armat vor fi prevzui n urmtoarele poziii: la capetele libere ale fiecrui perete; de ambele pri ale oricrui gol cu o suprafa 1,5 m2 la toate colurile de pe conturul construciei; n lungul peretelui, astfel nct distana ntre stlpiori s nu depeasc 4,0 m; la interseciile pereilor, dac cel mai apropiat stlpior dispus prin regulile de mai

sus se afl la o distan mai mare de 1,5 m; n toi spaleii care nu au lungimea minim prevzut la pct. IV.2.1.2..

(2) Stlpiorii vor fi executai pe toat nlimea construciei. (3) Seciunea transversal a stlpiorilor va satisface urmtoarele condiii: aria seciunii transversale 62500 mm2 - 250 x 250 mm; latura minim 250 mm.

(4) Armarea stlpiorilor va satisface urmtoarele condiii: procentul minim de armare longitudinal va fi : 1% pentru zonele seismice cu Ks 0.16; 0.8% pentru zonele seismice cu 0.12 Ks 0.08; diametrul barelor longitudinale va fi 12 mm; diametrul etrierilor va fi 6 mm; distana maxim ntre etrieri va fi 150 mm n cmp curent i 100 mm pe lungimea de

nndire prin suprapunere a armturilor longitudinale.

(5) Barele longitudinale ale stlpiorilor de la ultimul nivel vor fi ancorate n centurile ultimului planeu conform cerinelor din STAS 10107/0-90. (6) nndirile barelor longitudinale din stlpiori se vor face prin suprapunere, fr crlige, pe o lungime de cel puin 60 d. IV.4.1.2. Prevederi referitoare la centuri (1) Centurile vor fi prevzute la nivelul fiecrui planeu al construciei; (2) Centurile vor fi continue pe toat lungimea peretelui i vor alctui contururi nchise. La colurile, interseciile i ramificaiile pereilor structurali se va asigura legtura monolit a centurilor amplasate pe cele dou direcii iar continuitatea armturilor va fi realizat prin ancorarea barelor longitudinale n centurile perpendiculare pe o lungime de cel putin 60d. Aceast prevedere se aplic i centurilor din socluri (IV.3.2), perei de subsol (IV.3.3), de la planeul peste subsol (IV.3.4), i centurilor de la zidria nearmat (IV.4.1). (3) Centurile de la nivelul planeelor curente i de acoperi ale construciilor din zonele seismice cu Ks 0,16 nu vor fi ntrerupte de golurile din zidrie. Pentru construciile din zonele seismice cu Ks 0,12 se accept s se ntrerup: centura planeului curent, n dreptul casei scrii, cu condiia s se prevad doi stlpiori de beton armat la marginea golului i o centur-buiandrug, la podestul intermediar, legat de cei doi stlpiori; centura zidului de la mansard, n dreptul lucarnelor, cu condiia s se prevad doi

stlpiori de beton armat monolit la marginea golului cu armturile longitudinale ancorate corespunztor n centura planeului inferior i o centur peste parapetul de zidrie al ferestrei, legat de cei doi stlpiori. (4) Seciunea transversal a centurilor va respecta urmtoarele condiii minimale: aria seciunii transversale 50000 mm2 - 250 x 200 mm; limea minim 250 mm dar din grosimea peretelui; nlimea minim 200 mm. procentul minim de armare longitudinal va fi : 1% pentru zonele seismice Ks 0,16; 0.8% pentru zonele seismice Ks 0,12. diametrul barelor longitudinale va fi 10 mm; diametrul etrierilor va fi 6 mm distana maxim ntre etrieri va fi 150 mm n cmp curent i 100 mm pe lungimea

(5) Armarea centurilor va respecta urmtoarele condiii: -

de nndire prin suprapunere a armturilor longitudinale. (6) nndirile barelor longitudinale din centuri se vor face prin suprapunere, fr vor nndi cel mult 50% din barele centurii. crlige, pe

o lungime 60 d. Seciunile de nndire vor fi decalate cu cel puin 1.00 m; ntr-o seciune se

IV.4.2. Reguli de proiectare specifice pentru construcii cu perei de zidrie confinat i armat n rosturile orizontale (1) Alctuirea construciilor cu perei structurali de zidrie confinat i armat n rosturile orizontale se va face conform regulilor de la IV.4.2. i cu respectarea urmtoarelor reguli suplimentare. (2) Armturile din rosturile orizontale ale zidriei vor fi determinate prin calcul. (3) Independent de rezultatele calculului, armturile din rosturile orizontale vor respecta urmtoarele condiii minimale: distana ntre rosturile orizontale armate va fi 400 mm; aria de armatur dispus ntr-un rost orizontal va fi 100 mm;

(4) Armturile dispuse n rosturile orizontale vor fi ancorate n stlpiori sau prelungite n zidrie, dincolo de marginea opus a stlpiorului, pentru a se realiza o lungime de ancoraj 60 d. Barele se vor fasona fr crlige. (5) Atunci cnd armtura din oel este prevzut n rosturile de mortar grosimea stratului de mortar de la armtura din oel pn la faa zidriei trebuie s fie 20 mm; trebuie prevzut mortar deasupra i sub armtura din oel, astfel nct grosimea rostului este mai mare cu 3 mm fa de diametrul armturii din oel; (6) Pentru armturile dispuse n elementele de confinare din beton acoperirea minima a armturii de oel, dup caz, va respecta prevederile din STAS 10107/0-90. IV.5 Detalii pentru executia zidriei IV.5.1 eserea zidriei (1) Blocurile de zidrie trebuiesc esute mpreun, cu mortar, n concordan cu practica curent. (2) Blocurile de zidrie dintr-un perete de zidrie trebuiesc suprapuse pe rndurile alternante n aa fel nct peretele s lucreze ca un singur element structural. (3) Blocurile de zidrie trebuie esute prin suprapunerea pe o lungime de 1/2 bloc utilizand pentru aceasta blocuri jumatati sau prin tierea numai cu un fierstru mecanic. (4) La zidria armat cu armaturi in rosturile orizontale poate fi utilizat i o esere care nu ndeplinete cerinele minime de suprapunere, pe baza datelor experimentale furnizate de productor, care s arate ca aceast esere asigura aceeai capacitate de rezisten a peretelui ca i teserea la bloc. (5) La intersectiile de pereti unde se prevad stalpisori din beton armat teserea se va face fara strepi; eforturile de lunecare la interfata intre beton si zidarie vor fi preluate prin armatura orizontala cu seciunea rezultata din calcule , dispusa in rosturile orizontale si ancorata in betonul din stalpisori. Pentru a se realiza cele de mai sus este necesar ca in proiecte sa se

prevada obligativitatea aprovizionarii la santiere a blocurilor de zidarie jumatati, sau a unui utilaj cu disc diamantat pentru taierea blocurilor intregi la dimensiunile necesare; (6) Este interzis a se executa zidaria cu blocuri ceramice cu fractiuni de blocuri rezultate din spargerea cu ciocanul sau cu blocuri deteriorate sparte sau crapate prin manipularea necorespunzatoare. Nu se vor utiliza pentru completari la marginile de goluri de usi sau ferestre fractiuni de blocuri taiate sau sparte, sau caramizi de alte tipuri. In cazurile in care dimensiunile plinurilor de zidarie nu sunt modulate conform celor aratate mai sus, pentru diverse completari se va utiliza numai beton de aceeasi clasa ca si betonul din stalpisori dar nu mai putin de C12/15. IV.5.2 Rosturi de mortar (1) Rosturile orizontale realizate cu mortare de uz curent trebuie s aib grosimea de 12 mm cu abateri de 2 mm. Aceasta grosime poate fi marita in cazurile in care este necesara armarea zidariei cu bare de otel in rosturile orizontale, in functie de diametrele barelor rezultate din calcule, tinand cont de prevederile de mai jos. Solutia cu rosturi mai groase, va fi indicata de proiectant in proiectul de executie si poate fi avuta in vedere in urmatoarele situatii: daca se prevede un procent ridicat de armare orizontala care se realizeaza cu bare de diametru relativ mare ( 10-12 PC52); daca se prevede intersectia in acelasi rost a barelor din doua directii ortogonale (la intersectiile de pereti); (2) Rosturile dintre rnduri trebuie s fie orizontale, cu excepia cazurilor cnd proiectantul specific alfel n proiect. (3) n funcie de tipul de bloc rosturile verticale pot fi umplute parial sau integral cu mortar; (4) Rosturile verticale pot fi considerate umplute atunci cnd se prevede ca umplerea cu mortar s se fac pe ntreaga nlime a acestora i pe limea stabilita de productor, n funcie de geometria corpurilor astfel nct sa asigure realizarea rezistenelor zidriei comunicate de producator. IV.5.3. Reazeme sub ncrcri concentrate (1) La rezemarea ncrcrilor concentrate se vor realiza cuzinei din beton. IV.5.4. Prevederi tehnologice privind executia (1) La executia peretilor exteriori structurali si nestructurali executati din blocuri ceramice cu goluri se vor respecta urmatoarele prevederi specifice: executia va fi realizata numai de muncitori calificati si sub controlul direct al responsabilului tehnic cu execuia; locasurile si amprentele verticale din rosturile verticale vor fi umplute complet cu mortar, blocurile montandu-se cat mai joantiv cu putinta; umplerea locasurilor si amprentelor se poate face astfel:

fie prin dispunerea mortarului cu mistria in aceste amprente, in exces si apoi montarea blocului si presarea laterala langa blocul montat anterior; in aceste conditii mortarul in exces refuleaza in sus si este indepartat cu mistria;

fie prin umplerea dupa montarea a doua blocuri alaturate, prin indesarea in locas a unui mortar de consistenta mai fluida (tasarea conului 12 cm);

pentru realizarea grosimii din proiect a rosturilor orizontale se pot folosi fie martori nerecuperabili din mortar, fie dreptare din scandura (fixate pe fetele laterale ale zidului cu agrafe elastice din otel), intre care se intinde cu mistria mortarul pentru rostul orizontal; nivelul laturilor superioare ale dreptarelor se poate verifica la 2-3 randuri de zidarie cu un sablon vertical pe care sunt marcate semne la distante modulate corespunzator inaltimii de referinta a blocurilor;

inainte de montare blocurile se vor curata de impuritati si se vor uda corespunzator, pentru ca blocurile sa nu extraga apa din mortar; udarea se poate face, cu furtunul, direct pe paletii pentru manipulare dupa indepartarea foliei protectoare din polietilena; se poate utiliza de asemenea si imersarea blocurilor, inainte de montare, intr-un vas cu apa cu dimensiuni corespunzatoare; este interzisa udarea blocurilor dupa montarea in perete;

pentru a se realiza o buna aderenta intre zidaria din blocuri si stalpisorii din beton armat monolit suprafata de contact a zidariei cu betonul va fi bine curatata de resturi de mortar si udata; nu se vor prevedea strepi ;

nu se vor utiliza pentru zidarie blocuri cu defecte, sparte, sau cu abateri dimensionale ce depasesc pe cele admise; operatia de zidire se va incepe de regula de la colturi; blocurile, umezite in prealabil, vor fi asezate pe un pat de mortar nivelat cu putin timp inainte; se va acorda o atentie deosebita ca mortarul sa acopere intreaga suprafata a blocurilor, pana la muchii; pentru asezarea finala a blocurilor si ajustarea pozitiei acestora, in locul ciocanului de zidar folosit la zidariile traditionale se va folosi un ciocan din cauciuc;

blocurile din prima asiza de jos se aseaza pe un strat de mortar; asternerea unui strat de mortar peste ultima asiza de blocuri este facultativa in functie de inaltimea disponibila pentru centura;

la peretii nestructurali peste ultimul rand de blocuri se va realiza un rost cu mortar matat; consistenta mortarelor din rosturile zidariei va diferi, astfel: mortar vartos in rosturile orizontale (tasarea conului cca 8 cm) mortar mai fluid in rosturile verticale (tasarea conului cca 12 cm);

in cazurile in care rosturile verticale se umplu dupa montarea blocurilor de zidarie, pentru umplere se vor folosi palnii speciale, urmarindu-se cu atentie ca locasurile sa fie complet umplute;

nu se admite realizarea in pereti a sliturilor a santurilor si a golurilor pentru trecerea conductelor de instalatii, decat in conditiile precizate in proiectul de executie conform precizarilor de la pct. IV.2.1.3.

gaurile pentru fixarea diblurilor, ghermelelor, si suportilor pentru rezemarea instalatiilor se vor executa numai dupa detaliile proiectantului.