Caracterizare personaj principal- ROMANUL POSTBELIC-REALIST „MOROMETII” de Marin Preda

Marin Preda a lasat in literatura romana cel mai complex tip de taran. In constructia lui Ilie Moromete, autorul are ca sursa de inspiratie pe tatal sau, Tudor Calarasu:”eroul preferat, Moromete, carea existat in realitate , a fost tatal meu.” Romanul „Morometii” a aparut in doua volume , primul in 1955 si cel de-al doilea in 1967. scriitorul isi fundamenteaza romanul dinperspectiva relatiei omului cu timpul , a umanitatii cu istoria, la rascruce de epoci, sub presiunea unor evenimente importatnte si totodata necrutator. Pe parcursul primului volum actiunea se concentreaza in jurul unui personaj construit intr-un stil complex, reprezentand tipul taranului filosof. M.

Pamantul este zestrea ce o da copiilor. Inca de la inceputul romanului personajul este caracterizat in mod direct de catre autor. Moromete nu este stapanit de patima imbogatirii. Spre deosebire de Ion al lui Rebreanu. dar si pt cea a familiei. Atadar. Este un om rational care vrea sa-si pastreze lotul de pamant pt linistea si pacea interioara. reforma agrara si colectivizarea. pt care dorinta de pamant este dominata de instinctualitate (devenind o obsesie). evidentiand latura traditionala a personajului. tema fundamentala este disparitia taranimii traditionale reprezentatade Moromete si implicit modificarea structurii satului traditional romanesc sub presiunea unor evenimente istorice zguduitoare.Preda urmareste evolutia lui Ilie Moromate. Primul moment relevantin cvonstructia personajului este scena cinei . echilibrul sau interior. pt Moromete pamantul este libertatea de a gandi. placerea vorbei si a contemplatiei. al doilea Razboi Mondial. care refuza sa intre in tiparele modernitatii.

De aici reiese firea autoritara a personajului. dorind sa tina in frau conflinctele ce mocneau in sanul ei. Ironia ascutita. care profita de orice intalnire pt a sta la taclale. cu care pierdea ceasuri intregi. drama ce il va face sa se inchida in sine. se vede ca nu sunteti munciti”. prin care se adreseaza copiilor si Catrinei.in care Moromete „statea parca deasupra tuturor. Ilie Mromete este capul familiei. Cocosila. Aceasta placere este de fapt o pasiune a taranului. Moromete nu reprezinta o autoritate doar in familie ci si in comunitatea rurala. Locul lui era pragul celei de-a doua odai.sunt elemente ce contureaza portretul personajului indirect. Aceasta pasiune starneste mania Catrinei care-si mustra sotul: „Etti . de pe care el stapanea cu privirea pe fiecare”. cuvintele jignitoare -„ca sa se mire prostii”. desi singurul cu care putea vorbi cu adevarat era prietenul lui. pater familias. O alta trasatura definitorie a personajului este plaverea vorbei. Drama lui va consta in pierderea acestei autoritatii. educatia dura in spiritul muncii si harniciei-„ma.

o adevarata harana sufleteasca pt el.. o sa se faca o gramada de grau”. ma. Dumitru. Scena dintre Tudor Balosu si Moromete este semnificativa pentru firea sucita a eroului. ce-ai cu el?” Disimularea este o trasatura definitorie a firii lui Moromete.) lovi-oar moartea de vorba. pline de umor si ironie: „Lasa-l. zise Moromete blajin. Daca da ploaia asta. . Lumea lui Moromete este fieraria lui Iocan. de a descifra sensurile profunde ale politicii vremii. insa raspunde cu voce tare : „Sa tii minte ca la noapte o sa ploua. Discutiile purtate aici au rolul de a clarifica si explica ideile din articolele ziarelor. La intrebarea lui Balosu daca s-a hotarat sa-i vanda salcamul. subintelegand ca e posibil sa scape astfel de datorii. Moromete este categoric in viata colectivitatii o autoritate care-i domona prin replici bine gandite. evidenta in majoritateascenelor din roman.. E si el legionar. de care nu te mai saturi”. Moromete se gandeste ca e posibil sa i-l vanda.mort dupa sedere si dupa tutun(.

Treci cu ei incoa sa acda salcamul pe ei”. care este naucit de decizia tatalui sau „De ce sa-l taiem?Cum o sa-l taiem?”. dar cu totul uluit de raspuns: „Asa.. citandu-l pe tatal sau. la aceeasi intrebare a lui Paraschiv. el incercand sa taraganeze orice decizie care nu-i convenea. Tehnica amanarii este un alt concept al filosofiei de viata a lui Moromete. iar Moromete exclama cu umor: „Adica da!. Trimitand pe Nila sa vina cu caii chiar in directia in care urma sa se prabuseasca pomul. atmosfera. il scoala pe Nila in zorii zilei. Scena cu Jupuitu este magistral construita de narator. care. Exemplele sunt numeroase.Cand se hotareste sa taie salcamul nu spune nimanui.. „a face haz de necaz fiind o o adevarata filosofie de viata a lui Moromete. iritarea celorlalti fiind inadins provocata de Moromete pt a se razbuna pe cei care nu intelegeau greutatile bietului taran. trece pe langa . ca sa se mire prostii!”. Dupa aceea. Moromete il pune pe Nila sa raspunda. ai spune cu bucurie: „Ca sa se mire prostii”. Mai intai Moromete untra in curte. tensiunea.

Guica. de unde scoate praf de tutn. placerea gindului „cum sa traiesti daca nu esti linistit?”. si cu Catrina reliefeaza conflictul inerior al personajului. nici grabit si nu se uita nicaieri”. se rasteste la Paraschiv care nu se vedea nicaieri. se uita urat la omul care-l insotea pe Jupuitu si i se adreseaza suparat si poruncitor: Dami. ratele la banca. Dupa indelungi amanarii. conflictul cu sora lui. framintariile sale interioare sunt vizibile in „mohoreala” ce-l cuprinsese si in mersul sau : „mergea cu fruntea in pamant. el sufera pt ca i se spulberase linistea. Plata foncierii.aflind de planurile baietilor de a fugi de acasa. Cu toate acestea grijile. se intoarce „cu spatele la agent”. Achim este lasat sa mearga la Bcuresticu oile pentru a face banii pentru el si pentru familie. Moromete . ma. nici incet. La sfarsitul primului volum. se cauta inm buzunarele flanelei. cu capuzl in maini. apoi se rasuceste brusc pe calcaie si striga :”Nam!”. o tigara!”. Calm apoi.prispa fara sa se uite la cei doi. Moromete ni se dezvaluie ca un sensibil prin naturasingur pe camp.

el cunoaste o noua dragoste in persoana sorei primei sotii. cuvintele lui la adresa celor 3 sunt aspre: „Mi-am luat mana de pe voi. el nu mai este o autoritate nici in familie si nici in sat. Cand este intampinat cu nesiguranta si sfidare. Ilinca.fuga baietilor la bucuresti coincide cu inceputul dramei incomunicarii care se resfrange asupra peresonajului si se adanceste pe tot parcursul vol 2. Aceste frimantari vor avea repercusiuni asupra starii personajului „nu mai este vizut stand ceasuri intregi pe prispa sau la drum. In final insa ramane doar cu fata mai mica. iar lumea o capcana. macinat de destramarea familiei. Autoritatea in sat scade dramatic „il vezi cum ii ia altul . apasat de faptul ca vanduse un pogon de pamant pt a-si plati datoriile. Mana mea asupra voastra nu mai exista”. Vremurile nesigure il conving ca timpul ii este potrivnic.apare ca o umbra palida a lui Ilie de la inceput. Incurajat de scrisoarea trimisa de baieti. nu mai fu auzit povestind. Parasit la batranete ti de Catrina. Moromete incearca sa-si reuneasca familia prin adcerea fiilor acasa.

ranit de fii mai mari in autoritatea de tata.vorba din gura. Meditand asupra propriei vieti. fara nici un respect si el lasa fruntea in jos si nu zice nimic”. cugeta si exprima o adevarata filosofie de viata printr-un monolog interior. ma. tampitule?” cu un glas plin de amaraciune si compasiune. Udat pana la piele de o ploaie repede si calda. Moromete se gandeste ca gresise cand a considerat ca „lumea era asa cum si-o inchipuia el” si ca „nenorocirile sunt numai ale altora”. Nimic nu-l clinteste din lumea lui. se consoleaza cu faptul ca si-a facut datoria de parinte: „tot am facut ceva. precum si relatia dintre tata si copii. Dezamagit de etica sa paterna. dar inceteaza a fi un participant activ la viata satului. El se intreaba „ce-o sa mananci”. lumea traditionala. analizaeaza conditia taranului in lume. multumindu-se sa priveasca de pe margine. am crescut 6 copi le-am . O secventa relevanta in definirea firii reflexive a lui Moromete este scena ploii din al doilea volum. Volumul 2 este cartea „insingurarii batranului sef al clanului si cartea mortii sale.

) si-or sa te invete ei pe urma minte cand oi imbatrani.. prezentand sfarsitul ca pe un moment firesc al vietii.) dar pe tine sa vedem daca esti in stare cel putin de-atata(. deti ei eu fugit ca niste tradatori si „n-au vrut sa-l munceasca”. Grija lui pt educatia copiilor razbate cu tristete la suprafata. eroul nu sufera de vreo boala. acum in conflict cu timpul : „Domnule.. Moromete isi declara crezul dupa care-si condusese existenta. Scena mortii lui moromete este una dintre cele mai frumoase din literatura romana. fara lamentatii sau regrete.) ca de mancare e lesne. este limpede ca le-a vrut binele: „toata viata le-am spus si i-am invatat(. Pe patul de moarte.. in varsta de 80 de ani. Desi batran..tinut pamant pana in momentul de fata” . desi niciodata nu s-a aratat iubitor fata de ei.. ca n-ai stiut sa faci din ei oameni”. dar ce le spui?(.. O sa-si stearga picioarele pe tine. eu totdeauna am dus o viata independenta”. ci se afla pur si simplu la capatul vietii pamantesti. Ultimele capitole relateaza moartea lui Ilie Moromete. Personajul principal al romanului . ti.

independenta de gandire si exprimare a opiniilor” (Ion Rotaru).„Morometii” de Marin Preda. Ilie Moromete este un contemplativ inteligent. temperat. . un ‹‹filozof›› iubind ‹‹linistea››(fara de care nu se poate trai si nu se poate face nimic durabil) si mai laes iubind libertatea.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful