Caracterizare personaj principal- ROMANUL POSTBELIC-REALIST „MOROMETII” de Marin Preda

Marin Preda a lasat in literatura romana cel mai complex tip de taran. In constructia lui Ilie Moromete, autorul are ca sursa de inspiratie pe tatal sau, Tudor Calarasu:”eroul preferat, Moromete, carea existat in realitate , a fost tatal meu.” Romanul „Morometii” a aparut in doua volume , primul in 1955 si cel de-al doilea in 1967. scriitorul isi fundamenteaza romanul dinperspectiva relatiei omului cu timpul , a umanitatii cu istoria, la rascruce de epoci, sub presiunea unor evenimente importatnte si totodata necrutator. Pe parcursul primului volum actiunea se concentreaza in jurul unui personaj construit intr-un stil complex, reprezentand tipul taranului filosof. M.

Moromete nu este stapanit de patima imbogatirii. Atadar. al doilea Razboi Mondial. dar si pt cea a familiei.Preda urmareste evolutia lui Ilie Moromate. evidentiand latura traditionala a personajului. Spre deosebire de Ion al lui Rebreanu. tema fundamentala este disparitia taranimii traditionale reprezentatade Moromete si implicit modificarea structurii satului traditional romanesc sub presiunea unor evenimente istorice zguduitoare. placerea vorbei si a contemplatiei. reforma agrara si colectivizarea. pt Moromete pamantul este libertatea de a gandi. pt care dorinta de pamant este dominata de instinctualitate (devenind o obsesie). Pamantul este zestrea ce o da copiilor. Inca de la inceputul romanului personajul este caracterizat in mod direct de catre autor. Este un om rational care vrea sa-si pastreze lotul de pamant pt linistea si pacea interioara. echilibrul sau interior. care refuza sa intre in tiparele modernitatii. Primul moment relevantin cvonstructia personajului este scena cinei .

Ilie Mromete este capul familiei. se vede ca nu sunteti munciti”. Ironia ascutita. care profita de orice intalnire pt a sta la taclale. O alta trasatura definitorie a personajului este plaverea vorbei. drama ce il va face sa se inchida in sine. cuvintele jignitoare -„ca sa se mire prostii”. Moromete nu reprezinta o autoritate doar in familie ci si in comunitatea rurala. de pe care el stapanea cu privirea pe fiecare”. Cocosila. Aceasta placere este de fapt o pasiune a taranului. prin care se adreseaza copiilor si Catrinei.sunt elemente ce contureaza portretul personajului indirect. Locul lui era pragul celei de-a doua odai. dorind sa tina in frau conflinctele ce mocneau in sanul ei.in care Moromete „statea parca deasupra tuturor. Aceasta pasiune starneste mania Catrinei care-si mustra sotul: „Etti . Drama lui va consta in pierderea acestei autoritatii. desi singurul cu care putea vorbi cu adevarat era prietenul lui. cu care pierdea ceasuri intregi. De aici reiese firea autoritara a personajului. pater familias. educatia dura in spiritul muncii si harniciei-„ma.

) lovi-oar moartea de vorba. de care nu te mai saturi”. o adevarata harana sufleteasca pt el. . de a descifra sensurile profunde ale politicii vremii. Daca da ploaia asta. ce-ai cu el?” Disimularea este o trasatura definitorie a firii lui Moromete.. subintelegand ca e posibil sa scape astfel de datorii. ma. o sa se faca o gramada de grau”. evidenta in majoritateascenelor din roman. Dumitru. E si el legionar. Moromete se gandeste ca e posibil sa i-l vanda. pline de umor si ironie: „Lasa-l. Scena dintre Tudor Balosu si Moromete este semnificativa pentru firea sucita a eroului. Moromete este categoric in viata colectivitatii o autoritate care-i domona prin replici bine gandite. Discutiile purtate aici au rolul de a clarifica si explica ideile din articolele ziarelor. insa raspunde cu voce tare : „Sa tii minte ca la noapte o sa ploua.mort dupa sedere si dupa tutun(. La intrebarea lui Balosu daca s-a hotarat sa-i vanda salcamul. Lumea lui Moromete este fieraria lui Iocan. zise Moromete blajin..

citandu-l pe tatal sau. trece pe langa . iar Moromete exclama cu umor: „Adica da!. iritarea celorlalti fiind inadins provocata de Moromete pt a se razbuna pe cei care nu intelegeau greutatile bietului taran. el incercand sa taraganeze orice decizie care nu-i convenea. la aceeasi intrebare a lui Paraschiv.. Tehnica amanarii este un alt concept al filosofiei de viata a lui Moromete. Exemplele sunt numeroase. Scena cu Jupuitu este magistral construita de narator. dar cu totul uluit de raspuns: „Asa. Dupa aceea. Mai intai Moromete untra in curte.. care este naucit de decizia tatalui sau „De ce sa-l taiem?Cum o sa-l taiem?”. „a face haz de necaz fiind o o adevarata filosofie de viata a lui Moromete. Moromete il pune pe Nila sa raspunda. care.Treci cu ei incoa sa acda salcamul pe ei”.Cand se hotareste sa taie salcamul nu spune nimanui. Trimitand pe Nila sa vina cu caii chiar in directia in care urma sa se prabuseasca pomul. ca sa se mire prostii!”. il scoala pe Nila in zorii zilei. tensiunea. atmosfera. ai spune cu bucurie: „Ca sa se mire prostii”.

Cu toate acestea grijile. ma. nici incet. Achim este lasat sa mearga la Bcuresticu oile pentru a face banii pentru el si pentru familie. nici grabit si nu se uita nicaieri”. cu capuzl in maini. de unde scoate praf de tutn. se rasteste la Paraschiv care nu se vedea nicaieri. el sufera pt ca i se spulberase linistea. conflictul cu sora lui. ratele la banca. Moromete . Dupa indelungi amanarii. placerea gindului „cum sa traiesti daca nu esti linistit?”. o tigara!”. se uita urat la omul care-l insotea pe Jupuitu si i se adreseaza suparat si poruncitor: Dami.aflind de planurile baietilor de a fugi de acasa. se cauta inm buzunarele flanelei. framintariile sale interioare sunt vizibile in „mohoreala” ce-l cuprinsese si in mersul sau : „mergea cu fruntea in pamant. apoi se rasuceste brusc pe calcaie si striga :”Nam!”. Moromete ni se dezvaluie ca un sensibil prin naturasingur pe camp.prispa fara sa se uite la cei doi. Plata foncierii. Calm apoi. Guica. La sfarsitul primului volum. si cu Catrina reliefeaza conflictul inerior al personajului. se intoarce „cu spatele la agent”.

Moromete incearca sa-si reuneasca familia prin adcerea fiilor acasa. Parasit la batranete ti de Catrina. macinat de destramarea familiei.apare ca o umbra palida a lui Ilie de la inceput. In final insa ramane doar cu fata mai mica. el cunoaste o noua dragoste in persoana sorei primei sotii. iar lumea o capcana. apasat de faptul ca vanduse un pogon de pamant pt a-si plati datoriile. Autoritatea in sat scade dramatic „il vezi cum ii ia altul . Cand este intampinat cu nesiguranta si sfidare. cuvintele lui la adresa celor 3 sunt aspre: „Mi-am luat mana de pe voi. nu mai fu auzit povestind. Aceste frimantari vor avea repercusiuni asupra starii personajului „nu mai este vizut stand ceasuri intregi pe prispa sau la drum. Mana mea asupra voastra nu mai exista”. el nu mai este o autoritate nici in familie si nici in sat. Incurajat de scrisoarea trimisa de baieti. Vremurile nesigure il conving ca timpul ii este potrivnic.fuga baietilor la bucuresti coincide cu inceputul dramei incomunicarii care se resfrange asupra peresonajului si se adanceste pe tot parcursul vol 2. Ilinca.

dar inceteaza a fi un participant activ la viata satului. Nimic nu-l clinteste din lumea lui. Moromete se gandeste ca gresise cand a considerat ca „lumea era asa cum si-o inchipuia el” si ca „nenorocirile sunt numai ale altora”. fara nici un respect si el lasa fruntea in jos si nu zice nimic”. ranit de fii mai mari in autoritatea de tata.vorba din gura. tampitule?” cu un glas plin de amaraciune si compasiune. se consoleaza cu faptul ca si-a facut datoria de parinte: „tot am facut ceva. multumindu-se sa priveasca de pe margine. ma. analizaeaza conditia taranului in lume. El se intreaba „ce-o sa mananci”. Meditand asupra propriei vieti. am crescut 6 copi le-am . precum si relatia dintre tata si copii. Dezamagit de etica sa paterna. Udat pana la piele de o ploaie repede si calda. cugeta si exprima o adevarata filosofie de viata printr-un monolog interior. O secventa relevanta in definirea firii reflexive a lui Moromete este scena ploii din al doilea volum. lumea traditionala. Volumul 2 este cartea „insingurarii batranului sef al clanului si cartea mortii sale.

Ultimele capitole relateaza moartea lui Ilie Moromete. ci se afla pur si simplu la capatul vietii pamantesti.. desi niciodata nu s-a aratat iubitor fata de ei.) ca de mancare e lesne. fara lamentatii sau regrete.tinut pamant pana in momentul de fata” . Moromete isi declara crezul dupa care-si condusese existenta. este limpede ca le-a vrut binele: „toata viata le-am spus si i-am invatat(. dar ce le spui?(. prezentand sfarsitul ca pe un moment firesc al vietii.. deti ei eu fugit ca niste tradatori si „n-au vrut sa-l munceasca”... Pe patul de moarte. acum in conflict cu timpul : „Domnule.. in varsta de 80 de ani. Grija lui pt educatia copiilor razbate cu tristete la suprafata. Personajul principal al romanului . eroul nu sufera de vreo boala.. eu totdeauna am dus o viata independenta”. ti. O sa-si stearga picioarele pe tine. ca n-ai stiut sa faci din ei oameni”.) si-or sa te invete ei pe urma minte cand oi imbatrani.) dar pe tine sa vedem daca esti in stare cel putin de-atata(. Scena mortii lui moromete este una dintre cele mai frumoase din literatura romana. Desi batran.

temperat. . independenta de gandire si exprimare a opiniilor” (Ion Rotaru). un ‹‹filozof›› iubind ‹‹linistea››(fara de care nu se poate trai si nu se poate face nimic durabil) si mai laes iubind libertatea.„Morometii” de Marin Preda. Ilie Moromete este un contemplativ inteligent.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful