Caracterizare personaj principal- ROMANUL POSTBELIC-REALIST „MOROMETII” de Marin Preda

Marin Preda a lasat in literatura romana cel mai complex tip de taran. In constructia lui Ilie Moromete, autorul are ca sursa de inspiratie pe tatal sau, Tudor Calarasu:”eroul preferat, Moromete, carea existat in realitate , a fost tatal meu.” Romanul „Morometii” a aparut in doua volume , primul in 1955 si cel de-al doilea in 1967. scriitorul isi fundamenteaza romanul dinperspectiva relatiei omului cu timpul , a umanitatii cu istoria, la rascruce de epoci, sub presiunea unor evenimente importatnte si totodata necrutator. Pe parcursul primului volum actiunea se concentreaza in jurul unui personaj construit intr-un stil complex, reprezentand tipul taranului filosof. M.

echilibrul sau interior. al doilea Razboi Mondial. evidentiand latura traditionala a personajului. Este un om rational care vrea sa-si pastreze lotul de pamant pt linistea si pacea interioara. Spre deosebire de Ion al lui Rebreanu. reforma agrara si colectivizarea. pt care dorinta de pamant este dominata de instinctualitate (devenind o obsesie). tema fundamentala este disparitia taranimii traditionale reprezentatade Moromete si implicit modificarea structurii satului traditional romanesc sub presiunea unor evenimente istorice zguduitoare. Primul moment relevantin cvonstructia personajului este scena cinei .Preda urmareste evolutia lui Ilie Moromate. care refuza sa intre in tiparele modernitatii. Inca de la inceputul romanului personajul este caracterizat in mod direct de catre autor. Moromete nu este stapanit de patima imbogatirii. Pamantul este zestrea ce o da copiilor. placerea vorbei si a contemplatiei. Atadar. pt Moromete pamantul este libertatea de a gandi. dar si pt cea a familiei.

se vede ca nu sunteti munciti”. cu care pierdea ceasuri intregi. De aici reiese firea autoritara a personajului. prin care se adreseaza copiilor si Catrinei. cuvintele jignitoare -„ca sa se mire prostii”. Drama lui va consta in pierderea acestei autoritatii. Aceasta pasiune starneste mania Catrinei care-si mustra sotul: „Etti . care profita de orice intalnire pt a sta la taclale.sunt elemente ce contureaza portretul personajului indirect. Locul lui era pragul celei de-a doua odai. O alta trasatura definitorie a personajului este plaverea vorbei. drama ce il va face sa se inchida in sine. dorind sa tina in frau conflinctele ce mocneau in sanul ei. Aceasta placere este de fapt o pasiune a taranului. Ilie Mromete este capul familiei. Moromete nu reprezinta o autoritate doar in familie ci si in comunitatea rurala. desi singurul cu care putea vorbi cu adevarat era prietenul lui. Ironia ascutita. de pe care el stapanea cu privirea pe fiecare”. educatia dura in spiritul muncii si harniciei-„ma. Cocosila. pater familias.in care Moromete „statea parca deasupra tuturor.

subintelegand ca e posibil sa scape astfel de datorii. Scena dintre Tudor Balosu si Moromete este semnificativa pentru firea sucita a eroului.. de a descifra sensurile profunde ale politicii vremii. . o sa se faca o gramada de grau”. E si el legionar. insa raspunde cu voce tare : „Sa tii minte ca la noapte o sa ploua. zise Moromete blajin.. evidenta in majoritateascenelor din roman. Daca da ploaia asta. de care nu te mai saturi”. Moromete se gandeste ca e posibil sa i-l vanda. o adevarata harana sufleteasca pt el. ma. ce-ai cu el?” Disimularea este o trasatura definitorie a firii lui Moromete.mort dupa sedere si dupa tutun(. Discutiile purtate aici au rolul de a clarifica si explica ideile din articolele ziarelor. La intrebarea lui Balosu daca s-a hotarat sa-i vanda salcamul. Dumitru. pline de umor si ironie: „Lasa-l. Lumea lui Moromete este fieraria lui Iocan.) lovi-oar moartea de vorba. Moromete este categoric in viata colectivitatii o autoritate care-i domona prin replici bine gandite.

Trimitand pe Nila sa vina cu caii chiar in directia in care urma sa se prabuseasca pomul. iar Moromete exclama cu umor: „Adica da!.Treci cu ei incoa sa acda salcamul pe ei”. la aceeasi intrebare a lui Paraschiv. Scena cu Jupuitu este magistral construita de narator. tensiunea. atmosfera. iritarea celorlalti fiind inadins provocata de Moromete pt a se razbuna pe cei care nu intelegeau greutatile bietului taran. Dupa aceea. Exemplele sunt numeroase. citandu-l pe tatal sau. care. ca sa se mire prostii!”. „a face haz de necaz fiind o o adevarata filosofie de viata a lui Moromete. el incercand sa taraganeze orice decizie care nu-i convenea.. il scoala pe Nila in zorii zilei. Tehnica amanarii este un alt concept al filosofiei de viata a lui Moromete. dar cu totul uluit de raspuns: „Asa. trece pe langa .Cand se hotareste sa taie salcamul nu spune nimanui. ai spune cu bucurie: „Ca sa se mire prostii”. Moromete il pune pe Nila sa raspunda. Mai intai Moromete untra in curte.. care este naucit de decizia tatalui sau „De ce sa-l taiem?Cum o sa-l taiem?”.

La sfarsitul primului volum. conflictul cu sora lui. se cauta inm buzunarele flanelei.prispa fara sa se uite la cei doi. Plata foncierii. ratele la banca. framintariile sale interioare sunt vizibile in „mohoreala” ce-l cuprinsese si in mersul sau : „mergea cu fruntea in pamant. Calm apoi. Moromete ni se dezvaluie ca un sensibil prin naturasingur pe camp. se intoarce „cu spatele la agent”. de unde scoate praf de tutn. apoi se rasuceste brusc pe calcaie si striga :”Nam!”. Guica. o tigara!”. ma. nici incet. el sufera pt ca i se spulberase linistea. si cu Catrina reliefeaza conflictul inerior al personajului. Moromete . se rasteste la Paraschiv care nu se vedea nicaieri. cu capuzl in maini. nici grabit si nu se uita nicaieri”. se uita urat la omul care-l insotea pe Jupuitu si i se adreseaza suparat si poruncitor: Dami. Dupa indelungi amanarii. Cu toate acestea grijile.aflind de planurile baietilor de a fugi de acasa. Achim este lasat sa mearga la Bcuresticu oile pentru a face banii pentru el si pentru familie. placerea gindului „cum sa traiesti daca nu esti linistit?”.

In final insa ramane doar cu fata mai mica. Moromete incearca sa-si reuneasca familia prin adcerea fiilor acasa. Autoritatea in sat scade dramatic „il vezi cum ii ia altul . cuvintele lui la adresa celor 3 sunt aspre: „Mi-am luat mana de pe voi. apasat de faptul ca vanduse un pogon de pamant pt a-si plati datoriile. Vremurile nesigure il conving ca timpul ii este potrivnic. Mana mea asupra voastra nu mai exista”. nu mai fu auzit povestind.apare ca o umbra palida a lui Ilie de la inceput. Parasit la batranete ti de Catrina. el nu mai este o autoritate nici in familie si nici in sat. Ilinca. macinat de destramarea familiei. el cunoaste o noua dragoste in persoana sorei primei sotii. iar lumea o capcana. Incurajat de scrisoarea trimisa de baieti. Aceste frimantari vor avea repercusiuni asupra starii personajului „nu mai este vizut stand ceasuri intregi pe prispa sau la drum.fuga baietilor la bucuresti coincide cu inceputul dramei incomunicarii care se resfrange asupra peresonajului si se adanceste pe tot parcursul vol 2. Cand este intampinat cu nesiguranta si sfidare.

Meditand asupra propriei vieti. lumea traditionala. Dezamagit de etica sa paterna. dar inceteaza a fi un participant activ la viata satului. multumindu-se sa priveasca de pe margine.vorba din gura. Moromete se gandeste ca gresise cand a considerat ca „lumea era asa cum si-o inchipuia el” si ca „nenorocirile sunt numai ale altora”. fara nici un respect si el lasa fruntea in jos si nu zice nimic”. ranit de fii mai mari in autoritatea de tata. O secventa relevanta in definirea firii reflexive a lui Moromete este scena ploii din al doilea volum. cugeta si exprima o adevarata filosofie de viata printr-un monolog interior. Volumul 2 este cartea „insingurarii batranului sef al clanului si cartea mortii sale. ma. Nimic nu-l clinteste din lumea lui. analizaeaza conditia taranului in lume. Udat pana la piele de o ploaie repede si calda. tampitule?” cu un glas plin de amaraciune si compasiune. precum si relatia dintre tata si copii. se consoleaza cu faptul ca si-a facut datoria de parinte: „tot am facut ceva. El se intreaba „ce-o sa mananci”. am crescut 6 copi le-am .

Desi batran... acum in conflict cu timpul : „Domnule. este limpede ca le-a vrut binele: „toata viata le-am spus si i-am invatat(. ca n-ai stiut sa faci din ei oameni”..) ca de mancare e lesne. in varsta de 80 de ani. fara lamentatii sau regrete. O sa-si stearga picioarele pe tine.) dar pe tine sa vedem daca esti in stare cel putin de-atata(... prezentand sfarsitul ca pe un moment firesc al vietii.) si-or sa te invete ei pe urma minte cand oi imbatrani. Grija lui pt educatia copiilor razbate cu tristete la suprafata.. ti. eroul nu sufera de vreo boala. deti ei eu fugit ca niste tradatori si „n-au vrut sa-l munceasca”. desi niciodata nu s-a aratat iubitor fata de ei. Personajul principal al romanului .tinut pamant pana in momentul de fata” . ci se afla pur si simplu la capatul vietii pamantesti. Scena mortii lui moromete este una dintre cele mai frumoase din literatura romana. Ultimele capitole relateaza moartea lui Ilie Moromete. Pe patul de moarte. dar ce le spui?(. eu totdeauna am dus o viata independenta”. Moromete isi declara crezul dupa care-si condusese existenta.

„Morometii” de Marin Preda. . un ‹‹filozof›› iubind ‹‹linistea››(fara de care nu se poate trai si nu se poate face nimic durabil) si mai laes iubind libertatea. Ilie Moromete este un contemplativ inteligent. independenta de gandire si exprimare a opiniilor” (Ion Rotaru). temperat.