Caracterizare personaj principal- ROMANUL POSTBELIC-REALIST „MOROMETII” de Marin Preda

Marin Preda a lasat in literatura romana cel mai complex tip de taran. In constructia lui Ilie Moromete, autorul are ca sursa de inspiratie pe tatal sau, Tudor Calarasu:”eroul preferat, Moromete, carea existat in realitate , a fost tatal meu.” Romanul „Morometii” a aparut in doua volume , primul in 1955 si cel de-al doilea in 1967. scriitorul isi fundamenteaza romanul dinperspectiva relatiei omului cu timpul , a umanitatii cu istoria, la rascruce de epoci, sub presiunea unor evenimente importatnte si totodata necrutator. Pe parcursul primului volum actiunea se concentreaza in jurul unui personaj construit intr-un stil complex, reprezentand tipul taranului filosof. M.

reforma agrara si colectivizarea. Atadar. Pamantul este zestrea ce o da copiilor. Spre deosebire de Ion al lui Rebreanu. Inca de la inceputul romanului personajul este caracterizat in mod direct de catre autor. pt Moromete pamantul este libertatea de a gandi. echilibrul sau interior. Primul moment relevantin cvonstructia personajului este scena cinei .Preda urmareste evolutia lui Ilie Moromate. pt care dorinta de pamant este dominata de instinctualitate (devenind o obsesie). al doilea Razboi Mondial. tema fundamentala este disparitia taranimii traditionale reprezentatade Moromete si implicit modificarea structurii satului traditional romanesc sub presiunea unor evenimente istorice zguduitoare. placerea vorbei si a contemplatiei. care refuza sa intre in tiparele modernitatii. evidentiand latura traditionala a personajului. Moromete nu este stapanit de patima imbogatirii. Este un om rational care vrea sa-si pastreze lotul de pamant pt linistea si pacea interioara. dar si pt cea a familiei.

in care Moromete „statea parca deasupra tuturor. dorind sa tina in frau conflinctele ce mocneau in sanul ei. desi singurul cu care putea vorbi cu adevarat era prietenul lui. cuvintele jignitoare -„ca sa se mire prostii”. Aceasta pasiune starneste mania Catrinei care-si mustra sotul: „Etti . pater familias. Moromete nu reprezinta o autoritate doar in familie ci si in comunitatea rurala. de pe care el stapanea cu privirea pe fiecare”. Drama lui va consta in pierderea acestei autoritatii. De aici reiese firea autoritara a personajului. Cocosila. drama ce il va face sa se inchida in sine. Aceasta placere este de fapt o pasiune a taranului. educatia dura in spiritul muncii si harniciei-„ma. care profita de orice intalnire pt a sta la taclale. se vede ca nu sunteti munciti”.sunt elemente ce contureaza portretul personajului indirect. O alta trasatura definitorie a personajului este plaverea vorbei. Ironia ascutita. prin care se adreseaza copiilor si Catrinei. cu care pierdea ceasuri intregi. Ilie Mromete este capul familiei. Locul lui era pragul celei de-a doua odai.

o adevarata harana sufleteasca pt el. evidenta in majoritateascenelor din roman. E si el legionar.. Dumitru. . pline de umor si ironie: „Lasa-l. Moromete se gandeste ca e posibil sa i-l vanda. Lumea lui Moromete este fieraria lui Iocan.. ce-ai cu el?” Disimularea este o trasatura definitorie a firii lui Moromete. zise Moromete blajin.mort dupa sedere si dupa tutun(. Daca da ploaia asta. o sa se faca o gramada de grau”. de care nu te mai saturi”. Scena dintre Tudor Balosu si Moromete este semnificativa pentru firea sucita a eroului. Moromete este categoric in viata colectivitatii o autoritate care-i domona prin replici bine gandite. insa raspunde cu voce tare : „Sa tii minte ca la noapte o sa ploua. de a descifra sensurile profunde ale politicii vremii. subintelegand ca e posibil sa scape astfel de datorii.) lovi-oar moartea de vorba. ma. La intrebarea lui Balosu daca s-a hotarat sa-i vanda salcamul. Discutiile purtate aici au rolul de a clarifica si explica ideile din articolele ziarelor.

Moromete il pune pe Nila sa raspunda. „a face haz de necaz fiind o o adevarata filosofie de viata a lui Moromete. Scena cu Jupuitu este magistral construita de narator.Treci cu ei incoa sa acda salcamul pe ei”. la aceeasi intrebare a lui Paraschiv. dar cu totul uluit de raspuns: „Asa. care este naucit de decizia tatalui sau „De ce sa-l taiem?Cum o sa-l taiem?”. citandu-l pe tatal sau. el incercand sa taraganeze orice decizie care nu-i convenea. Dupa aceea. il scoala pe Nila in zorii zilei. trece pe langa . ai spune cu bucurie: „Ca sa se mire prostii”. iar Moromete exclama cu umor: „Adica da!.. Exemplele sunt numeroase.. tensiunea. Trimitand pe Nila sa vina cu caii chiar in directia in care urma sa se prabuseasca pomul. ca sa se mire prostii!”.Cand se hotareste sa taie salcamul nu spune nimanui. iritarea celorlalti fiind inadins provocata de Moromete pt a se razbuna pe cei care nu intelegeau greutatile bietului taran. care. atmosfera. Mai intai Moromete untra in curte. Tehnica amanarii este un alt concept al filosofiei de viata a lui Moromete.

el sufera pt ca i se spulberase linistea. apoi se rasuceste brusc pe calcaie si striga :”Nam!”. se intoarce „cu spatele la agent”. de unde scoate praf de tutn. se rasteste la Paraschiv care nu se vedea nicaieri.prispa fara sa se uite la cei doi. si cu Catrina reliefeaza conflictul inerior al personajului. ma. se cauta inm buzunarele flanelei. nici grabit si nu se uita nicaieri”. Cu toate acestea grijile. se uita urat la omul care-l insotea pe Jupuitu si i se adreseaza suparat si poruncitor: Dami. placerea gindului „cum sa traiesti daca nu esti linistit?”. nici incet. ratele la banca. Moromete . Calm apoi. conflictul cu sora lui. cu capuzl in maini. La sfarsitul primului volum.aflind de planurile baietilor de a fugi de acasa. Guica. Moromete ni se dezvaluie ca un sensibil prin naturasingur pe camp. Plata foncierii. Achim este lasat sa mearga la Bcuresticu oile pentru a face banii pentru el si pentru familie. framintariile sale interioare sunt vizibile in „mohoreala” ce-l cuprinsese si in mersul sau : „mergea cu fruntea in pamant. Dupa indelungi amanarii. o tigara!”.

Mana mea asupra voastra nu mai exista”. Autoritatea in sat scade dramatic „il vezi cum ii ia altul . In final insa ramane doar cu fata mai mica.fuga baietilor la bucuresti coincide cu inceputul dramei incomunicarii care se resfrange asupra peresonajului si se adanceste pe tot parcursul vol 2. Cand este intampinat cu nesiguranta si sfidare. Incurajat de scrisoarea trimisa de baieti. Ilinca. Vremurile nesigure il conving ca timpul ii este potrivnic. el cunoaste o noua dragoste in persoana sorei primei sotii. Parasit la batranete ti de Catrina. macinat de destramarea familiei. apasat de faptul ca vanduse un pogon de pamant pt a-si plati datoriile. Aceste frimantari vor avea repercusiuni asupra starii personajului „nu mai este vizut stand ceasuri intregi pe prispa sau la drum. nu mai fu auzit povestind.apare ca o umbra palida a lui Ilie de la inceput. iar lumea o capcana. el nu mai este o autoritate nici in familie si nici in sat. cuvintele lui la adresa celor 3 sunt aspre: „Mi-am luat mana de pe voi. Moromete incearca sa-si reuneasca familia prin adcerea fiilor acasa.

lumea traditionala. tampitule?” cu un glas plin de amaraciune si compasiune. multumindu-se sa priveasca de pe margine. precum si relatia dintre tata si copii. Udat pana la piele de o ploaie repede si calda. O secventa relevanta in definirea firii reflexive a lui Moromete este scena ploii din al doilea volum. Nimic nu-l clinteste din lumea lui. Moromete se gandeste ca gresise cand a considerat ca „lumea era asa cum si-o inchipuia el” si ca „nenorocirile sunt numai ale altora”. dar inceteaza a fi un participant activ la viata satului. fara nici un respect si el lasa fruntea in jos si nu zice nimic”. cugeta si exprima o adevarata filosofie de viata printr-un monolog interior.vorba din gura. ranit de fii mai mari in autoritatea de tata. Dezamagit de etica sa paterna. ma. analizaeaza conditia taranului in lume. se consoleaza cu faptul ca si-a facut datoria de parinte: „tot am facut ceva. Meditand asupra propriei vieti. El se intreaba „ce-o sa mananci”. Volumul 2 este cartea „insingurarii batranului sef al clanului si cartea mortii sale. am crescut 6 copi le-am .

Grija lui pt educatia copiilor razbate cu tristete la suprafata. O sa-si stearga picioarele pe tine.) ca de mancare e lesne. acum in conflict cu timpul : „Domnule. Pe patul de moarte. in varsta de 80 de ani. deti ei eu fugit ca niste tradatori si „n-au vrut sa-l munceasca”. fara lamentatii sau regrete..tinut pamant pana in momentul de fata” . este limpede ca le-a vrut binele: „toata viata le-am spus si i-am invatat(. desi niciodata nu s-a aratat iubitor fata de ei. Moromete isi declara crezul dupa care-si condusese existenta. eu totdeauna am dus o viata independenta”.. prezentand sfarsitul ca pe un moment firesc al vietii. dar ce le spui?(. Ultimele capitole relateaza moartea lui Ilie Moromete. Scena mortii lui moromete este una dintre cele mai frumoase din literatura romana. Personajul principal al romanului . Desi batran. ci se afla pur si simplu la capatul vietii pamantesti. ti.) si-or sa te invete ei pe urma minte cand oi imbatrani. eroul nu sufera de vreo boala.... ca n-ai stiut sa faci din ei oameni”.) dar pe tine sa vedem daca esti in stare cel putin de-atata(..

„Morometii” de Marin Preda. Ilie Moromete este un contemplativ inteligent. temperat. un ‹‹filozof›› iubind ‹‹linistea››(fara de care nu se poate trai si nu se poate face nimic durabil) si mai laes iubind libertatea. . independenta de gandire si exprimare a opiniilor” (Ion Rotaru).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful