Caracterizare personaj principal- ROMANUL POSTBELIC-REALIST „MOROMETII” de Marin Preda

Marin Preda a lasat in literatura romana cel mai complex tip de taran. In constructia lui Ilie Moromete, autorul are ca sursa de inspiratie pe tatal sau, Tudor Calarasu:”eroul preferat, Moromete, carea existat in realitate , a fost tatal meu.” Romanul „Morometii” a aparut in doua volume , primul in 1955 si cel de-al doilea in 1967. scriitorul isi fundamenteaza romanul dinperspectiva relatiei omului cu timpul , a umanitatii cu istoria, la rascruce de epoci, sub presiunea unor evenimente importatnte si totodata necrutator. Pe parcursul primului volum actiunea se concentreaza in jurul unui personaj construit intr-un stil complex, reprezentand tipul taranului filosof. M.

Preda urmareste evolutia lui Ilie Moromate. al doilea Razboi Mondial. Pamantul este zestrea ce o da copiilor. Primul moment relevantin cvonstructia personajului este scena cinei . Este un om rational care vrea sa-si pastreze lotul de pamant pt linistea si pacea interioara. evidentiand latura traditionala a personajului. echilibrul sau interior. Inca de la inceputul romanului personajul este caracterizat in mod direct de catre autor. Moromete nu este stapanit de patima imbogatirii. care refuza sa intre in tiparele modernitatii. placerea vorbei si a contemplatiei. Spre deosebire de Ion al lui Rebreanu. pt Moromete pamantul este libertatea de a gandi. tema fundamentala este disparitia taranimii traditionale reprezentatade Moromete si implicit modificarea structurii satului traditional romanesc sub presiunea unor evenimente istorice zguduitoare. pt care dorinta de pamant este dominata de instinctualitate (devenind o obsesie). dar si pt cea a familiei. Atadar. reforma agrara si colectivizarea.

De aici reiese firea autoritara a personajului. prin care se adreseaza copiilor si Catrinei. pater familias. Cocosila. O alta trasatura definitorie a personajului este plaverea vorbei. Ironia ascutita. drama ce il va face sa se inchida in sine. Aceasta placere este de fapt o pasiune a taranului. Aceasta pasiune starneste mania Catrinei care-si mustra sotul: „Etti . Moromete nu reprezinta o autoritate doar in familie ci si in comunitatea rurala. care profita de orice intalnire pt a sta la taclale.in care Moromete „statea parca deasupra tuturor. Ilie Mromete este capul familiei.sunt elemente ce contureaza portretul personajului indirect. cu care pierdea ceasuri intregi. dorind sa tina in frau conflinctele ce mocneau in sanul ei. desi singurul cu care putea vorbi cu adevarat era prietenul lui. Drama lui va consta in pierderea acestei autoritatii. Locul lui era pragul celei de-a doua odai. se vede ca nu sunteti munciti”. de pe care el stapanea cu privirea pe fiecare”. cuvintele jignitoare -„ca sa se mire prostii”. educatia dura in spiritul muncii si harniciei-„ma.

o sa se faca o gramada de grau”.) lovi-oar moartea de vorba. evidenta in majoritateascenelor din roman.. zise Moromete blajin. E si el legionar. Dumitru. Scena dintre Tudor Balosu si Moromete este semnificativa pentru firea sucita a eroului. Moromete se gandeste ca e posibil sa i-l vanda. subintelegand ca e posibil sa scape astfel de datorii. pline de umor si ironie: „Lasa-l. de a descifra sensurile profunde ale politicii vremii.. Moromete este categoric in viata colectivitatii o autoritate care-i domona prin replici bine gandite. Daca da ploaia asta. ce-ai cu el?” Disimularea este o trasatura definitorie a firii lui Moromete. de care nu te mai saturi”.mort dupa sedere si dupa tutun(. La intrebarea lui Balosu daca s-a hotarat sa-i vanda salcamul. insa raspunde cu voce tare : „Sa tii minte ca la noapte o sa ploua. o adevarata harana sufleteasca pt el. Lumea lui Moromete este fieraria lui Iocan. Discutiile purtate aici au rolul de a clarifica si explica ideile din articolele ziarelor. . ma.

Treci cu ei incoa sa acda salcamul pe ei”. Exemplele sunt numeroase.Cand se hotareste sa taie salcamul nu spune nimanui. dar cu totul uluit de raspuns: „Asa. care este naucit de decizia tatalui sau „De ce sa-l taiem?Cum o sa-l taiem?”. ca sa se mire prostii!”. Trimitand pe Nila sa vina cu caii chiar in directia in care urma sa se prabuseasca pomul. iar Moromete exclama cu umor: „Adica da!. trece pe langa . iritarea celorlalti fiind inadins provocata de Moromete pt a se razbuna pe cei care nu intelegeau greutatile bietului taran. ai spune cu bucurie: „Ca sa se mire prostii”.. il scoala pe Nila in zorii zilei. citandu-l pe tatal sau. la aceeasi intrebare a lui Paraschiv. Scena cu Jupuitu este magistral construita de narator. „a face haz de necaz fiind o o adevarata filosofie de viata a lui Moromete. atmosfera. Dupa aceea. Mai intai Moromete untra in curte. Tehnica amanarii este un alt concept al filosofiei de viata a lui Moromete. care.. el incercand sa taraganeze orice decizie care nu-i convenea. tensiunea. Moromete il pune pe Nila sa raspunda.

Plata foncierii. el sufera pt ca i se spulberase linistea.aflind de planurile baietilor de a fugi de acasa. Dupa indelungi amanarii. conflictul cu sora lui. nici incet. apoi se rasuceste brusc pe calcaie si striga :”Nam!”. Moromete ni se dezvaluie ca un sensibil prin naturasingur pe camp. se uita urat la omul care-l insotea pe Jupuitu si i se adreseaza suparat si poruncitor: Dami. de unde scoate praf de tutn. o tigara!”. Cu toate acestea grijile. Calm apoi. cu capuzl in maini. framintariile sale interioare sunt vizibile in „mohoreala” ce-l cuprinsese si in mersul sau : „mergea cu fruntea in pamant. si cu Catrina reliefeaza conflictul inerior al personajului. Guica.prispa fara sa se uite la cei doi. se cauta inm buzunarele flanelei. se rasteste la Paraschiv care nu se vedea nicaieri. nici grabit si nu se uita nicaieri”. La sfarsitul primului volum. Moromete . se intoarce „cu spatele la agent”. placerea gindului „cum sa traiesti daca nu esti linistit?”. ma. ratele la banca. Achim este lasat sa mearga la Bcuresticu oile pentru a face banii pentru el si pentru familie.

fuga baietilor la bucuresti coincide cu inceputul dramei incomunicarii care se resfrange asupra peresonajului si se adanceste pe tot parcursul vol 2.apare ca o umbra palida a lui Ilie de la inceput. macinat de destramarea familiei. el nu mai este o autoritate nici in familie si nici in sat. iar lumea o capcana. apasat de faptul ca vanduse un pogon de pamant pt a-si plati datoriile. Mana mea asupra voastra nu mai exista”. Parasit la batranete ti de Catrina. el cunoaste o noua dragoste in persoana sorei primei sotii. In final insa ramane doar cu fata mai mica. cuvintele lui la adresa celor 3 sunt aspre: „Mi-am luat mana de pe voi. Vremurile nesigure il conving ca timpul ii este potrivnic. Moromete incearca sa-si reuneasca familia prin adcerea fiilor acasa. Ilinca. Incurajat de scrisoarea trimisa de baieti. Aceste frimantari vor avea repercusiuni asupra starii personajului „nu mai este vizut stand ceasuri intregi pe prispa sau la drum. Cand este intampinat cu nesiguranta si sfidare. nu mai fu auzit povestind. Autoritatea in sat scade dramatic „il vezi cum ii ia altul .

vorba din gura. ranit de fii mai mari in autoritatea de tata. Dezamagit de etica sa paterna. Moromete se gandeste ca gresise cand a considerat ca „lumea era asa cum si-o inchipuia el” si ca „nenorocirile sunt numai ale altora”. O secventa relevanta in definirea firii reflexive a lui Moromete este scena ploii din al doilea volum. Meditand asupra propriei vieti. analizaeaza conditia taranului in lume. am crescut 6 copi le-am . fara nici un respect si el lasa fruntea in jos si nu zice nimic”. Udat pana la piele de o ploaie repede si calda. cugeta si exprima o adevarata filosofie de viata printr-un monolog interior. multumindu-se sa priveasca de pe margine. Volumul 2 este cartea „insingurarii batranului sef al clanului si cartea mortii sale. se consoleaza cu faptul ca si-a facut datoria de parinte: „tot am facut ceva. Nimic nu-l clinteste din lumea lui. ma. dar inceteaza a fi un participant activ la viata satului. lumea traditionala. El se intreaba „ce-o sa mananci”. precum si relatia dintre tata si copii. tampitule?” cu un glas plin de amaraciune si compasiune.

acum in conflict cu timpul : „Domnule. Scena mortii lui moromete este una dintre cele mai frumoase din literatura romana.) ca de mancare e lesne.tinut pamant pana in momentul de fata” ... Pe patul de moarte. este limpede ca le-a vrut binele: „toata viata le-am spus si i-am invatat(. in varsta de 80 de ani... ca n-ai stiut sa faci din ei oameni”. prezentand sfarsitul ca pe un moment firesc al vietii.) dar pe tine sa vedem daca esti in stare cel putin de-atata(. Ultimele capitole relateaza moartea lui Ilie Moromete.. desi niciodata nu s-a aratat iubitor fata de ei. Desi batran. Grija lui pt educatia copiilor razbate cu tristete la suprafata. deti ei eu fugit ca niste tradatori si „n-au vrut sa-l munceasca”. Moromete isi declara crezul dupa care-si condusese existenta.) si-or sa te invete ei pe urma minte cand oi imbatrani. ci se afla pur si simplu la capatul vietii pamantesti. eroul nu sufera de vreo boala. ti.. eu totdeauna am dus o viata independenta”. fara lamentatii sau regrete. Personajul principal al romanului . dar ce le spui?(. O sa-si stearga picioarele pe tine.

independenta de gandire si exprimare a opiniilor” (Ion Rotaru). Ilie Moromete este un contemplativ inteligent. .„Morometii” de Marin Preda. temperat. un ‹‹filozof›› iubind ‹‹linistea››(fara de care nu se poate trai si nu se poate face nimic durabil) si mai laes iubind libertatea.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful