Caracterizare personaj principal- ROMANUL POSTBELIC-REALIST „MOROMETII” de Marin Preda

Marin Preda a lasat in literatura romana cel mai complex tip de taran. In constructia lui Ilie Moromete, autorul are ca sursa de inspiratie pe tatal sau, Tudor Calarasu:”eroul preferat, Moromete, carea existat in realitate , a fost tatal meu.” Romanul „Morometii” a aparut in doua volume , primul in 1955 si cel de-al doilea in 1967. scriitorul isi fundamenteaza romanul dinperspectiva relatiei omului cu timpul , a umanitatii cu istoria, la rascruce de epoci, sub presiunea unor evenimente importatnte si totodata necrutator. Pe parcursul primului volum actiunea se concentreaza in jurul unui personaj construit intr-un stil complex, reprezentand tipul taranului filosof. M.

echilibrul sau interior. al doilea Razboi Mondial. Este un om rational care vrea sa-si pastreze lotul de pamant pt linistea si pacea interioara. Spre deosebire de Ion al lui Rebreanu. evidentiand latura traditionala a personajului.Preda urmareste evolutia lui Ilie Moromate. pt care dorinta de pamant este dominata de instinctualitate (devenind o obsesie). Atadar. placerea vorbei si a contemplatiei. Primul moment relevantin cvonstructia personajului este scena cinei . dar si pt cea a familiei. care refuza sa intre in tiparele modernitatii. Moromete nu este stapanit de patima imbogatirii. Pamantul este zestrea ce o da copiilor. tema fundamentala este disparitia taranimii traditionale reprezentatade Moromete si implicit modificarea structurii satului traditional romanesc sub presiunea unor evenimente istorice zguduitoare. pt Moromete pamantul este libertatea de a gandi. reforma agrara si colectivizarea. Inca de la inceputul romanului personajul este caracterizat in mod direct de catre autor.

drama ce il va face sa se inchida in sine. Cocosila. educatia dura in spiritul muncii si harniciei-„ma. de pe care el stapanea cu privirea pe fiecare”. desi singurul cu care putea vorbi cu adevarat era prietenul lui. O alta trasatura definitorie a personajului este plaverea vorbei. prin care se adreseaza copiilor si Catrinei.in care Moromete „statea parca deasupra tuturor. Aceasta pasiune starneste mania Catrinei care-si mustra sotul: „Etti . Ilie Mromete este capul familiei. Aceasta placere este de fapt o pasiune a taranului. De aici reiese firea autoritara a personajului. dorind sa tina in frau conflinctele ce mocneau in sanul ei. Locul lui era pragul celei de-a doua odai. Drama lui va consta in pierderea acestei autoritatii. care profita de orice intalnire pt a sta la taclale. Moromete nu reprezinta o autoritate doar in familie ci si in comunitatea rurala. se vede ca nu sunteti munciti”.sunt elemente ce contureaza portretul personajului indirect. pater familias. cuvintele jignitoare -„ca sa se mire prostii”. Ironia ascutita. cu care pierdea ceasuri intregi.

La intrebarea lui Balosu daca s-a hotarat sa-i vanda salcamul. E si el legionar. .) lovi-oar moartea de vorba. Moromete este categoric in viata colectivitatii o autoritate care-i domona prin replici bine gandite. Scena dintre Tudor Balosu si Moromete este semnificativa pentru firea sucita a eroului. pline de umor si ironie: „Lasa-l. o sa se faca o gramada de grau”. de care nu te mai saturi”. Daca da ploaia asta. de a descifra sensurile profunde ale politicii vremii. subintelegand ca e posibil sa scape astfel de datorii. evidenta in majoritateascenelor din roman. Lumea lui Moromete este fieraria lui Iocan.. Dumitru. Discutiile purtate aici au rolul de a clarifica si explica ideile din articolele ziarelor.mort dupa sedere si dupa tutun(. ma. o adevarata harana sufleteasca pt el. Moromete se gandeste ca e posibil sa i-l vanda.. ce-ai cu el?” Disimularea este o trasatura definitorie a firii lui Moromete. insa raspunde cu voce tare : „Sa tii minte ca la noapte o sa ploua. zise Moromete blajin.

Exemplele sunt numeroase. la aceeasi intrebare a lui Paraschiv. il scoala pe Nila in zorii zilei. trece pe langa .Cand se hotareste sa taie salcamul nu spune nimanui. care. iar Moromete exclama cu umor: „Adica da!. tensiunea. Scena cu Jupuitu este magistral construita de narator. „a face haz de necaz fiind o o adevarata filosofie de viata a lui Moromete.. Mai intai Moromete untra in curte. ca sa se mire prostii!”.Treci cu ei incoa sa acda salcamul pe ei”. Dupa aceea. care este naucit de decizia tatalui sau „De ce sa-l taiem?Cum o sa-l taiem?”. iritarea celorlalti fiind inadins provocata de Moromete pt a se razbuna pe cei care nu intelegeau greutatile bietului taran. citandu-l pe tatal sau. Tehnica amanarii este un alt concept al filosofiei de viata a lui Moromete. atmosfera.. Trimitand pe Nila sa vina cu caii chiar in directia in care urma sa se prabuseasca pomul. dar cu totul uluit de raspuns: „Asa. Moromete il pune pe Nila sa raspunda. ai spune cu bucurie: „Ca sa se mire prostii”. el incercand sa taraganeze orice decizie care nu-i convenea.

framintariile sale interioare sunt vizibile in „mohoreala” ce-l cuprinsese si in mersul sau : „mergea cu fruntea in pamant.prispa fara sa se uite la cei doi. nici grabit si nu se uita nicaieri”. se rasteste la Paraschiv care nu se vedea nicaieri. si cu Catrina reliefeaza conflictul inerior al personajului. de unde scoate praf de tutn. Moromete ni se dezvaluie ca un sensibil prin naturasingur pe camp. Achim este lasat sa mearga la Bcuresticu oile pentru a face banii pentru el si pentru familie. placerea gindului „cum sa traiesti daca nu esti linistit?”. cu capuzl in maini. Dupa indelungi amanarii. o tigara!”. Moromete . Cu toate acestea grijile. conflictul cu sora lui. el sufera pt ca i se spulberase linistea. Guica. ratele la banca.aflind de planurile baietilor de a fugi de acasa. La sfarsitul primului volum. se uita urat la omul care-l insotea pe Jupuitu si i se adreseaza suparat si poruncitor: Dami. ma. Plata foncierii. nici incet. apoi se rasuceste brusc pe calcaie si striga :”Nam!”. Calm apoi. se cauta inm buzunarele flanelei. se intoarce „cu spatele la agent”.

Mana mea asupra voastra nu mai exista”. Parasit la batranete ti de Catrina. Ilinca. cuvintele lui la adresa celor 3 sunt aspre: „Mi-am luat mana de pe voi.apare ca o umbra palida a lui Ilie de la inceput. Incurajat de scrisoarea trimisa de baieti. Aceste frimantari vor avea repercusiuni asupra starii personajului „nu mai este vizut stand ceasuri intregi pe prispa sau la drum. Vremurile nesigure il conving ca timpul ii este potrivnic. Cand este intampinat cu nesiguranta si sfidare. Moromete incearca sa-si reuneasca familia prin adcerea fiilor acasa. macinat de destramarea familiei. Autoritatea in sat scade dramatic „il vezi cum ii ia altul . In final insa ramane doar cu fata mai mica. el nu mai este o autoritate nici in familie si nici in sat. iar lumea o capcana. el cunoaste o noua dragoste in persoana sorei primei sotii.fuga baietilor la bucuresti coincide cu inceputul dramei incomunicarii care se resfrange asupra peresonajului si se adanceste pe tot parcursul vol 2. nu mai fu auzit povestind. apasat de faptul ca vanduse un pogon de pamant pt a-si plati datoriile.

vorba din gura. am crescut 6 copi le-am . Dezamagit de etica sa paterna. O secventa relevanta in definirea firii reflexive a lui Moromete este scena ploii din al doilea volum. fara nici un respect si el lasa fruntea in jos si nu zice nimic”. Meditand asupra propriei vieti. ma. precum si relatia dintre tata si copii. tampitule?” cu un glas plin de amaraciune si compasiune. multumindu-se sa priveasca de pe margine. lumea traditionala. Udat pana la piele de o ploaie repede si calda. dar inceteaza a fi un participant activ la viata satului. Moromete se gandeste ca gresise cand a considerat ca „lumea era asa cum si-o inchipuia el” si ca „nenorocirile sunt numai ale altora”. El se intreaba „ce-o sa mananci”. Volumul 2 este cartea „insingurarii batranului sef al clanului si cartea mortii sale. se consoleaza cu faptul ca si-a facut datoria de parinte: „tot am facut ceva. Nimic nu-l clinteste din lumea lui. cugeta si exprima o adevarata filosofie de viata printr-un monolog interior. analizaeaza conditia taranului in lume. ranit de fii mai mari in autoritatea de tata.

dar ce le spui?(.. prezentand sfarsitul ca pe un moment firesc al vietii.) dar pe tine sa vedem daca esti in stare cel putin de-atata(. fara lamentatii sau regrete. este limpede ca le-a vrut binele: „toata viata le-am spus si i-am invatat(. in varsta de 80 de ani. Moromete isi declara crezul dupa care-si condusese existenta.tinut pamant pana in momentul de fata” . Grija lui pt educatia copiilor razbate cu tristete la suprafata. ca n-ai stiut sa faci din ei oameni”. eu totdeauna am dus o viata independenta”. ci se afla pur si simplu la capatul vietii pamantesti.. Ultimele capitole relateaza moartea lui Ilie Moromete..) si-or sa te invete ei pe urma minte cand oi imbatrani. O sa-si stearga picioarele pe tine. eroul nu sufera de vreo boala. deti ei eu fugit ca niste tradatori si „n-au vrut sa-l munceasca”..) ca de mancare e lesne.. ti. Personajul principal al romanului . Pe patul de moarte. Desi batran. desi niciodata nu s-a aratat iubitor fata de ei. acum in conflict cu timpul : „Domnule.. Scena mortii lui moromete este una dintre cele mai frumoase din literatura romana.

„Morometii” de Marin Preda. Ilie Moromete este un contemplativ inteligent. . independenta de gandire si exprimare a opiniilor” (Ion Rotaru). un ‹‹filozof›› iubind ‹‹linistea››(fara de care nu se poate trai si nu se poate face nimic durabil) si mai laes iubind libertatea. temperat.