P. 1
Caracterizare Ilie Moromete

Caracterizare Ilie Moromete

|Views: 38|Likes:
Published by Diana Dogariu
m
m

More info:

Published by: Diana Dogariu on Apr 18, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/29/2013

pdf

text

original

Caracterizare personaj principal- ROMANUL POSTBELIC-REALIST „MOROMETII” de Marin Preda

Marin Preda a lasat in literatura romana cel mai complex tip de taran. In constructia lui Ilie Moromete, autorul are ca sursa de inspiratie pe tatal sau, Tudor Calarasu:”eroul preferat, Moromete, carea existat in realitate , a fost tatal meu.” Romanul „Morometii” a aparut in doua volume , primul in 1955 si cel de-al doilea in 1967. scriitorul isi fundamenteaza romanul dinperspectiva relatiei omului cu timpul , a umanitatii cu istoria, la rascruce de epoci, sub presiunea unor evenimente importatnte si totodata necrutator. Pe parcursul primului volum actiunea se concentreaza in jurul unui personaj construit intr-un stil complex, reprezentand tipul taranului filosof. M.

Inca de la inceputul romanului personajul este caracterizat in mod direct de catre autor. echilibrul sau interior. tema fundamentala este disparitia taranimii traditionale reprezentatade Moromete si implicit modificarea structurii satului traditional romanesc sub presiunea unor evenimente istorice zguduitoare. al doilea Razboi Mondial. pt care dorinta de pamant este dominata de instinctualitate (devenind o obsesie). dar si pt cea a familiei. care refuza sa intre in tiparele modernitatii.Preda urmareste evolutia lui Ilie Moromate. Pamantul este zestrea ce o da copiilor. Este un om rational care vrea sa-si pastreze lotul de pamant pt linistea si pacea interioara. evidentiand latura traditionala a personajului. Atadar. pt Moromete pamantul este libertatea de a gandi. reforma agrara si colectivizarea. Moromete nu este stapanit de patima imbogatirii. placerea vorbei si a contemplatiei. Spre deosebire de Ion al lui Rebreanu. Primul moment relevantin cvonstructia personajului este scena cinei .

Ironia ascutita. De aici reiese firea autoritara a personajului. Ilie Mromete este capul familiei. care profita de orice intalnire pt a sta la taclale.sunt elemente ce contureaza portretul personajului indirect. Cocosila.in care Moromete „statea parca deasupra tuturor. pater familias. O alta trasatura definitorie a personajului este plaverea vorbei. de pe care el stapanea cu privirea pe fiecare”. Aceasta pasiune starneste mania Catrinei care-si mustra sotul: „Etti . se vede ca nu sunteti munciti”. drama ce il va face sa se inchida in sine. Locul lui era pragul celei de-a doua odai. cuvintele jignitoare -„ca sa se mire prostii”. cu care pierdea ceasuri intregi. Aceasta placere este de fapt o pasiune a taranului. educatia dura in spiritul muncii si harniciei-„ma. dorind sa tina in frau conflinctele ce mocneau in sanul ei. Moromete nu reprezinta o autoritate doar in familie ci si in comunitatea rurala. desi singurul cu care putea vorbi cu adevarat era prietenul lui. prin care se adreseaza copiilor si Catrinei. Drama lui va consta in pierderea acestei autoritatii.

Lumea lui Moromete este fieraria lui Iocan. Scena dintre Tudor Balosu si Moromete este semnificativa pentru firea sucita a eroului.. La intrebarea lui Balosu daca s-a hotarat sa-i vanda salcamul. o adevarata harana sufleteasca pt el. ma. ce-ai cu el?” Disimularea este o trasatura definitorie a firii lui Moromete.) lovi-oar moartea de vorba. Moromete se gandeste ca e posibil sa i-l vanda. evidenta in majoritateascenelor din roman. subintelegand ca e posibil sa scape astfel de datorii. zise Moromete blajin. Discutiile purtate aici au rolul de a clarifica si explica ideile din articolele ziarelor.mort dupa sedere si dupa tutun(. Daca da ploaia asta. de care nu te mai saturi”. . o sa se faca o gramada de grau”. E si el legionar. insa raspunde cu voce tare : „Sa tii minte ca la noapte o sa ploua. de a descifra sensurile profunde ale politicii vremii. Dumitru.. pline de umor si ironie: „Lasa-l. Moromete este categoric in viata colectivitatii o autoritate care-i domona prin replici bine gandite.

Exemplele sunt numeroase. trece pe langa . dar cu totul uluit de raspuns: „Asa. iar Moromete exclama cu umor: „Adica da!. la aceeasi intrebare a lui Paraschiv. Mai intai Moromete untra in curte. el incercand sa taraganeze orice decizie care nu-i convenea. Scena cu Jupuitu este magistral construita de narator. citandu-l pe tatal sau. care este naucit de decizia tatalui sau „De ce sa-l taiem?Cum o sa-l taiem?”.Treci cu ei incoa sa acda salcamul pe ei”. iritarea celorlalti fiind inadins provocata de Moromete pt a se razbuna pe cei care nu intelegeau greutatile bietului taran. atmosfera.Cand se hotareste sa taie salcamul nu spune nimanui. tensiunea. Trimitand pe Nila sa vina cu caii chiar in directia in care urma sa se prabuseasca pomul. „a face haz de necaz fiind o o adevarata filosofie de viata a lui Moromete. Dupa aceea. Moromete il pune pe Nila sa raspunda.. il scoala pe Nila in zorii zilei. care. Tehnica amanarii este un alt concept al filosofiei de viata a lui Moromete. ai spune cu bucurie: „Ca sa se mire prostii”. ca sa se mire prostii!”..

Cu toate acestea grijile. ma.prispa fara sa se uite la cei doi. se rasteste la Paraschiv care nu se vedea nicaieri. se intoarce „cu spatele la agent”. ratele la banca. si cu Catrina reliefeaza conflictul inerior al personajului. La sfarsitul primului volum. placerea gindului „cum sa traiesti daca nu esti linistit?”. framintariile sale interioare sunt vizibile in „mohoreala” ce-l cuprinsese si in mersul sau : „mergea cu fruntea in pamant. Guica. se uita urat la omul care-l insotea pe Jupuitu si i se adreseaza suparat si poruncitor: Dami. o tigara!”. Achim este lasat sa mearga la Bcuresticu oile pentru a face banii pentru el si pentru familie. se cauta inm buzunarele flanelei. nici grabit si nu se uita nicaieri”. apoi se rasuceste brusc pe calcaie si striga :”Nam!”. conflictul cu sora lui. Moromete . el sufera pt ca i se spulberase linistea. Plata foncierii. Moromete ni se dezvaluie ca un sensibil prin naturasingur pe camp. nici incet. Calm apoi.aflind de planurile baietilor de a fugi de acasa. de unde scoate praf de tutn. cu capuzl in maini. Dupa indelungi amanarii.

Vremurile nesigure il conving ca timpul ii este potrivnic. el nu mai este o autoritate nici in familie si nici in sat. apasat de faptul ca vanduse un pogon de pamant pt a-si plati datoriile. nu mai fu auzit povestind. Aceste frimantari vor avea repercusiuni asupra starii personajului „nu mai este vizut stand ceasuri intregi pe prispa sau la drum. cuvintele lui la adresa celor 3 sunt aspre: „Mi-am luat mana de pe voi. el cunoaste o noua dragoste in persoana sorei primei sotii. Parasit la batranete ti de Catrina. Autoritatea in sat scade dramatic „il vezi cum ii ia altul . Moromete incearca sa-si reuneasca familia prin adcerea fiilor acasa. Ilinca.fuga baietilor la bucuresti coincide cu inceputul dramei incomunicarii care se resfrange asupra peresonajului si se adanceste pe tot parcursul vol 2. In final insa ramane doar cu fata mai mica. Mana mea asupra voastra nu mai exista”. macinat de destramarea familiei.apare ca o umbra palida a lui Ilie de la inceput. Incurajat de scrisoarea trimisa de baieti. iar lumea o capcana. Cand este intampinat cu nesiguranta si sfidare.

dar inceteaza a fi un participant activ la viata satului. fara nici un respect si el lasa fruntea in jos si nu zice nimic”. Nimic nu-l clinteste din lumea lui. lumea traditionala. ranit de fii mai mari in autoritatea de tata. se consoleaza cu faptul ca si-a facut datoria de parinte: „tot am facut ceva. El se intreaba „ce-o sa mananci”. Moromete se gandeste ca gresise cand a considerat ca „lumea era asa cum si-o inchipuia el” si ca „nenorocirile sunt numai ale altora”. Volumul 2 este cartea „insingurarii batranului sef al clanului si cartea mortii sale. ma. O secventa relevanta in definirea firii reflexive a lui Moromete este scena ploii din al doilea volum. Udat pana la piele de o ploaie repede si calda.vorba din gura. multumindu-se sa priveasca de pe margine. Dezamagit de etica sa paterna. cugeta si exprima o adevarata filosofie de viata printr-un monolog interior. precum si relatia dintre tata si copii. analizaeaza conditia taranului in lume. tampitule?” cu un glas plin de amaraciune si compasiune. Meditand asupra propriei vieti. am crescut 6 copi le-am .

fara lamentatii sau regrete. O sa-si stearga picioarele pe tine....) dar pe tine sa vedem daca esti in stare cel putin de-atata(. Personajul principal al romanului . acum in conflict cu timpul : „Domnule. Grija lui pt educatia copiilor razbate cu tristete la suprafata. Desi batran. ti. ca n-ai stiut sa faci din ei oameni”. este limpede ca le-a vrut binele: „toata viata le-am spus si i-am invatat(. Ultimele capitole relateaza moartea lui Ilie Moromete. desi niciodata nu s-a aratat iubitor fata de ei. in varsta de 80 de ani. eroul nu sufera de vreo boala. Pe patul de moarte.tinut pamant pana in momentul de fata” . dar ce le spui?(..) ca de mancare e lesne. eu totdeauna am dus o viata independenta”. Scena mortii lui moromete este una dintre cele mai frumoase din literatura romana.. prezentand sfarsitul ca pe un moment firesc al vietii. ci se afla pur si simplu la capatul vietii pamantesti. deti ei eu fugit ca niste tradatori si „n-au vrut sa-l munceasca”. Moromete isi declara crezul dupa care-si condusese existenta.) si-or sa te invete ei pe urma minte cand oi imbatrani..

independenta de gandire si exprimare a opiniilor” (Ion Rotaru). . Ilie Moromete este un contemplativ inteligent. temperat.„Morometii” de Marin Preda. un ‹‹filozof›› iubind ‹‹linistea››(fara de care nu se poate trai si nu se poate face nimic durabil) si mai laes iubind libertatea.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->