Pdurile de molid, (numite i molidiuri), ocup regiunile nalte ale munilor notri, de la limita superioar a fagului pn n zona subalpin.

Ele sunt instalate la altitudini de 12001800 m. n nordul Carpailor, limita inferioar a pdurilor de molid atinge, n unele locuri, 600 m. Fauna i vegetaia pdurilor de molid Fauna: omida molidului, ciocnitoare, piigoi de brdet, forfecu, oarece vrgat, jder, coco de munte, etc. Caracteristici ale biotopului: -soluri: podzolice brune; -temperatura medie anual de 3-5 C; -precipitaii de 8001300 mm anual; -lumina foarte slab, pdurile sunt ntunecoase; -vnturi, uneori, puternice. Componente ale biocenozei: -arbori: molid, zad, zmbr, pin, brad, fag, mesteacn, paltin de pdure, etc. -arbuti: afin, merior, zmeur, coacz de munte; -plante erbacee: ciuperci, muchi, licheni (mtreaa bradului), ferig; -animale nevertebrate: insecte (omid, viespe ,etc); -animale vertebrate: oprl de munte, nprc, piigoi de brdet, coco de munte, ciocnitoare, veveri, jder, mierl, etc.

PADUREA DE FAG
Pdurile de fag, (numite i fgete), sunt rspndite n zonele cu altitudini de 6001300 m. Pdurile de fag se ntlnesc ns i la altitudini mai mici, pe versani umbrii (400m) sau la altitudini de 1500 m, pe versanii nsorii. Fauna i vegetaia pdurilor de fag Pdure de molid Vegetaie: alun, ciuperci etc. componente ale biotopului: -soluri: brun-acide, brune de pdure i soluri podzolice; -temperatura medie anual de 6-8 C; -lumin slab Componente ale biocenozei: -arbori: fag, mesteacn, paltin de munte, carpen, ulm de munte, tei, molid, brad; -arbuti: alun, mur, corn; -plante erbacee: ferig, muchi, licheni, mierea-ursului, pius; -animale nevertebrate: insecte (crbu de pdure, croitorul fagului); -animale vertebrate: ciocanitoare, gai, huhurez, cerb, urs brun, jder, rs, veveri, mistret, pisic salbatic.

PADUREA SI IMPORTANTA ECOSISTEMELOR DE PADURE Padurea este o componenta a mediului terestru cu cea mai complexa structura si are o mare importanta economica, sociala si ecologica. In padure intalnim cele m 13413x234n ai variate forme de viata. Astfel, plantele sunt reprezentate prin arbori, arbusti si diferite specii ierboase. In padure se mai intalnesc ciuperci, licheni,. alge, bacterii etc. Aici traieste o mare diversitate de animale: mamifere, pasari, reptile, amfibieni si o multime de nevertebrate (insecte, moluste, viermi etc.). In padure vietuitoarele sunt dispuse in straturi succesive care in general corespund cu dispunerea pe verticala a vegetatiei. Aceste straturi sunt: solul, litiera (frunzele cazute), perna de muschi, 1-3 straturi de ierburi de diferite inaltimi, arbustii, arborii, coronamentul padurii si patura de aer de deasupra coroanelor.

Flora si fauna Datorita plantarilor relativ recente, multi dintre arborii padurii Snagov sunt formati din doua sau mai multe generatii, ceea ce mareste valoarea estetica a padurii. Sunt numeroase exemplarele de stejari, frasini si tei monumentali, care ating diametre de 80-100 cm si inaltimi de peste 30 de metri. Printre arborii masivi se dezvolta tufisuri de alun, catina, lemn cainesc si soc, iar primavara infloresc ghioceii, brandusele si brebeneii, margaritarul si crinul de padure. In partea de est, in apropiere de lac, apar ca o curiozitate botanica, exemplare mature de fag. Tot ca o curiozitate trebuie privita prezenta catorva goruni, care se afla aici, cu mult in afara zonei lor obisnuite. De altfel, pe malul lacului, o mare parte a padurii de fag a fost delimitata ca "zona stiintifica", restrictiva pentru accesul vizitatorilor. Caprioare, cerbi lopatari, fazani, potarnichi pot fi gasiti in rezervatia cinegetica. O mare varietate de pasari populeaza din plin padurea Snagovului, printre ele aflandu-se cintezoii si pitigoii, privighetorile, porumbeii salbatici si turturelele. Primavara si toamna se opresc aici din calatoria lor spre tari mai calde, in locurile mai umede, sitarii si becatinele.

Padurea, datorita copacilor sai, are o clima moderata care influenteaza zonele inconjuratoare (circuitul apei, vanturile, circulatia aerului etc). Ea mentine umiditatea si scade temperaturile extreme din timpul verii si ale iernii; de asemenea, micsoreaza puterea vanturilor. In padure, zapada se topeste lent, impiedicand astfel revarsarea raurilor in care se aduna apele din zapezile topite. La fel se intampla si cu ploile: copacii retin picaturile de apa pe frunze si ramuri, care apoi se scurg, fiind absorbite prin sistemele radiculare (50% din apa de ploaie); astfel nu se ridica nivelul apelor raurilor. In concluzie, padurea amelioreaza clima, impiedica inundatiile si alunecarile de teren, precum si eroziunea solului. Datorita fotosintezei, ea imbogateste atmosfera cu oxigen, contribuind la mentinerea vietii. Pentru omul modern, padurea este un loc recreativ, de odihna si uneori terapeutic. Din cele mai vechi timpuri, oamenii au folosit lemnul copacilor din padure drept combustibil si material pentru diferite obiecte. Lemnul nu este singura materie prima pe care o ofera padurea. Fructele si florile multor plante de padure se folosesc la ceaiuri sau pentru obtinerea unor medicamente. Alte fructe sunt comestibile si se consuma proaspete sau preparate (siropuri, dulceturi). Padurea reprezinta un important fond cinegetic, unele animale fiind vanate pentru carne, blanuri, coarne etc. Datorita taierilor efectuate de om si a unor calamitati naturale, cum sunt furtunile puternice, dar mai ales, incendiile repetate din anumite zone ale Globului, astazi exista suprafete intinse de pe care padurea a fost nimicita.

Pdurile acoper aproximativ 31 % din suprafaa Pmntului fiind o parte integrant a dezvoltrii durabile la nivel mondial. Mai mult de 1,6 miliarde de oameni depind de pduri pentru mijloacele de subzisten, iar 300 de milioane de oameni triesc n aceste ecosisteme. Unul dintre cele mai importante depozite de diversitate biologic de pe uscat, pdurile gzduiesc mai mult de dou treimi din speciile terestre cunoscute, precum i cele mai multe specii ameninate de pe planet.

Absorbind 2,4 miliarde de tone de carbon ntr-un singur an, pdurile au rolul de a ncetini procesul de nclzire global. Din pcate pdurile fac obiectul uneia dintre alegerile majore pe care trebuie s le fac oamenii, i anume dac se poate gsi un echilibru ntre dorina de a exploata resursele i terenul pdurilor i rolurile importante pe care acestea le joac n sistemul planetar de meninere a vieii.
Aerul pe care-l respirm, hrana oamenilor, dar mai ales a animalelor, medicamentele de care avem nevoie pentru a supravieui, diversitatea vieii pe Pmnt, clima care ne influeneaz prezentul i viitorul, reducerea frecvenei i a amplorii inundaiilor - toate acestea, i nu numai, depind n mare msur de pduri. Cu toate acestea, n multe pri ale lumii, pdurile sunt defriate rapid n scopuri agricole sau pentru puni, utilizate i exploatate n mod abuziv i degradate de incendiile produse uneori chiar de oameni

 Pentru ara noastr, Anul Internaional al Pdurilor este o oportunitate pentru a crete gradul de contientizare a factorilor politici i a populaiei cu privire la rolul vital pe care l au pdurile att n dezvoltarea economic, ct i n pstrarea unui mediu. Ca depozite globale importante de carbon, pdurile joac un rol fundamental n influenarea climei Pmntului. Plantele i solurile din pduri conduc ciclul global al carbonului prin reinerea dioxidului de carbon n fotosintez de viat sntoas.
Parcul forestier mondial absoarbe o treime din emisiile de dioxid de carbon provocate de combustibilii fosili. Despduririle sunt responsabile pentru emisia n atmosfer a 2,9 miliarde de tone de CO2 pe an, mai exact pentru 26% din totalul emisiilor. La rndul lor, emisiile de combustibili fosili ajung, n medie, la opt miliarde de tone pe an.