Sunteți pe pagina 1din 19

190

Teologie [i Via]\

SIMBOLISMUL {I PRAGMATISMUL CREDIN}EI. ~NSEMN|TATEA LITURGHIEI PENTRU TEOLOGIE


Prof. dr. Helmut HOPING

1. Mister, simbol, ac]iune


Oamenii sunt singurele fiin]e care `[i `nmormnteaz\ mor]ii. Este vorba despre o ac]iune simbolic\, a[a cum este, `n alt plan, [i limbajul. Ac]iunea simbolic\ formeaz\ nucleul culturii umane pe care, din cauza constrngerii ei simbolice de principiu, am c\utat s\ o `n]elegem cu ajutorul unui concept simbolic general1. S-a presupus [i se presupune faptul c\ cunoa[terea mor]ii [i caracterul simbolic al limbajului sunt legate una de cel\lalt. Totu[i, minunea limbajului exist\ `n puterea acestuia de reprezentare [i prin cea de anticipare a viitorului. Cuno[tin]a despre ceea ce `nseamn\ propria moarte, care lipse[te altor viet\]i [i care include lipsa experien]ei mor]ii, ne permite s\ `n]elegem de ce omul, spre deosebire de animale, este religios2. Ritualurile religioase tr\iesc din puterea semnelor vizibile, precum [i a cuvintelor [i ac]iunilor sfinte; ritualurile liturgice, cu simbolismul [i pragmatismul lor sacramental, precum [i cu cuvntul propov\duirii, nu sunt `n acest caz o excep]ie. Symbolon3 definea
1 * Conferin]\ sus]inut\ la Facultatea de Teologie Ortodox\Ortodox\ Dumitru St\niloae * Conferin]\ sus]inut\ la Facultatea de Teologie Dumitru a Universit\]ii Al. I. Cuza dinI. Ia[i de Prof. dr. Helmut Hoping de la Hoping Facultatea St\niloae a Universit\]ii Al. Cuza din Ia[i de Prof. dr. Helmut de de la Teologie a de Universit\]ii Albert-Ludwig din Freiburg din Germania. Facultatea Teologie a Universit\]ii Albert-Ludwig Freiburg Germania. 1 E. Cassirer, Philosophie der symbolischen Formen, in drei Bnde, Darmstadt, 1964; Idem, Was ist der Mensch? Versuch einer Philosophie der menschlichen Kultur, Stuttgart, 1960. 2 H.G. Gadamer, Gesprche auf Capri. Februar 1994, `n J. Derrida, G. Vattimo, Die Religion, Frankfurt/Main, 2001, pp. 240-251, aici p. 245 [.u.; G. Steiner, Grammatik der Schpfung, bersetzt aus dem Englischen von Martin Pfeiffer, MnchenWien, 2001, p. 12 [.u. 3 Cu privire la simbol, vezi articolul Symbol, `n HWP 10 (1998), coll. 710-739; LThk 9 (32000) coll. 1154-1161.

Traduceri

191

ini]ial jum\tatea unui obiect, care trebuie s\ fie `mbinat\ cu cealalt\ jum\tate a sa pentru a sluji ca semn de recunoa[tere (tessera), dar, totodat\, `nsemna [i simbol, `n sens general. Aristotel a numit cuvntul rostit symbolon semn al `n]elegerii `n suflet4. El a folosit cuvntul symbolon ca sinonim al lui semeion, care va da, mai trziu, numele [tiin]ei semnelor, a semioticii5. Cu sensul de cuvnt cheie sau solu]ie, simbolul a intrat `n limbajul cultelor mistice [i, prin el, `n limbajul cre[tin uzual. ~n cazul teologiei cre[tine, a fost nevoie ca, pe lng\ `ntrebuin]area termenului de simbol, ca semn al recunoa[terii (tessera), acea deplasare de sens care cu alegoria [i tematica ei a urmat modului de expresie simbolic\ a textelor s\ devin\ hot\rtoare: simbolul ca semn pentru ceva dincolo de percep]ia noastr\ empiric\. Pentru Dionisie Areopagitul, care al\turi de Augustin se num\r\ printre marile autorit\]i ecleziale ale teologiei apusene, scrierea are, `ntr-adev\r, un caracter iconografic, simbolic6. Reprezentarea simbolic\ `n care, corespunz\tor manifest\rii unit\]ii `n diversitate, pe baza unei asem\n\ri cu spiritualul, empiricul las\ s\ apar\ ceea ce este ascuns este tema unei scrieri a lui Dionisie Areopagitul. Este vorba de Teologia simbolic\ (symboliki theologia)7. Dionisie o deosebe[te de Teologia mistic\, `n care s-a str\duit s\ p\r\seasc\ toate lucrurile empirice [i con]inuturile gndite8. Deoarece `n mul]imea semnelor perceptibile omului ca fiin]\ simbolic\ pe baza corporalit\]ii sale i Se deschide numai Dumnezeu, `nainte de toate `n semnele Scripturii [i ale Liturghiei, acesta are nevoie, pe lng\ o teologie negativ\ [i afirmativ\, [i de o teologie simbolic\, de o hermeneutic\ a simbolurilor biblice [i liturgice. Dup\ cum limbajul credin]ei, tot a[a [i Tainele liturgice, `nainte de toate Botezul (baptisma), Mirungerea (myron) [i Euharistia (eucharistia, koinonia), au un caracter simbolic. ~n scrierea Despre ierarhia bisericeasc\ (De ecclesiastica hierarchia), Dionisie face referire la Sfintele Taine ale ini]ierii, `mpreun\ cu Sfntul [i Marele Mir, cu hirotonia sacramental\ [i Liturghia pentru cei mor]i, fapt pentru care
Vezi Aristoteles, De int. I, 16a 3-4. Ch. W. Morris, Zeichen, Sprache und Verhalten, Frankfurt/Main-Berlin-Wien, 1981; Idem, Grundlagen der Zeichentheorie. sthetik der Zeichentheorie, Frankfurt/ Main 1988. 6 Vezi Ps.-Dionysius, De cael., aici. IV, 3, 10/PG 3, 481C. 7 Idem, Ep. IX, 1B/PG 3, 1103. 8 Idem, De myst. Theol., 1/3, 550-557, `n special PG 3, 550A B.
5 4

192

Teologie [i Via]\

aceast\ oper\ areopagit\ a fost numit\ cel mai vechi Liturghier9. Pentru Dionisie, teologia mistic\ [i liturghia apar]in una alteia10. Via]a spiritual\ a unui cre[tin nu se rezum\ la experien]a pragmatic\ a scufund\rii mistice, ci r\mne legat\ de experien]a lui Dumnezeu `n Sfintele Taine. Nu `ntmpl\tor st\ la `nceputul Teologiei mistice o rug\ciune c\tre Sfnta Treime, pe care Dionisie o identific\ cu Unul suprafiin]ial, `ns\, spre deosebire de Proclos, `l gnde[te ca iubire extatic\11. Teologia apofatic\ este spre slava unui singur Dumnezeu. De aceea s-a vorbit despre caracterul ei ca despre o ac]iune verbal\ a imnului de slav\12. Teologia negativ\, `n sens cre[tin, este o form\ a serviciului divin13. ~n istoria `nv\]\turii despre tainele cre[tine, un rol central l-a avut, pe lng\ no]iunea de simbol, no]iunea de semn (signum). Augustin a subordonat Sfintele Taine semnelor perceptibile (signa sensibilia), `n care se exprim\ un sens spiritual14. Sfintele Taine sunt acele semne mntuitoare (signacula mysteriorum15) rezumate, respectiv fundamentate, pe taina (sacramentum) ~ntrup\rii Domnului Iisus Hristos, [i care au fost numite symbola, precum m\rturisirile de credin]\. ~n teoria sa despre semne, Augustin a scos `n eviden]\ [i dimensiunea pragmatic\ a semnului16. Totu[i limita `nv\]\turii sale despre Sfintele Taine este v\zut\, `n general, `n faptul c\ nu ia suficient `n considerare semnul sacramental `n utilizarea sa ca ac]iune simbolic\
V. Thalhofer, Handbuch der katholischen Liturgik, Bd. 1, Freiburg, 1883, p. 58. P. Rorem, Biblical and Liturgical Symbols within the Pseudo-Dionysian Synthesis, Toronto, 1984, `n special pp. 79-83; 99-149. 11 W. Beierwaltes, Dionysius Areopagites ein chrislicher Proklos?, `n Idem, Platonismus im Christentum, Frankfurt/Main, 1998, pp. 44-84, aici pp. 57-62; pp. 71-74. 12 Th. Kobusch, Dionysius Areopagita, `n F. Niewhner (Hrsg.), Klassiker der Religionsphilosophie. Von Platon bis Kierkegaard, Mnchen, 1995, pp. 84-98, aici p. 89. 13 Pentru Jan van Ruysbroek ( 1381), denumit alt Dionisie, vezi L. Dupr, From Silence to Speech. Negative Theology and Trinitarian Spirituality, `n Communio. International Catholic Review, anul 1984, nr. 9, pp. 28-34; F.J. van Beeck, Apophaticism, Liturgy and Theology, `n Ecumenical Theology in Worship, Doctrine and Life. Essays Presented to Geoffrey Wainwright on his Sixtieth Birthday, ed. by D.S. Cunnigham R. Del Colle L. Lamadrid, New York-Oxford, 1999, pp. 33-39. 14 Vezi Augustinus, De doctr. Christ. II, 1/CCL 32, p. 28. 15 Vezi Idem, Contra Faust. XIX, 16/PL 42, p. 357. 16 Cu privire la teoria semnelor elaborat\ de Augustin, vezi R. Simone, Die Semiotik Augustins, `n R. Volp (Hrsg.), Zeichen. Semiotik in Theologie und Gottesdienst, Mainz-Mnchen, 1982, pp. 79-113, `n special pp. 95-100 (folosirea semnelor).
10 9

Traduceri

193

a serviciului divin. Pe ct de pu]in este `ns\ m\rturisirea credin]ei un text, tot a[a un sacrament nu se limiteaz\ la a fi semnul v\zut al unei realit\]i nev\zute. Ca [i m\rturisirea de credin]\, sacramentele au pragmatismul lor, c\ci credin]a este o realitate vie [i nu o liter\ moart\ sau un semn gol. Sensul cre[tin al sacramentului (sacramentum) este dependent din punct de vedere semantic [i lingvistic de sensul precre[tin de mister, chiar dac\ influen]a cultic\ [i filosofic\ a tradi]iei de mistere r\mne discutabil\17. Misterion, redat `n traducerile latine ale Bibliei prin sacramentum sau prin cuvntul mysterium, complet adaptat, denume[te `n Noul Testament taina `n]elepciunii ascunse a lui Dumnezeu (I Corinteni 2, 7), Iisus Hristos, R\stignitul ~nviat, a C\rui venire este a[teptat\. El este acel mysterium fidei, taina credin]ei, pe care `l celebr\m `n Botez [i `n Liturghie. Simbolismul [i pragmatismul evenimentelor liturgice se rotesc `n jurul acestui mister ca `n jurul unui punct de reper. De aceea misterul, simbolul [i ac]iunea sunt considerate no]iuni de baz\ `n descrierea evenimentului liturgic. ~n centru nu se afl\ `ntmpl\tor no]iunea de simbol, c\ci evenimentul liturgic este prezen]a misterului mntuirii `n ac]iuni simbolice, cuvinte, imagini, semne, gesturi, mi[c\ri [i rituri. Pentru `nv\]\tura de credin]\, no]iunile mister, simbol [i ac]iune sunt centrale, c\ci mysterium fidei este, `n cele din urm\, Dumnezeu ~nsu[i, pe Care ~l recunoa[tem numai `n m\sura `n care iese din ascunzimea Lui [i las\ s\ str\luceasc\ slava Sa (doxa) definitiv pe fa]a unsului S\u (II Corinteni 4, 6), Chipul Dumnezeului Cel nev\zut (Coloseni 1, 15)18, `n acel chip iconic care, altfel dect idolul (eidolon), apare [i nu este pur [i simplu v\zut19. Omul `ns\ este legat de la `nceput de Dumnezeu, Care Se reveleaz\ astfel `n ac]iunea-limbaj a cuvntului doxologic20, care `n symbolum fidei a
Sfntul Justin Martirul [i Filosoful se refer\ pentru prima dat\ la aceast\ tradi]ie (Cf. Idem, Apol. I, 54/PG 6, pp. 407-412). Cu privire la cuvnt [i la istoria no]iunii, vezi H. v. Soden, Mysterion und sacramentum in den ersten zwei Jahrhunderten der Kirche, `n Zeitschrift fr die Neutestamentliche Wissenschaft und die Kunde der lteren Kirche, Volume 12, Issue 2-3, pp. 188227. 18 Vezi Augustinus, Ep. 187, 11, 34/PL 33, 846: Non est enim aliud Dei mysterium nisi Christus (C\ci nu este alt mister al lui Dumnezeu dect Hristos). 19 Vg. J.-L. Marion, Idol und Bild, `n B. Casper (Hrsg.), Phnomenologie des Idols, Freiburg, 1981, pp. 107-137, aici pp. 120-123. 20 R. Shaeffler, Der Lobpresis Gottes und der Aufbau der Glaubensgemeinschaft, `n Ecumenical Theology, `n Worship, Doctrine and Life, Ann. 13, pp. 55-68.
17

194

Teologie [i Via]\

dobndit pentru comuniunea de credin]\ cre[tin\ un chip ce une[te `n mod obligatoriu, de a c\rui hermeneutic\ este `ndatorat\ Dogmatica, `n m\sura `n care are de a face `n mod direct cu reprezentarea sistematic\ [i explicarea `nv\]\rii de credin]\ cre[tin\ [i cu preten]ia legat\ de ea pentru adev\r21.

2. Rug\ciune, liturghie [i teologie


Geoffrey Wainwright a descris `n mod just acea atitudine caracteristic\ pentru forma [tiin]ific\ a teologiei ca stepping back a little to think about ones faith22. Teologul vorbe[te despre Dumnezeu nu din afar\, ci dintr-o rela]ie cu Dumnezeu, care este constituit\ prin cuvntul doxologic. Cuvntul doxologic premerge oric\rei teologii. Structura elementar\, fundamental\, a vorbirii despre Dumnezeu nu este cuvntul despre Dumnezeu, ci rug\ciunea. Utilizarea ini]ial\ a cuvntului Dumnezeu, a[a cum s-a spus, este vocativul, adresarea23. Teologia trebuie s\ se `ntoarc\ mereu la cuvntul doxologic, dac\ nu vrea s\ r\mn\ acel des citat joc cu perle de sticl\, care nu poate mul]umi pe nimeni mult timp24. Pluralismul societ\]ii moderne dezvoltate a condus teologia spre redescoperirea rug\ciunii ca propria ei origine, care este prezent\
21 H. Hoping, Dogmatik als Gramatik des Glaubens. Cu privire la no]iunea dogmatic\, vezi Ingolf U. Dalferths, `n Cath.(M) 49 (1995), pp. 163-173, aici pp. 171-173; Idem, Orientierungsaufgaben christlicher Theologie in der pluralen ffentlichkeit, `n E. Arens, H. Hoping, Wieviel Theologie vertrg die Offentlichkeit?, QD 183, Freiburg-Basel-Wien, 1999, pp. 148-170; Idem, Systematische Theologie, `n LThK 9 (32002), p. 1220 [.u. 22 G. Wainwright, Lex orandi, lex credendi, `n Dictionary of the Ecumenical Movement, Grand Rapids, 1991, pp. 600-604, aici p. 601. 23 G. Ebeling, Gott und Wort, `n Idem, Wort und Glaube, Bd. 2: Beitrge zur Fundamentaltheologie und zur Lechre von Gott, Tbingen, 1969, pp. 396-432, aici p. 420. 24 Cu privire la teologie ca doxologie, vezi G. Wainwright, Doxology. The Praise of God, `n Worship, Doctrine and Life, A Systematic Theology, London, 21982; M.-J. Krahe, Psalmen, Hymnen und Lieder, wie Gott sie eingibt. Doxologie als Ursprung und Ziel aller Theologie, `n H. Becker R. Kaczynski (Hrsg.), Liturgie und Dichtung. Ein interdisziplinres Kompendium, Bd. 2: Interdisziplinre Reflexion (FS W. Drig), St. Ottilien, 1983, pp. 923-957; A. Kallis, Theologie als Doxologie. Der Stellenwert der Liturgie in der ortodoxen Kirche und Theologie, `n K. Richter (Hrsg.), Liturgie ein vergessenes Thema der Theologie? (FS E.J. Lengeling) (QD 107), Freiburg-Basel-Wien, 1986, pp. 42-53; R. Mener, Was ist systematische Liturgiewissenschaft? Ein Entwurf in sieben Thesen, `n ALW 40 (1998), pp. 257-273, aici pp. 265-267; Idem, Einfhrung in die Liturgiewissenschaft, Paderborn-Mnchen-Wien-Zrich, 2001, p. 28.

Traduceri

195

att la `nceputul teologiei mistice a lui Dionisie, ct [i `n Proslogionul lui Anselm25. Nu numai identitatea omului credincios `[i are r\d\cinile `n Acclamatio Nominis Dei, [i prin aceasta `n rug\ciune, ci `ntreaga teologie, chiar dac\ `n chipul ei istoric dezvoltat nu poate fi explicat\ numai prin aceasta, ca Teologie [tiin]ific\; totu[i Teologiei `i apar]ine `n mod constitutiv rug\ciunea [i argumentul26. Argumentul une[te teologia cu filosofia, iar rug\ciunea face trimitere la Liturghie. ~ntr-adev\r, rug\ciunea [i Liturghia nu sunt identice, pur [i simplu; totu[i liturghia, `n general, are structura rug\ciunii, nu numai rug\ciunea liturgic\ `n sens restrns, ci toate semnele liturgice, precum [i limbajul simbolic. ~ntr-o scriere a Bisericii primare despre rug\ciune se spune: Dac\ e[ti teolog, te rogi corect, [i dac\ te rogi corect, e[ti teolog27. Pe de o parte, rug\ciunea, liturghia [i teologia sunt legate una de alta, a[a `nct o teologie f\r\ rug\ciune [i liturghie `nseamn\ o jum\tate de lucru. Pe de alt\ parte, liturghia [i teologia care decurge din ea, dac\ vrea s\ se `n]eleag\ pe sine, are nevoie de acea reflec]ie a credin]ei, de teologia de gradul doi. ~n cadrul `nv\]\turii teologice despre metod\, rela]ia dintre liturghie [i teologie este determinat\ de principiul complex denumit lex orandi lex complex credendi [i de vorbirea despre liturghie ca locus teologicus. Pentru Prosper din Aquitania, la care principiul lex orandi lex credendi trimite `n mod real `napoi, logica rug\ciunii mijlocitoare cerut\ de Apostol (I Tim. 2,1-2) ne `nva]\, `n controversa semipelagian\, s\ gndim corect despre `ndurarea lui Dumnezeu [i libertatea omului28. Ideea c\ pe baza originii ei apostolice liturghia reprezint\ o norm\ de credin]\ este `ntlnit\ deja la Augustin [i poate fi g\sit\ [i la al]i P\rin]i.
J. Hoff, Spiritualitt und Sprachverlust. Theologie nach Foucault und Derrida, Paderborn-Mnchen-Wien-Zrich, 2000; Th. Benner, Gottes Namen anrufen im Gebet. Studien zur Acclamatio Nominis Dei und zur Konstituierung religiser Subjektivitt, Paderborn-Mnchen-Wien-Zrich, 2001. 26 R. Schaeffler, Das Gebet und das Argument. Zwei Weisen des Sprechens von Gott. Eine Einfhrrung in die Theorie religiser Sprache, Dsseldorf, 1989; Idem, Kleine Sprachlehre des Gebets, Einsiedeln-Trier, 1988. 27 Vezi PG 79, 1165-1200, aici 1179. Tratatul este atribuit lui Nil de Ancira, `ns\ autorul lui este, probabil, Evagrie Ponticul. 28 Vezi DH 246 (Indiculus de gratia Dei). Dup\ cum a dovedit M. Cappuyns (Lorigine des Capitula pseudo-celestiniens contre le semipligianisme, `n RBen 41 (1929), pp. 156-170), autorul a[a-numitelor Capitula Coelestini nu este Papa Celestin I, ci Prosper de Aquitania ( dup\ 455). Vezi [i K. Federer, Liturgie und Glaube. Legem credendi lex statuat supplicandi. Eine theologiegeschichtliche Untersuchung, Paradosis IV, Freiburg/Scweiz, 1950.
25

196

Teologie [i Via]\

~n scolastica Evului Mediu, liturghia a jucat mai degrab\ un rol subordonat [i care a r\mas neschimbat, `n mod esen]ial, pn\ `n epoca neoscolastic\. De aceea, nu ne surprinde faptul c\, `n `nv\]\tura despre cunoa[tere a lui Melchior Cano, liturghia, care a marcat `n mod hot\rt `n]elegerea metodelor teologiei moderne, nu apare ca un locus teologicus propriu29. Abia cu mi[carea liturgic\ liturghia a fost redescoprit\ ca cunoa[tere teologic\ autonom\ [i ca instan]\ de argumentare30. Liturghia apar]ine miezului vie]ii biserice[ti [i este, ca [i `nv\]\tura cre[tin\, o form\ a Tradi]iei31. ~n analogia dintre `nv\]\tura de credin]\ [i liturghie trebuie s\ lu\m `n considerare simbolismul [i pragmatismul proprii evenimentului liturgic, deci forma proprie [i valoarea proprie a liturghiei32. Evenimentul liturgic complex, cu semnele [i simbolurile, cuvintele, mi[c\rile, gesturile [i ritualurile sale, este o expresie de sine st\t\toare a credin]ei33. De[i Liturghia poate fi luat\ numai `n rela]ie cu tradi]ia de credin]\ autentic\, neputnd fi revendicat\ ca locus theologicus, totu[i de]ine o anumit\ autonomie fa]\ de Teologie. Pe baza densit\]ii ei pre-no]ionale [i a simbolicii pragmatice, liturghia nu poate fi redus\ la con]inutul teologic al textelor ei sau chiar anulat\ `n gndire. Totodat\, simbolismul [i pragmatismul liturghiei dau impuls gndirii [i cheam\ la ceea ce s-a numit liturghie teologic\ (Romano Guardini)34 sau liturghie gndit\ (Walter Kasper)35, o sarcin\ foarte important\ privitoare la importan]a ce i se atribuie liturghiei pentru identitatea [i capacitatea viitoare a cre[tinismului `n pluralismul universal al societ\]ii noastre moderne dezvoltate.
Vezi M. Cano, De locis theologicis, Liber tertius, cap. V: De variis generibus traditionum Apostolicarum. 30 Vezi dovezile la K. Lehmann, Gottesdienst als Ausdruck des Glaubens. Pldoyer fr ein neues Gesprch zwischen Liturgiewissenschaft und dogmatischer Theologie, `n LJ 30 (1980), pp. 197-214, aici p. 203. 31 Vezi DV 8. 32 W. Haunerland, Die Eucharistie und ihre Wirkungen im Spiegel der Euchologie des Missale Romanum, Mnster, 1989, p. 19. 33 K. Lehmann, Gottesdienst als Ausdruck des Glaubens, p. 207: Liturghia [i `nv\]\tura de credin]\ sunt forme diferite de `mplinire a vie]ii biserice[ti. Vezi [i W. Haunerland, Die Eucharistie..., p. 19. 34 R. Guardini, ber die systematische Methode in der Liturgiewissenschaft, `n JLW 1 (1921), pp. 79-108, aici p. 104. 35 Vezi W. Kasper, Die Wissenschaftspraxis der Theologie, `n W. Kern H.J. Paottmeyer M. Seckler (Hrsg.), Handbuch der Fundamentaltheologie, Bd. 4: Traktat Theologische Erkenntnislehre, Freiburg-Basel-Wien, 1988, p. 244.
29

Traduceri

197

Gershom Scholem a afirmat c\ o religie poate fi descris\ autentic `n mod deosebit prin via]a ei spiritual\, a[a cum aceasta se reflect\ `n liturghie36. Acest fapt nu este valabil pentru toate religiile, ci `n mod deosebit numai pentru cre[tinism [i iudaism, a[a cum a ar\tat Franz Rosenzweig `n Steaua mntuirii37, opera major\ a noii sale gndiri. Cu privire la modalitatea acesteia, Scholem vorbe[te despre metoda metafizico-pragmatic\ de a asculta taina configur\rii liturgice a realit\]ii religioase38. ~n cadrul unei analize teologice a serviciului divin de Jom-Kippur, savantul religiilor Jacob Taubes, de origine iudaic\, scrie `n ultima sa carte publicat\ postum: {tiu ct de dispre]uit\ este disciplina liturghiei `n facult\]ile teologice ~ntre p\rerea mea [i opinia general\ despre liturgic\ exist\ o mare divergen]\. Eu a[ fi dispus s\ dezvolt teologia din liturghie, probabil c\ gndesc aceasta catolic. Cred c\ acest fapt este sim]it mai bine de un catolic dect de un protestant39. Din partea teologic\, pe lng\ Romano Guardini au ar\tat importan]a liturghiei pentru teologie mai `nti Odo Casel [i teologul ortodox Alexander Schmemann. Lor le dator\m cele mai importante studii ale unei cercet\ri sistematice asupra liturghiei. Deoarece la noi o [tiin]\ sistematic\ a liturghiei a r\mas `n mod esen]ial un deziderat, ar trebui s\ fie prezentate sau amintite studiile `n cauz\40.
Vezi G. Scholem, Judaica 4, hrsg. von R. Tiedemann, Frankfurt/Main, 1984, p. 262 [.u. O religie [i lumea ei deosebit\ pot fi privite din multe puncte de vedere. Putem s\ descriem [i s\ analiz\m teologia [i dogma ei, adic\ `nv\]\tura ei despre Dumnezeu [i crea]ie [i despre pozi]ia omului `n acest sistem. Putem s\ descriem, de asemenea, ritualul [i ordinea vie]ii ei; `n mod special se poate spune despre liturghie [i via]a care se reflect\ `n ea c\ formeaz\ adesea un joc `ndr\zne] al vie]ii spirituale a unei religii. Cteva dintre cele mai bune opere despre iudaism [i cre[tinism au relevat aceste culori deosebite ale vie]ii unor astfel de grupuri, prin faptul c\ au f\cut o cercetare precis\ a liturghiei. 37 Vezi F. Rosenzweig, Der Stern der Erlsung. Mit einer Einfhrung von Reinhold Mayer und einer Gedenkrede von Gershom Scholem, Frankfurt/Main, 1988. 38 G. Scholem, Judaica 1, hrsg. von R. Tiedemann, Frankfurt/Main, 21968, p. 232. 39 J. Taubes, Die politische Theologie des Paulus, Mnchen, 1993, p. 55. {i Taubes se gnde[te la F. Rosenzweig cnd arat\ importan]a liturghiei pentru teologie. Vezi Ibidem, p. 52. 40 Vezi B. Kranemann, Liturgiewissenschaft angesichts der Zeitenwende. Die Entwicklung der theologischen Disziplin zwischen den beiden Vatikanischen Konzilien, `n H. Wolf (Hrsg.), Die katolisch-theologischen Disziplinen in Deutschland 1870-1972. Ihre Geschichte und ihr Zeitbezug, Paderborn, 1999, pp. 351-375, aici p. 363; Idem, Grenzgngerin zwischen den theologischen Disziplinen. Die Entwicklung der deutschsprachigen Liturgiewissenschaft im 19 und 20. Jahrhundert, `n TThZ 108 (1999), pp. 253-273, aici p. 258.
36

198

Teologie [i Via]\

3. Teologia din spiritul liturghiei


{tiin]a liturgic\, `n sensul propus de Guardini, nu trebuie confundat\ cu liturgica, ca parte a teologiei pastorale. Guardini le-a deosebit printr-o compara]ie expresiv\: spre deosebire de [tiin]a propriuzis\ a medicinei, a [tiin]ei liturgice ca disciplin\ sistematico-teologic\ pe baza cercet\rii istorice, Liturgica ar trebui comparat\ cu o `nv\]\tur\ practic\ despre s\n\tate41. Pentru Guardini a fost de la sine `n]eles faptul c\ [tiin]a liturghiei nu se poate `n]elege f\r\ cercetarea istoric\, pentru c\ baza [tiin]ei liturghiei este tradi]ia liturgic\ rezultat\ din diversele ei forme liturgice transmise42. Contribu]ia proprie a lui Guardini la [tiin]a liturghiei este `ns\, `n primul rnd, de ordin filosofico-religios [i sistematico-teologic. Dac\ practic\m o [tiin]\ a liturghiei, cu un centru de greutate sistematic43, ne afl\m pe linia gndirii lui Guardini. {tiin]a sistematic\ a liturghiei consider\ liturghia nu numai un obiect, ci [i un izvor al teologiei. Obiectul ei este credin]a Bisericii, `n simbolismul [i pragmatismul ei liturgic, a[adar credin]a cre[tin\ sub specie celebrandi44.
Vezi R. Guardini, ber die systematische Methode in der Liturgiewissenschaft, p. 108. {tiin]a liturgic\, `n sensul marcat de Guardini, are `n vedere, de la `nceput, dualitatea [tiin]ei liturgice istorice [i sistematice (R. Mener, Was ist systematische Liturgiewissenschaft... Vis--vis de o [tiin]\ liturgic\ care este `n]eleas\ ca disciplin\ teologic\ practic\, Mener `nsu[i pledeaz\ pentru o direc]ionare istorico-sistematic\ a Liturghiei (vezi Einfhrung in die Liturgiewissenschaft, p. 22). ~n manualele de Liturgic\ din sec. al XIX-lea, Liturgica este asociat\ cu Teologia pastoral\ ca disciplin\ nedeplin\ pe lng\ Omiletic\, Catehetic\, Hodegetic\ [.a.). O excep]ie o enun]\ pu]in cunoscutul Jacob Fluck, care, pe bun\ dreptate, o clasific\ nu ca Teologie Practic\, ci Sistematic\. Vezi J. Fluck, Katholische Liturgik, Bd. 1: Der sakramentale Kultus, Regensburg, 1853, p. 8: De regul\, ea este v\zut\ `mpreun\ cu literatura didactic\ ca o parte integrant\ a Pastoralei. Noi nu suntem de acord cu aceast\ p\rere, dimpotriv\ credem c\ ea apar]ine Teologiei Sistematice. Dogmatica are de-a face cu adev\rul divin `n sine; Liturgica, `n calitate de [tiin]\ a cultului cre[tin, cu via]a liturgic\ a Bisericii, ca partea a doua a con]inutului revela]iei (Ibidem). 42 Vezi R. Mener, Was ist systematische Liturgiewissenschaft?..., pp. 267-270; Idem, Einfhrung in die Liturgiewissenschaft, p. 24 [.u. 43 O astfel de stabilire a centrului de greutate este tot att de legitim\ ca o stabilire a centrului de greutate istoric. Vezi G. Winkler, R. Mener, berlegungen zu den methodischen und wissenschaftstheoretischen Grundlagen der Liturgiewissenschaft, `n ThQ 178, 1998, pp. 229-243, aici p. 238 [.u. 44 Vezi A. Grillo, Intellectus fidei und intellectus ritus. Die berraschende Konvergenz von Liturgietheologie, Sakramententheologie und Fundamentaltheologie, `n LJ 50, 2000, pp. 143-165, aici p. 163. Mener vorbe[te de credin]a `n
41

Traduceri

199

Scopul ei ar fi o teologie din spiritul liturghiei, despre care Guardini a spus `n opera sa epocal\ Despre spiritul liturghiei45, ceea ce este [i azi valabil46. Conform acestuia (`n opera lui Guardini, n.n.), caracterul de baz\ al liturghiei este rug\ciunea, nu rug\ciunea individual\ ca atare, ci rug\ciunea comunit\]ii Bisericii47. De aceea, indiferent sub ce form\, liturghiei `i apar]ine comunitatea cre[tin\ ca purt\toare a ac]iunii liturgice [i a rug\ciunii48. ~n continuare, Guardini descrie liturghia, pornind de la structura simbolic\ a existen]ei umane, ca ac]iune simbolic\49. ~n final, el vorbe[te cu un cuvnt `ndr\zne] (B. Neunheuser) despre liturghie ca joc50; prin aceasta nu poate fi contestat\ seriozitatea Liturghiei51 sau nu se poate vorbi de cuvntul unui joc liber sau al unei realit\]i m\runte. {i pentru Guardini liturghia este un act dramatic, mntuitor, un joc sfnt52, care `[i are regulile sale [i `n care se exprim\ clar ceea ce se joac\ aici53. Astfel, Guardini poate vorbi despre liturghie ca despre un proces mistic real54, `n sensul unei `n]elegeri realiste a
44 mediul realiz\rii sale liturgice saude dechipul chipul doxologic doxologic al al credin]ei credin]ei (Idem, mediul realiz\rii sale liturgice sau Einfhrung in die Liturgiewissenschaft, pp. 21-26). Vezi Idem, Was ist systematische Liturgiewissenschaft?..., p. 260 [.u. Cunoscuta defini]ie a lui R. Guardini este: Obiectul cercet\rii sistematice a Liturghiei este Biserica vie, jertfitoare, rug\toare, plin\ de tainele harului `n practicarea real\ a cultului [i `n expresiile ei legate [i unite cu acestea (ber die systematische Methode der Liturgiewissenschaft, p. 104). Ca obiect al [tiin]ei liturgice sistematice, Guardini nume[te de asemenea con]inutul de `nv\]\tur\ al vie]ii cultului, nu `n sensul unei credin]e sau `nv\]\turi morale, ci pentru a cuprinde din diferite p\r]i realitatea vie a Liturghiei biserice[ti (Ibidem, p. 108). 45 R. Guardini, Vom Geist der Liturgie, Freiburg, 1918 (Ecclesia orans, Bd. 1). Cit\m dup\ edi]iile a XV-a [i a XVI-a, neschimbat\. Vezi A. Schilson, Vom Geist der Liturgie. Versuch einer Relecture von Romano Guardinis Jahrhundertschrift, `n LJ 51, 2001, pp. 76-89. 46 Vezi M. Marschall, In Wahrheit leben. Romano Guardini Denker liturgischer Erneuerung, mit einer Einfhrung von H.-B. Gerl, St. Ottilien, 1986, pp. 51-96. 47 Vezi R. Guardini, Vom Geist der Liturgie, pp. 1-21. 48 Ibidem, pp. 22-30. 49 Ibidem, pp. 43-51. 50 Ibidem, pp. 52-65. 51 Ibidem, pp. 66-79. 52 Ibidem, p. 64. 53 De aceea critica f\cut\ de Cardinalul Ratzinger caracteriz\rii liturghiei ca joc nu-l prive[te pe Guardini. Vezi J. Kardinal Ratzinger, Der Geist der Liturgie. Eine Einfhrung, Freiburg-Basel-Wien, 2000, pp. 11-19. 54 Vezi R. Guardini, ber die systematische Methode in der Liturgiewissenschaft, p. 100.

200

Teologie [i Via]\

cultului cre[tin. Totu[i la Guardini st\ `n prim-plan caracterul estetic al Liturghiei, analogia ei cu arta, mai pu]in dimensiunea ei dramatico-mntuitoare55. Cu totul altfel este `n teologia tainelor la Odo Casel56, `n care este vorba de cel mai important principiu teologico-liturgic al ultimului secol. S-a vorbit mult despre analogia f\cut\ de Casel `ntre cre[tinism [i religiile de mistere antice57. Chiar dac\ la Casel nu este vorba de `n]elegerea cre[tinismului `n religiile de mistere antice, totu[i pentru el miezul [i fiin]a cre[tinismului rezult\ din taina cultului. Ca religie a misterelor sui generis, cre[tinismul este v\zut de Casel ca determinat de un triplu mister: misterul unui singur Dumnezeu, misterul pascal `n via]a, moartea [i `nvierea lui Iisus [i misterul cultic liturgic, `n care misterul pascal este reactualizat prin sacrament58. A[adar, `n planul schi]at de Casel referitor la o [tiin]\ a liturghiei este vorba mai `nti de ceea ce el nume[te miezul liturghiei: no]iunea de cult [i liturghie, fiin]\ [i form\ a misterului, teologia [i liturghia sacramentelor [i a anului bisericesc59. Ca nici un alt teolog catolic din secolul XX, Odo Casel a condus `mplinirea vie dintre liturghie [i sacrament `n mijlocul `n]elegerii credin]ei cre[tine sistematice, fapt care are consecin]e mari pentru
Vezi Idem, Vom Geist der Liturgie, p. 63: A practica un joc `n fa]a lui Dumnezeu, nu a crea o oper\ de art\, ci a fi, aceasta este fiin]a Liturghiei. 56 Vezi O. Casel, Die Liturgie als Mysterienfeier, Freiburg, 1922; Idem, Das christliche Kultmysterium, Regensburg, 1932 (41960); Idem, Glaube, Gnosis und Mysterium, `n JLW 15, 1941, pp. 155-305; Idem, Mysterientheologie. Ansatz und Gestalt, hrsg. vom Abt-Herwegen-Institut der Abtei Maria Laach, ausgew. und eingel. von A. Schilson, Regensburg, 1986. Cu privire la Casel, Vezi A. Schilson, Theologie als Sakramententheologie. Die Mysterientheologie Odo Casels, Tbingen, 21987; Idem, Die Gegenwart des Ursprungs. berlegungen zur bleibenden Aktualitt der Mysterientheologie Odo Casels, `n LJ 43, 1993, pp. 6-29; Idem, Mysterientheologie, `n LThK 7, 31998, p. 575 [.u.; M.J. Krahe, Der Herr ist Geist. Studien zur Theologie Odo Casels, zwei Bnde, St. Ottilien, 1986. 57 Vezi G. Shngen, Symbol und Wirklichkeit im Kultmysterium, Bonn, 21940; Th. Filthaut, Die Kontroverse ber die Mysterienlehre, Warendorf, 1947; B. Neunheuser, Der Beitrag Odo Casels zum Verstndnis der Gegenwart Christi und seiner Heilstat in der liturgischen Feier, `n Praesentia Christi. FS fr J. Betz, Dsseldorf, 1984, pp. 278-292. 58 O. Casel, Mysterientheologie, p. 575. 59 Temele acestea trebuie s\ cuprind\ o prim\ parte, a doua parte pe lng\ rug\ciune, liturghia orelor [i arhitectura [i o liturgic\ pastoral\. Vezi O. Casel, Rezension: L. Eisenhofer, Katholische Liturgik (Freiburg, 1924), `n ThRv 24, 1925, pp. 24-27.
55

Traduceri

201

teologie. Ea poate fi `ntemeiat\ pe propria ei realitate, pe misterul lui Dumnezeu `n Hristos [i pe Biserica Sa numai dac\ sluje[te unei `n]elegeri a credin]ei `n care rug\ciunea [i argumentul, via]a spiritual\ [i reflec]ia asupra credin]ei formeaz\ o unitate, adic\ o teologie mistagogic\. Numai `n m\sura `n care, a[a cum scrie Casel, teologia liturgic\ este `ntemeiat\ pe misiunea ei mistagogic\ [i caut\ s\ cuprind\ motivele interioare ale cultului cre[tin, ea devine din nou teologie, ceea ce era la `nceput: theologia, vorbire plin\ de fapt\ despre Dumnezeu din Dumnezeu60. Direc]ia `ntemeiat\ de Alexander Schmemann, numit\ teologia liturgic\ (liturgical theology)61, care nu a avut pn\ acum dect o mic\ rezonan]\ `n spa]iul de limb\ german\62, `[i are originea `n izvorul [i caracterul doxologic al teologiei. }elul ei este ca teologia `nscris\ `n liturghie, descris\ de Schmemann ca prima teologie, s\ fie expus\ sistematic63. A face teologie independent de via]a liturgic\ a Bisericii a fost pentru teologul ortodox Schmemann de neimaginat64. Delimitndu-se de o `n]elegere a [tiin]ei Liturghiei ca simpl\ disciplin\ istoric\ sau ca liturgic\ pastoral\, Schmemann `i repartizeaz\ teologiei liturgice dou\ func]ii: pe de o parte, aflndu-se cu totul pe linia lui Guardini [i a lui Casel, descrierea structurii de baz\ a evenimentului liturgic, a formei sale (shape), a[a cum spune Schmemann `mpreun\ cu teologul anglican Gregory Dix; pe de alt\ parte, determinarea semnifica]iei teologice (theological meaning)65 a propriilor
O. Casel, Glaube, Gnosis und Mysterium, p. 194 [.u. Vezi M.J. Krahe, Psalmen, Hynmen und Lieder, pp. 943-956. 61 A. Schmemann, Introduction to Liturgical Theology, transl. by A.E. Moorhouse, New York, 1986; Liturgy and Tradition. Theological Reflections of Alexander Schmemann, ed. by Th. Fisch, Crestwood, 1990. Cei mai `nsemna]i reprezentan]i catolici ai teologiei liturgice (Liturgical Theology) sunt: A. Kavanagh, On Liturgical Theology, New York, 1984; D.W. Fagerberg, What ist Liturgical Theologie? A Study in Methodology, Collegeville, 1992; K.W. Irwin, Context and Text. Method in Liturgical Theology, Collegevile, 1994. Vezi Primary Sources of Liturgical Theology. A Reader, ed. by D.W. Vogel, Collegeville, 2000. 62 O excep]ie face R. Mener, Sakramentalien, `n TRE 29, 1998, pp. 548-663, aici pp. 657-662, care dezvolt\ `n acest loc o schi]\ problematic\ a teologiei liturgice. Din partea evanghelic\, solicitarea insistent\ a unei teologii liturgice a fost preluat\ mai `nainte de E. Griese. ~n rest a r\mas `ns\ neluat\ `n seam\. Vezi E. Griese, Perspektiven einer liturgischen Theologie, `n US 24, 1969, pp. 102-113. 63 Cu privire la liturghie ca theologia prima, vezi [i R. Mener, Was ist systematische Liturgiewissenschaft?..., p. 266 [.u. 64 A. Schmemann, Introduction to Liturgical Theology, pp. 9-32. 65 G. Dix, The Shape of the Liturgy, London, 1945.
60

202

Teologie [i Via]\

ac]iuni liturgice simbolice66. Schmemann vede `n Teologia liturgic\ o disciplin\ care are o leg\tur\ deosebit\ cu Dogmatica, pentru c\ are de a face cu credin]a Bisericii celebrat\ `n Liturghie. {i `n domeniul Dogmaticii este recunoscut\, din ce `n ce mai mult, `nsemn\tatea pe care Liturghia o are pentru teologie. Pe lng\ importantele contribu]ii liturgico-teologice [i liturgico-estetice ale lui Josef Wohlmuth67 (Bonn), sunt men]ionate aici mai multe volume din Dogmatica poetic\ a lui Alex Stock68, nefinalizat\ `nc\. Dogmatica poetic\ este definit\ de Stock ca expunere a `nv\]\turii de credin]\ cre[tine prin intermediul imaginilor, textelor critice, poeziilor [i simbolurilor din cadrul Liturghiei [i din via]a spiritual\, `n care energia poetic\ a credin]ei se exprim\ `n acela[i fel ca puterea de imagina]ie religioas\. Modelul Dogmaticii poetice este Liturghia, pentru c\ `n ea adev\rul [i frumuse]ea nu pot fi desp\r]ite una de alta. Dogmatica poetic\ nu se datoreaz\ perfec]iunii expunerii [i explica]iei [tiin]ifice, ci unui chip pregnant [i plastic al credin]ei, a[a cum a fost dat `n eviden]a liturgic\ a s\rb\torii69. Aici am putea g\si, `n acela[i timp, o limit\ a Poeticii dogmatice. Liturghia [i `nv\]\tura de credin]\ reprezint\ diferite forme de `mplinire a tradi]iei [i a vie]ii Bisericii, c\rora le sunt atribuite dou\ discipline teologice. Prin aceasta nu trebuie fixat\ desp\r]irea `ntre cult [i teologie, care a ac]ionat negativ `n primul rnd asupra Dogmaticii, pentru dep\[irea c\reia Opus magnus a lui Stock are o contribu]ie ce poate fi evaluat\ cu greu. Provocarea deosebit\ pe care Dogmatica poetic\ a lui Stock o reprezint\ `nainte de toate pentru dialogul dintre Dogmatic\ [i [tiin]a liturghiei const\ `n faptul c\, prin caracterul ei deosebit ca teologie poetic\, respectiv teologie a artei, nu poate fi subordonat\ pur [i simplu disciplinelor teologice
66 O. Casel `l apreciaz\ pe Schmemann ca fiind cel mai `nsemnat reprezentant al unei teologii liturgice. El se ridic\ `ns\ `mpotriva faptului de a defini natura Liturghiei cre[tine pornind de la no]iunea de mister [i de a relativiza diferen]a dintre celebrarea sacramentelor (tainelor) [i a celorlalte slujbe divine. 67 J. Wohlmuth, berlegungen zu einer theologischen sthetik der Sakramente, `n Weisheit Gottes Weisheit der Welt, Bd. 2, hrsg. von W. Baier u.a., FS fr Kardinal J. Ratzinger, St. Ottilien, pp. 1109-1128; Idem, Jesu Weg unser Weg. Kleine mystagogische Christologie, Wrzburg, 1992. 68 A. Stock, Poetische Dogmatik. Christologie, Bd. 1: Namen, PaderbornMnchen-Wien-Zrich, 1995; Bd. 2: Schrift und Gesicht, 1996; Bd. 3: Leib und Leben, 1998; Bd. 4: Figuren, 2001. 69 Idem, ber die Idee einer poetischen Dogmatik, `n G. Larcher, Gott Bild. Gebrochen durch die Moderne?, Graz, 1997, pp. 118-128.

Traduceri

203

instituite. Dogmatica va avea de-a face [i `n viitor cu `nv\]\tura de credin]\; prin aceasta, ea se deosebe[te de Liturgic\, al c\rei obiect este credin]a sub specie celebrandi. ~n ce const\ atunci veriga de leg\tur\ dintre Teologia Dogmatic\ [i cea Liturgic\ [i ce sarcini comune pot fi formulate?

4. Teologia simbolic\ [i mistagogic\


~n lucrarea Spiritul liturghiei70, Cardinalul Joseph Ratzinger caracterizeaz\ teologia liturghiei ca Teologie simbolic\. Teologia liturghiei este `n mod deosebit teologie simbolic\, teologie a simbolului, care ne une[te cu ascunsul prezent71. Deoarece credin]a [i m\rturisirea nu cunosc alt limbaj dect cel al simbolului, fie `n sensul unei imagini, al semnului de recunoa[tere sau al tainelor liturgice72, Dogmatica poate s\ revendice pentru ea `ns\[i numele de teologie simbolic\, care aminte[te de Dionisie Areopagitul. Punctul de referin]\ al hermeneuticii ei despre credin]\ este simbolum fidei, `n care credin]a [i rug\ciunea, m\rturisirea [i liturghia nu pot fi desp\r]ite. ~n expunerea [i explicarea simbolismului [i pragmatismului credin]ei s-ar putea vedea leg\tura Liturgicii cu Dogmatica. Ambele au de a face cu credin]a cre[tin\, Dogmatica cu `nv\]\tura de credin]\, Liturgica cu credin]a s\rb\torit\ [i tr\it\ `n Liturghie. A `n]elege Dogmatica [i Liturgica drept teologie simbolic\ este posibil numai dac\ nu reducem teologia simbolic\ la ceea ce a fost denumit de la Reform\ `ncoace ca Simbolic\, respectiv Teologie simbolic\ (B. v. Sanden). Dimpotriv\, ar trebui ca aici s\ plec\m de la simbolic\ `n sensul primar al cuvntului, ca explicare a m\rturisirii de credin]\ (symbolum fidei)73 [i a simbolurilor liturgice.
Vezi, `n primul rnd, discu]iile dintre A. Gerhards (HerKorr 54, 2000, pp. 263268), Kl. Richter (ThRv 96, 2000, pp. 324-326) [i A. Schilson, Vom Geist der Liturgie, p. 88 [.u. O discu]ie am\nun]it\ a c\r]ii cardinalului Joseph Ratzinger va fi publicat\ de Schilson `n Arhiva liturgic\. 71 J. Kardinal Ratzinger, Der Geist der Liturgie, p. 53. 72 Semnifica]ia extins\ a no]iunii de simbol pentru teologie, `n primul rnd, [i liturgica tainelor a ar\tat-o K. Rahner `n contribu]ia sa clasic\ Teologia simbolului. Vezi Schriften zur Theologie, V, 51967, pp. 275-311. 73 W. Thnissen, Dogmatik als Symbolik? Eine theologisch-philosophische Skizze zur Frage nach ihrem Selbstverstverstndnis, `n Cath. (M) 51, 1997, pp. 201-228.
70

204

Teologie [i Via]\

Este cunoscut faptul c\ Euharistia nu este men]ionat\ `n m\rturisirea de credin]\. Datorit\ acestui fapt, symbolum fidei nu este incomplet, el este `ns\ de la `nceput parte a ini]ierii sacramentale constnd din Botez, Mirungere [i Euharistia de dup\ Botez, care ordine a sacramentelor de ini]iere74, `n Bisericile ortodoxe [i la ini]ierea celor adul]i din Biserica Romano-Catolic\, p\strat\ `n Biserica primar\, arat\ `n chip clar ceea ce leag\ Liturgica de Dogmatic\: simbolismul [i pragmatismul credin]ei `n m\rturisire [i sacrament. Unitatea lor ne `ndrept\]e[te s\ numim Dogmatica [i Liturgica dou\ discipline surori75. Pentru a putea motiva caracterul ei de teologie simbolic\, Liturgica are nevoie, avnd ca baz\ o antropologie a ceea ce se nume[te animal symbolicum sau homo festivus76, de o fenomenologie a rug\ciunii, cultului, s\rb\torii [i a Liturghiei, la care ar trebui luate `n considerare [i metodele [i afirma]iile teoriilor mai noi referitoare la [tiin]a religiei [i culturii (cum ar fi ritual studies, teoria memoriei culturale)77. Pe lng\ cercetarea liturgico-istoric\, precum [i cea a unei teologii liturgice, trebuie luat\ `n considerare `n cmpul misiunii liturgice [i estetica teologic\ a Liturghiei. Istoria `nv\]\turii
Cu privire la descompunerea extins\ a unit\]ii sacramentelor de ini]iere `n Biserica Romano-Catolic\, vezi R. Mener, Einfhrung in die Liturgiewissenschaft, pp. 61-64; 142-149. 75 Ibidem, p. 262. 76 ~n cadrul unei Liturgici generale la care trebuie s\ ]inem strns, spre deosebire de R. Mener, ar putea fi luat\ `n considerare solicitarea simbolico-teologic\ `ndrept\]it\ a unei `nv\]\turi generale despre sacramente. Privitor la semnifica]ia unei fenomenologii a s\rb\torii, s\rb\toririi [i cultului pentru Liturgic\, vezi A.A. Huling, Die kritische Funktion der Liturgiewissenschaft, pp. 297-301. Cu privire la noile dezvolt\ri ale `nv\]\turii generale despre sacramente, vezi A. Schilson, Sakramententheologie zwischen Bestandsaufnahme und Spurensuche. Eine Umschau, `n LJ 47, 1997, pp. 99-113. 77 R. Mener vorbe[te de orientarea spiritual\ [i cultural\ [tiin]ific\ a Liturghiei ca disciplin\ istorico-sistematic\. Vezi Idem, Einfhrung in die Liturgiewissenschaft, pp. 33, 30 [.u. Cu privire la semnifica]ia metodelor [i a estim\rilor teoriilor culturale [i [tiin]ifico-religioase pentru Liturgic\, vezi H. auf der Maur, Das Verhltnis einer zuknftigen Liturgiewissenschaft zur Religionswissenschaft, `n ALW 10, 1968, pp. 327-343; M.D. Stringer, Liturgy and Anthropology. The History of a Relationship, `n Worship 63, 1989, pp. 503-521; G. Brske, Die Liturgie als Ort des kulturellen Gedchtnisses. Anregungen fr ein Gesprach zwischen Kulturwissenschaften und Liturgiewissenschaft, `n LJ 51, 2001, pp. 151-171.
74

Traduceri

205

despre Sfnta Euharistie arat\ c\ o astfel de estetic\ teologic\ nu se poate `n]elege f\r\ explicarea problemei despre adev\r [i, de aceea, este necesar\ o cooperare strns\ cu Dogmatica78. Centrul credin]ei Bisericii m\rturisite liturgic `l formeaz\ celebrarea sacramentelor. Deoarece f\r\ ele nu exist\ o teologie a sacramentelor, aceasta ar trebui dezvoltat\ plecnd de la Liturghia sacramentelor [i a calit\]ii ei simbolico-pragmatice. Numai `ntr-o teologie a sacramentelor orientat\ concret spre o Liturghie a sacramentelor, `n care este luat `n considera]ie chipul credin]ei liturgice [i dogmatice, poate fi dep\[it\ disocierea descris\ dintre cult [i teologie79. Liturgica [i Dogmatica au de-a face cu taina mntuirii divine, a[a cum o m\rturisim `n simbolum fidei [i cum o celebr\m `n ac]iunile simbolice ale Liturghiei. De aceea lor le revine `n primul rnd o misiune mistagogic\. A-i da teologiei o func]ie mistagogic\ nu este ceva nou. Pe lng\ Odo Casel au f\cut acest lucru [i Romano Guardini, Alexander Schmemann, precum [i Karl Rahner [i dup\ el [i al]ii. Chiar dac\ `n teologia lui Karl Rahner Liturghia nu st\ chiar `n centrul teologiei, ar fi o imagine fals\ a noii sale mistagogii dac\ am vedea `n ea o introducere `ntr-o scufundare mistic\ eliberat\ de lume; chiar [i mistagogia lui Rahner este `n]eleas\ ca o introducere `n misterul divin al mntuirii, iar acest lucru `l arat\ `n primul rnd opera sa spiritual\. Probabil c\ o leg\tur\ mai strns\ dintre Dogmatic\ [i Liturgic\ ar putea contribui la dep\[irea divergen]ei, regretat\ adesea de la Conciliu `ncoace, dintre reflectarea credin]ei [i spiritualitate, dintre
Vezi J. Wohlmuth, berlegungen zu einer theologischen sthetik der Sakramente 79 Vezi W. Haunerland, Die Eucharistie, p. 17: Ceea ce regret\m pentru timpul de dinainte ast\zi este `nc\ un deziderat, o orientare mai puternic\ a teologiei sacramentelor c\tre o Liturghie sacramental\ concret\. Teologia mai nou\ a sacramentelor a luat `n serios calitatea simbolico-pragmatic\ a sacramentelor; astfel a fost scos `n eviden]\ [i reflectat caracterul sacramentelor ca ac]iuni mai cuprinz\toare [i mai comunicative (vezi contribu]ia programatic\ a lui P. Hnermann, Sakramente Figur des Lebens, `n Idem, R. Schaeffler, Ankunft Gottes und Handeln des Menschen. Thesen ber Kult und Sakrament, [QD 77], FreiburgBasel-Wien, 1977, pp. 51-87). Totu[i teologia sacramentelor, luate `n parte, este `nc\ prea pu]in orientat\ spre Liturghia lor concret\. Primele evalu\ri pozitive cu privire la aceasta se g\sesc la H. Vorgrimler, Sakramententheologie, Leitfaden Theologie, 17), Dsseldorf, 21992; E. Kunz, Eucharistie Ursprung von Kommunikation und Gemeinschaft, `n ThPh 58, 1983, pp. 321-345.
78

206

Teologie [i Via]\

teologia [tiin]ific\ [i spiritualitate80. ~n orice caz, o mistagogie a credin]ei cere o via]\ spiritual\, precum [i o practic\ liturgic\ corespunz\toare. Nu este de ajuns s\ cunoa[tem `ntr-o anumit\ m\sur\ Scriptura [i M\rturisirea de credin]\, trebuie s\ st\pnim tot att de bine [i limbajul credin]ei din Liturghie. Pentru a o `n]elege este necesar s\ mergem la [coala liturghiei81. Nu f\r\ motiv a fost numit\ Liturghia catehez\ a laicilor (R. Guardini) sau Didascalia Bisericii (Pius XII); cu toate acestea, Biserica `[i celebreaz\ prin ea credin]a. Desigur, Liturghia se opune oric\rei func]ionaliz\ri catehetice sau de alt\ natur\. Aici este valabil\ afirma]ia lui Guardini: Liturghia nu are nici un scop []. Ea nu este mijlocul folosit pentru a ajunge la un anumit efect, ci cel pu]in pn\ `ntr-un anumit grad este scop `n sine82. ~n sensul de participatio actuosa83 cerut de ultimul conciliu, la Liturghie poate participa numai cel care este familiarizat cu simbolismul [i pragmatismul ei. Dogmatica [i Liturgica depind de aceasta; trebuie `ns\, la rndul lor, s\ poarte `mpreun\ de grij\ ca liturghia Bisericii s\ fie tr\it\ ca o realitate vie a credin]ei. ~n leg\tur\ cu Dogmatica, Liturgica are, totodat\, o func]ie de orientare vis--vis de via]a liturgic\ a Bisericii. Sarcina Liturgicii nu este formarea practicii liturgice (Liturgica pastoral\ ca `nv\]\tur\ aplicat\), ci [i dezvoltarea principiilor [i criteriilor liturgico-teologice pentru configurarea real\ a Liturghiei. Aici Liturgica devine practic\, `n sensul de corect `n]eleas\84.
80 Declarat\ prima dat\ de H.U. von Balthasar, `n Der Geist der Theologie, `n Idem, Verbum Caro, Einsiedeln, 1960, pp. 159-171; Idem, Theologie und Heiligkeit, `n Ibidem, pp. 195-225. Cu privire la aceast\ problem\, vezi G. Greshake, Dogmatik und Spiritualitt, `n E. Schockenhoff, P. Walter (Hrsg.), Dogma und Glaube. Bausteine fr eine theologische Erkenntnislehre. FS fr Bischof W. Kasper, Mainz, 1993, pp. 235-252. 81 A. Jungmann, Liturgie als Schule des Glaubens, `n KatBl 82, 1957, pp. 551-559. 82 R. Guardini, Vom Geist der Liturgie, p. 58. 83 Vezi SC 14. 84 ~n loc de Liturgica practic\, R. Mener vorbe[te de Liturgica critic\ (Vezi Was ist systematische Liturgiewissenschaft?..., p. 262 [.u.) ~n tot cazul, denumirea propus\, liturgic\ estetic\, mi se pare pu]in fericit\, deoarece estetica este mai mult dect `nv\]\tura despre `n]elegere. Cu privire la func]ia critic\ a Liturgicii, vezi contribu]ia cu acela[i nume a lui A.A. Huling, `n M. Klckener, B. Kranemann, M.B. Merz, Christliche Identitt aus der Liturgie. Theologische und historische Studien zum Gottesdienst der Kirche, Mnster, 1997, pp. 284-301. O func]ie critic\ a Liturgicii a pretins A. Wintersig, desigur sub titlul gre[it `n]eles de Liturgic\

Traduceri

207

Printre misiunile de orientare a Liturgicii este [i critica formelor gre[ite ale aplic\rii practice [i a dezvolt\rilor gre[ite `n `n]elegerea sacramentelor, cnd din celebrarea Liturghiei Euharistiei se face o celebrare a pinii [i a vinului, `n amintirea lui Iisus din Nazaret, deoarece se `nl\tur\ realismul lor din cuvintele lui Hristos [i se aduce la acela[i nivel cu simbolismul natural al mnc\rii [i b\uturii comune, prin aceasta `ns\ confundndu-se semnul natural cu semnul sacramental; sau cnd Botezul este `n]eles din ce `n ce mai mult doar ca celebrare a binecuvnt\rii rituale `n loc de na[tere a unui copil85. Cu toate acestea, Liturghia `nseamn\ nu numai ritualul exterior, ci [i con]inutul interior care este legat indestructibil de credin]a Bisericii86. De aceea, Liturghia Bisericii are sens numai ca `mplinire a credin]ei, [i nu ca num\r ritual pentru eliberarea dorin]elor sim]uale subiective sau colective87. Cre[te tot mai mult suspiciunea ([i aceasta este `nt\rit\ de cercet\rile pastoral-sociologice) c\ cererea sacramentelor Bisericii, `n primul rnd a celor de ini]iere, corespunde din ce `n ce mai pu]in realit\]ii declarate de Biserica `ns\[i `n aceste ritualuri. Sacramentele ini]ierii nu sunt mai `nti ritualuri religioase pentru interpretarea religioas\ a punctelor de schimbare natural\ a vie]ii, ci semne (sacramenta) ale credin]ei88 [i ale leg\turii noastre
84

pastoral\ (veziA. A.Wintersig, Wintersig,Pastoralliturgik. Pastoralliturgik. Ein Ein Versuch Versuch ber ber Wesen, Weg, pastoral\ (vezi Einteilung und Abgrenzung einer seelsorgwissenschaftlichen Behandlung der Liturgie, `n JLW 4, 1924, pp. 153-167). Cu privire la conceptul lui Wintersig de Liturgic\ pastoral\, Vezi vezi B. Jeggle-Merz, Erneuerung aus dem Geist der Liturgie. Der Pastoralliturgiker Athanasius Wintersig, Mnster, 1998. Cu privire la discu]ia actual\ pentru orientarea istoric\, sistematic\ [i practic\ a Liturgicii, compar\ [i: A. Gerhards, O. Odenthal, Auf dem Weg zu einer Liturgiewissenschaft im Dialog. Thesen zur wissenschaftlichen Liturgie und Wissenschaft? Versuch einer Standortbestimmung im Kontext des Gesprchs zwischen Liturgiewissenschaft und Systematischer Theologie, `n LJ 51, 2001, pp. 90-118. 85 R. Mener g\se[te `n mod clar cuvinte critice la `n]elegerea Botezului ca s\rb\toare ritual\ de binecuvntare `n cadrul unei religiozit\]i a familiei (vezi Einfhrung in die Liturgiewissenschaft, p. 145 [.u.). 86 W. Haunerland, Die Sehnsucht nach Ritualen und der Anspruch der Liturgie, `n LS 50, 1999, pp. 282-287, aici p. 285. 87 Ibidem, p. 286. 88 Vezi Tertullian, De an., 1,4/CCL 2, 782, p. 28 [.u. Denumirea Botezului ca sacrament al credin]ei a fost folosit\ de Ambrozie [i Augustin, pn\ la scolastica latin\ (Vezi Toma de Aquino, STh II, q.66, a.1, ad1) [i a fost luat\ `n considerare de decretul de la Trient.

208

Teologie [i Via]\

cu Hristos89. Ini]ierea adul]ilor face clar faptul c\ la Botez este vorba de baza sacramental\ a identit\]ii cre[tine. Ca rena[tere spiritual\ (regeneratio spiritualis), Botezul fundamenteaz\ continuitatea unei vie]i noi90. Astfel, ini]ierea `n misterul pascal are ca scop o via]\ `n spiritul credin]ei (II Cor. 4, 14), care este marcat\ de acea dragoste extatic\ `ntrupat\ ce ne este d\ruit\ prin sacrificiul cel mai mare al lui Hristos. O astfel de mistic\ `n profunzime, o spiritualitate pentru unirea cu Dumnezeu, cu liturghia [i cu diaconia nu sunt antagonisme, ci `[i au miezul vie]ii acolo unde `l are [i Biserica lui Hristos sau, cel pu]in, ar trebui s\-l aib\.

5. ~ncheiere
Misterelor liturgice le revine o `nsemn\tate central\ `n calitatea lor simbolico-pragmatic\, nu numai pentru Dogmatic\, ci [i pentru `ntreaga teologie. Liturghia ap\r\ teologia de reducerea `n]elegerii credin]ei cre[tine, pe care Odo Casel a numit-o `ngustare `n partea ra]ional\ a m\rturisirii de credin]\91. Liturghia aminte[te teologiei de originea ei doxologic\92. ~n acela[i timp, evenimentul liturgic complex arat\ c\ adev\rul [i frumuse]ea credin]ei dep\[esc, `n cele din urm\, orice `n]elegere uman\ [i de aceea `n]elegerii credin]ei `i apar]ine, pe lng\ realitatea simbolic\, [i aspectul teologiei negative, al unei teologii negative nu numai `n cuvntarea ra]ional\ despre Dumnezeu, ci [i `n cadrul tuturor semnelor, imaginilor, al limbajului simbolic din Scriptur\, m\rturisire, Liturghie [i `nv\]\tur\93.
traducere din limba german\ de Conf. dr. Vasile CRISTESCU
89 Deoarece Botezul cre[tin este legat de o schimbare radical\ a statutului, putem vedea `n acesta un ritual de trecere (rite de passage), dar nu al na[terii [i copil\riei, ci al ini]ierii religioase. Cu privire la deosebire, vezi A. van Gennep, bergangsriten (rite de passage), Frankfurt/Main - New York, 1999, pp. 56-113. 90 W. Pannenberg, Systematische Theologie, Bd. 3, Gttingen 1993, p. 272 [.u. 91 O. Casel, Glaube, Gnosis und Mysterium, p. 271. 92 A. Gerthards, B. Osterholt-Kootz, Kommentar zur Standortbestimmung der Liturgiewissenschaft, `n LJ 42, 1992, pp. 122-138. 93 J. Hochstaffl, Negative Theologie. Ein Versuch zur Vermittlung eines patristischen Begriffs, Mnchen, 1976; Idem, Die negative Theologie des Dionysius vom Areopag und die wissende Unwissenheit des Nikolaus von Kues. Zur Grundlegung einer Theo-Logik, `n A. Schilson (Hrsg.), Gottes Weisheit im Mysterium. Vergessene Wege der Spiritualitt, Mainz, 1989, pp. 117-141; Idem, Apophatische Theologie, `n LThK 1, 31993, p. 847; Idem, Negative Theologie, `n LThK 7, 31998, pp. 723-725; H.U. von Balthasar, Theologik, Bd. 2: Wahrheit Gottes, Einsiedeln, 1985, pp. 80-113; A. Schilson, Negative Theologie der Liturgie? ber die liturgische Erfahrung der Verborgenheit des nahen Gottes, `n LJ 50, 2000, pp. 235-250; Idem, ber das Geheimnis des lebendigen Gottes in der Liturgie, `n LJ 51, 2001, pp. 8-17.