Introducere in teoria diferentiala a functiilor

Diferentiala si derivatele partiale ale unei functii de mai multe variabile reprezinta generalizare
derivatei din liceu, care se realiza pentru o functie de o singura variabila. Reamintim mai intai notiunile
din liceu. In anexa aveti tabelul cu formulele de la derivate si integrale.
Derivata unei functii de o singura variabila
Definitii (functie derivabila; derivata)
Fie I un interval, a I , si
: f I
o functie. Spunem ca f este derivabila in punctul a
daca exista si este finita limita:
( ) ( )
lim
x a
f x f a
x a

In aceste conditii, notam
( ) ( )
'( ) lim
x a
f x f a
f a
x a

si spunem ca aceasta este derivata lui f in

punctul a.
Obs. Efectuand schimbarea de variabila
x a t
, obtinem
0
( ) ( ) ( ) ( )
lim lim
x a t
f x f a f a t f a
x a t

+

, ceea
ce ofera un indiciu privind derivata unei functii de mai multe variabile.
Interpretare geometrica. Faptul ca o functie este derivabila intr-un punct inseamna ca exista tangenta
la grafic in acel punct, iar
'( ) ( ) f a tg
, unde

este unghiul pe care il face tangenta la grafic functiei

f in punctul
( , ( )) P a f a
cu axa Ox.
Exemple practice. In fizica, viteza este derivata traiectoriei, iar densitatea este derivata masei.
Derivatele partiale ale unei functii de mai multe variabile
Definitie. O mutime
2
A se numeste deschisa, daca impreuna cu orice punct al ei contine o
intreaga bila in jurul sau.
.
Obs. Multimile deschise sunt generalizarea intervalelor deschise din R.
Definitii. Fie A o multime deschisa,
: f A
, a A si
2
u . Spunem ca f este derivabila a pe
directia u daca exista si este finita limita:
0
( ) ( )
lim
t
f a tu f a
t

+

In aceste conditii, notam limita cu ( )
f
a
u

si o numim derivata lui f in punctul a pe directia u.

Obs. In particular, daca
1
(1, 0) u
si
2
(0,1) u
(adica versorii axelor), notam:
1
f f
u x

(derivata lui f in raport cu x)
si
2
f f
u y

(derivata lui f in raport cu y )
In aceste conditii, derivata functiei f este matricea derivatelor partiale
'
f f
f
x y
_

,

Obs. Se mai noteaza
'
f
f J
( iacobianul lui f , de la matematicianul Jacobi)

Obs. (cum citim derivatele partiale)

f
x

se citeste d rond f la d x sau d f la d x

Obs. (cum calculam derivatele partiale)
Mai exact:

adica derivata in raport cu x se calculeaza considerand y constant.
adica derivata in raport cu y se calculeaza considerand x constant.
Obs. (notatii alternative)
Uneori, in loc de
f
x

, notam f
x

sau
x
f
, respectiv, in loc
f
y

,
f
y

sau
y
f
.
Obs. (derivatele partiale ale functiilor de mai multe variabile)
Similar, se definesc derivatele partiale si pentru functii de mai multe variabile. Atunci cand calculam
derivata in raport cu o variabila, presupunem ca celelalte sunt constante.
Obs. (reguli de derivare)
Se poate arata ca regulile de calcul ale derivatelor raman valabile, adica:

( )
( ) ( )
0
0 0 0
0 0
0
, ,
, l i m
x x
f x y f x y f
x y
x x x

( )
( ) ( )
0
0 0 0
0 0
0
, ,
, l i m
y y
f x y f x y f
x y
y y y

Exemple.
Exemplul 1. Consideram functia
2 2 2
: , ( , ) 2
y
f f x y x y x e + + . Calculati
, , (1, 0), (1, 0)
f f f f
x y x y


,
'(1, 0) f
.
Solutie:

Explicit:
2 2
( ) ( ) ' 2 x x x
x

(derivarea lui
2
x ca in liceu)
( )
2 2 2 2
(2 ) 2 ( ) 2 ' 2 y x y x y x y
x x



(y se comporta ca o constanta si iese
in fata, iar x se deriveaza ca in liceu)
( ) 0
y
e
x

(derivata in raport cu x a unei expresii care nu contine x este 0,

deoarece consideram y constant).
(1, 0)
f
x

se calculeaza, inlocuind x=1 si y=0 in expresia lui

f
x

:
Pentru derivarea in raport cu y procedam la fel. De aceasta data, x este privit ca o constanta:
( ) f g f g
x x x

+ +

( )
f g
f g g f
x x x

+

( )
f
f
x x

2
f g
g f
f
x x
x g g

,
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) , u n d e :
g
f o g a f g a a f I R
x x



( ) ( ) ( ) ( )
2 2 2 2 2
2 2 2 2
y y
f
x y x e x y x e x y
x x x x x

+ + + + +

( )
2
1 , 0 2 1 2 0 2 0 2
f
x

+ +

( ) ( ) ( ) ( )
2 2 2 2
2 2 0 2 2 4
y y y y
f
x y x e x y x e x y e x y e
y y y y y

+ + + + + + +


0
(1, 0) 4 1 0 0 1 1
f
e
y

+ +

Asadar, ( ) '(1, 0) (1, 0) (1, 0) 2 1

f f
f
x y
_



,
(matrice cu o linie si doua coloane)
Exemplul 2. Fie
2 2
( , )
xy
f x y
x y

+
. Calculati
, , (1,1), (1,1)
f f f f
x y x y


si
'( , ) f x y
.
Solutie:
Calculam derivatele partial cu ajutorul derivatei raportului a doua functii
'
2
' ' f f g g f
g g
_

,
, care se
aplica exact ca in liceu, numai ca aici avem derivate partiale.

( ) ( ) ( )
2 2 2 2
2 2 3 2
2 2 2
2 2 2 2 2 2
( ) ( ) ( ) ( )
( ) 2 ( )
xy x y x y xy
f y x y x xy y yx
x x
x
x y x y x y

+ +
+

+ + +

( )
3 2
2
2 2
1 1 1
(1,1) 0
1 1
f
x

+

( ) ( ) ( )
2 2 2 2
2 2 3 2
2 2 2
2 2 2 2 2 2
( ) ( ) ( ) ( )
( ) 2 ( )
xy x y x y xy
f x x y y xy x xy y y
y
x y x y x y

+ +
+

+ + +

( )
3 2
2
2 2
1 1 1
(1,1) 0
1 1
f
y

+
Asadar,
( ) ( )
3 2 3 2
2 2
2 2 2 2
'( , )
f f y yx x xy
f x y
x y
x y x y
_
_




, + +
,
Obs. In acest caz, din simetria problemei, puteam obtine
f
y

inlocuind pe x cu y in
f
x

.
Exemplul 3. Fie ( )
3
: , ( , , )
z
f f x y z x z y +
. Calculati
, ,
f f f
x y z


.
Solutie. Cum f este data printr-un produs, aplicam regula de derivare a unui produs ( ) ' ' ' fg f g fg +
,
numai ca aici avem de-a face cu derivate partiale.
( )
( ) ( ) 1 ( ) 0
z z z z
f
x z y x z y y x z y
x x x

+ + + + +

( )
1 1
( ) ( ) 0 ( ) ( )
z z z z z
f
x z y x z y y x z z y x z z y
y y y


+ + + + + +

Obs. ( ) ( ) ( )
ln( ) ln( ) ln( ) 1
1
ln( )
z
z z y z y z y z
zy
y e e z y e z z y
y y y y y




(o putere se
calculeaza folosind formula
ln( ) v v u
u e si derivarea functiilor compuse)
( ) [ ] ( ) ( ) 1 ( ) ln 1 ( ) ln
z z z z z
f
x z y x z y y x z y y y x z y
z z z

+ + + + + + +

unde ( ) ( ) ( )
ln( ) ln( ) ln( )
ln( ) ln ln
z z y z y z y z
y e e z y e y y y
z z y



Generalizarea Iacobianului. Fie :
n m
f ,
1 2
( , ,..., )
m
f f f f
, unde
1 2
, ,..., :
n
m
f f f sunt
functii derivabile. Atunci, prin definitie,
f
este derivabila si iacobianul sau este o matrice
m n
, avand
pe linia i derivatele partiale (iacobianul ) functiei
i
f
:
1
2
...
m
f
f
f
f
J
J
J
J
_

,
sau, altfel spus,
1,..,
1,...,
i
f
i m j
j n
f
J
x

,
Exemplu.
3 2
: , ( , , ) ( , 2 ) f f x y z x y x yz + +
Avem
1 2
( , ) f f f
, unde
1
( , , ) f x y z x y +
si
2
( , , ) 2 f x y z x yz +
.
1 1 1
2 2 2
1 1 0
2
f
f f f
x y z
J
f f f z y
x y z
_

_




,


,
Derivarea functiilor compuse
Este generalizarea formulei din liceu. In acest caz, avand mai multe variabile, apar mai
multe componente care se aduna.
Avem
1 2
( , ), ( , ), ( , ) f x y f x y f x y
functii,
2
1 2
, , : f f f . Consideram functia compusa
1 2
( , ) ( ( , ), ( , )) g x y f f x y f x y
sau, mai simplu,
1 2
( , ) g f f f
si dorim sa calculam
g
x

si
g
y

.
Se poate arata ca:

1 2
1 2
f f g f f
x f x f x

+


1 2
1 2
f f g f f
y f y f y

+


Unde
1
f
f

si
2
f
f

sunt notatii mai simple pentru

1 2
( , )
f
f f
x

si
1 2
( , )
f
f f
y

.
Obs. In general se poate arata ca
f goh
, atunci
( )
f g h
J J h J
(inmultire de matrice)
Exemplul 1.
2
( , ) 2 f x y x y + ,
1
( , ) f x y x y +
,
2
( , ) f x y x y
,
1 2
( , ) g f f f
.
Avem
2
1 2 1 2
( , ) 2 f f f f f + , 2
f
x
x

,
2
f
y

,
1 1 2 2
1, 1, 1, 1
f f f f
x y x y



.
( )
2
1 2 1
1 1
2 2 2 2
f
f f f x y
f f

+ +

( )
2
1 2
2 2
2 2
f
f f
f f

+

Asadar:

1 2
1 2
(2 2 ) 1 2 1 2 2 2
f f g f f
x y x y
x f x f x

+ + + + +


1 2
1 2
(2 2 ) 2 2 ( 1) 2 2 2
f f g f f
x y x y
y f y f y

+ + + +

Obs. Puteam proceda si altfel: Calculam g
[ ]
2
2
1 2 1 2 1 2
( , ) 2 ( , ) ( , ) +2 ( , ) g f f f f f g x y f x y f x y +
2 2 2
( ) 2( ) 2 2 2 x y x y x y xy x y + + + + +
Si acum calculam
g
x

si
g
y

Derivate de ordin superior

Definitie. Fie
2
: f o functie care admite derivate partiale. Daca derivatele partiale sunt la
randul lor derivabile, notam:

2
2
f f
x x x
_

,


2
f f
x y x y
_

,

2
f f
y x y x
_

,

2
2
f f
y y y
_

,
Acestea sunt derivatele partiale de ordinul 2 ale functiei f.
Obs. (cum citim derivatele partiale de ordinul 2):

2
2
f
x

d 2 f la d x 2

2
f
x y

d 2 f la d x d y
Matricea formata din derivatele partiale de ordinul al doilea ale lui f se numeste hessianul lui f (sau
derivata de ordinul al doilea a lui f) si se noteaza
f
H
.
Obs. In acelasi mod putem defini derivate de ordin mai mare. De exemplu
3 2
2 2
f f
x y x y
_

,
Notatii alternative. Se mai noteaza
2
2 xx
f
f
x

si
2
xy
f
f
x y

.
Teorema. (Criteriul lui Schwarz)
Daca f are derivate partiale de ordinul 2 continue, atunci
2 2
f f
x y y x

(adica derivatele
partiale comuta). In particular, acest lucru se intampla pentru functiile elementare, care sunt indefinit
derivabile.
Exemplu.
Fie
2 3
: , ( , ) 2 f f x y x xy + . Calculati derivatele partiale de ordinul 2 ale lui f si
f
H
.
Solutie .
Derivatele partiale de ordinul intai sunt:
2
2
f
x y
x

si
2
f
x
y

Derivatele partiale de ordinul doi sunt:

2
2
2
( 2 ) 2
f f
x y x
x x x x
_
+


,

2
2
(2 ) 0
f f
x
y y y y
_



,

2 2
2
f f f
x y y x x y
_



,
(f este functie elementare, deci derivatele partiale
comuta; acest lucru se putea verifica si prin calcul direct)

2 2
2
2 2
2
2 2
( , )
2 0
f
f f
x x x y
H x y
f f
y x y
_

_





,


,
Aplicatie a derivatelor partiale. Punctele de extrem local ale unei functii.
Introducere. Ne reamintim teorema lui Fermat din liceu:
Daca
: f I
este o functie derivabila, I interval deschis, atunci punctele de extrem local ale lui f au
proprietatea ca
'( ) 0 f x
. In plus, daca f este de doua ori derivabila cu derivata continua, atunci, daca
''( ) 0 f x >
, x e punct de minim, iar daca
''( ) 0 f x <
, x e punct de maxim.
Pentru functii de mai multe variabile avem
'( ) ( )
f
f x J x
si
''( ) ( )
f
f x H x
, iar teorema se
generalizeaza in mod natural.
Teorema. Fie
n
A
o multime deschisa si
: f A
o functie de doua ori derivabila, cu derivatele
partiale de ordinul 2 continue. Daca x A este punct de extrem local, atunci
( ) 0
f
J x
(matricea
nula, adica toate derivatele partiale de ordinul 1 se anuleaza). In plus, fie
1 2
( ), ( ),..., ( )
n
x x x
minorii
principali ai lui
( )
f
H x
:
1) Daca
1 2
( ) 0, ( ) 0,..., ( ) 0
n
x x x > > >
, atunci x este punct de minim local (in acest caz
( )
f
H x
este o matrice pozitiv definita)
2) Daca
1 2 3 4
( ) 0, ( ) 0, ( ) 0, ( ) 0.... x x x x < > < >
atunci x este punct de maxim local.
(matrice negativ definita)
3) Daca x nu este punct de minim sau de maxim, atunci este punct sa.
Exemplu. Determinati punctele de extrem local ale functiei

2 2 2
: , ( , ) 3 2 4 5 f f x y x y xy x y + + + +
Solutie: 2 2
f
x y
x

si
6 4
f
y x
y

, deci
( ) ( , ) 2 2 6 4
f
f f
J x y x y y x
x y
_
+ +


,
Daca (x,y) este punct de extrem local, atunci
0
2 2 0
6 10
,
6 4 0 11 11
0
f
x y
x
x y
f
y x
y

+

' '

Asadar singurul punct critic al lui f (punct in care derivtele partiale se anuleaza), dar inca nu avem
garantia ca este punct de extrem local. Trebuie sa studiem matricea hessiana.

2
2
2
f
x

,
2
2
6
f
y

si
2
1
f
x y

, deci
2 2
2
2 2
2
2 1
( )
1 6
f
f f
x x y
H x
f f
y x y
_

_






,


,
Avem
1
2 0 >

2
2 1
2 6 ( 1) ( 1) 12 1 11 0
1 6

>

Asadar, matricea hesiana este pozitiv definita, deci punctul

6 10
,
11 11
_


,
este punct de minim local.

Diferentiala unei functii
Introducere. Presupunem ca avem o functie derivabila
: f I
. Notam '( )
df
f x
dx
, care se scrie
formal
'( ) df f x dx
sau
f
df dx
x

.
Definitie. O functie
: f A
este diferentiabila in punctul a A daca exista o aplicatie liniara si
continua
2
: T si o functie
2
: continua in 0, astfel incat:

( ) ( ) ( ) ( ) f x f a T x a x a x a + +
unde este o norma oarecare pe
2

.
Aplicatia T se noteaza cu
( ) df a
si se numeste diferentiala lui f in punctul a.
Notatii. Fie
2
1 2
, : pr pr proiectiile pe componente, adica
1
( , ) pr x y x
si
2
( , ) pr x y y
. Notam
mai simplu
1
pr dx
si
2
pr dy
. In plus, aceste notatii sunt justificate si de faptul ca dx este
diferentiala lui x si dy este diferentiala lui y.
Teorema. (cum arata diferentiala unei functii)
Daca f e diferentiabila in a , atunci f are derivate partiale in a si
( ) ( ) ( )
f f
df a a dx a dy
x y

+

Obs. Sau scriem mai simplu
f f
df dx dy
x y

+

Teorema. (criteriu de diferentiabilitate)

Daca f admite derivate partiale de ordinul intai, iar acestea sunt continue in punctul a, atunci f este
diferentiabila in a.
Exemplu. Fie
2 3
: , ( , ) 2 3 f f x y x xy + . Aratati ca f este diferentiabila in orice punct si calculati
df
,
(1, 0) df
si
(1, 0)(1, 2) df
.
Solutie.
Functia f este elementara, deci diferentiabila.
Avem
2
6 3
f
x y
x

si
3
f
x
y

.
Diferentiala este
(6 3 ) 3
f f
df dx dy x y dx xdy
x y

+ + +

.
De aici:
(1, 0) (6 1 3 0) 3 1 6 3 df dx dy dx dy + + +
Obs. Nu inlocuim x=1 si in dx !!! Diferentiala unei funtii constante este 0.
( ) (1, 0)(1, 2) 6 3 (1, 2) 6 (1, 2) 3 (1, 2) 6 1 3 2 12 df dx dy dx dy + + +
Obs. dx(1,2)=1 si dy(1,2)=2 ( proiectiile pe componente).
Relatia dintre diferentiala si derivata. Derivata (sau iacobianul) este matricea asociata diferentialei.

( )( ) ( )
f
df x a J x a
(pentru orice a vector coloana)
Aplicatie a diferentialei. Calculul erorilor.
Daca
f f
df dx dy
x y

+

, atunci eroarea de masurare a lui f este
f f
f x y
x y

+

, unde x
si
y
sunt eroarile de masurare ale lui x si y, iar
f
x

si
f
y

sunt modulele.
Exemplu. Aflati eroarea de masurare a densitatii unui cub omogen cu latura de aproximativ 1m si
greutatea de aproximativ un kg, stiind ca eroare de masurare a lungimii este de t 1mm, iar eroarea de
masurare cantarului este de t 1g.
2
1 m m m
d d dm dv dm dv
v v m v v v


_
+


,
Asadar
2 2
1 1 m m
d dm dv m v
v v v v
+
Dar
( )
2
3 2 2 1 3 3
( ) 3 ( ) 3 10 10 3 10 v l l l cm

si
1 m g
. Transform totul in g si
3
cm .
Asadar
3
3 3
2 6 12 6 9
1 1 10 1 1
1 3 10 3 0, 000001003 /
10 10 10 10
m
m v g cm
v v

+ + + .

Diferentiale de ordin superior.
Notam ...
n
dx dx dx dx
Sa vedem cine ar fi diferentiala de ordinul al doilea. Calculam formal:
2
( )
f f f f f f
d f d df d dx dy dx dy dx dx dy dy
x y x x y y x y
_ _ _
+ + + +


, , ,
2 2 2 2 2 2 2
2 2
2 2 2 2
2
f f f f f f f
dxdx dxdy dxdy dydy dx dxdy dy
x x y y x y x x y y

+ + + + +

Definitie. Diferentiala de ordinul al doilea se defineste astfel:

2 2 2
2 2 2
2 2
( ) 2
f f f
d f d df dx dxdy dy
x x y y

+ +

Diferentiala de ordinul a functiei f se defineste folosind binomul lui Newton:
( )
1
0
( ) ( )
n
n n
n n k k n k
n k n k
k
f
d f d d f dx dy f C dx dy
x y x y

_
+


,

unde
( )
!
! !
k
n
n
C
k n k

.
Exemplu. Fie
2 3
: , ( , ) 2 3 f f x y x xy + . Calculati
2
d f si
3
d f .
Solutie.
Am calculat deja
2
6 3
f
x y
x

,
3
f
x
y

. Avem:
( )
( )
( )
2
2
2
2 2
2
2
6 3 12
3 3
3 0
f f
x y x
x x x x
f f f
x
x y x y x y x
f f
x
y y y y
_
+


,
_



,
_



,
Deci
2 2 2
2 2 2 2
2 2
2 12 6
f f f
d f dx dxdy dy xdx dxdy
x x y y

+ + +

Analog,

3 3 3 3
3 0 3 1 2 2 2 3 3
3 3 3 3 3 2 2 3
f f f f
d f C dx C dx dy C dxdy C dx
x x y x y x

+ + +


3 3 3 3
3 2 2 3
3 2 2 3
3 3
f f f f
dx dx dy dxdy dx
x x y x y x

+ + +

....
unde
3 2
3 2
f f
x x x
_

,
,
3 2
2
f f
x y x x y
_

,
etc....