P. 1
Filiera laptelui 2013

Filiera laptelui 2013

|Views: 44|Likes:
Published by ionutz25

More info:

Published by: ionutz25 on Apr 19, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/12/2013

pdf

text

original

FILIERA LAPTELUI Laptele este un aliment complet si complex, caracterizat prin marea diversitate a componentelor sale: lipide, proteine

(dintre care cazeina prezinta importanta tehnologic pentru obtinerea branzeturilor), glucide (α si β lactoza, glucoza, fructoza), enzime, acizii organici (lactic, butiric si piruvic).
Accesul la material biologic performant Sisteme de crestere a vacilor

Programarea productiei de lapte

Alimentatia vacilor de lapte Reproductie si ameliorare

Institutii importante

Politicile sectorului public

Preproductie

Productie

Costurile de productie

PRERECOLTARE

Importanta laptelui Costuri postrecoltare
Distributie
POSTRECOLTARE

Obtinerea productiei de lapte Tratamentele primare
Prelucrare

Colectarea si transportul Comertul exterior

Prelucrarea

Piata laptelui Comertul intern Perisabilitatile si defectele

Ambalarea si depozitarea

Figura 6.1 - Componentele filierei laptelui

Pentru a studia filiera acestui produs alimentar este necesara o analiza care sa porneasca de la importanta laptelui, obtinerea acestuia în fermele de vaci de lapte, prelucrarea si transformarea lui în diverse produse lactate, comercializarea acestora etc. Studiul începe cu ferma de vaci de la care se obtine laptele. Modul cum sunt hranite animalele, sistemul de crestere, rasa, ereditatea, mulsul si intervalul dintre mulsuri, perioada de lactatie etc., influenteaza cantitativ si calitativ productia de lapte. Se urmareste, apoi, drumul laptelui spre centrele de prelucrare si toate tratamentele prin care pot fi prevenite pierderile acestui produs perisabil. Marketingul are o importanta deosebita în cadrul filierei laptelui, în care se regasesc agenti economici specializati în îndeplinirea anumitor operatiuni de distributie, promovare etc. Toate aceste componente ale filierei sunt transpuse sub forma unui cerc (figura nr.6.1), cele 19 componente fiind grupate în 4 faze: preproductie, productie, prelucrare si distributie. Etapele filierei laptelui Etapa pre-productiei În etapa pre-productiei, principalii operatori ai filierei sunt: crescatorii de animale, institutele de cercetare, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, procesatorii, distribuitorii, unitatile de creditare. Activitatile aferente acestei etape sunt: cercetarea pietei, cercetari asupra raselor de animale, creditarea, asigurarea cu resurse materiale etc. IMPORTANTA LAPTELUI Importanta laptelui în alimentatie Pentru a asigura alimentatia rationala optima, specialistii recomanda ratia zilnica cu urmatoarea structura: carne si produse de carne 4-8%; lapte si derivatele lui 10%; oua 3-4%; grasimi 12-17%; cereale si derivate ale lor 25-45%; legume si fructe 17-18%; zahar si produse zaharoase 7-8%; bauturi nealcoolice 2-3%. Dintre toate alimentele mentionate anterior, laptele este inclus în categoria produselor de maxima necesitate pentru asigurarea securitatii alimentare si sanatatii omului datorita compozitiei sale chimice, fiind alcatuit din elemente esentiale dezvoltarii organismului uman, marea lor majoritate neregasindu-se în nici un alt produs de origine animala. Ponderea însemnata a laptelui în ratia zilnica de consum alimentar, mai ales pentru o importanta categorie a populatiei – cu venituri reduse, este data de multitudinea substantelor hranitoare, nivelul ridicat de digestibilitate, usurinta pregatirii pentru masa si nu în ultimul rand de raportul favorabil pretvaloare nutritiva în comparatie cu alte alimente. Laptele si produsele lactate prezinta urmatoarele avantaje: asigura în alimentatia populatiei adulte un raport optim de calciu si fosfor (în mod normal, aceste elemente trebuie sa existe într-un raport de 1:1,5); valoarea nutritiva a unui litru de lapte, exprimata în calorii, reprezinta echivalentul caloric a 600 gr. de carne de vaca sau 400 de gr. de porc sau 125 gr. de paine, 8-9 oua, etc.; 250 ml de lapte aduc un aport de 100 de unitati de vitamina D cu rol în dezvoltarea si remodelarea oaselor; produsele derivate precum untul, branza de vaci si cascavalul reprezinta o sursa importanta de grasimi în care se dizolva vitaminele liposolubile A, D, E. Importanta laptelui în sistemul agroalimentar Sectorul produselor lactate este unul dintre cele mai importante din agricultura Romaniei. Valoarea laptelui în anul 2001 a avut o pondere de 40% în totalul productiei animale si 15% în valoarea productiei agricole (dublandu-se în ultimii 8 ani de la 7% în 1993, la 15% în 2001).

exista 1. Tabelul 6.Efectivele de vaci de lapte s-au stabilizat în perioada 2001-2009.Dinamica efectivelor de vaci de lapte.46 vaci de lapte.59 2. la exploatatiile mici.00 1.33 70.2 .46 capete de vaci pe explotatie. (Tabelul 6.1).28 17. 2001-2009 3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Efectiv matca Efectiv total Numarul mediu de vaci de lapte pe o exploatatie difera în functie de tipul acesteia. în care este concentrat un efectiv de 1. La nivel national. ponderea cea mai ridicata (83%) fiind detinuta de gospodariile cu 1–2 capete.74 0. Dimensiunea medie pe exploatatie este de 1.64 7. 9 luni 2512 1569 2467 1386 Sursa:MADR Figura 6.51 13. Media ponderata a acestor valori cu numarul de exploatatii pe tipuri de dimensiuni este de 1.50 0.46 1.00 38.1 Dinamica efectivelor de vaci de lapte. de la 1. în jurul valorii de 2500000 capete.12 217.43 0. la 217 capete. 2001-2010 UM Specificare Efectiv total din care: Efectiv matca mii cap mii cap 2001 2800 1746 2002 2878 1759 2003 2897 1757 2004 2801 1755 2005 2862 1812 2006 2934 1810 2007 2819 1732 2008 2684 1639 2009 2010.2 milioane exploatatii de vaci de lapte. Exploatatiile care detin peste 100 capete reprezinta doar 2.00 83. din care 1500000 capete efectiv matca (Tabelul 6. .20 10.87 0.7 milioane capete. Tabelul 6.27 3.31 Sursa: MAPDR Procesul de privatizare la nivelul fermelor de vaci de lapte a avut ca rezultat fragmentarea acestora.2 Numarul mediu de vaci de lapte Specificare Total 1-2 capete 3-5 capete 6-10 capete 11-15 capete 16-20 capete 21-30 capete 31-50 capete 51-100 capete >100 capete Numar capete vaci 1735979 1444366 173667 32415 12806 7727 7525 8624 10167 38682 % din total 100.2).23 Media cap/ferma 1.27 capete.23% din total si apartin în proportie de 84% fostului sector de stat.76 25. la cele mari.45 0.

sa devina optionale.6 0.000 Sursa: Buletin informativ.318 391.844. Comisia a propus ca unele masuri de interventie pe piata la unt.057 mil. alte aproximativ 3 milioane de tone neîndeplinind criteriile europene si fiind destinate doar autoconsumului.113.480 Olanda 11. Tabelul 6.3 Cotele de lapte în UE.709 639 Grecia 700. − eliminarea graduala a restrictiilor care limiteaza oferta.964.1 1.093 mil. − ajustarea masurilor si instrumentelor curente de sprijin a sectorului.2 .454.017 8. functie de conjunctura pietelor.455.POLITICILE SECTORULUI PUBLIC Romania produce doar aproximativ 1 milion de tone de lapte care intra în circuitul comercial.202 122.7 5.69 euro de la 1 iulie 2004 pana la 30 iunie 2005 − 20.3 este redata situatia cotelor de lapte în Uniunea Europeana. de sprijin pentru consumul direct de unt si lapte praf.692 11. cotele sa creasca gradual cu 1%.6 0.001.000 1. prevede pentru laptele integral valoarea ajutorului la 100 kg în valoare de: − 21. tone (36%) sunt destinate procesarii. tone . Astfel Regulamentul Consiliului 1255/1999 modificat de Regulamentul Consiliului 1787/2003. pentru a oferi sansa pregatirii sectorului pentru aceasta reforma radicala s-a propus ca. tone (64%) sunt destinate vanzarilor directe.930 6. MAPDR.3 1. În tabelul 6.797 23. Astfel.61 euro de la 1 iulie 2006 pana la 30 iunie 2007 − 18.347 4.093.500.216 vaci la o productie de 3700 kg lapte.513 699.188.626 887 Spania 6.043 3.365 FranTa 24. sa fie eliminate. Din aceasta cota 1. Sprijinul acordat de stat la nivelul UE orienteaza activitatea producatorilor de lapte.2 64.000 1.227 Polonia 8. adoptata deja de Consiliu. timp de cinci ani începand din 2009.074.15 euro de la 1 iulie 2007 Principalele elemente care vizeaza sectorul producerii si procesarii din cadrul filierei laptelui se refera la: − eliminarea cotelor din anul 2015 (asa cum a fost stabilit în cadrul MTR în 2003) deoarece acest instrument este depasit de evolutia pietelor si filozofia curenta a PAC.000 464.057.565 81. pentru principalele tari producatoare de lapte (tone) Din care: Livrari unitatii Vanzari procesatoare directe Belgia 331.017 Romania 3.16 euro de la 1 iulie 2005 pana la 30 iunie 2006 − 18. care sunt irelevante sau depasite în contextul economic actual.035.964. pe langa cresterea cu 2% a cotelor începand cu 1 aprile 2008. Statele membre Total % vanzarilor directe din total cota 3. calculat pentru 826.964 mil.0001 0.228 Danemarca 4. Romania are o cota de lapte negociata la 3.235. iar sprijinul pentru stocarea privata la unele branzeturi si pentru consumul direct de unt. iar 1. precum si utilizarea acestuia pentru patiserie si fabricarea înghetatei. 5/2004.

Asociatia Generala a Crescatorilor de taurine. ferme familiale. Padurilor si Dezvoltarii Rurale. societati comerciale. persoanele angajate temporar Transportul si Producatorii agricoli. familiile acestora. Agentia Nationala de Consultanta Agricola. Tabelul 6. procesatorii. institutii financiare. asociatii agricole. Puncte de Însamantari Artificiale Productia Gospodarii individuale. detailistii. cooperativele de aprovizionare. restaurantele. producatorii agricoli. firmele de depozitarea transport. detailistii. Asociatia Promovare Educationala a Laptelui . cooperativele de marketing Prelucrarea Producatorii agricoli. Oficiul pentru Protectia Consumatorilor. Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala. procesatorii (considerati integratori pentru producatorii agricoli).INSTITUTII IMPORTANTE Pe filiera laptelui intervin numerosi agenti economici. producatorii materiale agricoli. procesatorii. procesatorii. Agentia Nationala de Ameliorare si Reproductie Zootehnica.4 Agentii economici care actioneaza pe filiera laptelui FAZA AGENTII ECONOMICI / INSTITUTII Planificarea productiei Ministerul Agriculturii. Asociatia Prelucratorilor Romani din Industria Laptelui Distributia Angrosistii. cercetatorii Asigurarea cu resurse Comerciantii de resurse materiale. exportatorii Consumul Menajele. cooperativele de marketing. angrosistii. care îndeplinesc functiuni specifice (tabelul 6.4). Asociatia Crescatorilor de taurine Transilvania Obtinerea laptelui Producatorii agricoli. Asociatia Consumatorilor din Romania.

este o fundatie independenta non profit care se ocupa cu testarea calitatii laptelui . 3. de pe filiera producerii. Alianta pentru Promovarea Educationala a Laptelui s-a încadrat înca din 2003 într-un amplu program national pentru sustinerea dezvoltarii sistemului de lapte scolar în Romania. responsabila cu acreditarea laboratoarelor din cadrul fabricilor de procesare a laptelui. 6. − Departamentul de Administrare a Cotei de Lapte (DACL) din cadrul Agentiei Nationale pentru Ameliorare si Reproductie în Zootehnie (ANARZ). subordonata MAPDR. Organizatia interprofesionala pe produs. Obiectivul principal al asociatiei îl reprezinta desfasurarea de activitati profesionale. cu personalitate juridica. cu caracter profesional. A fost înfiintat în mai 2005. Asociatia Generala a Crescatorilor de Taurine din Romania (AGCTR). care apartine MAPDR. Asociatia Specialistilor din Industria Laptelui (ASIL).materie prima. Consiliul Laptelui si Produselor Lactate este nominalizat ca si consiliu pe produs aferent sectorului lapte. cu statut de asociaTie fara scop lucrativ. − Agentia Nationala de Consultanta Agricola. − Agentia Nationala Veterinara din Romania si Institutul pentru Igiena. Organizatii profesionale si asociatii din cadrul filierei laptelui 1. Scopul Consiliului este acela de a fi o platforma nationala în cadrul careia fermierii. Asociatia Patronala Romana din Industria Laptelui(APRIL). Organizatia interprofesionala pe produs se constituie prin asocierea organizatiilor profesionale fara scop lucrativ. ce este direct interesat informativ. Etapa de productie . organizatie ce reprezinta la nivel national interesele sectorului de procesare a laptelui. 5. ale agentilor economici care actioneaza în diferite faze ale filierei si de serviciile pe care acestea le presteaza. Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR). este persoana juridica de drept privat. Începand cu anul 2000.Performanta economica a filierei este determinata de eficienta activitatii organizatiilor institutionale. Asociatia pentru Promovarea Calitatii Laptelui (APCL). unele societati comerciale cu activitate în domeniul procesarii laptelui si produselor lactate au hotarat constituirea Asociatiei Patronale Romane din Industria Laptelui. în urma unificarii Organizatiei Patronale Romane din Industria Laptelui cu Asociatia Nationala a Procesatorilor de Lapte din Romania. Fundatia pentru Controlul Calitatii Laptelui (FCCL). ale organizatiilor profesionale si interprofesionale. prelucrarii. 2. de interes public. Organisme institutionale cu atributii pe filiera laptelui: − Ministerul Agriculturii. procesatorii si guvernul sa discute situatia curenta si problemele sectorului si sa elaboreze reglementari si acte normative specifice activitatii lor. dar a început sa functioneze în ianuarie 2006. tehnice si economice în interesul comun al tuturor membrilor. distributiei si comercializarii produselor. 4. are drept de decizie direct privind acest domeniu. care include si produsul lapte si derivate lactate. transportului. depozitarii.

implicit. asociatii agricole. Grija pentru igiena laptelui continua si dupa operatiunea de muls.600 6. Bucuresti. pretul laptelui. folosirea unui echipament de protectie (halat alb..spalarea ugerului cu apa calda si stergerea cu un prosop curat. . Tabelul 6. igiena vaselor si ambalajelor etc. societati comerciale. Agenda pentru industria laptelui Ed. Pentru a obtine o productie de calitate trebuie respectate o serie de reguli de igiena în timpul mulsului: . o importanta deosebita revine pastrarii igienei si respectarii normelor de executare a acestei operatiuni.000 51. bine spalate si dezinfectate. .7 Cantitatea de microorganisme din laptele recoltat manual si mecanic (germeni/ml) Mulgere mecanica Mulgere Întretinerea Spalarea cu Întretinerea corecta manuala neglijenta a masinii apa rece Spalarea cu apa Spalarea cu apa o calda (50 C) calda si detergent 21. reproductia si ameliorarea animalelor si obtinerea productiei de lapte.700 3. modul de strecurare. ferme familiale.în cazul mulsului mecanic.800 460.interzicerea furajarii animalelor în timpul mulsului. Modul în care se desfasoara mulsul determina calitatea si.recoltarea separata a primelor jeturi de lapte si interzicerea dirijarii acestora direct pe asternut. Patrascu.Tehnica. laptele fiind un mediu propice dezvoltarii microorganismelor. .700 Sursa: Chintescu.folosirea de aparate de muls curate si dezinfectate. .În aceasta faza a filierei principalii agenti economici sunt crescatorii de animale: gospodarii individuale. .folosirea vaselor emailate sau din aluminiu.. în faza de obtinere a productiei de lapte. aparatele de muls. . boneta).igiena personalului – spalarea pe maini. . OBTINEREA PRODUCTIEI DE LAPTE Din punct de vedere tehnologic. conductele si bazinele de lapte trebuie spalate si dezinfectate. . 1988 Numarul de microorganisme care se dezvolta în lapte este invers proportional cu gradul de igiena a mulsului. . G. C.masajul igienic al ugerului. iar principalele activitati sunt cresterea vacilor.mulsul trebuie sa se desfasoare într-un spatiu corespunzator din punct de vedere igienic. Importanta respectarii igienei mulsului este evidentiata în tabelele urmatoare care surprind cantitatea de microorganisme din lapte în functie de recoltarea mecanizata sau manuala si pe surse de infectie.

460 8.8 14. între anii 1997 – 2000. Incepand cu anul 2001 se remarca o usoara redresare atat a productiei medii.000-100.. cat si a productiei totale de lapte (tabelul 6. a avut loc un declin.834 26868 28197 25310 11.288 55. G.Tabelul 6. Agenda pentru industria laptelui Ed. crestere datorata sporirii accentuate a productiei medii (+62%).006 25. C.000-50.263 3.9 Dinamica productiilor medii si totale de lapte.133 3.444 24. cat si al productiei medii.688 3564 3653 3807 55.6 3..000 Bidonul în care se toarna 10 1.307 54875 53089 50570 28. în perioada de tranzitie au avut loc doua tendinte distincte în ceea ce priveste productia de lapte: astfel între anii 1989 – 1997 (cu exceptia anilor 1990 si 1992).000 Vasul de muls 1 10.068 9.000 Aerul 1 10 Mainile mulgatorului 1 1. 1988 Din punct de vedere economic. Tabelul 6.hectolitri în anul 2006.9).000 Pielea animalului 50 20.2 15.000 28.000 52.6 2010 9 luni 2595 33944 17433 - .334 58.970 21. 2001-2009 UM Specificare Productia medie de lapte Productia totala de lapte din care: .014 3. atat al productiei totale.000 laptele Sursa: Chintescu.000 7.000.761 55.017 25.937 27.Productie subventionata din productia totala l/cap mii hl mii hl mii hl % 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 3. Se constata o stabilizare a productiei de lapte în perioada analizata la valori cuprinse între un minim de 50 mil.629 5.Tehnica. Patrascu.0 19.510 3. aceasta a crescut constant (+25%). odata cu liberalizarea completa a preturilor si înlaturarea tuturor masurilor de sprijin pentru producatorul de lapte. Bucuresti.8 Infectarea laptelui cu microorganisme în timpul mulgerii (germeni/ml) Surse de infectie În conditii bune de mulgere În conditii proaste de mulgere Ugerul 100 50.500 11.Productie marfa .hectolitri în anul 2009 si un maxim de 58 mil.493 51.

procesatorii. TRATAMENTELE PRIMARE Aplicarea tratamentelor primare este deosebit de importanta pentru a evita deprecierile calitative ale laptelui. Operatiile desfasurate în aceasta etapa sunt: tratamentele primare.Sursa INS si MADR Etapa de prelucrare Principalii agenti economici care actioneaza în aceasta etapa a filierei sunt: producatorii agricoli. cooperativele de marketing. operatie care consta în tratamente termice si chimice : o . colectarea. ambalarea. detailistii. persoanele angajate temporar. gheata sau agent frigorific. familiile acestora. Pasterurizarea este importanta deoarece are rol bactericid fara a influenta valoarea nutritiva a laptelui. firmele de transport. depozitarea laptelui si produselor lactate. În timpul operatiei de racire. transportul. În primele doua ore dupa muls. Alte tratamente primare aplicate laptelui imediat dupa muls se refera la igienizarea acestuia. . laptele trebuie protejat antiseptic pentru o inactivarea microorganismelor. fiind necesara racirea laptelui la circa 4 C.Pasteurizare la cca 60 C în scopul distrugerii formelor vegetative ale microorganismelor. prelucrarea. laptele trebuie agitat din cand în cand pentru uniformizarea temperaturii si reducerea timpului în care se face racirea. angrosistii. dupa care pot sa apara deprecieri enzimatice cu modificari de gust si miros. prin folosirea de apa rece. Aceasta racire. fara continuarea altui tratament asigura stabilitate maxim 48 de ore.

industrializarii sau comercializarii. Utilajele pentru receptia si racirea laptelui în zona de colectare sunt: masuratorul cu flotor. ustensilele. Avand în vedere procentul covarsitor de 93% din productie obtinuta în sectorul privat. în mod deosebit cele bolnave.folosirea laptelui pentru alimentatia animalelor. transportul si distributia laptelui si produselor lactate. racitoarele cu placi si ghetariile. . datorita unor infectii la nivelul glandei mamare. bazinele de receptie. cantitatea de lapte ramasa dupa ce s-a acoperit necesarul pentru hranirea viteilor. aceste centre de colectare nu dispun de suficiente instalatii de racire a laptelui. mediul înconjurator: apa. Punctele de colectare preiau cantitatile de lapte de la producatorii individuali sau unitati asociate care predau cantitati relativ mici. aerul. Administrarea de perhidrol care. solul.- Sterilizare si fierbere – în cazul în care laptele se consuma în timp scurt. respectiv. instalatiile pentru racirea laptelui la ferme. Transportul laptelui de la centrele de colectare se face în vehicule termoizolate. O alta problema este cea financiara. se livreaza centrelor. a tubului digestiv. . punctelor de colectari sau direct unitatilor de prelucrare a laptelui. fara miros strain. Cantitatea de lapte predata delegatului din partea unitatii beneficiare este receptionata si preluata de aceasta sub aspect calitativ si cantitativ. colectarii. Ei mai au de ales între: . utilajele. Pentru unitatile agricole care au ferme specializate. Este un tratament aplicat de catre toate unitatile de obtinere a laptelui si toate gospodariile. microorganismele ajungand în lapte. principala problema pentru care nu se poate organiza un sistem eficient de colectare a laptelui o constituie loturile mici si neomogene care provin de la numerosi fermieri. îndeosebi mustele. în aceasta faza a filierei. laptele trebuie colectat de la numerosi producatori. prin punerea în libertate a unui atom de oxigen. În multe zone. autocisternele de colectare efectuand operatii de transport direct la fabrici. astfel încat acestia refuza aceasta forma de vanzare. dejectiile. laptele se livreaza "loco ferma". acoperite. Reteaua de colectare formata din puncte si centre de colectare este cea mai vulnerabila veriga din cadrul filierei laptelui. dezinfectate. COLECTAREA SI TRANSPORTUL Distribuirea laptelui în sistemul actual de organizare. întreprinderile de prelucrare neplatind la termen contravaloarea materiei prime catre producatorii agricoli.prelucrarea artizanala pentru obtinerea de smantana si branzeturi pe care le comercializeaza apoi tot pe piata taraneasca. curate. se opereaza cu cantitati mici ceea ce presupune costuri suplimentare legate de transport. bazinele pentru racirea bidoanelor cu lapte. Pentru a fi prelucrat. În cadrul fluxului laptelui de la producator la procesator. pardoselile insuficient curatate. potrivit prevederilor contractuale. a pielii. spalate. gandacii si furnicile. Sursele de contaminare a laptelui. inhiba organismele anaerobe. animalele. sunt: oamenii care lucreaza în sfera producerii. care furnizeaza lapte de calitati diferite. La acestea se mai adauga si costurile ridicate necesitate de colectarea. rozatoarele si insectele.

Plata la timp pentru laptele livrat este de o importanta cruciala pentru fermieri. se însamanteaza cu microflora în jet continuu. Din acest punct de vedere. Smantana are la baza procesul de smantanire la 40-45oC. Untul. Produsul este apt de consum dupa 12 ore. la obtinerea acestora se aplica patru reguli fundamentale: laptele sa fie maturat (acidifiat). Procesul tehnologic este asemanator obtinerii smantanii care apoi se bate. normalizarea sau omogenizarea laptelui prin adaugare de lapte smantanit pentru a-l aduce la o anumita concentratie în grasimi. Laptele de consum se obtine printr-o tehnologie simpla care consta în curatirea laptelui. se spala. va fi studiata în continuare ultima destinatie – prelucrarea. Drumul laptelui “crud” se bifurca spre diferite destinatii – consumul familial. folosirea de coagul (cheag). racire. Tehnologia are la baza procesul de uscare prin pulverizare sau în pelicula. zdrobirea coagulului pentru eliminarea zarei si consolidarea laptelui si maturarea branzei crude. igienizarea laptelui prin pasteurizare sau sterilizare. urmand preracirea si racirea. pentru ca astfel ei pot obtine fondurile necesare pentru a-si asigura existenta si pentru a plati input-urile necesare desfasurarii activitatii. pentru a prelungi perioada de consum a laptelui si pentru satisfacerea cererii pentru astfel de produse. Laptele praf se obtine prin eliminarea a 97% din apa. plastic. PRELUCRAREA Produsele din lapte se obtin prin prelucrarea acestuia. Tetra-Pac. piata taraneasca si fabricile specializate în prelucrarea laptelui. însamantare si maturare biochimica.000 de ani. este un produs lactat cu formele cele mai asimilabile ale structurilor chimice. de natura proteica. . produsul fiind repartizat în alveole sau pahare de plastic. cunoscut de peste 1. omogenizarea laptelui si ambalarea acestuia în recipienti de sticla. Iaurtul este un produs alimentar originar din Asia Mica si Peninsula Balcanica si contine toate elementele nutritive ale laptelui sub o forma usor asimilabila. Indiferent de natura branzeturilor. consumul tehnologic.Acestea fermenteaza la caldura timp de 3 ore. Datorita importantei produselor lactate pentru alimentatia oamenilor. produsele lactate se obtin conform operatiilor prezentate în continuare. se malaxeaza si se ambaleaza. dezvoltarea si modernizarea centrelor de colectare constituie o cerinta majora pentru dezvoltarea unui sector de lapte competitiv. în care se regasesc principalele valori nutritive ale laptelui. cu o valabilitate de 2 zile. Branzeturile sunt produse fermentate din lapte. prin centrifugare si filtrare. urmat de pasteurizare. Materia prima se trateaza termic la 95oC timp de 30 de minute. Din punct de vedere tehnologic.

de 2630755 mii lei.0% din productia de produse lactate proaspete (smantana si laptele acidulat). de asemenea.8%) si Nord-Est (19. conform datelor INS se înregistrau 361 unitati de procesare dintre care 117 de capacitate mare (peste 2000 tone/anual).2%). Excedentul brut în exploatare pentru întreprinderile de procesare a laptelui cumuleaza un cuantum la nivel national de 257216 mii lei care de asemenea apartine preponderent marilor înreprinderi (72. Laptele de consum s-a produs cu preponderenta în regiunile Centru (40. Evolutia cantitatii de branza obtinuta exclusiv din lapte de vaca (93.3%). Productia totala a exercitiului este.0%) si la branzeturi topite cu 3147 tone (-20. 165 de capacitate medie (între 500-2000 tone lapte anual) si 79 de mica capacitate (sub 500 tone lapte anual).7%). cea mai mare crestere.4%) si Nord-Est (21. Raportarea acestui indicator la numarul salariatilor evidentiaza media la nivel national în valoare de 152252 lei/persoana.3% din productia totala de branzeturi) s-a mentinut în aceeasi tendinta descendenta. pot fi considerate edificatoare nivelurile indicatorilor ce privesc cifra de afaceri si rezultatele exercitiului. Valoarea adaugata bruta în costul factorilor la nivel national pe total este de 558951 mii lei.8%). Productia de branzeturi a scazut. Pentru a se argumenta suficient aceste rezultate din cadrul filierei laptelui. Cele mai mari cantitati de lapte de vaca s-au colectat în regiunile Centru (30. în anul 2009 comparativ cu anul precedent. Nord-Vest (25.8%). în Romania la finele lunii iunie 2006.9%) în anul 2009 fata de anul precedent.7%) si Nord-Est (20.8%). în anul 2009 fata de anul 2008. Productia de lapte acidulat (iaurt. Prin raportarea valorii adaugate la 1000 lei cifra de afaceri a rezultat o valoare de 178 lei. Din punct de vedere institutional. iaurt de baut si altele) a crescut. cu 1293 tone (+14.77 %). Cele mai mari scaderi ale productiei în anul 2009 fata de anul 2008 s-au înregistrat la lapte praf cu 2027 tone (-33. din care cca 2/3 apartine întreprinderilor mari.2%). în anul 2009 comparativ cu anul 2008.Din punct de vedere economic.1%) si a fost urmata de productia de lapte de consum cu 25229 tone (+12.9%). cu 2792 tone (+1. structura înregistrata pentru aceste întreprinderi de procesare a laptelui reflecta o simplificare. Productia de smantana de consum s-a mentinut aproximativ egala cu cea obtinuta în anul 2008. la nivel national.7%). Centru si Sud-Muntenia detin peste 70. Din toate acestea rezulta faptul ca întreprinderile de procesare a laptelui se integreaza în filiera prin forme de intensitate diferentiate de însasi rezultatele obtinute. din care . de asemenea. În anul 2008. Productia de unt a avut. Regiunile Bucuresti-Ilfov. cu 1550 tone (-2. Branza s-a produs îndeosebi în regiunile Centru (27. cantitatea de lapte de vaca colectata de unitatile procesatoare de la exploatatii agricole si centre de colectare a scazut cu 59893 tone (-5. Conform cerintelor si înregistrarilor organisme competente evidentiaza un total de 264 unitati. Nord-Vest (22.

C. AMBALAREA SI DEPOZITAREA Laptele si produsele lactate. rezulta faptul ca în cadrul filierei produsului lapte si derivate lactate pentru agentii economici încadrati în sectorul de procesare se manifesta o puternica tendinta de concentrare.branzeturi . G. iar primele 20 de întreprinderi cumuleaza 45. . aceasta este de 3143 mii lei.12.iaurtul – recipienti de plastic. 1988 . În anul 2007.14 Conditii si perioade de depozitare a laptelui si a produselor lactate Produsul Conditii de depozitare Perioada de depozitare o Laptele de consum 4-8 C 2-3 zile Laptele praf Îndelungata o 4-8 C Iaurt Maxim 48 ore o 2-6 C Smantana 1-2 zile o 0-5 C 5-10 zile o -18 C 6-9 luni Unt o Branza 4-8 C Diferite perioade Sursa: Chintescu. 2/3 din cifra de afaceri (64.14.untul – ambalaje de staniol. Din cele prezentate.2009.laptele de consum . − 185 unitati autorizate pentru o perioada de tranzitie pana la 31. 1/3 din cifra totala de afaceri (36.70% din acest numar al salariatilor. . din totalul de 671 întreprinderi în care activeaza 17279 salariati. ambalaj de tip Tetra-pac si bidoane de 25 de litri pentru consumul colectiv (ex.78%). − 42 de unitati în conformitate cu cerintele structurale comunitare. autorizate sa receptioneze si sa proceseze lapte conform si neconform fara separare.69%). Tabelul 6.smantana – recipienti de plastic. “Agenda pentru industria laptelui” EdituraTehnica. .parafinarea. . În ceea ce priveste cifra de afaceri. iar primele 20 de asemenea întreprinderi detin cca. de aceea acestea se pastreaza în conditii controlate de refrigerare. astfel: .68% din acest total. primele 5 întreprinderi cumuleaza 18. odata obtinute.pungi de polietilena. conform tabelului 6. cutii de carton. se poate constata ca.spitale). Bucuresti..laptele praf – cutii metalice. ambalarea în folii din material plastic. Patrascu. Referitor la depozitare. se ambaleaza în diferite recipiente.conform unor cerinte si acreditari poate fi redata urmatoarea structura : − 35 de unitati autorizate pentru schimburi intracomunitare. pe durate diferite de timp. − 2 unitati în conformitate cu cerintele structurale comunitare autorizate sa receptioneze si sa proceseze lapte conform si neconform pe linii separate. laptele si produsele lactate sunt foarte perisabile. Se constata ca primele 5 întreprinderi din industria laptelui detin cca. .. pungi de polietilena.

de tipul de depozit. de umiditate etc. nerespectarii procesului de fabricatie si a igienei. În tabelul 6.. depozitare si manipulare unele modificari cantitative si calitative cunoscute sub denumirea de perisabilitati. tipul de autovehicul (frigorific sau nefrigorific). a uneltelor Gust de furaje Alimentatia animalelor cu ceapa sau usturoi Schimbarea hranei Gust sarat Laptele din ultima perioada a lactatiei sau Acest lapte se mulge separat colostral Gust acru. anotimp etc. Descompunerea componentelor laptelui Igienizare amar LAPTE PRAF Aglomerarea laptelui praf în bulgari Absorbtia umezelii Ambalaje ermetice Amblarea produsului ferit de Gust si miros de seu Oxidarea grasimii.perisabilitatea în timpul transportului variaza în functie de tipul produsului. Produsele lactate pot prezenta modificari ale proprietatilor organoleptice si fizico-chimice. datorate calitatii necorespunzatoare a materiei prime. numite defecte.15 Defectele laptelui si ale produselor lactate Defectul Cauzele aparitiei Masuri de prevenire LAPTE Lapte murdar Conditii neigienice de recoltare Curatirea grajdului.PERISABILITATILE SI DEFECTELE Laptele si produsele lactate sufera în timpul operatiunilor de transport. de durata depozitarii.cresterile si descresterile în greutate la diferite sortimente de branzeturi care variaza în functie de sortiment. tipul de ambalaj. Oricat de bine s-ar efectua transportul. Acestea se refera la: . . actiunea luminii lumina si de aer IAURTUL Separare de zer Suprafermentare Respectarea duratei fermentarii Gust amar Lapte necorespunzator Sortarea laptelui SMANTANA . felul transportului. de gradul de maturare al branzeturilor. au loc anumite pierderi de produs.15 sunt surprinse cateva dintre defectele produselor lactate: Tabelul 6.

C. Pregatirea corecta a branzeturilor înainte de parafinare. Depozitarea în încaperi infectate cu mucegai Actiunea lipazei din lapte. Se opreste învartirea putineiului imediat dupa formarea bobului mic de unt. . nearomat Gust de vechi Gust acru Gust amar Nerespectarea maturarii Supramaturare Continut redus de grasime UNT Lapte provenind de la vite tratate cu antibiotice. Folosirea cheagului în cantitatea necesara Untul cedeaza apa Mucegai sub parafina Gust ranced Gust amar Sursa: Chintescu. Activitatile identificate în aceasta faza a filierei sunt: achizitionarea laptelui procesat si a produselor lactate de la procesatori. detailistii.Prea fluida Gust acru Aspect stratificat Gust fad. “Agenda pentru industria laptelui” EdituraTehnica. Patrascu. Depozitarea în încaperi igienice. putrezite. Laptele la sfarsitul perioadei de lactatie Umplerea excesiva a putineiului BRANZETURI Infectarea cojii cu mucegai înainte de parafinare. vanzarea catre consumatorii finali individuali sau colectivi a laptelui si produselor lactate si cercetarea pietei de desfacere si a celei de aprovizionare în vederea identificarii preferintelor consumatorilor si. angrosistii... Bucuresti. unt prea puternic spalat Influenta nutretului-frunze de sfecla Smantana maturata prea intens Hranirea vitelor cu nutreturi înghetate. a celor mai bune posibilitati de achizitionare a laptelui. 1988 Etapa de distributie Agentii economici identificati în aceasta faza a filierei sunt întreprinderile de industrie alimentara care detin magazine proprii de desfacere. respectiv. Se evita prelucrarea acestui lapte. G. mai ales la sfarsitul perioadei de lactatie Cantitate prea mare de cheag Respectarea temperaturii si a duratei de maturare Reducerea cantitatii de cultura Normalizarea smantanii Se receptioneaza laptele numai dupa 5 zile de la tratarea cu medicamente Aerarea smantanii Respectarea maturarii Sortarea cu atentie a laptelui Umplerea putineiului la capacitate normala.

ambalare. fata de canalul anterior. Producatorul care comercializeaza o cantitate de lapte peste cota individuala de lapte pentru vanzari directe detinuta. Sistemele de valorificare a produselor lactate includ o serie de operatii cum sunt: transport. .zilnic si ori de cate ori este nevoie sa se procedeze la spalarea frigiderelor de resturi alimentare. Igiena în unitatile de comercializare a laptelui si produselor lactate este foarte importanta pentru a oferi consumatorilor preparate fara modificari de natura organoleptica. . producator – consumator. producatorii nu-si pot vinde laptele pe piata. importuri. a peretilor si pardoselilor cu detergenti si la clatirea cu apa rece. . obligatiile si responsabilitatile detinatorilor exploatatiilor agricole si a celor implicati în sistemul de administrare a cotelor de lapte.- COMERTUL INTERN Destinatiile productiei de lapte sunt urmatoarele: autoconsum. procesare. încarcare/descarcare. intervine un agent economic intermediar – angrosistul. plateste taxa pentru cantitatea de lapte comercializata. supermarket-uri si hypermarket-uri 3. se asigura controlul cantitativ al celor care participa la aprovizionarea pietei laptelui si a produselor lactate. care desfasoara operatii logistice de transport. modul de alocare si reconstituire a rezervei nationale de lapte. instalatii de conditionare si pastrare. producator – detailist – consumator. ambalare. reprezentat de vanzarile directe. În lipsa unei cote alocate. Canalele de distributie prin care laptele si produsele lactate ajung la consumator sunt: 1. ambalare. sau cu ambalaje goale. pisici) în incinta magazinului. legume etc. în limita cantitatilor de referinta disponibile. Prin normele aprobate. în care. aceste întreprinderi dispun de puncte de desfacere si de baza logistica bine organizata – camioane.laptele si produsele din lapte sa nu fie pastrate la un loc cu alte produse din carne. Pentru o buna desfasurare a activitatii. Pentru aceasta. . Metodologia aprobata de Guvern stabileste.. asigurarea de informatii despre piata etc. vanzari directe pe piata. Cota de lapte reprezinta dreptul producatorilor de lapte de vaca de a-si vinde productia pe piata. depozitare.personalul care desface aceste produse sa poarte echipament sanitar de protectie. achizitile de la alti intermediari.unitatile sa fie dotate cu frigidere pentru pastrarea produselor pana la vanzare. achizitiile de la întreprinderile de prelucrare a laptelui. . trebuie respectate urmatoarele conditii obligatorii: . Începand cu data de 1 aprilie 2007. depozitare. conditionare. comercializarea laptelui. precum si cel care nu detine cota individuala de lapte. pe piata taraneasca 2.se interzice intrarea animalelor (caini. peste. se face numai de catre detinatorii de cota. consum tehnologic. reprezentat de reteaua magazinelor cu amanuntul: magazine de dimenisuni mici. Aceasta cota se refera doar la livrarile catre unitatile de procesare si la vanzarile directe si nu include autoconsumul. birotica etc. dispozitive de încarcare/descarcare. totodata. producator – angrosist – detailist – consumator. respectiv livrarea sau vanzarea directa a laptelui si a produselor lactate. fizico-chimica sau microbiologica.periodic sa se execute operatii de dezinfectie si deratizare. . Sursele de aprovizionare sunt achizitiile directe de la producatorii de lapte. conform metodologiei acordarii cotelor de lapte.

prin care se asigura siguranta platilor pentru micii producatori. forme de desfacere în care creste disponibilitatea produselor de calitate. − un risc major este acela ca agentii economici încadrati în aceasta filiera nu reusesc sa satisfaca cerintele si standardele de calitate mereu crescande de-a lungul filierei. racirea laptelui. − consumuri mari pentru productia de lapte s-au semnalat în special în marile centre urbane. exista: . . cu respectarea unor conditii care vizeaza asigurarea igienei în adaposturile de animale.piata taraneasca. pentru activitatile de achizitionare si vanzare a produselor se înregistreaza niveluri de eficienta ridicate. influenteaza negativ realizarea profiturilor pentru toti operatorii din cadrul filierei. unde oferta este formata dintr-o gama larga de produse disponibile. Referitor la vanzarea laptelui si produselor lactate de catre producatorii individuali. precum si prin livrarea laptelui de la fermele de vaci pe care le poseda marile firme (acestea avand rolul de a regulariza aprovizionarea). − agentii economici existenti pe piata marilor centre urbane se gasesc într-o permanenta concurenta directa si indirecta (cu referire atat la lapte cat si la numeroasele sale derivate). exista un nivel superior al standardelor de servicii. precum si respectarea conditiilor de igiena personala. − organizarea aprovizionarii cu lapte a consumatorilor se poate face direct de la producatori. creste disponibilitatea în aprovizionarea cu asemenea produse lactate de catre o parte din micile magazine. Producatorii vor vira direct Agentiei de Plati si Interventie în Agricultura contributia pentru depasirea cote individuale de lapte pentru vanzari directe. care sunt departate teritorial de zonele de productie. igiena corporala a animalului. legislatia nationala precizeaza ca acestia pot valorifica din productia animalelor proprietate personala laptele.Daca la sfarsitul anului de cota rezulta depasirea cotei nationale de lapte. costuri mici ale facilitatilor de piata. smantana.magazinele mici. preturile fiind. .supermarketuri si hypermarket-uri. prin centrele de livrare a laptelui din localitatile urbane. PIATA LAPTELUI Cele mai importante caracteristici ale cererii si consumului în cadrul filierei laptelui si produselor derivate pot fi delimitate prin cunoasterea urmatoarelor elemente specifice filierei: − oferta productiei de lapte pentru consum în stare proaspata si supus prelucrarii este dispersata teritorial si calitativ neuniforma. producatorii care au depasit cota individuala de lapte pentru livrari si/sau vanzari directe sunt obligati sa plateasca o taxa stabilita anual de Comisia Europeana. . − solicitarea unei cereri uniforme de produse lactate din partea consumatorilor pentru întreaga perioada a anului. − livrarea laptelui catre consumatori în marile centre urbane face necesara acumularea unor mari cantitati de lapte de catre agentii economici specializati. Spatiile de vanzare a laptelui si produselor lactate difera în functie de canalul de distributie. Astfel. branza proaspata de vaci. în general mai ridicate decat în cazul pietei taranesti sau al hypermarket-ului. crearea unei disponibilitati de preturi scazute la anumite produse pentru consumatorii cu venituri scazute. − persistenta autoconsumului de lapte la un nivel ridicat. branzeturile sarate si untul. igiena mulsului. alaturi de exigentele privind cantitatea laptelui si a derivatelor sale.

16 Productia si consumul de lapte pe locuitor în Romania UM 2002 Litri lapte/locuitor 253. daca în anul 2002 se înregistrau 253. în ultimii ani este semnalat un maxim al întregii perioade de 299. iar în anul 2007 de 252. Totodata.0 109. 2008 Indicatori 2003 265.09 238. În acest cadru. Consumul de lapte si produse lactate în echivalent lapte era de 252 litri/locuitor. pentru perioada 2002-2007. 2007. consumul de lapte a înregistrat cea mai importanta crestere (41%).30 246. consumul de branzeturi si smantana a înregistrat o crestere de 11. Tabelul 6.2 139. însa. nivelurile relative maxime fiind de asemenea semnalate în ultimii ani (se iau în discutie anii 2006 si 2007 cand.39 2007 283.69 82.2001.7 2006 299.58 89.17 În ceea ce priveste productia de lapte pe locuitor. aceasta a crescut.3 110. Prin comparatia fata de anul 2002. În ceea ce priveste branza telemea de oaie aceasta înregistreaza o crestere mult mai însemnata.05 252. Prin comparatia fata de anul 2002. Prezentarea acestor preturi în tabelul 6.8 117.68 2004 276. În acelasi timp. în perioada 1989 .98 productia/loc.6 114.11 86. indicele de crestere a consumului de lapte fiind de 117%.0 2002 lapte /locuitor %fata de 84. filiera laptelui si derivatelor lactate impune cunoasterea nivelului preturilor la lapte livrate prin achizitie sau pe piata agroalimentara.2 litri/locuitor. în perioada 2002-2007. exprimat în litri/locuitor.Consumul de lapte.13 %).55 2005 280. în sensul scaderii permanente a consumului de lapte procesat în favoarea cresterii consumului de lapte neprocesat.0 2002 Litri lapte/locuitor 215.7 %). cresterea productiei este mai mare decat cea a consumului (cu +6.01 225.3 litri/locuitor în anul 2006. iar în ultimul an al perioadei analizate. în anul 2007. este într-o continua crestere. astfel. structura consumului de lapte si produse lactate a cunoscut modificari. fata de anul 2002.2 ori. respectiv de 2.17 pentru perioada 2002-2007 poate evidentia urmatoarele probleme: .9 111.79 299.0 litri lapte.5 litri/locuitor. consumul tuturor ceilalti ani înregistreaza suplimentari care în valori relative sunt între +4.7 105. indicii înregistreaza aceeasi tendinta de crestere. în Romania. se înregistreaza depasiri de +18. Numai în anul 2005. La produsul lapte s-a înregistrat o crestere de 4.0 Productia de %fata de anul lapte/ locuitor 100.30 % si respectiv +12.65 84.3 118.41 % si -10. se constata o depreciere calitativa a acestuia. Consumul de lapte.05 %). iar în ceilalti ani din perioada analizata nivelul de crestere al productiei fata de consum este în inferioritate (între -17.65 % în anul 2003 si +39. iar branza telemea de vaca cunoaste crestere de aproximativ 12 %.0 %fata de anul Consumul de 100. Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei. Cresterea a continuat si în perioada 2002-2007. este de 1048000 hl. Se poate face cunoscut faptul ca maximul acestui trend de crestere este în anul 2005.8 litri/locuitor. cand nivelul consumului este de 299.16 % în anul 2005. Pentru fiecare din anii perioadei analizate s-a efectuat o comparatie între consumul si productia de lapte pe locuitor de unde a reiesit faptul ca ritmul de crestere al consumului depaseste pentru majoritatea anilor pe cel al productiei.0 104. INS. un nivel de 283.16 106. Comparativ cu alte produse alimentare.4 %.11 %.5 112.

58 1. 49%.75 159. în special cele referitoare la cursul valutar. de asemnea.17 Dinamica preturilor la produsul lapte în Romania 2003 0. în perioada 2000-2008 . fluctuatiile productiei de lapte.14 1.5 % pentru lapte de vaca si bivolita si +41.48 Pretul mediu de branza din lapte de oaie vandut % 100.18 120. cu o pondere de 25%.0 si capra Lei/litru 0. din anul 2006 în anul 2008. Daca.18 Importurile de lapte si produse lactate ale Romaniei. Tabelul 6.83 Specificare UM 2002 Lei/litru 0. 2008 COMERTUL EXTERIOR Principalii factori care au influentat importul si exportul de lapte si produse lactate sunt: schimbarile petrecute în relatiile comerciale în perioada de pre-aderare a Romaniei la Uniunea Europeana.57 160. INS. modificarile frecvente de politica comerciala. nivelurile procentuale ajung în anul 2007 la + 59. În valoarea totala a importurilor. de aproape 30 de ori. condensat Unt Branza Frisca Zer Iaurt Total importuri lapte si produse lactate Sursa: FAOSTAT 2000 9740 5968 4128 566 680 1739 22821 2001 2002 2003 10962 7370 8305 1696 1798 1060 31191 2004 2005 2006 11056 14829 19605 2530 5323 3307 56650 2007 48348 27248 77360 4574 10093 9845 177468 2008 61460 37186 121706 6474 8099 11390 246315 10189 11150 5257 5160 4381 5897 796 1214 852 1107 1470 790 22945 25318 7963 8968 6592 10375 11039 14973 2026 2073 2834 3457 1129 964 31583 40810 . Tabelul 6. schimbarile de politica macroeconomica.49 152.04 9.79 151. Importurile de lapte si produse lactate au crescut în perioada 2000-2008 de 10 ori.99 116.58 1. ritmul de crestere a importurilor era de 21%.20 10.mii USD Specificare Lapte proaspat.47 1. De altfel.64 136. pretul exprimat valoric este cu +0.62 131.53 2006 0.69 149.0 piata agroalimentara Lei/litru 6. La lapte dulce de vaca. Pentru piata agroalimentara ritmul anual de crestere este.20 172.55 0. înainte de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana.5 1.67 142.17 % la lapte de oaie si capra.67 164.84 120.- pretul mediu de achizitie de la principalele specii încadreaza un nivel valoric anual în continua crestre.17 1.85 Pretul mediu de achizitie la lapte de oaie % 100.11 130.95 lei în anul 2007. cu mult mai mare decat pentru pretul mediu de achizitie al laptelui.91 1. branza detine ponderea cea mai ridicata.0 pe piata agroalimentara Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei. praf. ritmul de crestere a importurilor a fost de 111%.56 119.66 2007 0.70 173.88 1. Fata de nivelul anului 2002.51 lei mai mult în anul 2002 si cu +0.98 Pretul mediu la lapte dulce de vaca vandut pe % 100.47 Pretul mediu de achizitie la lapte de % 100.11 130. nivelul acestor preturi la lapte pe piata agroalimentara sunt mult amplificate.75 8.07 125.40 7. urmata de lapte.46 11.17 1.08 2005 0. branza este produsul care a cunoscut cea mai mare crestere a importurilor.20 141.0 vaca si bivolita Lei/litru 0.35 137.98 2004 0.

în perioada 2000-2008 .mii USD Specificare Lapte proaspat.Exporturile de lapte si produse lactate ale Romaniei au crescut în perioada 2000-2008 de 4 ori. praf. frisca si zerul sunt produse cu evolutii oscilante ca valoare a exporturilor. 2000-2008 (1000 USD) 250000 200000 150000 100000 50000 0 -50000 -100000 -150000 -200000 -250000 Total exporturi Total importuri Soldul balantei comerciale 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Sursa: FAOSTAT . Laptele este produsul cu ponderea cea mai ridicata în valoarea totala a exporturilor.19 Exporturile de lapte si produse lactate ale Romaniei. 67%. Tabelul 6. condensat Unt Branza Frisca Zer Iaurt Total exporturi lapte si produse lactate 2000 1286 161 5745 6 0 3 7201 2001 1818 41 5982 4 0 92 7937 2002 438 3 7752 4 0 226 8423 2003 2004 2005 4910 451 14848 4 22 129 20364 2006 1959 832 15595 2 399 1329 20116 2007 18727 481 3475 15 173 2094 24965 2008 20174 684 6254 55 12 2817 29996 252 2200 9 385 9702 13609 11 24 0 0 33 10 10007 16228 Exporturile si importurile de lapte si produse lactate. Untul.

Indicele de crestere a importurilor este mai mare decat cel al exporturilor: 434%. atat importurile. Costuri reduse de obtinere a productiei de lapte. materiale.000. amortizare. Deficiente majore cu privire la calitatea laptelui si a produselor lactate provenite de la unele categorii de agenti economici. Materia prima. Preponderenta capitalului privat motiveaza desfasurarea unor activitati profitabile de obtinere a productiei de lapte. în perioada postaderare la UE. salarii. amortizare. în ritmuri mai accelerate în ultima parte a perioadei analizate: 2007-2008. imprima acest fenomen de sezonalitate majoritatii firmelor din cadrul filierei (cu referire speciala asupra celor de procesare). . Puncte slabe Dependenta de producatorii particulari de lapte. carburanti. substante. astfel: − tratamente – utilitati. salarii. materiale.Privite comparativ. ustensile. recipiente. respectiv 149%. Gama variata de produse oferite consumatorilor. − ambalare – costul ambalajului. Cresterea productiei de lapte procesat si produse lactate. Lipsa ofertei concentrate de lapte. utilitati. care variaza cantitativ de la un anotimp la altul. − costurile comercializarii. la preturi competitive si fara taxe vamale. − cercetarea pietei – studii de piata etc. Oportunitati Piata potentiala mare de aproximativ 20. − colectare si transport – ustensile. inclusiv produse lactate ecologice si traditionale. asigurari. COSTURILE POST-RECOLTARE Costurile postrecoltare se înregistreaza pe categorii de operatiuni.000 persoane. − prelucrare – utilitati. Nivelul ridicat al autoconsumului (40% din consumul total de lapte). amortizare. cat si exporturile de lapte si produse lactate au crescut în perioada 2000-2008. − depozitare – salarii. ceea ce înseamna ca Romania a fost o piata favorabila desfacerii produselor lactate provenind din UE. Analiza SWOT pe filiera laptelui Puncte tari Introducerea sistemului de asigurare a calitatii laptelui. laptele.

Proiecte finantate de Uniunea Europeana pentru dezvoltarea zonelor rurale. Orientarea consumului populatiei catre produse naturale. inclusiv facilitarea accesului pe piete. bogate în minerale. Orientarea producatorilor agricoli catre organizarea în cooperative. sanatoase. Bibliografie . favorizeaza consumul de lapte si produse lactate.Cota de lapte negociata de România cu Uniunea Europeana. Dobânzile ridicate si perioadele de gratie reduse pentru creditele investitionale. Penetrarea masiva a importurilor de produse lactate de calitate. pe piata româneasca. Amenintari Costul în crestere al materiei prime. Lipsa unor mecanisme de încurajare a cooperarii între producatori pe filiera laptelui. Lipsa informatiilor de piata pentru producatorii de lapte. Patrunderea pe noi piete mai ales în situatia postaderarii. Acceptarea unui nivel precar de calitate la lapte si produse lactate poate submina eforturile sectorului de a ridica standardele productiei de lapte.

Ghid practic de control al calitatii laptelui si produselor Lactate. Bucuresti .Piata laptelui in Romania . Manole V.infolapte.tetrapak.Alimentatia si sanatatea.E.Agricultural Situation and Perspectives in the CCEC : Romania .ro . Manole V. Bucuresti . Zahiu L..Management.com/romania www. Targoviste . Mirton..Acordul de Aderare a Romaniei la CEFTA www.Banu C.cota-lapte.. Moga T.ro www. Cucui I. Edit. ASE. Rotaru V.E. Dorobantu H Diaconescu M. IEM INSSE INSSE MAA Voicu R.A . Bucuresti .Buletine informative .Anuarul statistic al Romaniei .Marketing agroalimentar. Cluj-Napoca . Edit Risoprisit.Anuarul de comert exterior al Romaniei . ASE Bucuresti .ro www. Tehnica..Managementul distributiei marfurilor.A . Edit.Managementul unitatilor agroalimentare. Druga M. IEM I.marketing agroalimentar..Prospects for agricultural market . Editura Uranus. European Comission European Comission Gus Camelia I.Piata laptelui – situatie si perspectiva .Controlul calitatii lapteli si produselor din lapte. Editura Macarie.. Timisoara .control-lapte. .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->