Sunteți pe pagina 1din 35

Georgescu Drago Cristian erbu Victor Lazr Alexandru cls.

a XI-a C

Proiect biologie

Neuronii

Neuronul
Neuronul, unitatea de structur si de funcie a sistemului nervos , prezint urmtoarele proprietti: -generarea influxului nervos(excitabilitatea); -conducerea influxului nervos (conductibilitatea).

Proprietiile neuronului
EXCITABILITATEA reprezint capacitatea materiei vii de a rspunde prin manifestri specifice la actiunea stimulilor.n condiii experimentale, poate fi determinat cantitativ la animale i la om.Se caracterizeaz prin urmtorii parametri:

a)intensitatea prag a stimulilor (reobaza) reprezint intensitatea minim necesar unui stimul pentru a produce un influx nervos .Stimulii cu intensitatea inferioar pragului se numesc subliminali si nu produc influx nervos.n cazul unei stimulri repetate cu excitanti subliminali apare fenomenul de sumatie(nsumarea modificarilor repetate de deploizare) care produce excitaie.Stimulii cu intensitatea superioar pragului(supraliminali) au acelai efect ca i cei cu intensitate prag(legea "tot sau nimic").

CONDUCTIBILITATEA reprezin t capacitatea de autopropagare a influxului nervos prin axon spre alt neuron sau spre efector. Suportul fizico-chimic al excibilittii i al conductibilittii este potenialul electric .

n condiii de repaus(cnd nu acioneaz nici un stimul), neurilema este pozitiv pe faa extern i negativ pe cea intern.ntre cele dou fee exist o diferen de potenial de 70 mV numit potenial de repaus (se noteaz n mod convenional -70 mV).n timpul potenialului de repaus, membrana este permeabil pentru K+ i impermeabil pentru Na+.

Aplicarea unui stimul cu intensitatea prag determin depolizarea membranei datorit creterii permeabilittii ei pentru Na+.Membrana devine negativ la exterior si pozitiv la interior.Diferena de potenial devine 35 mV si se numete potenial de aciune .

Acesta se autopropag (in mod convenional, se noteaz +35 mV).Transmiterea depolarizrii de-a lungul fibrei nervoase constituie influxul nervos. Depolarizarea se propag pas cu pas de-a lungul axonului, prin intermediul circuitelor locale (fluxuri circulare sau curenii lui Hermann).

n axonii cu teac de mielin , influxul nervos se propag saltatoriu de la o strangulaie Ranvier la alta.n axonii fr teaca de mielin, influxul nervos se propag ntr-o singur direcie, punctiform.Viteza de propagare a influxului nervos n axonii mielinizai este de 50 de ori mai mare dect in cei amielinici.

Ulterior are loc o repolarizare a neurilemei(scderea permabilittii pentru Na+) si se restabilete echilibrul ionic inial.

Transportul ionic se realizeaz pasiv ,prin intermediul canalelor ionice(polipeptide sau liopeptide cu greutate molecular redus) sau activ, prin intermediul pompelor ionice(agregate de proteine transportatoare si enzime).

Tipuri de sinapse
Din punct de vedere al modalitii de transmitere: sinapse chimice sinapse electrice - ns acestea sunt foarte rare. n general au o fant sinaptic foarte redus (2nm), prin care ionii pot circula foarte uor. Se mai numesc i gap junction. Din punct de vedere al neurotransmiatorului: sinapse colinergice - acetilcolin sinapse adrenergice - noradrenalin (norepinefrina) sinapse dopaminergice - dopamin sinapse serotoninergice - serotonin sinapse gabaergice - GABA Din punct de vedere structural: tipul I, sinapse axo-dendritice (ntre un axon i o dendrit), cu o fant mai mare de 30 nm tipul II, sinapse axo-somatice, cu o fant mai ngust, de 20nm tipul III, sinapse cu o fant de 2nm (de exemplu gap junctions) Din punct de vedere al prilor pre- i postsinaptice: axo-dendritice axo-somatice axo-axonice .

Regiuni corp uman

ANATOMIA:este tiinta care se ocup cu studiul parilor componente ale corpului uman, precum i a legaturilor dintre ele. FIZIOLOGIA: este tiina care se ocup cu funiile fiecrei pri componente a corpului uman, de la celula, organe, pn la aparate i sisteme. ntre anatomie i fiziologie exist o strns interdependen deoarece niciun organ nu poate fi cunoscut fr funcia pe care o ndeplinete.

Repere topografice ale corpului uman: Regiunile coprului uman; Planuri; Axe; Micri; Regiunile corpului uman VENTRAL Regiunea cranian craniu; Regiunea facial fa; Regiunea frontal frunte; Regiunea orbital ochi; Regiunea otic ureche; Regiunea nazal nas; Regiunea oral gur; Regiunea cervical- gt;

Regiunea axilar subioara; Regiunea mamarsn; Regiunea brahial bra, plica cotului; Regiunea antebrahial antebra, ncheietura minii,palma,deget mare; Regiunea caval old,gamb,glezn,laba piciorului,degete; Regiunile corpului uman DORSAL Regiunea cefalic gt, ceaf,umr; Regiunea dorsal spate,cot,membru superior; Regiunea lombar ale;

Regiunea fesier- ezut,dosul palmei,plica genunchiului, gamba, bolta plantar, clci, membru inferior; Regiunile cavitii toracice i abdominale Regiunea epigastic; Regiunea costal;

Regiunea ombilic; Regiunea hipogastric; Regiunea abdominal; Regiunea iliac; Micrile corpului uman Micri flexie; Micri extensie; Micri aductiv; Micri abducie;