Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

FILIERA LEGUMELOR

Constantin Alexandra 2013

Introducere

Continutul bogat in vitamine si saruri minerale confera legumelor o ridicata valoare profilactica si de combatere a multor boli. Din plantele legumicole se extrag substante pentru preparare de medicamente. Securitatea alimentara a populatiei Romaniei este determinata de productia de legume, considerate fiind alimente de baza in hrana omului, alaturi de cereale. Toate aceste argumente demonstreaza importanta legumelor, importanta care le confera un anumit loc in economia nationala, astfel: suprafata cultivata cu legume in anul 2003 a fost de 302 000 ha, reprezentand 2,035% din suprafata agricola.

Analiza suprafetei si structurii pe specii legumicole din Ro

Specia legume Tomate Varza Castraveti Morcovi Ceapa Ardei Cartofi de 2007 2008 2009 2010 2011

52 40 8 15 38 19 -

51 42 8 14 36 19 -

51 49 13 18 35 20 -

48 48 13 18 35 20 -

49 49 14 18 36 20 -

Bazine legumicole in tara

Bazinele legumicole consacrate cuprind judete care detin suprafete mari cu legume, datorita gradului de favorabilitate a terenurilor pentru aceste culturi, a traditiei si inclinatiei producatorilor, precum si a cererii ridicate de legume proaspete atat pentru consumul intern, cat si pentru alte piete. Dupa aceste criterii, principalele judete sunt: Dambovita, Giurgiu, Teleorman, Ilfov, Calarasi, Ialomita, intervalul de dimensiune fiind de peste 8000 ha in primele trei judete, intre 6001-7000 ha in Ilfov, 5001-6000 in Ialomita si de 4001-5000 in Calarasi.

Filiera legumelor si actorii acesteia din Romania

FAZA
Planificarea productiei

AGENTII ECONOMICI/ INSTITUTII

Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, Societatea Romana a Horticultorilor, Directia de Horticultura Biroul Fructe si Legume din MAPDR, Agentia de Plati si Inteventie, producatorii, institutiile de cercetare resurse Producatorii, UNISEM, UNICEREAL, unitatile de comercializare a substantelor chimice, irigatii, utilaje agricole, etc. Gospodariile taranesti, asociatii si societati comerciale agricole Producatorii agricoli, procesatorii, firmele de transport, angrosistii, detailistii, cooperativele de marketing Societatile comerciale pe actiuni Societatile comerciale de tip SRL Intreprinzatorii persoane fizice Angrosistii, detailistii, procesatorii, cooperativele de marketing, exportatorii, Corpul de Inspectie a Standardelor de Comercializare, Asociatia de Standardizare din Romania, Inspectia de Stat pentru Controlul Tehnic

Asigurarea materiale Productia

cu

Transportul si depozitarea Prelucrarea

Distributia

MEDIUL INCONJURATOR

Producatorii sunt interesati ca legumele care ajung pe piata sa fie de cea mai buna calitate. Intrucat calitatea produselor horticole nu poate fi imbunatatita dupa recoltare, trebuie cunoscute si controlate conditiile mediului de viata, in timpul vegetatiei. Studiile privind cunoasterea conditiilor optime de cultivare a legumelor va analiza fiecare factor climatic- solul, apa, temperatura, umiditatea, luminapentru fiecare soi de legume. Sintetic, conditiile optime de mediu si influentele principalilor factori climatici asupra productiei de legume sunt prezentate in tabelul urmatoare:

Conditiile optime de cultivare a legumelor

SOLUL Tip- soluri usoare, nisipoase, cu continut 10-39% argila, 1035% praf 40-45% nisip pH- 6,3-7,2 Panta- cel mult 14%CERINTELE DE APAPentru germinarea si incoltirea semintelor se consuma de 3-4 ori mai multa apa la legumele cultivate in sere decat cele cultivate in camp. TEMPERATURA Rezistente la temperaturi scazute- ceapa, usturoi, mazare, patrunjel, conopida, salata Pretentioase la caldura- tomate, fasole, vinete, dovlecel, castravete

LUMINA F. pretentioase- tomate, castravete, ardei etc Pretentioase- salata, ridichi, marar, ceapa SUBSTANTE NUTRITIVE Azot : -in exces- stimuleaza cresterea vegetativa, mareste sensibilitatea la boli; -insuficient- reduce cresterea si nr de flori si se obtin fructe mici. Fosfor: stimuleaza fructificarea, mareste rezistenta la seceta si la temperaturi scazute. Potasiu: stimuleaza germinatia semintelor si micsoreaza transpiratia.

Sprijinul U.E. si al Ro. pentru Agricultura

Cheltuielile materiale, iar in cadrul acestora cele necesare achizitionarii semintelor sau rasadului, au ponderea cea mai ridicata (65,5%, respectiv 43,1% la tomate, 65,9% respectiv 42,7% la varza si 65,9% respectiv 42,8% la ardei ). La alte culturi legumicole, nivelul cheltuielilor de productie la hectar era de: mazare verde- 103154,6 mii lei/ha, radacinoase130000,0 mii lei/ha, castraveti cornison- 120065,0 mii lei/ha, fasole verde- 121000,0 mii lei/ha, pepeni verzi133699,0 mii lei/ha. Sprijin financiar: legume de camp: 1328 lei/ha (8% din cheltuielile estimate) sere: 15000 lei/ha (14% din cheltuielile estimate) solarii: 9300 lei/ha (10% din cheltuielile estimate)

Fonduri comunitare Plata unica pe suprafata aferenta lui 2009 227 lei/ha- 60,75 euro/ha Sprijin financiar legume-fructe 1110 lei/ha, 2960 lei/ha, 3700 lei/ha, in functie de structura exploatatiei. Sprijin financiar pentru tomate destinate procesarii 6700 lei/ha Sprijin financiar pentru grupurile de producatori recunoscute preliminar si organizatiile de producatori: -10% din valoarea productiei comercializata - pana la 75% din valoarea investitiilor

Bugetul de stat Sprijin financiar legume in sera si ciuperci 25350 mii lei Subventionarea motorinei 39 lei/ha Sprijin financiar pentru pierderi cauzate de inghetul tarziu de primavara 300 lei/ha Sustinerea energiei electrice si termice pentru sere si solarii incalzite 19166 mii lei Sprijin financiar achizitionare ambalaje 10024 mii lei Sustinere cheltuieli depozitare 5500 mii lei Credit agricol pentru productie 30%

Multumesc pentru atentie !!!