Targoviste
2013
Cuprins:
Cuprins: ...............................................................................................................................2 Capitolul I. ..........................................................................................................................3 Asigurarile de viata..........................................................................................................3 1.1 Caracteristicile asigurrilor de via......................................................................3 1.2. Tipuri de asigurri de via...................................................................................6 1.3. Calculul primelor de asigurare in asigurarile de viata..........................................8 1.4. Condiiile generale i speciale ale asigurrilor de via......................................13 practicate n Romnia................................................................................................13 Capitolul II ........................................................................................................................16 Asigurarile de economisire la societatea ING Asigurari de Viata.....................................16 2.1. Asigurarile de economisire in Romania............................................................16 2.3. Produsul Regal oferit de ING Asigurari de Viata.........................................18 Bibliografie:.......................................................................................................................21
4. Riscul este definit de majoritatea economitilor ca o pierdere propriu-zis, sau ca o pierdere produs de o neglijen ce poate avea urmri asupra individului sau asupra unei proprieti. 5. Suma asigurat se stabilete n mod forfetar de ctre asigurat, n funcie de nevoile i posibilitile sale financiare. Asiguratul poate s ncheie mai multe contracte de asigurare mpotriva aceluiai eveniment i pentru sume diferite, fr s fie mpiedicat de lege sau de asigurtor s fac acest lucru. La producerea riscului asigurat, asiguratul sau beneficiarul asigurrii, poate ncasa drepturile de asigurare de la toi asigurtorii deoarece aici nu mai este vorba de daun ca la asigurrile de bunuri. 6. Neavnd caracter reparator, asigurarea de persoane nu are restricii ca asigurarea de bunuri. Dac n urma producerii riscului asigurat, asiguratul sufer o vtmare corporal sau a contactat o maladie care i-a afectat capacitatea de munc, el are dreptul la o indemnizaie de asigurare (suma asigurat), care s fac posibil refacerea situaiei sale financiare existente naintea producerii accidentului sau contactrii bolii. Interesul asigurrii nu prezint importan, ntruct indemnizaia de asigurare este datorat independent de existena unei daune. Indemnizaia de asigurare reprezint suma de bani pe care asigurtorul o achit asiguratului n cazul producerii riscului asigurat. 7. Deoarece nici viaa i nici sntatea unei persoane nu sunt evaluabile n bani, nu se poate pune problema unui raport ntre suma asigurat i paguba suferit de asigurat. Contractul de asigurare se ncheie n form scris (prin completarea unei declaraii de asigurare). Dup analiza rspunsurilor, asigurtorul este de acord cu ncheierea contractului, redactarea contractului n form scris i nmnarea unui exemplar asiguratului. Contractul de asigurare se consider ncheiat prin plata primei de asigurare i emiterea poliei. ncetarea contractului de asigurare se realizeaz n urmtoarele moduri: modul obinuit de ncetare l constituie ajungerea la termen, adic expirarea perioadei pentru care a fost ncheiat; contractul nceteaz i prin producerea evenimentului asigurat. Dar, exist i moduri mai puin uzuale cum ar fi: denunarea, rezilierea i anularea contractului.
Denunarea se face de ctre asigurtor, dac asiguratul nu a comunicat, n scris, modificrile intervenite n cursul contractului n legtura cu datele luate n considerare la ncheierea contractului. Rezilierea nseamn desfacerea pentru un timp a contractului, datorit neexecutrii obligaiei uneia din pri din cauze care i se pot imputa. Efectele produse de contract pn la reziliere rmn valabile. Nulitatea contractului poate fi cauzat de declaraii inexacte sau incomplete fcute de asigurat, sau de lipsa interesului asigurabil din partea contractantului, n momentul ncheierii acestuia. Asigurarile sunt in general o combinatie care cuprinde si componenta de economisire dar si cea de investitie. Astfel in momentul in care se opteaza pentru o asigurare, compania de asigurari pune la dispozitie alaturi de polita de baza, mai multe clauze aditionale, in functie de nevoile fiecarui client in parte. Riscurile acoperite de asigurarea de viata, reprezinta un element decisiv deoarece, la fel ca si nevoile, acestea sunt diferite de la individ la individ si este in stransa legatura cu sexul, varsta si ocupatia acestuia. Astfel riscurile acoperite de asigurarea de viata pot fi:
riscul de supravietuire (care este acoperit prin asigurarea unui capital sau a unei pensii suplimentare)
riscul de supravietuire in urma unui accident, care are ca rezultat invaliditatea definitiva ( prin acordarea sumelor stipulate in contractul de asigurare, care corespund acestui risc)
riscul de deces ( care presupune acordarea sumei asigurate beneficiarului) riscul de pierdere a capacitatii de munca ( care presupune scutirea asiguratului de achitarea primelor) riscul de a necesita spitalizarea, sau anumite interventii chirurgicale (care presupune achitarea unor indemnizatii de spitalizare dar si de interventii chirurgicale)
Politele de asigurare au si unele trasaturi specifice cum ar fi aceea de a conferi protectie asiguratului, tinand cont si de polita aleasa, dar si obliga la seriozitate in ceea ce priveste achitarea primelor.
n cazul asigurrii de supravieuire, asigurtorul se oblig s plteasc asiguratului suma asigurat, cu condiia ca acesta s fie n via la sfritul perioadei pentru care s-a ncheiat contractul de asigurare. Dac acesta a decedat nainte de expirarea termenului de valabilitate, asigurtorul este eliberat de angajamentul luat prin contract, i nu are nici o obligaie fa de motenitori. Asigurarea de rent este asigurarea n care suma asigurat este pus la dispoziia asiguratului sub forma unor pli periodice cu titlul de rent. n cazul asigurrii de via variabil, proprietarul poliei de asigurare are posibilitatea de a alege una din opiunile pe care societatea de asigurare i le pune la dispoziie, beneficiile poliei de asigurare se ajusteaz n funcie de valoarea investiilor prevzute n polia de asigurare, n momentul n care se solicit plata lor, beneficiile de deces nu pot fi mai mici dect sumele asigurate iniial pentru care s-a ncheiat contractul de asigurare, dar ele pot fi mai mari, dac investiiile fcute au fost profitabile.
n ceea ce privete asigurrile de via universal, posesorul poliei de asigurare poate, la anumite intervale de timp, modifica valoarea beneficiilor de deces, posesorul poliei de asigurare poate schimba valoarea i data efecturii plii primelor de asigurare, fr a avea obligaia de a anuna anticipat societatea de asigurri, primele de asigurare sunt plasate ntr-un cont i din valoarea lor se vor scdea, la un moment dat, cheltuielile de deces. n acest cont se vars, totodat, i dobnzile obinute, care pot varia n timp, posesorul poliei poate retrage anumite sume din economiile acumulate, societatea de asigurri este cea care va decide cum vor fi investii banii, i cea care garanteaz o rat minim de rentabilitate. n cazul asigurrilor de deces, protejeaz asiguratul mpotriva riscului de deces, asiguratul se oblig s plteasc prime de asigurare toat viaa, existnd posibilitatea ca plata primelor s se fac pn la o anumit dat cum ar fi: data x, ieirea la pensie, n cazul asigurrii de deces ncheiate pe termen limitat, asigurtorul se oblig s achite suma nscris n contract, cu condiia ca decesul asiguratului s survin n perioada de valabilitate a acestuia. La asigurarea mixt de via asigurtorul cuprinde dou riscuri alternative ntr-un contract de asigurare unic, dnd impresia ca asiguraii ctig n cazul producerii oricrui risc: n cazul decesului asiguratului, beneficiarul asigurrii intr n posesia sumei asigurate, iar n caz de supravieuire, asiguratul ncaseaz personal suma asigurat. Asiguratul cstig n ambele cazuri dar cu preul aferent acoperirii celor dou riscuri, att cel de deces ct i cel de supravieuire. Asigurarea de accidente, protejeaz persoanele fizice de consecinele nefaste ale unor evenimente neprevzute care le poate afecta viaa, integritatea corporal sau capacitatea de munc. Persoanele asigurate vor primi cu titlu de indemnizaie o sum pentru acoperirea cheltuielilor de ngrijire medical, refacere i compensare a pierderilor de venit. Asigurarea de boal are drept scop protejarea persoanelor care au suferit o incapacitate temporar de munc determinat de boal. Rolul asigurrilor de sntate este acela de acoperire total sau parial a cheltuielilor cu ocrotirea sntii, diferena fiind suportat de stat sau de individ dup caz. Aceste asigurri au caracter facultativ i se ntind pe perioade lungi de timp.
Asigurarea de sntate permanent urmrete s elimine srcia, adesea asociat cu o incapacitate de munc de durat, provocat de un accident sau o boal. Dac asiguratul ajunge n incapacitate de munc n urma unei boli sau a unui accident, el are dreptul la o indemnizaie de asigurare, care se acord periodic, att timp ct se menine starea de incapacitate, sau pn cnd asiguratul atinge vrsta de pensionare, ori decedeaz. Asigurarea dotal - este un mod de constituire a unei dote pentru copil, pn cnd acesta ajunge la majorat. Asigurtorul onoreaz aceast asigurare dac beneficiarul este n via la data atingerii majoratului. n caz contrar asigurtorul este exonat de orice rspundere legat de acest contract. Asigurarea de nupialitate - este o asigurare de via, n baza creia asigurtorul se angajeaz s plteasc o anumit sum de bani asiguratului, dac acesta se cstorete nainte de a mplini o anumit vrst. Asigurarea de natalitate - const n obligaia asigurtorului de a plti suma de bani asiguratului cruia i s-a nscut un copil, ntr-un anumit termen.
varsta. De obicei, femeia va plati prime de asigurare la acealasi nivel cu un barbat cu 3-5 ani mai invarsta. Principalele elemente care influenteaza nivelul primei de asigurare au caracter general, cum ar fi tabelele de mortalitate pe baza carora se calculeaza primele de asigurare la nivelul unei populatii determinate, starea generala de sanatate a populatiei respective , dar si caracter special, precum varsta si sexul asiguratului, starea sanatatii acestuia, durata contractului, nivelul sumelor asigurate ce vor fi platite la producerea decesului sau la maturitatea contractului in cazul asigurarilor cu capitalizare, rata dobanzii obtinute in urma investirii primelor, cheltuielile legate de emiterea contractului de asigurare, profitul societatii de asigurari. Determinarea corecta a primelor se bazeaza pe respectarea unor principii clare: Ratele de prima trebuie sa fie adecvate, ceea ce inseamna ca, pentru un grup de contracte, suma banilor colectati de la asigurati, la care se adauga dobanda catigata din investirea acestora, trebuie sa fie suficienta pentru achitarea tuturor sumelor asigurate promise si sa acopere si cheltuielile de asigurari; Ratele de prima trebuie sa fie echitabile, adica trebuie sa aiba in vedere riscul fiecarei persoane asigurate. Aprecierea riscului reprezinta responsabilitatea principala a departamentului de subscriere a unei societati de asigurari. Astfel, riscul este apreciat ca fiind standard sau sub-standard, in functie de probabilitatea medie de viata a persoanei in cauza. Pentru riscurile sub-standard se pretinde solicitantului plata unei extra-prime de asigurare; Ratele de prima trebuie sa fie excesive in comparatie cu suma asigurata promisa.
Valoarea de rascumparare In cazul contractelor cu capitalizare, daca asiguratul, datorita incapacitatii de continuare a platii primelor sau unui alt motiv, doreste sa intrerupa contractul ianinte de data expirarii acestuia, are dreptul sa I se ramburseze o anumita, denumita valoare de rascumparare. Ea se calculeaza numai pentru contractele cu plata esalonata, prin aplicarea unei cote procentuale asupra rezervei matematice. Acest procent este diferit, in functie de momentul rezilierii contractului. Astfel, rezilierile din primii ani de existenta ai contractului se concretizeaza in valori de rascumparare reduse, datorita nivelului ridicat al 9
cheltuielilor efectuate de asigurator in aceasta perioada. Asiguratul are dreptul de a rezilia contractul in orice moment si, de aceea, in calculul primelor de asigurare, trebuie sa se tina cont si de procentul persoanelor care se asteapta sa rezilieze polita de asigurare in fiecare an. Daca asiguratul nu poate sau decide sa nu mai continue contractul de asigurare, asiguratorii accepta ca el sa ramana asigurat pe toata perioada initiala, insa pentru o suma asigurata redusa, calculata in functie de valoarea de rascumparare la momentul respectiv. Acea valoare poate reprezenta prima de asigurare (cu plata unica) prin care se recalculeaza suma asigurata, aceasta fiind, evident, mai mica decat in cazul in care s ar plati primeleconform conditiilor convenite. Dobanda tehnica Toate aceste cheltuieli trebuie acoperite din activitatea societatii de asigurari si singura modalitate o reprezinta adaugarea unui supliment (adaos) de prima la prima neta, obtinandu se astfel prima bruta, aceasta fiind de fapt, prima efectiv platita de asigurat. Cheltuielile reprezinta astfel, un factor important in functie de care se calculeaza prima de asigurare.aceste cheltuieli pot fi initiale sau permanente si sunt mai mari, in timp ce cheltuielile permanente se efectueaza in fiecare an, avand un nicel redus. Suplimentul de prima include urmatoarele elemente: Cheltuielile de achizitie a politei de asigurare care se fac la incheierea contractului si cuprind salariile si/sau comisioanele agentilor de vanzari, cheltuielile pentru examinarea medicala a clientilor (daca este cazul) pentru o evlaloare corecta a riscului, alte cheltuieli de evaluare a riscului, cheltuiel;I de incasare a primelor etc. Cheltuieli de reclama, publicitate, tiparituri, calculate ca o anumita cota procentualoa din primele de asigurari. Cheltuieli de automatizare. Cheltuielile de incasare a primei de asigurare si gestionare, care se stabilesc sub forma unei cote procentuale din prima neta, cheltuielile cu comisioanele de reinnoire a politelor.
10
Cheltuielile administratice si gospodaresti ale asiguratorului respectiv cheltuielile legate de intretinere, chirie, telefon, cheltuieli de reprezentare etc. care se esaloneaza pe toata perioada de valabilitate a asigurarii. Depozitul pentru cheltuieli este destinat acoperirii cheltuielilor initiale si celor
permanente. Astfel, asiguratorul plateste la fiecare prima o parte din suma constituind cheltuielile initiale, la care se adauga sumele care reprezinta cheltuielile permanente pentru perioada respectiva. Un aspect important se refera la reducerile de prima pe care asiguratorul le poate oferi. Acestea sunt, in principal, de doua tipuri: Reduceri de frecventa, care se acorda atunci cand plata primelor de asigurare se face la intervale mai mari de timp (plata unica sau anuala, semestriala). Ratiunea practicarii acestei reducei este legata de faptul ca, pe de o parte, societatea de asigurare beneficiaza de sume mai mari, platite in avans pe o perioada mai lunga, putand sa le investeasca si, pe de alta parte, ea nu mai face nici un fel de cheltuieli pentru colectarea ratelor de prima la intervale mai mici de timp. Reduceri de marime, care au ca scop principal incurajarea asiguratilor pentru incheierea unor polite de valori mari. In general, ele se acorda atunci cand primele de asigurare anuale depasesc un anumit nivel stabilit de asigurator. Ambele tipuri de reduceri sunt stabilite in mod unilateral de catre asigurator care, in functie de conjunctura pietii, are dreptul de a le modifica periodic, notificand acest lucru clientilor la aniversarea contractului. De regula ele se aplica asupra primelor brute de asigurare, la care se adauga si primele suplimentare pentru clauzele aditionale. Rata tehnica a dobanzii Termenul de dobanda este potrivit pentru asigurarile de viata, deoarece acestea se deruleaza pe perioada indelungata in care asiguratorul colecteaza sume mari de bani de la clientii sai, in schimbul promisiunii de a plati suma asigurata in caz de deces al asiguratului, sau la expirarea asigurarii. Pentru a-si putea onora obligatiile asumate, asiguratorul creeaza un fond din primele incasate care va fi investit mai departe, creand un venit suplimentar, sub forma de dobanda.
11
Dobanda reprezinta pretul platit de societatea de asigurari asiguratului pentru utilizarea banilor din primele de asigurare. In domeniul asigurarilor, termenul de dobanda reprezinta veniturile provenite din investitii financiare. Venitul produs de dobanda obtinuta din investirea banilor reprezinta o sursa importanta de finantare a fondului din care se vor achita sumele asigurate in caz de decs, sau la maturitatea politelor. Deoarece societatea de asigurari nu poate cunoaste dinainte cu exactitate dobanda ce se va obine din banii investiti de a lungul timpului, este absolut necesar ca ea sa utilizeze in calcule o rata a dobanzii realista, in functie de situatia concreta a tarii si posibilitatilor de investire, dobanda ce poate fi obtinuta in viitor. Aceasta poarta denumirea de rata tehnica a dobanzii. In unele tari, prin regelementarile existente, se stabileste un nivel minim al acesteia. In matematica asigurarilor de viata, se au in vedere dobanzile mixte. Rata tehnica a dobanzii este promisa de societatile de asigurare ca rata minima, putand insa depasi acest nivel. Suma pe care trebuie sa o achite asiguratorul la data limita creste direct proportional cu dobanda. Daca asiguratorului i se platesc prime, el trebuie sa poata achita pentru fiecare prima o anumita suma in functie de de numarul de ani si de dobanda respectiva. Pe de alta parte, asiguratorul trebuie sa calculeze valoarea actualizata in cazul unei serii de plati viitoare (de exemplu, pentru renta viagera sau pensia de urmas). Este important ca, in acest tip de contract, dobanda obtinuta nu se plateste beneficiarului sau asiguratului decat in momentul producerii decesului, respectiv al maturitatii sau rezilierii politei. In acest fel, valoarea politei creste in fiecare an cu cota de participare la profit, corespunzatoare dobanzii obtinute de asigurator din investirea rezervelor matematice.
12
13
Accidentele cuprinse n asigurare sunt urmtoarele evenimente subite, provenite din afar i fr voina asiguratului: explozia, prbuirea de teren, lovirea, neparea, tierea, cderea, alunecarea, atacul din partea altei persoane sau a unui animal, trsnetul, aciunea curentului electric, arsura, degerarea, necul, intoxicarea subit, asfixierea din cauze subite, cele produse ca urmare a circulaiei mijloacelor de transport, de funcionarea sau folosirea mainilor, aparatelor, instrumentelor, sculelor, sau armelor. Faciliti oferite asigurailor Asigurtorii ofer clienilor posibilitatea participrii la beneficii care sunt n general stabilite la sfritul fiecrui an de asigurare ca procent din suma asigurat. Dac acest procent se aplic sumei asigurate de baz, se utilizeaz denumirea de beneficii amnate simple. Dac procentul se aplic cuantumului sumei asigurate plus beneficiile deja acumulate, se utilizeaz denumirea de beneficii amnate compuse. Aceste fonduri de beneficii sunt constituite pe seama excedentului de dobnd obinut din investiia rezervei matematice, din care se deduc cheltuielile de administrare ale asigurtorului. Suma de asigurare poate fi variabil, astfel, ntr-un contract de asigurare de deces cu termen fix, suma asigurat poate fi cresctoare sau descresctoare. Astfel, aceasta se poate reduce n fiecare an cu un anumit procent, putnd ajunge pn la nivelul zero. Pe de alt parte, exist polie cu sume asigurate cresctoare, ale cror valori se mresc an de an sau la anumite intervale de timp, cu un anumit procent, de cele mai multe ori 10%. Suma de rscumprare reprezint o parte din rezerva de prim, parte care crete proporional cu timpul ct s-au pltit primele. Suma de rscumprare trebuie s fie mai mic dect valoarea economiilor acumulate corespunztoare poliei. Anumite forme de asigurare de via pot include n condiiile poliei posibilitatea amortizrii totale i pariale, nainte de scaden, a unei polie, prin tragere la sori. Sumele ce se pltesc pentru poliele ieite ctigtoare nu pot fi mai mari dect sumele prevzute a fi pltite la scaden sau n caz de deces. Prin amortizare, contractul de asigurare nceteaz.
14
Se pot face mprumuturi n baza poliei de asigurare, dar numai dac sunt ndeplinite urmtoarele condiii: valoarea mprumutului nu poate depi valoarea de rscumprare; perioada de mprumut, suma asigurat i suma de rscumprare continu s creasc, ca i cum nu s-ar fi acordat mprumutul; dac asiguratul rscumpr polia, sau decedeaz nainte de a returna mprumutul, suma restant se deduce din sumele cuvenite asigurate; rata dobnzii pentru mprumut poate fi fix, sau variabil; dobnda pentru mprumut se poate plti imediat, n momentul ridicrii mprumutului, sau la scadena acestuia. Deoarece poliele ncheiate pentru o sum asigurat fix ofer o acoperire, n valoare real, tot mai redus pe msura trecerii timpului, indexarea permite actualizarea acestuia cu inflaia. Indicele cel mai utilizat este indicele creterii preurilor. Acesta poate fi aplicat att sumei asigurate, ct i primelor de asigurare. Rscumprarea poliei nu reprezint singura opiune a deintorului de polie care dorete s ntrerup plata primelor de asigurare. Uneori, asigurtorul ofer posibilitatea transformrii poliei de asigurare cu prime achitate anual, ntr-o poli cu prime achitate integral. In concluzie, este important de stiut ca asigurarile, in special cele de viata, nu sunt standard; ele trebuie croite dupa nevoile individuale ale fiecarei personae, importanta este constientizarea acestor nevoi pe care oricine le are.
15
16
Durata minima de contract este de 5 ani. Prima de asigurare in cazul acestei asigurari este oscilanta de la an la an fiind constituita din prima echivalenta sumei asigurate la supravietuire si prima aferenta sumei asigurate la deces. Plata primei poate fi efectuata lunar, semestrial, trimestrial sau anual. Se inregistreaza reduceri de prima de marire, in cazul in care valoarea acestora depaseste un anumit plafon sau de frecventa, adica luandu-se in calcul frecventa platilor. In cazul acestei asigurari, componenta de protectie, intra in vigoare la decesul asiguratului. Componenta de protectie este constituita din indemnizatia de deces constituita din suma asigurata la deces si participarea la profit, pe care asiguratul o plateste de-a lungul vietii. In cazul in care persoana asigurata supravietuieste, asiguratorul va plati o indemnizatie de supravietuire care este alcatuita din suma asigurata la supravietuire si participarea la profit, aceasta reprezinta componenta de economisire.
17
ING Asigurari de Viata este unul din liderii pietei de asigurari din Romania, avand la finele anului 2009 o cota de piata de 32,3%.
Liderul pietei de asigurari de viata din Romania din 1999 32,3% cota de piata pentru asigurari de viata in trimestrul III 2009 Lider de piata pe segmentul unit linked - 63% 39,2% cota de piata pentru pensiile obligatorii (active) la 30 noiembrie 2009 41% cota de piata pentru pensiile facultative (active, cumulate pe ambele fonduri) la 30 noiembrie 2009
18
Reduceri de prima: De marime (daca valoarea primelor platite intr-un an depaseste un anumit plafon); De frecventa (in functie de frecventa de plata a primelor). Cum functioneaza componenta de protectie? In cazul decesului persoanei asigurate pe perioada de plata a primelor, asiguratorul va plati beneficiarilor indemnizatia de deces, constituita din suma asigurata la deces si participarea la profit. Cum functioneaza componenta de economisire? In cazul supravietuirii persoanei asigurate, asiguratorul va plati indemnizatia de supravietuire, constituita din suma asigurata la supravietuire si participarea la profit. Sumele asigurate sunt garantate: societatea garanteaza plata sumelor asigurate atat in cazul decesului cat si in cazul in care asiguratul nu sufera niciun prejudiciu pana la sfarsitul contractului. Beneficiarii asigurarii: In caz de deces, beneficiarul este cel desemnat de catre asigurat, iar in cazul supravietuirii este persoana asigurata. Actiuni premise asiguratului parcursul contractului: - cresterea sau reducerea sumei asigurata la deces; - adaptarea primelor si ambelor sume asigurate la evolutia inflatiei; - modificarea frecventei de plata a primelor; - rezilierea contractul (tine cont de faptul ca in primii 3 ani ai contractului valoarea de rascumparare este egala cu zero) Garantii: - Suma asigurata (atat la deces cat si la supravietuire) este garantata;
19
- La fiecare aniversare a contractului de asigurare, asiguratul primeste, ca participare la profit, 90% din excedentul de dobanda ce poate fi obtinut in urma investirii unei parti din primele platite. Asiguratul are si urmatoarele optiuni: Poate tine pasul cu inflatia actualizand anual valoarea primelor si a sumelor asigurate. Potate atasa optiuni si asigurari suplimentare: Asigurare suplimentara de deces din accident; Asigurare suplimentara de invaliditate permanenta si deces din accident; Asigurari suplimentare de sanatate (spitalizare din accident, spitalizare din imbolnavire si accident, interventie chirurgicala din accident, interventie chirurgicala din imbolnavire si accident). Optiune de scutire de plata a primelor; Cresterea garantata a sumei asigurate.
Astfel, asigurarile de economisire reprezinta varianta de asigurare optima pentru persoanele care isi doresc o polita ce ofera atat economisirea unei sume de bani, cat si asigurarea protectiei financiare a familiei in caz deces al asiguratului.
20
Bibliografie:
1. Ciurel, Violeta, Asigurari si reasigurari: abordari teoretice si practice, Editura All Beck, Bucuresti, 2000; 2. Vacarel, Iulian, Bercea, Florian, Ioan, Franc-Valeriu, Editura Expert, Bucuresti, 2007; 3. www.ing.ro; 4. www.ghid-asigurari.ro.
21
22