Bucataria din Transilvania a suferit de-a lungul istoriei influenta bucatariei austro-ungare.

Pentru preparearea mancarurilor se foloseste in aceasta regiune foarte multa slanina afumata, bine pregatita, care se consuma fie ca atare, fie leste folosita la prepararea diferitelor mancaruri. Pentru acrirea ciorbelor se foloseste lamaie, se imbunatatesc cu smantana si se condimenteaza cu tarhon. Supele se pregatesc cu taitei de casa, dar si cu rantas. La obtinerea mancarurilor se foloseste untura de porc si rantasul obtinut din ceapa inabusita si faina putin rumenita. Sosurile sunt, n general, albe dar si colorate deoarece se foloseste boia de ardei. Salatele, ca de altfel si sosurile, se indulcesc cu zahar. Renumite in aceasta zona sunt preparatele ca : bulz, supa de chimen, supa de varza alba cu smantana, ciorba ardeleneasca de porc sau vaca, ciorba de carne cu tarhon, varza a la Cluj, ciuperci umplute, gulas, papricas, afumaturi. Pentru ca un strain sa inteleaga ce ii place transilvaneanului sa manance, ar trebui sa-si inchipuie gustul unei bucati de untura afumata sau de sunca, cu ceapa si paine proaspat scoasa din cuptor, impreuna cu un pahar de palinca. Astfel de mancare i-ar prinde bine si cuiva pornit sa exploreze Polul Nord. Oamenii care traiesc in Transilvania, provincia din interiorul arcului carpatic, inconjurata de munti precum o cetate de ziduri, sunt adevarati gurmanzi, desi sunt moderati in ceea ce priveste obiceiurile culinare.Inalti si drepti, cu gesturi domoale dar cu sentimente profunde,transilvanenii sunt renumiti pentru gospodariile lor foarte curate si pentru mesele lor care se termina intotdeauna cu un desert ales dintr-olista impresionanta de prajituri.Supa transilvaneana, faimoasa in toata Romania, este preparata cu mazare verde, felii subtiri de sunca, usturoi verde, rosii si patrunjel.Aceasta supa este de doua ori mai gustoasa daca este mancata cu olingura de lemn. Localnicii nu prea mananca peste, fiindca raurile sunt repezi, iar pescuitul nu este posibil. In schimb, legumele sunt folosite la fel de mult ca si carnea.

Varza la Cluj este cea mai veche reet tiprit ntr-o carte de bucate de la sfritul secolului al XVII-lea.
Cserna-Szab Andrs a cutat izvoarele Verzei la Cluj n manuscrise vechi, n scrisori i cri potale din secolele trecute. Cea mai veche meniune dateaz din 1695. Prima reet de varz a la Cluj, scrie istoricul ungur, era una de lux, o variant combinat: o gin gras sau o jumtate de gsc, fiart cu varz mrunit i cu sarmale umplute cu carne crud de vac i slnin tiat, plus piper, ghimbir i sare. Modul n care varza specific Ardealului i sarmalele turceti au ajuns n aceeai oal (la propriu) reprezint, scrie criticul, un exemplu de gastronomie fusion.

n cartea sa, gastronomul ungur spune c mbinarea mai multor tipuri de carne, cu savori i texturi diferite, constituie un semn al dezvoltrii civilizaiei. El citeaz felul n care o actri pe nume Dryn Szppataki Rza descria, pe la 1890, reeta sarmalelor la Cluj: Se pune la ndemn o caserol mare. Odat desprins tot oricul de slan se aterne n ea, ct e caserola de mare, ca i cnd ar cptui-o toat. Dup care urmeaz rnd pe rnd sarmalele fcute dup obinuin, precum le facem i noi. Vine un rnd de caltabo mrgelat, slan i carne de porc cte un rnd, iari sarmale i n mijloc un clapon fript, iar dac i d mna pui i-o gsc fript, i nc-un rnd de sarmale pn se umple caserola. Torni ap pn la buz, i aterni cu oricul ca s fiarb bine mpreun. Rnta nu ai voie s-i pui, se servete numa cum s-a fiert. Ce-i drept, e o mncare regeasc, dar te i cost.

http://oradecluj.oradestiri.ro/document-o-istorie-a-verzei-a-la-cluj-un-gastronom-ungur-arefacut-evolutia-unei-retete-traditionale-in-ardeal/exclusiv/2012/04/01/ http://www.scribd.com/doc/76458463/Buc%C4%83t%C4%83ria-romaneasc%C4%83 http://www.flu.ro/articole/Deco_si_Food/Specificul_culinar_romanesc.html