Sunteți pe pagina 1din 3

Blaga vs Bergson (Comparaie)

Preocuparea omului pentru cunoaterea de sine este permanent aceasta,se poate realiza pe cale tiinific Biologia studiaz organismul , Economia ocupaiile sau activitile oamenilor , Psihologia sentimentele( comportamentul ) , Istoria trecutul societii omeneti A doua cale este cea filozofic speculativ care se bazeaz pecunoaterea tiinific i ncearc s ofere o perspectiv de ansamblu a problematicii existenei umane. ntrebrile la care trebuie s rspund filozofiasunt:Ce este omul, n ce const natura uman, Care este sensul vieii,rspunsurile la aceste ntrebri sunt legate de natura uman, filozofia nu oferrspunsuri definitive pentru aceste ntrebri dar explicarea existenei umane este esenial. Filosofi precum Lucian Blaga si Henri Loius Bergson au incercat sa ofere o definitie a existentei umane. Autor al unei opere literare si filosofice impunatoare, creator al unui sistem original de gandire, Lucian Blaga (1895-1961) este cea mai complexa si fecunda personalitate a culturii romane din perioada interbelica. Omul, n conceptia lui L. Blaga traieste ntr-un univers al misterului, iar acest univers este condus de o unitate transcendenta pe care filosoful o numeste Marele Anonim. Aceasta unitate transcendenta blocheaza accesul la adevar, instituie cenzura transcendenta, blocheaza cunoasterea directa care nu poate atinge adevarul. De fapt, adevarul este cunoasterea absoluta, iar absolutul este nsusi Marele Anonim. Cultura va reprezenta pentru L. Blaga rezultatul existentei umane n mister si pentru revelare, o mplinire a omului, nsasi scopul existentei omului. Ea este legata de nsasi definirea omului, deoarece pentru filozoful romn omul a ajuns creator de cultura atunci cnd a ajuns om, cnd s-a diferentiat de alte regnuri prin capacitatea de a gndi categorial, iar actul creator va suplini actul revelator. Omul n evolutia sa nu a suferit doar schimbari biologice, ci si ontologice, atunci cnd a nceput sa existe n mister si pentru revelare, iar cultura este rezultatul unei asemenea schimbari. Iata ce nota autorul acestei originale teorii: Spre deosebire de animal, omul se caracterizeaza prin urmatoarele: 1. Omul nu exista exclusiv ntru imediat si securitate, ci si n orizontul misterului si pentru revelare. 2. Omul e nzestrat cu un destin creator de cultura (metaforica si stilistica). 3. Omul e nzestrat nu numai cu categorii cognitive, ci si cu categorii abisale. 4. Omul are posibilitatea nu numai de a <<produce>>, ci si de a <<crea>> o civilizatie de aspect stilistic si istoric valabila. Considernd cultura drept un mod de existenta ce mbogateste cosmosul, stabilind ca ea este rezultatul unei schimbari survenite n evolutia omului, L. Blaga poate acum sa stabileasca trasaturile creatiei de cultura. Astfel, potrivit teoriei sale, creatia de cultura este totdeauna un act ce implica un efort creator ce urmareste revelarea, cere jertfe, dar l si mplineste pe om. Ea se foloseste de imediat, de concret, dar l depaseste prin stilizare si se ndeparteaza de misterele transcendente datorita metaforismului si frnelor stilistice. Aceasta ndepartare de misterele transcendente l mpiedica pe om sa ajunga la cunoasterea absoluta si dupa cum tinde, sa ia locul Marelui Anonim, dar, presupunnd mult efort si acte de creatie, cultura l transforma pe om ntr-o mica divinitate. Studiul Geneza metaforei si sensul culturii i-a dat posibilitatea lui L. Blaga sa revizuiasca si sa reevalueze metafizica, mitologia, gndirea magica, mistica, opunndu-le stiinta si sa demonstreze ca matricea stilistica reuseste sa faca din om o fiinta dotata cu darul metaforic ce poate sa se apropie de mistere si sa motiveze spiritul sa creeze, pentru ca omul sa se poata manifesta n adevarata sa forma de

om, sa existe n mister si pentru revelare, sa-si manifeste maretia si tragismul conditiei sale umane, aspiratia sa nempacata de cunoastere absoluta, condamnata la vesnica nemplinire. n cadrul naturii - spune Blaga omul este desigur un simplu animal nzestrat unilateral cu cea mai mare inteligenta, dar aceasta propozitie ni se pare pentru fondul chestiunii tot att de irelevanta ca si cum ai spune ca, n cadrul naturii si n perspectivele ei, o statuie e un simplu bloc de piatra cizelata. Considerat astfel, omul este privit numai sub aspectul mutatiei biologice pe care a suportat-o si pe care Blaga o considera neesentiala. In comparaie cu omul, care depete fgaul orizontului I, II, animalul triete n orizontul de gradul I. Bergson este initiatorul unui curent filosofic, intuitionism, care in opinia multor istorici ai filosofiei este cea mai mare filosofie pe care a avut-o Franta de la Descart, iar Europa de la Kant incoace, s-au ca filosofia ganditorului francez este ultima mare sinteza aparuta in decursul istoriei moderne a gandirii. Sistemul bergsonianare la baza progresele stiintelor biologice de la sfarsitul secolului IXI si inceputul secolului XX si este de inspiratie filosofica, romantica, dar pastreaza si elemente ale altor curente de gandire ca de exemplu intelectualismul si neospiritualismul francez. Lucrarea principala la care vor face referiri poarta numele de Evolutie creatoare.Acesta susine c diferena ntre animal i inteligena la om se deosebesc prin scopul spre care tind. Acesta consider c inteligena animala este caracterizat de instinct.(maimua i elefantul tiu s utilizeze un obiect fabricat, iar vulpea recunoate un obiect fabricat), iar cea uman de inferen (pretutindeni unde exist inferen exist i inteligen, iar inferena const n prelucrarea experienei trecute n sensul celei prezente este dj nceputul inveniei). Bergson i argumenteaz acest idee pornind de la epocile care au caracterizat umanitatea (piatr, metal, maina cu aburi). Invenile sunt cele care l caracterizeaz pe om, iar viaa noastr graviteaz n jurul lor. Observm la Bergson o RAIONALITATE APLICAT astfel acesta reduce Homo Sapiens la Homo Faber). Bergson definete ca fiind scopul omilui n via: creare de unelte. Ideile bergsoniene au fost receptate in gandirea europeana inclusiv in gandirea romaneasca in care a avut numerosi partizani, dar si cativa oponenti de exceptie. Unul dintre acestia din urma a fost Lucian Blaga. Blaga considera ca omul poate fi definit printr-o singura trasatura esentiala, anume aceea de a fi o fiinta care traieste intr-un mister si pentru revelare. Polemizand cu bergsonismul care sustinea ca omul este doar un animal inzestrat unilateral cu inteligenta, Blaga atragea atentia ca spunand doar atat despre om, nu se spune ceva relevant despre fiinta umana. Biologic, considera el, nu dispune de mijloacele necesare specifice pentru a rezolva in mod satisfacator si corect problema diferentelor dintre om si animal. Din acest considerent, nici Bergson nu a reusit sa dezvaluie taina omului. Blaga respinge ideea reducerii esentei omului la capacitatea de fabricare a uneltelor in particular, a uneltelor de facut unelte si de a varia la infinit producerea lor si o considera nesatisfacatoare. Deci, omul nu poate fi redus la homofaber, intrucat si in animal ca individ sunt rudimente de constiinta, palpaie o constiinta legata de imediat, adica de existenta concreta, iar ceea ce este dincolo de imediat in comportamentul animalelor se datoreaza finalismului vietii. Imediatul este definit de Blaga ca prezenta concreta, ca impletiri ample de date imediate. Imediatul este starea existentiala incapabila sa satisfaca in totalitate capacitatea existentiala a omului. Pentru capacitatea existentiala a omului, imediatul reprezinta numai un moment, un punct de lansare spre demersuri specific umane. Blaga il combate pe Bergson, cu toate ca admite ca omul este desigur un animal inzestrat unilateral cu cea mai mare inteligenta. Comparatia om - animal. Bergson nu se distinge de universul biologic, reduce omul la functiile lui. Ii atribue Darwin-ismul si cnsidera ca punctul de vedere al lui Bergson, prin care omul traieste intr-un cncret si pentru conservare, este deplasat, Blaga considerand ca omul traieste intr-un mister si pentru relevare. Pentru Blaga omul nu creaza numai necesitatile vitale ci omul isi va crea o lume aparte creatia de cultura. Omul are destin creator idee si cultura. n concluzie doi dintre filosofii care au abordat problema existenei umane din unghiuri diferite sunt Lucian Blaga i William Bergson.