Sunteți pe pagina 1din 20

Proiect Inovaional

RECICLAREA DEEURILOR MUNICIPALE

| Managementul Inovaional | 25.02.2013

CUPRINS:
REZUMAT 1. Despre S.A. Ap-Canal Chiinu..4 2. Analiza pieei....6 2.1.Descrierea pieei de desfacere al produsului i serviciului inovaional.6 2.2.Concurena.7 3. Produsul i Serviciul Inovaional..7 3.1.Descrierea produsului i a serviciului inovaional.7 4. Tehnologia de producere a produsului .9 4.1.Tehnologia de producere...9 4.2.Riscurile procesului tehnologic...13 5. Promovarea produsului inovaional14 5.1.Strategia de promovare14 6. Logistica..15 6.1.Localizarea...15 6.2.Furnizorii.15 7. Managementul16 7.1.Lista personalului.16 7.2.Organigrama16 7.3.Salariile i beneficiile..17 8. Analiza costurilor de operare.17 8.1.Veniturile anuale prognozate......17 8.2.Investiiile necesare....17 8.3.Prognoza fluxului mijloacelor bneti18 8.4.Venituri i Cheltuieli...18

MALAI CRISTINA, BA1002

REZUMAT
Proiectul inovaional de reciclare a deeurilor i ca rezultat crearea unui produs inovaional pe piaa din Republica Moldova sub form de ngrminte organichumusil, care este destinat companiei S.A. Ap-Canal Chiinu care deine n proprietatea sa Staia de epurare din mun. Chiinu, or. Vadul lui Vod, Durleti i com. Colonia. Inovaia const n produsul final obinut in urma prelucrrii este un ngrminte organic pur ecologic - HUMUSIL, care contribuie la creterea rezistentei plantelor la mbolnviri, avnd caliti fungicide si bactericide. Totodat, Humusil limiteaz ptrunderea nitrailor si a azotului din sol in plante si fructe. Aceast inovaie va oferi o alternativ rentabil municipalitii de a depozita deeurile, precum i va contribui la satisfacerea cererii n cretere de ngrminte organice pentru deintorii de soluri. Materialul principal utilizat este nmolul deeurilor umane. Deeurile reciclate vor fi orientate spre comercializarea lor ctre productorii i comercianii de ngrminte, ctre fermieri, ageni guvernamentali, terenuri verzi .a. Acest produs Humusil va crete caracteristicile poteniale ale solului. Acest proiect prevede reconstrucia staiei de epurare din Chiinu i transformarea acesteia n una care ar permite reciclarea plantelor adunate din tot municipiul i a deeurilor umane. Unul din aspectele cele mai atractive este faptul c acest proiect inovaional nu mai are nici un precedent, nici un concurent direct pe teritoriul Republicii Moldova, ceea ce i ofer un plus de competitivitate i rentabilitate chiar din primul an de activitate a proiectului. Avnd deja un avans pentru o comand de 500 de tone, iar un productor de ngrminte i un arhitect peisagist mare s-au angajat s achiziioneze 600 de tone de produs anual. n plus, mai multe localiti i-au exprimat interesul deosebit pentru a plti ca compania s accepte deeurile lor, cci tot mai multe localiti se plng c nu au unde depozita deeurile acumulate de prin sate.

MALAI CRISTINA, BA1002

1. Despre S.A. Ap-Canal Chiinu


S.A. Apa-Canal Chisinau este o intreprindere comunala importanta din mun. Chisinau si detine un rol primordial in domeniul alimentarii cu apa in Republica Moldova. Din 1997 a fost reorganizata in Societate pe actiuni, cu capitalul de stat de 100%, iar in anul 2000 fiind transmisa in proprietatea publica a mun. Chisinau. La fondurile de productie fixe ale S.A. Apa-Canal Chisinau se refera urmatoarele: Statia de apa Nistru, Statia de tratare a apei, care asigura tratarea apei din fluviul Nistru;137 puturi arteziene din care, la moment, functioneaza 76, aprovizionand cu apa potabila mun. Chisinau;29 statii de pompare a apei;statiile de epurare din mun. Chisinau, or. Vadul lui Voda, Durlesti, com. Colonita. La 12 decembrie 1892 a fost data in exploatare prima transa a apeductului din or. Chisinau, capacitatea 200 mii caldari de apa pe zi; sursa - captarea apei din izvoare (havuzul la poalele colinei Mazarachie). In acelasi an a fost creata Uzina de apa. Prima mentiune privind alimentarea cu apa din havuz a or. Chisinau atesta anul 1828, cand Duma oraseneasca a adoptat Decizia cu privire la amenajarea acestuia si constructia instalatiilor necesare. In anul 1834 lucrarile respective au fost finalizate. Din acest moment incepe alimentarea cu apa a orasului prin livrarea apei cu sacagiile catre consumator. Gospodaria de alimentare cu apa si canalizare din municipiul Chisinau este un complex de retele de alimentare cu apa, cu instalatii de captare a apei din fluviul Nistru, construite cu incepere din anul 1958 (prima transa) si o Statie de tratare a apei, construita in cateva etape, din anul 1970 - 1985. Capacitatea totala a instalatiilor apeductului de apa din fluviu constituie 384,9 mii m3 pe zi, conducta de apa subterana - 137 puturi arteziene, din care 76 functioneaza, 61 din acestea construite in perioada catastrofei ecologice a fluviului Nistru, provocata de avaria produsa la Combinatul de producere a caliului din Stebnicovsk (Ucraina), sunt conservate.

MALAI CRISTINA, BA1002

Transportarea apei se efectueaza prin reteaua de alimentare cu apa, lungimea careia constituie 1560 km, diametrul maxim - 1400mm, tevile fiind confectionate din otel, fonta, beton armat, polietilena. In scopul acumularii apei este utilizat un parc de rezervoare, volumul caruia echivaleaza cu 181,0 mii m3, in numar de 50 rezervoare. In ultimii ani volumul apei livrate pe zi, din motive cunoscute, a scazut brusc si constituie in total 190,0 mii m3/zi. Evacuarea si epurarea apelor uzate este asigurata in volum deplin, dar nu in ciclul integral la instalatiile de epurare orasenesti (lipseste Sectia de prelucrare a namolului, care este inlocuita cu platformele de namol). Apele uzate se transporta prin reteaua de canalizare cu lungimea 900 km. Dezvoltarea rretelelor de alimentare cu apa si canalizare a capitalei in trecut, in general, a corespuns ritmului de constructie a orasului, dar din pacate, nu a evoluat constant. In anul 1905 a fost forat primul put artezian cu adancimea de 135 m pe teritoriul fostei Directii Apa-Canal, care functioneaza si in prezent. In anul 1925 a fost forat al doilea put artezian, iar in anul 1937 - al treilea. Pana la anul 1940 functionau trei puturi arteziene. In perioada ulterioara au fost construite castele de apa, care reglementau volumele de apa, pe str. Kotovski si str. Livezilor. Capacitatea apeductului orasenesc a atins un obiectiv de 5500 m3/zi. Pana la finele anilor 50, apeductul din Chisinau se dezvolta din contul orizontului acvifer subteran; 1948-1951 - priza de apa Balsevski, 1953-1954 - priza de apa Petricani, 1957-1958 - priza de apa Malina Mica, 1967-1969 - prizele de apa Ialoveni si Ghidighici. Inca in secolul trecut arhitectul Alexandru Bernardazzi a argumentat necesitatea utilizarii apei din fluviul Nistru, afirmand ca apeductul din fluviul Nistru este scopul final la care urmeaza sa tinda Directia oraseneasca Chisinau. Anume de aceea, prin hotararile Guvernului republicii si autoritatilor orasenesti dezvoltarea de perspectiva a retelelor de alimentare cu apa a fost orientata spre dezvoltarea apeductului Nistru.
MALAI CRISTINA, BA1002 5

In anul 1928 a fost construita prima Statie de pompare canalizare. In anul 1968 a fost pusa in functiune o parte din complexul instalatiilor de epurare tratarea mecanica. In anul 1974 a fost data in exploatare prima transa a complexului de epurare, cu capacitatea de 200 mii m3/zi. In anul 1976 a fost pusa in functiune a doua transa cu capacitatea de 125 mii m3/zi si in anii 1983 - 1984 capacitatea respectiva a fost majorata cu 115 mii m3/zi. In rezultat, capacitatea stabilita a instalatiilor de epurare a atins cifra de 440 mii m3/zi. S.A. "Apa-Canal Chisinau" asigura cu apa potabila, evacuarea si epurarea apelor uzate in decurs de 24 ore circa 800 mii locatari.

2. Analiza pieei
2.1 Descrierea pieei de desfacere a produsului i serviciului inovaional

Segmentul de pia ocupat de produsul Humusil este unul nou creat, n comparaie cu serviciul de colectare a deeurilor care este deschis deja pe piaa Republicii Moldova de ctre organizaia Spaii Verzi. Compostul este o surs bun de substane nutritive pentru producia agricol i horticol,este un material de ameliorare a solului, protejnd totodat plantele fa de secet i boli. Produse similar pe piaa Republicii moldova nu exist, ins n rile Europei acest produs se utilizeaz pe larg, aa c Ap-Canal Chiinu va fi un pioner n comercializarea acestui produs inovativ. Serviciul de colectare a deeurilor nu este nou pe teritoriul Moldovei, acesta este prestart de Societatea Spaii Verzi, care de civa ani deservete municipalitatea. Tendina pieei de reciclare a deeurilor i comercializarea acestora sub form de ngrminte pentru urmtorii 5 ani este una de cretere, cu clieni devotai, din aceast categorie fac parte fermierii, asociaiile agricole, designerii de peisaje, administraiile publice, persoane fizice.

MALAI CRISTINA, BA1002

Cota de pia ocupat a solicitantului pentru comercializarea compostului Humusil este de 90% pe lng cele 10% a ngrmintelor chimice. 2.2.Concurena

Principalii concureni ai acestui produs inovaional sunt ngrmintele chimice deja existente pe piaa RM, acetia au ocupat piaa ngrmintelor chiar de dup adoptarea independenei RM astfel c ele fiind adnc nrdcinite .Produsul inovaional va deschide o nou ni pe piaa ngrmintelor i anume a celor organice astfel c produsul dat Humusil, va fi un produs unicat , cu nici un concurent direct, indirect fiind concureni firmele care comercializeaz ngrminte chimice. Politica de pre a concurenilor este n special dirijat de politicile de pre a furnizorilor de la care procur produsul finit i materia prim, avantajul produsului inovator este c politica de pre nu va fi dirijat de factori externi, ci n mare parte de cei interni.

3. Produsul i Serviciul Inovaional


3.1.Descrierea produsului i a serviciului inovaional HUMUSIL este un ingrasamant natural obtinut prin descompunerea materiei organice, cu ajutorul microorganismelor si a viermilor inelati din sol (rame). Procesul de crestere a ramelor mai este numit si viermicultur. Compostul se obine prin fermentarea diferitelor resturi organice (paie, resturi de coceni, pleav, resturi de buruieni i de leguminoase, nutreuri depreciate) la care se poate aduga substane minerale (var, cenu, etc.). Aceste resturi se adun n grmezi, se ud din cnd n cnd pentru a favoriza procesul fermentrii. Pentru compostare putem folosi practic toate deeurile organice care se produc n mediul nconjurtor. Materii prime ce pot fi folosite pentru compostare sunt: materii organice animaliere: gunoi de grajd (bovine, cabaline, porcine, psri, ovine) zeam de blegar, ngrmnt lichid; materii organice vegetale: resturile vegetale ale plantelor de cultur (paie, coceni de porumb) rumegu de lemne i de plante, coaj de copac, iarb frunzi; produse secundare din industria textil, de piele, de hrtie, din industria alimentar

MALAI CRISTINA, BA1002

(industria de conserve, industria spirturilor, etc. ); deeuri gospodreti (de hrtie, de buctrie, de grdin, nmol rezidual etc.). Pentru obinerea produsului final de bun calitate trebuie s le cunoatem proprietile ce determin fermentaia. Aceste proprieti sunt urmtoarele: 1 ) Compoziia chimic. Pentru a putea fi compostate materialele folosite trebuie s aib cel puin 30 % substane organice, proporia de C/N s aib valoarea de 25 -30 :1; i care se obine de regul prin amestecarea materiilor prime. Este mai puin important pentru procesul de compostare coninutul n alte substane nutritive (fosfor, potasiu) pentru c acestea n general se gsesc n cantitatea necesar pentru fermentaie, sau n caz contrar acestea pot fi completate uor nainte de compostare. 2 ) Compostabilitatea materialelor folosite. Deoarece compuii organici ai deeurilor au o rezisten diferit fa de descompunerea microbian, pentru obinerea unei dinamici optime a degradrii la amestecarea materiilor trebuie s se in cont i de pretabilitatea diferit la descompunere. Dac materialele folosite au un coninut ridicat de lignit (rumeguul) carbonul se elibereaz ncet i dac la aceste materiale adugm azot cu descompunere rapid ,atunci apare o nsemnat pierdere de azot sub form de amoniac i la poluarea mediului nconjurtor. 3 ) Stabilitatea structural. n cursul compostrii porozitatea (afnarea) minim este de 30% din volum pe care o putem asigura prin amestecarea elementelor structurale ntr-o cantitate corespunztoare. Materialele de baz cu structuri bune sunt reziduriele verzi, paiele, tocturile de legume. 4 ) Umiditatea compostului trbuie s fie n jur de 40-60 % din volum pentru declanarea procesului de compostare i se asigur prin amestecarea materialelor i umectare. 5 ) Pregtirea materialelor pentru compostare const n: mcinarea, tocarea presarea, omogenizarea, eventual ndeprtarea materialelor strine. 6 ) Materiale auxiliare folosite n cursul compostrii. La amestecarea materiilor prime se pot aduga diferii aditivi, care pot influena procesul de fermentare i pot

MALAI CRISTINA, BA1002

mbuntii calitatea compostului. Acetia pot fi: mcinat de argil, fin de roc, var, fin de oase, fin de snge, fin de coarne, etc. Compostul este o surs bun de substane nutritive pentru producia agricol i horticol,este un material de ameliorare a solului, protejnd totodat plantele fa de secet i boli. Considerentele privind protecia mediului nconjurtor fac necesare reciclarea i refolosirea deeurilor organice. Aceste principii de baz au fost aplicate pentru prima dat n orae pentru compostarea deeurilor produse pe spaiile publice. Ulterior n urma colectrii selective a deeurilor de ctre locuitori n numeroase ri europene, pe platformele comunale de compostare au ajuns i deeurile din buctriile i grdinile oraelor i satelor. Rentabilitatea funcionrii acestora este un semn de ntrebare, dar necesitatea acestora trebuie analizat i din punct de vedere social. Astfel cantitatea total a deeurilor ajunse pe platformele de deeuri poate fi redus cu 30-40 %.

4. Tehnologia de producere a produsului


4.1.Tehnologia de producere Viermicultivarea este o metoda biologica de prelucrare a deseurilor organice cu ajutorul viermiculturii (ramelor), aflam de la Larisa Cremeneac, cercetator in cadrul Institutului National pentru Zootehnie si Medicina Veterinara din Republica Moldova. Ea se bazeaza pe capacitatea biologica a ramelor de a folosi in calitate de hrana diverse genuri de deseuri organice din agricultura, industria alimentara, de la abatoare, industria lemnului, deseurile menajere, transformindu-le in ingrasaminte organice pretioase - biohumus(biocompost, viermicompost). Un rol special apartine deseurilor acumulate in localitatile rurale,care se caracterizeaza prin continutul in ele a unei parti considerabile de substante organice extrem de pretioase pentru agricultura. In localitatile rurale o pondere mare in volumul deseurilor organice o au cele animaliere. Din lipsa de mijloace pentru evacuarea deseurilor si necunoasterea consecintelor depozitarii lor in apropierea surselor de apa, in ograzile proprii, locuitorii de la sate contribuie la poluarea apelor freatice si a solurilor cu compusi ai azotului (nitriti, nitrati, nitozoamine si amoniac), bacterii patogene si alte toxine.
MALAI CRISTINA, BA1002 9

In legatura cu aceasta este necesar de mentionat ca prelucrarea deseurilor organice menajere, din agricultura si din diverse ramuri ale industriei, este o problema actuala si de perspectiva. Una dintre caile de solutionare a acestei probleme este viermicultura, care este un bun transformator al deseurilor organice in biohumus. In calitate de transformator al deseurilor organice serveste rama, Hibridul rosu de California, care foloseste in procesul de nutritie diverse genuri de deseuri organice, care au trecut etapele procesului de fermentare. Durata perioadei de fermentare depinde de tipurile dejectiilor folosite in calitate de substrat nutritiv pentru rame. Pentru dejectiile vitelor mari cornute perioada de fermentare alcatuieste 5 - 7 luni, cailor - 5 - 6, ovinelor - 3 - 4, porcinelor - 10 - 11, pasarilor - 14 - 16 luni. Dejectiile iepurilor pot fi folosite in calitate de substrat nutritiv imediat dupa colectare, fiind supuse stropirii abundente, in caz daca contin o cantitate sporita de urina. Un substrat excelent pentru rame este cel care contine celuloza. In calitate de celuloza pot servi paiele, deseurile vegetale si rumegusul din lemn (cu exceptia celui obtinut din lemnul speciilor de conifere). Aceste adaosuri sunt amestecate cu dejectiile in proportie de 1:3 si sunt supuse procesului de fermentare pentru a regla nivelul aciditatii active si continutului de azot amoniacal. Activitatea vitala a ramelor este asigurata de anumite conditii ale substratului nutritiv (temperatura, aciditare, umiditate, cantitatea azotului amoniacal).

Temperatura optima pentru prelucrarea normala a substratului nutritiv de catre rame constituie + 20... + 25 grade. La temperatura de + 14... +18 grade are loc oprimarea activitatii de reproducere, iar la +7... + 12 grade ramele nu se inmultesc, iar la temperaturi mai scazute ele cad in hibernare. Cresterea sau scaderea esentiala a temperaturii influenteaza negativ atat asupra reproducerii cat si asupra gradului de prelucrare a deseurilor organice. O importanta deosedita pentru activitatea normala a ramelor are umiditatea substratului nutritiv, care trebuie sa constituie 70 - 80 % (adica, atunci cand se strange in pumn, apa sa curga printre degete). Micsorarea nivelului umiditatii conduce la scaderea greutatii corporale si activitatii de prelucrare a substratului.

MALAI CRISTINA, BA1002

10

O alta conditie, care influenteaza procesul de prelucrare a deseurilor organice, este mentinerea aciditatii active (pH), care trebuie sa constituie 7 - 8 unitati. Devierea aciditatii active a substratului nutritiv cu o unitate de la cea optima nu provoaca schimbari esentiale, in modul de viata si activitate a ramei.

Sporirea aciditatii pana la 5 - 6 unitati si lipsa aeratiei in substratul nutritiv conduce la micsorarea numarului de indivizi tineri si a greutatii corporale a ramelor mature.

Pentru a regla nivelul aciditatii active a substratului nutritiv pina la nivelul optim se recomanda la cel cu mediu acid de adaugat creta sau var, iar la cel bazic - sol cu aciditatea marita sau turba. Cantitatea de azot amoniacal, dupa ce s-a terminat procesul de fermentare, trebuie sa oscileze de la 4,0 pina la 17,0 mg/kg.

Tehnologia virmicultivarii nu este un proces copmlicat, daca se iau in consideratie conditiile expuse mai sus. In procesul viermicultivarii trebuie sa se respecte urmatoarele etape: a) pregatirea substratului nutritiv; b) formarea parcelelor, lojelor, sectoarelor, gramezilor; c) plasarea in substrat a ramelor si transferarea lor pe parcursul procesului bioconversiei in sectoare noi; d) colectarea biohumusului si pregatirea lui pentru utilizare sau pastrare.

Substratul nutritiv de baza poate fi alcatuit din dejectiile animalelor, dupa fermentare. Dejectiile care nu au fost supuse fermentarii (cu exceptia celor de iepure) nu pot fi folosite in calitate de substrat nutritiv. Dupa fermentare substratul nutritiv este supus analizelor chimice. Daca aceasta nu este posibil, atunci pentru a determina calitatea substratului nutritiv se foloseste testul "50 rame", care consta in urmatoarele: intr-o lada se plaseaza o cantitate anumita de substrat nutritiv, pregatit pentru viermicultivare (3-5kg), in care se plaseza 50 rame mature.

MALAI CRISTINA, BA1002

11

Dupa 24 ore indivizii sunt numarati si se determina starea lor fiziologica. Daca toate ramele sunt vii si active, atunci substratul nutritiv poate fi folosit in procesul de viermicultivare. Atunci cand ramele au parasit substratul sau sunt pasive, pregatirea substratului trebuie continuata, pana la momentul cand rimele nu vor parasi mediul de trai. A doua etapa a tehnologiei viermicultivarii este formarea lojelor si sectoarelor in care se plaseaza substratul nutritiv. Pentru gospodariile mari, dimensiunile sectoarelor constituie 1 m latime si 50 m lungime, in care grosimea substratului nutritiv trebuie sa fie de 25 - 35 cm (vara) si 35 - 45 cm (iarna). Sectoarele se impart in loje, dimensiunile constituind 1 m latime si 2 m lungime. Asadar, un sector este alcatuit din 25 loje. Sectoarele pot fi situate la suprafata solului, pe suprafete asfaltate, putin inclinate, sau pe suprafete de pe care a fost inlaturat stratul afanat. Sectoarele de asemenea se pot situa in santuri cu adancimea de 40 - 50 cm, betonate, avand aceleasi dimensiuni. Inainte de plasarea substratul nutritiv pe fundul sectorului se asterne un strat de 5 cm paie. Pentru gospodariile mici (particulare sau de fermieri) se pot practica gramezile de dejectii (gunoi de grajd, baligar), care au fost supuse fermentarii, cu latimea 1 m, iar lungimea 2 si mai multi metri. Grosimea substratului nutritiv nu trebuie sa depaseasca 50 cm. Intr-o loja trebuie sa fie plasat pana la 1 tona de substrat nutritiv. Alegerea locului pentru viermicultivare joaca un rol important in procesul de prelucrare a deseurilor organice. Locul ales trebuie sa fie situat intr-o zona accesibila pentru a folosi deseurile organice, sa fie putin inclinat pentru a da posibilitate apei de a se scurge in timpul stropitului si ploilor abundente. Daca conform testului "50 rame" substratul este calificat benefic pentru viermicultivare, in el se plaseaza ramele. Inainte de plasarea ramelor substratul se stropeste abundent. Plasarea ramelor se efectueaza ziua, deoarece sub influenta luminii ele se ascund repede in substrat. Pe parcursul procesului tehnologic de prelucrare a deseurilor organice trebuie de tinut cont de respectarea cerintelor expuse mai sus. Daca intr-o loja au fost plasate 30 - 100 mii indivizi, atunci procesul de prelucrare dureaza 6 luni.

MALAI CRISTINA, BA1002

12

Dupa prelucrarea completa a substratului nutritiv, este necesara reamplasarea ramelor in loje noi. Acest proces decurge astfel: timp de 14 zile nu se da hrana suplimentara, dupa care de-alungul lojei (sectorului) se adauga substratul nutritiv, pe centru. Ramele se incadreaza in acest substrat nutritiv si se inlatura impreuna cu el, plasandu-se in alte loje (gramezi) cu substrat nutritiv. Aceasta operatie se repeta de 3 - 4 ori pana cand este inlaturata cea mai mare parte din populatia de rame. Biohumusul obtinut este uscat, cernut si ambalat in saci din polietilena sau este administrat in stare bruta pe campuri. Pe parcursul a 6 luni, cat dureaza procesul de prelucrare, substratul trebuie permanent stropit. Stropirea trebuie efectuata dimineata sau seara, cand diferenta de temperaturi nu este mare.

In perioada calda a anului (din martie pana in octombrie) in sectoarele sau lojele noi hrana suplimentara se adauga regulat, o data la 2 saptamani, prima administrare a ei fiind efectuata la o luna dupa plasarea ramelor. In perioada rece a anului, sectoarele, lojele sau gramezile de deseuri organice in care se afla veirmicultura se acopera cu paie, rogojini sau panza de sac. Dintr-o tona de deseuri organice pe parcursul a 6 luni se pot obtine 500-600 kg de biohumus. In conditiile climaterice din Moldova tehnologia viermicultivarii poate fi practicata la aer liber si formarea sectoarelor noi poate fi efectuata de doua ori, in lunile aprilie si octombrie. Scopul principal al viermicultivarii este prelucrarea completa a deseurilor organice, obtinerea biohumusului si ameliorarea situatiei ecologice. 4.2.Riscurile procesului tehnologic Matricea riscurilor
Impact Descrierea riscului Probabilitatea (mic-1; mediu-2; mare-3) (mic-1; mediu-2; mare3) 3 Scor total:

1. Insuficiena de materie prim

MALAI CRISTINA, BA1002

13

2. Creterea duratei ciclului de producere a produsului 3. Creterea preului la materie prim

Analiza riscurilor
Categoria i denumirea riscului 1. Insuficiena de materie prim Consecine Stoparea procesului de producie Msuri de prevenire Formarea depozitelor de acumulare a materiei prime, ntreinerea relaiilor cu partenerii de afacere Apelarea la mprumuturi pe termen scurt de la bnci, i furnizori Acordarea de avantaje clienilor fideli, ce procur cantiti duble.

2. Creterea duratei ciclului de producere a produsului

Fluxul de mijloace bneti ntrzie s ajung la firm

Creterea preului la materie prim


3.

Creterea efortului financiar a firmei, creterea costului de producie

5. Promovarea produsului inovaional


5.1. Strategia de promovare
Strategia de pre Preul de vnzare a compostului Humusil, se va forma sub impactul preului de achiziionare a materiei prime, a retribuirii salariilor muncitorilor de baz, i a altor cheltuieli indirecte sin cadrul firmei; preul de procurare a deeurilor se va stabili n dependen de relaia cerere -ofert. Distribuirea produsului nou creat are loc prin canale de distribuitori, magazine deschise prin toate centrele raionale ale RM i vnzarea direct de la fabric.

Strategia de distribuire

Strategia de promovare i reclam

Promotii prima faz Publicitate : Vom trimite comunicate de pres la toate cele mai importante ziare din RM. Publicarea de articole de tiri despre Proiectul de reciclare va da o mare credibilitate i va a fi un excelent mod de a se lansa pe toate pieele-int care vor ti despre aceast afacere noua, inovatoare i soluiile pe care le ofer pentru municipaliti i utilizator ii de compost fertilizator. Vom cuta n mod similar de publicitate n form de tiri de la nivel local (RM), posturi
14

MALAI CRISTINA, BA1002

de radio i televiziune. Publicitate : Vom utiliza direct mail i strategii fa-n-fa de promovare pentru a sensibiliza cu privire la produsele si serviciile noastre pe pieele int. Anunuri la radio i la televiziune, nu sunt sigure, vom evalua eficacitatea lor nainte de punerea n aplicare n continuare. Internet : Vom avea un site web de coninut agricole orientate spre educarea potenialilor clieni despre beneficiile produselor i serviciilor noastre. Toate literatura, carti de vizita, etc va include site-ul nostru i adresa de e-mail informaii despre adres. Promotii doua faz Publicitate : Din momentul ce afacerea creste si se extinde vom continua s plasm publicitate prin intermediul mass-media pentru a avea succesul deplin. Publicitate : Vom continua s facem contact fa-n-fa cu clienii i potenialii clieni. Mail-out-ul se va face din nou n termen de cteva luni de pornire. A doua rund de departajare e-mail vor fi actualizate pentru a reflecta beneficiile oferite clienilor pn n prezent. O astfel de e-mail-out vor fi trimise periodic. Internet : Vom continua s avem un site web cuprinztor. Site-ul va fi actualizat pentru a oferi rspunsuri la ntrebri frecvente. Dup primele ase luni, i cu siguran dup primul an, vom evalua viabilitatea de a avea clienti tinta prin publicitate pe site-ul nostru, si invers, vom evalua viabilitatea de publicitate pe site-urile noastre int a clientilor (dac este cazul).

Strategia de dezvoltare

Dup acapararea ntregii piee a RM cu privire la ngraminte organice, urmtorul pas n dezvoltarea pieei de desfacere va fi teritoriul statelor CSI i Uniunea European.

6. Logistica
6.1.Localizarea
Indicatorii Locaie Proprietate proprie sau arend Cheltuieli pentru reparaia necesar a suprafeelor, mobilierului i echipamente Logistica de aprovizionare ncpere Or.Chiinu, str.Uzinelor Proprietate proprie 350 milioane de euro

Aprovizionarea stocurilor de materie prim se execut prin intermediul graficului Gant de programare a resurselor necesare pentru a

MALAI CRISTINA, BA1002

15

asigura continuitatea ciclului de producie.

6.2 Furnizorii Furnizorul principal este societatea Spaii Verzi din RM, care vor aproviziona forma cu cantitatea necesara pentru activitatea ntreprinderii, acetia vor deine circa 50 % din totalul necesar de materie prim, celelalte procente le vor deine gospodriile populaiei care vor vinde deeurile acumulate de la animalele pe care le cresc. De asemenea un important furnizor de materie prim va fi municipalitatea care prin intermediul evilor de canalizare vor furniza deeuri umane.

7. Managementul
7.1.Lista personalului
Numele Funcia Responsabil n cadrul proiectului Implicare efectiv (durata,luni) Malai Cristina Manager de proiect stabilirea strategiilor de implementare a proiectului identificarea principalilor parteneri ai proiectului Pe ntreaga durat de implementare a proiectului(2 ani)

Platon Anton

Inginer ef

Proiectarea liniei de producie Proiectarea tehnicii de producere a produsului

2 ani

Panainte Ana

Biolog ef

2 ani

7.2. Organigrama

Manager de proiect

MALAI CRISTINA, BA1002

16

Departamentul vnzri

Departamentul finane

Departamentul producere

Departamentul logistic

7.2.Salariile i beneficiile
Implicare efectiv n cadrul proiectului, luni 24 luni Retribuirea muncii Salariu lunar,lei 15000 Salariu anual,lei 180000

Funcia

Manager de proiect Inginer ef Biolog ef

24 luni 24 luni

6500 6500

78000 78000

8. Analiza costurilor de operare


8.1.Veniturile anuale prognozate

Vnzri prognozate anuale

Suma (lei)

Ponderea n vnzrile totale 44,44 55,56 100

Import Export TOTAL

160 milioane 200 milioane 360 milioane

8.2.Investiiile necesare

MALAI CRISTINA, BA1002

17

Obiectul investiiei Flux de mijloace bneti

Furnizor Banca European pentru Reconstrucie i Dezvoltare

Valoarea estimat 300 milioane de euro

Durata de amortizare (ani) Sub form de grant

TOTAL:

300 milioane de euro

8.3. Prognoza fluxului mijloacelor bneti


Primul an Indicatori trimestrial Soldul mijloacelor bneti la nceputul perioadei ncasri bneti din vnzri Total ncasri Pli furnizorilor Pli bneti salariailor Plata impozitului pe venit Alte pli Total pli Soldul mijloacelor bneti la sfritul perioadei 30000000 N+2 186400000 N+3 300580000 N+4 123750000 N+5 247250000 Ani

90000000

370000000

390000000

430000000

560000000

90000000 50000000 12400000 10800000 200000 73400000 46600000

370000000 201000000 49700000 44400000 820000 255820000 300580000

390000000 201000000 49700000 45600000 296300000 123750000

430000000 210000000 49700000 46800000 306500000 247250000

560000000 231000000 49700000 50400000 331100000 476150000

8.4. Venituri i Cheltuieli


N trimestrial

Indicatori

N+2

N+3

N+4

N+5

MALAI CRISTINA, BA1002

18

Venit din vnzri Alte venituri Total Venit Cheltuieli directe de producie Materie prim Materiale auxiliare Combustibile i energie Servicii subcontractante Personalul de producere Altele Cheltuieli indirecte de producie Cheltuieli general i administrative Cheltuieli de transport Servicii de promovare Alte cheltuieli indirecte Cheltuieli de investiiei Utilaj Echipament Profit brut Impozitul pe venit Profitul net -

90000000 90000000

370000000

390000000 -

430000000 430000000

560000000 560000000

370000000

390000000

62600000

231420000

230600000

230600000

280700000

30000000 10000000 5000000

120600000 40200000 10050000

120600000 40200000 10050000

120600000 40200000 10050000

138600000 69300000 11550000

5000000

10050000

10050000

10050000

11550000

12400000 200000

49700000 820000

49700000

49700000

49700000

11600000

14500000

14000000

15000000

15000000

1000000

4000000

4000000

4000000

4000000

5600000 5000000 -

5500000 5000000 -

5000000 5000000 -

6000000 5000000 -

6000000 5000000

900000000 700000000 200000000 39000000 10800000 28200000

3000000000 2800000000 200000000 153080000 44400000 108680000

900000000 700000000 200000000 173400000 45600000 127800000

200000000

200000000

200000000 214400000 46800000 167600000

200000000 294300000 50400000 243900000


19

MALAI CRISTINA, BA1002

Rentabilitatea vnzrilor (profit brut/vnzri nete *100%)

43,33

41,37

44,46

49,86

52,55

MALAI CRISTINA, BA1002

20