Duca Daniela

Analiza geograficoeconomica a Elvetiei

Cuprins

1.Generic 2.Incadrarea in tipologia statala 3.Analiza resurselor 4.Agricultura 5.Industria Turismul Analiza SWOT Bibliografie

Suprafata: 41285 Km patrati Distanta maxima: N-S = 220 Km E-V = 348 Km Lungimea granitei: 1882 Km Populatia: 7.164.000 loc (dintre care 19,6% straini) Densitate 181 loc/km2 Capitala: Berna Orasele cele mai mari: Zurich (337.000 loc.) Geneva (173.000 loc.) Basel (169.000 loc.) Limbi vorbite: Germana elvetiana 63,7% Franceza 19,2% Italiana 7,6% Retoromana 10,6% Alte limbi 8,9%

Demografia Elveiei
Elvetia este situat la intersec ia mai multor culturi europene importante care au influenat puternic limba i cultura ri.Elveia are patru limbi oficiale: germana(63,7% din populaia total cu tot cu rezidenii strini; 72,5% din rezideni cu cetenie elveian, 2000), nordul, estul i centrul rii; franceza (20,4%; 21,0%) n partea vestic; italiana(6,5%; 4,3%) n sud, precum i retoromana n sud i sud-est, o limba romanica retic vorbit la nivel local de ctre o minoritate mic (0,5%; 0,6%) n cantonul Graubnden.

Ansamblul regional din care face parte

In 2002, Elveia a devenit membru cu drepturi depline al ONU, lsnd Vaticanul s rmn ultimul stat cu larg recunoatere care nu este membru ONU. Elveia este membru fondator al EFTA, Dar nu este membr a Zonei Economice Europene. O cerere de aderare la Uniunea European a fost trimis n mai 1992, dar nu a fost susinut ntruct ZEE a fost respins n decembrie 1992 cnd Elveia a fost singura ar care a inut un referendum pe acest subiect. De atunci, au mai fost organizate mai multe referendumuri pe tema UE; din cauza unei reacii mprite n rndul populaiei, cererea de aderare a fost ngheat. Totui, legislaia elveian este treptat ajustat pentru conformitate cu acquis-ul comunitar, iar guvernul a semnat mai multe acorduri bilaterale cu Uniunea European. Elveia, mpreun cu Liechtenstein, este complet nconjurat de UE dup aderarea Austriei n 1995. La 5 iunie 2005, alegtorii elveieni au acceptat cu o majoritate de 55% s adere la tratatul Schengen, rezultat privit de comentatorii europeni ca un semn de susinere din partea Elveiei, o ar tradiional considerat ca fiind independent i reticent fa de aderarea la organizaii supranaionale.

Capitolul 2 Incadrarea in tipologia statala:

1.Cadrul natural

Sub aspectul configuratiei generale a reliefului, in Elvetia se disting trei regiuni naturale principale: in toata partea sa meridionala, centrala si orientala, Alpii Elvetieni ocupa 58% din suprafata tarii. In partea de vest, Muntii Jura ocupa 12% din suprafata totala, in timp ce regiunea numita Podisul Elvetiei (Mitteland sau Tara de mijloc a Elvetiei), dezvoltata intre cele doua lanturi de munti, se intinde pe 30% din suprafata. Elvetia este tara cu cea mai ridicata altitudine medie din Europa. Muntii Alpi (alt. medie 1786m, alt max. 4634m vf.Dufourspitze din Monte Rosa) ocupa partea central-sudica a tarii si se intind intr-un arc de 1200 Km, de la Riviera franceza pana la portile Vienei; din principalele grupe de munti ai lantului alpin situati pe teritoriul Elvetiei fac parte: Alpii Bernezi, Alpii Lepontini, Alpii Vallici, Alpii Glarici si Alpii Reticoni.

Criteriul economic
Elveia dispune de o prosper, pacifist i modern economie de pia, cu un nivel sczut al omajului, o man de lucru foarte experimentat, i se mandrete cu Produs Intern Brut pe cap de locuitor printre cele mai mari din lume. Economia Elveiei beneficiaz de un sector al serviciilor foarte bine dezvoltat, condus in mare parte de sectorul financiar i de cel al industriei specializate in tehnologie de inalt performan. Cu toate c Elveia nu este membr a Uniunii Europene, dar in scopul de a intra pe piaa internaional a concurenei, economia a fost standardizat in mare msur in conformitate cu prevederile UE, pstrand totui un mic protecionism economic, cu precdere in micul su sector agricol.

Date generale
PIB (nominal) : 535,2 miliarde CHF (2009) PIB/locuitor: 68.638 CHF (2009) Cretere PIB: +2,6% (2010) Rata omajului: 3,9% (2010) Exporturi : 193,3 miliarde CHF, n cretere cu +7,0% (n 2010 comparativ cu 2009) Importuri: 173,7 miliarde CHF, cretere cu + 8,4% (n 2010 comparativ cu 2009) Balana comercial: 19,5 miliarde CHF (2010) Excedent bugetar: 3,6 miliarde CHF (2010)
12 10 8 6 4 2 0 Row 2 Row 4 Row 1 Row 3

Column 1 Column 2 Column 3

Regimul politic
Parlamentul Elveiei este format din dou camere: Consiliul Statelor care are 46 de reprezentan i (doi din fiecare canton i unul din fiecare semicanton) ale i prin sisteme definite de fiecare canton individual, i Consiliul Naional, care este format din 200 de membri alei printr-un sistem electoral proporional, in funcie de populaia fiecrui canton. Membrii ambelor camere au un mandat de 4 ani. Cand ambele camere sunt reunite in sesiune comun, ele sunt numite impreun Adunarea Federal. Prin referendum cetenii pot contesta orice lege adoptat de parlament; prin iniativ legislativ public ei pot introduce amendamente la constituia federal, elemente care fac Elveia s fie uneori considerat o democratie directa.In anumite cantoane (Geneva, Neuchanel, Zurich) cetenii au opiunea s voteze prin internet.

Capitolul 3 Analiza resurselor: 1. Resursele naturale

Elvetia este o tara saraca in resurse minerale,dar cu o economie foarte prospera si cu unul dintre cele mai ridicate standarte de viata.Principala resursa nat.este energia apelor,iar sarea,rocile de constructie sunt principalele resurse minerale exploatate.Majoritatea veniturilor tarii este adusa de turism si activitatea bancara.Cele mai renumite statiuni turistice sunt:Davos,Gstaad si St.Moritz.Annual,Elvetia este vizitata de peste 11 mil. de turisti care vin sa faca ski si alte sporturi de iarna Marile lacuri si sporturi nautice sunt o alta atractie turistica.

Elvetia si-a creat o industrie foarte moderna,care consuma putine materii prime,dar creeaza produse de inalta precizie:ceasuri,aparate optice,aparate electrice si electronice.In acelasi timp industriile elvetiene sunt nepoluante,deoarece functioneaza pe baza curentului electric obtinut la randul lui,prin metode nepoluante,deoarece functioneaza pe baza curentului electric obtinut la randul lui,prin metode neloluante in hidrocentrale si centre nucleare.Industrie alimentara este specializata in producerea ciocolatei si a branzeturilor. Elvetia este renumita si pentru produsele farmaceutice.Intreaga retea de cai ferate este electrificata.Legatura feroviara intre Franta si Italia se face trecand prin Elvetia.Pentru a se putea trece peste Alpi,in tarile vecine s-au construit mai multe tuneluri.Tunelul Simplon (20 km lungime) leaga Elvetia de Italia.Soselele urca pana la altitudini foarte mari,unde se afla statiuni turistice.Basel este port fluvial,iar la Zurich si Berna sunt cele mai mari,unde se afla statiuni turistice.Basel este port fluvial, iar la Zurich si Berna sunt cele mai mari aeroportur. Elvetia exporta ceasuri,medicamente,coicolata,branzeturi,produse chimice si importa automobile,metale pretioase,minereuri de fier,alimente.

2. Resursele umane
Structura profesional Structura populatiei pe medii Majoritatea elveienilor triesc la ora(intre doua treimi sitrei ptrimi din populaie), dar nici un ora nu are o populaie maimare de 500.000 de locuitori. Berna -122,658 locuitori Zrich - 361,129 locuitori Geneva - 185,726 locuitori Majoritatea populaiei active din E l v e i a f a c e p a r t e d i n s e c t o r u l teriar (servicii 72.5%). Sectorul primar are o pondere de 1.2% iar sectorul secundar are o pondere de 26.3% ( industrie-21.3% iconstrucii-5%).

n Elvetia, grupa de varsta 0-14ani (tanara)detine mai putin de 30%(16,8%)din populatie ,iar grupa de varsta de peste 65 ani detine maimult de 12% (15,5% ) din populatie. Acest fapt ne indica existentafenomenului de imbatrinire a populatiei.

Capitolul 4 Agricultura

Cu toate ca Elvetia se situeaza in randul tarilor cu agricultura avansata, totusi produsele agroalimentare indigene nu pot acoperi necesarul populatiei. La aceasta stare de lucruri contribuie mai multe cauze, intre care suprafata intinsa a zonei muntoase nepropice agriculturii moderne mai intensive. Ponderea productiei agricole, in consumul total de produse agroalimentare, variaza mult cu natura acestora. Desi productiile la hectar la culturile agricole sunt ridicate, suprafata mica cultivata cu cereale, sfecla de zahar, floarea -soarelui, legume s.a., nu poate acoperi necesarul Mecanizarea in pomicultura, legumicultura, de consum. viticultura a creat posibilitatea specializarii unor Produsele vegetale indigene sunt in general gospodarii in aceste ramuri, acolo unde asemenea deficitare, in special zaharul si uleiul de masa a caror consum se bazeaza in principal pe import. Referindu-ne laculturi gasesc conditii optime de dezvoltare. Viticultura a atins un grad foarte inalt de dezvoltare importul de produse agroalimentare pe cap de locuitor, Elvetia se situeaza pe locul doi in Europa, dupa Anglia. in jurul Lacului Leman si in alte zone favorabile culturii vitei de vie.

Capitolul 5 Industria:

Principalele ramuri industriale

Elvetia si-a orientat activitatea industriala spre produsele fine si spre cele mici consumatoare de materii prime.se remarca prin industria de masini,aparate si bunuri cu consum redus de metal(masini electice,ceasuri.(ceasurile au devenit simbolul elvetiei prin calitatea inalta ,ceasuri cu cuart,cu afusaj numeric,cu senzori optici,cu ecran electronic,cu grosime incredibil de mica),produse farmaceutice si textile. Tesaturile si dantelele fac parte din imaginea de marca a elvetiei.celebre sunt dantelele de st.gallen,matasea de zurich,voalul. s-a impus totodata in domeniul industriei alimentare :branzeturri,produse zaharoase(ciocolata).branzeturile de gruyere si emmental fac renume industriei produselor lactate elvetiene pentru productia de energie electrica valorifica din plin potentialul hidroenergetic,in ultima vreme a crescut ponderea atomocentralelor

Capitolul 6 Turismul

:Centre turistice,obiective turistice

Catedrala Sf Vincent este unul dintre cele mai frumoase locasuri de cult din Europa, vizitat in fiecare an de nenumarati turisti dar si de credinciosii veniti din toata tara. Prima biserica a fost ridicata aici odata cu fondarea orasului, fiind mentionata intr-un document din 1224. In martie 1421, cand in Berna locuiaucel mult 5000 de oameni, un maestru constructor din Strasbourg,pe numele sau Matthaus Ensinger, a inceput constructia unei noi biserici, folosind materiale locale. Ensinger era deja un maestru apreciat, care mai construise alte trei catedrale, asa ca a avut libertatea necesara.

Muzeul de Istorie din Berna

Bernisches Historisches Museumunde puteti petrece zile intregi explorand nivelurile ale cladirii, pline de colectii diverse. La parter se gasesc expozitiile temporare, in timp ce la subsol o colectie tematica: "Dansul Mortii". O adevarata obsesie a artistilor medievali si nu numai, aceasta tema a starnit inca de atuni controverse dar in egala masura a fascinat tocmai prin macabru.

Ghetarul Aletsch Cel mai lung ghetar din Europa, ce face parte din situl protejat de UNESCO, Jungfrau - Aletsch - Bietschhorn.

Palatul Stockalper O cladire in stil baroc, construita de printul Kaspar Jodok von Stockalper intre 1658 si 1678. De atunci a fost renovat si restaurat. Structura impozanta domina prin cele trei turnuri patrate.

Analiza SWOT

Bibliografie
Mihailescu Ion Florin, Nicoara Vasile (2000),Elemente de geografie economica mondiala Nicu I. Aur (2004),Geografie economica mondiala http://www.agrinet.ro http://www.dce.gov.ro http://www.directbooking.ro http://www.e-scoala.ro http://facultate.regielive.ro http://www.funtur.ro Www.prb.org http://www.scientia.ro www.wikipedia.ro