HIDROCENTRALE

CARANSEBES

Sucursala Caransebes azi:

Parte integranta a SC Hidroelectrica SA Bucuresti, Sucursala Hidrocentrale Caransebes, transforma in lumina potentialul hidrologic al apelor Banatului montan.Zagazuim si transformam in lumina tumultoasele si cristalinele ape ale Timisului, Bistrei, Cernei, Sucului, Sebesului din judetul Caras-Severin.

Sucursala are in administrare doua amenajari hidroenergetice complexe : AHE Bistra-Poiana Marului-Ruieni-Poiana Rusca si Cerna-Belareca fiecare dintre ele avand capacitati puse in functie dar si lucrari in continuare. -Capacitati de producere a energiei electrice : CHE Ruieni = 2 x 76,5 MW; 264 CHE Herculane = 2 + 5 MW; 12 MHC Bistra 9 = 1 x 0,8 MW; MHC Surduc = 2 x 0,8 MW; MHC Marga = 0,2 + 0,4 MW; -Uvraje in functie: Baraj Maru 125 m; 96 mil.mc; Baraj Herculane 45 m ; 14 mil.mc ; 273 86,6 ha ha 3 5 2 GWh/an GWh/an GWh/an GWh/an GWh/an

Baraj Zervesti 15 m ; 1,1 mil.mc ; Aductiune principala Maru Ruieni = Castel echilibru Ruieni h = 118 Conducta fortata Ruieni Galerie fuga Ruieni Diguri Captari secundare Aductiuni secundare = 497 m m

21,8

ha

9,8 km ; di = 4,9 m di = 7,4 m di = 3,6 m di = 5,5 m

= 2,66 km = 1,26 km = 5 = 5 km

-Capacitati de productie in executie : CHE Fenes - Raul Alb = 2 x 18 MW Baraj Rusca = 75 m ; 30 mil.mc ; 112,2 ha Aductiune Rusca Fenes - Raul Alb = 4,273 km ; Lac tampon Fenes Captari secundare = 9 pe caderea Ruieni Aductiuni secundare = 23,5 km pe caderea Ruieni Captari secundare = 4 pe ramura Fenes - Raul Alb Aductiuni secundare = 9,6 km pe ramura Fenes Raul Alb CHE Zervesti 2 x 0,75 MW ; 8 GWh/an Grup 25 MW in CHE Herculane; 63 GWh/an Baraj Cornereva 60 m; 13,8 mil.mc Aductiune Cornereva CHE Herculane 12,5 km ; di = 2,8 m CHE Maru 2 x 40 MW; 96 GWh/an Baraj Scorilo 90 m; 25 mil.mc; 92 ha Aductiune Scorilo CHE Maru = 8,9 km;

Captari secundare pentru Scorilo = 24 Aductiuni secundare pentru Scorilo = 47,2 km Centrala Poneasca 2 x 0,75 MW ; 6,23 GWh/an Baraj Poneasca h = 46 m; 5,6 mil.mc; Baraj Gura Golumbului = 350 mii.mc

Izvoare de lumina din apele Banatului

Daca omenirea la inceputuri descopera focul din fulgerul cerului, acesta fiind de mare ajutor in dezvoltarea sa milenara, pentru ca apoi din motive de siguranta sa-l stinga cu apa, astazi prin munca noastra apa produce fulgerul de lumina ce ajunge in casele noastre. Semetii munti ai Banatului a caror culmi se inalta spre vazduhuri la peste 2000 m altitudine poarta prin vaile lor abrupte ape tumultoase care zagaduite si dirijate de oameni maiastri spre lumi subterane, se transforma in izvoare de lumina. Izvoarele de lumina din muntii Banatului se nasc din nume cu adanca rezonanta istorica pe aceste meleaguri : Timis, Bistra, Hideg Raul Lung, Cerna, meleaguri legate de nume ca Scorilo-tatal lui Decebal sau Iovan Iorgovanlegendarul erou de pe Valea Cernei. Multele infaptuiri hidroenergetice de azi pe aceste stravechi si legendare meleaguri ,aflate in exploatarea Sucursalei Hidrocentrale Caransebes , sunt rodul gandirii si al eforturilor colective a mii de oameni din unitati de cercetare, proiectare, constructii-montaj,furnizare de chipamente,precum si a colectivelor de exploatare .Tuturor acestora le purtam sentimente de recunostiinta, stima, pretuire si respect. Azi zestrea cea mai valoroasa a sucursalei sunt oamenii, formati aici in mijlocul instalatiilor si echipamentelor, oameni la datorie mereu, entuziasti si increzatori, mereu fascinati de transformarea izvoarelor apelor in izvoare de lumina. Timpul trece peste oameni si fapte,iar noi cei de azi care am fost si ieri la inceputurile exploatarii acestor amenajari, avem datoria de a mentine vie flacara

pasiunii meseriei de hidroenergeticieni,respectarea standardelor tehnice, a disciplinei de exploatare. Avem datoria sacra de a participa cu toata capacitatea intelectuala si puterea fizica la dezvoltarea sucursalei, la siguranta existentei SEN. Viitorul e in mainile noastre si suntem increzatori in el.

Hidrocentrale Caransebes trecut, prezent si viitor

Infiintata in 1981 ca Intreprindere de Electrocentrale Caransebes, avea menirea de a organiza si coordona lucrarile necesare complexului hidroenergetic Bistra-Poiana Marului-Ruieni-Poiana Rusca, preluand si coordonarea lucrarilor deja incepute la Complexul hidroenergetic CernaBelareca.Din anul 1998 Sucursala Hidrocentrale Caransebes este parte componenta a SC Hidroelectrica SA. Sucursala Hidrocentrale Caransebes, profilata pe valorificarea potentialului hidroenergetic al cursurilor de apa are in prezent hidrocentrale cu o putere instalata de 163,4 MW o baza pentru recuperarea fortei de munca cu o capacitate de 80 locuri, in executie o hidrocentrala cu o putere de 40 MW, 9 captari secundare, 20 km aductiuni secundare cu un aport energetic de 70 GWh/an, iar in faza de proiecte incepute temporar 3 centrale cu o putere totala de 106,5 MW. Prima punere in functie se realizeaza in 1988 prin baraj si CHE Herculane 2 + 5 MW, urmand apoi in 1992 inceperea acumularii in lacul Maru, 1993 rotire si racordare la sistem HA2 76,5 MW Ruieni, 1995 rotire si racordare la sistem HA1 76,5 MW Ruieni, 1997 CHEMP Marga, 1998 lac tampon Zervesti (1,1 milioane mc), 1998, 2001, 2002, captarile secundare Bratonea, Slatina, Borlovita si Borlova, iar in 2002 CHEMP Maru. Colectivul sucursalei noastre exploateaza azi 10 hidroagregate cu o productie medie anuala de cca 150 GWh/an. Se depun eforturi deosebite pentru executia in grafic a barajului Rusca(75 m inaltime) si a CHE Fenes-Raul Alb 2 x 18 MW, astfel ca primul grup sa fie conectat la sistem in 2006, pentru punerea in functie a noi captari secundare pe ramura Sebes, precum si pentru modernizarea constructiilor si a instalatiilor.

A. Amenajarea hidroenergetica Bistra-Poiana Marului Ruieni-Poiana Rusca

Amenajarea hidroenergetica Bistra-Poiana Marului-Ruieni-Poiana Rusca isi are inceputurile la sfarsitul deceniului VII, inceputul deceniului VIII al secolului XX, cand incep primele prospectiuni geologice si primele proiecte de amenajare. Amenajarea are in componenta 3 caderi cu 3 acumulari, 3 centrale de mare capacitate 3 CHEMP-uri cu o putere instalata totala de 275 MW si o energie medie anuala de 560 GWh/an.

I.Caderea Ruieni

Transforma in lumina apele tumultoase ale Bistrei Marului si Sucului din muntii Tarcu, judetul Caras-Severin, ape zagaduite de barajul Maru in acumularea Maru, dirijate apoi pe sub munti in centrala Ruieni, debusarea facandu-se in albia Sebesului, iar de aici in Timis. Barajul Maru : este situat pe drumul ce leaga orasul Otelu Rosu de statiunea turistica Poiana Marului la 8 km, aval de aceasta si 12 km amonte de Otelu Rosu. Barajul Maru- baraj din anrocamente cu nucleu de argila are urmatoarele caracteristici tehnice : -inaltime = 125 m -latime la baza = 488 m -latime la coronament = 10 m -volum argila = 750.000 mc -volum umpluturi = 5,15 milioane mc -descarcator de suprafata tip palnie Qev =686 mc/s -golire de fund cu 2 vane plane in carcasa si un debit maxim evacuat de 160 mc/s. Este asigurata servitute in aval in plaja 100 750 l/s, servitute uzinata prin CHEMP Maru : 0,4 MW ; 0,55 mc/s ; 3 GWh/an

Acumulare Maru:

-nivel normal de retentie = 620 mdM -nivel maxim = 625 mdM -nivel minim exploatare = 555 mdM -suprafata bazin receptie = 204 km2 -suprafata oglinda lac la NNR = 273 ha -volum lac la NNR = 96,2 mil.mc -volum util la NNR = 89,3 mil.mc

Captari secundare : 8 pe ramura Sebes din care 3 puse in functie si 5 pe ramura Bistra Bucovei.Aductiunile secundare vor totaliza 27,6 km, cu un debit modul total de 3,2 mc/s si o productie suplimentara de energie de 76 GWh/an. Aval de baraj se capteaza paraul Bratonea, cu un debit modul de 0,2 mc/s si 5 GWh/an aport energetic. Aductiunea principala Maru-Ruieni - are un diametru interior betonat de 4,9 m si o lungime totala de 9,8 km Castelul de echilibru este format din putul castelului H = 107,6 m ; D = 7,4 m, camera superioara H = 17 m : D = 19 m, camera inferioara L = 8 m D = 6 m.

Conducta fortata : - este o galerie blindata integral cu o lungime de 497 m si un diametru interior de 3,6 m.

Centrala hidroelectrica Ruieni : este de tip subteran de mare cadere, echipata cu doua turbine Francis FVM 78 326 respectiv doua hidrogeneratoare verticale tip HVS 500 / 164 14 Puterea centralei = 153 MW (2 x 76,5 MW) cu un debit instalat de 55,4 mc/s ( 2 x 27,7 mc/s).Accesul in centrala se face de pe platforma situata pe malul stang al paraului Turnu, la cca 2 km de centrul comunei Turnu-Ruieni, platforma situata la cota 357,00 mdM pana la cota 271,4 mdM(nivelul salii masinilor) printr-o galerie de acces 900 m lungime, panta 10% spre centrala si o sectiune de 30 mp. Caderea bruta a centralei este de 356 m, energia medie produsa dupa finalizarea aductiunilor secundare fiind de 264 GWh/an. Centrala este tip caverna betonata cu o lungime de 64 m, latime de 16,2 m si o inaltime de 38,2 m. Generatoarele produc energie la tensiunea de 10,5 KV, transmisa prin bare capsulate la transformatoarele de 10,5/121 KV, 90 MVA, cate unul pe grup iar de aici prin cabluri uscate de 110 KV, montate pe o galerie lunga de 315 m in statia de 110 KV racord cu sistemul.Centrala debuseaza in lacul tampon Zervesti printr-o galerie de fuga de 2,7 km lungime si un canal de fuga trapezoidal de 702 m.

Punerea in functie a treptei Ruieni incepe cu punerea sub sarcina a barajului Maru in 1992, rotirea si racordarea la sistem a grupului 2 m 1993 iar a grupului 1 in 1995, de la aceste date centrala producand peste 1.250.000.000 KWh.

Centrala Ruieni dispune de un sistem modern de monitorizare on line a marimilor electrice si de stare (192 marimi analogice : electrice, hidromecanice,

vibratii, temperaturi si 384 marimi de stare).Intr-un viitor apropiat ne propunem trecerea la faza de conducere prin calculatoare de proces a functionarii centralei.

Lacul tampon Zervesti are un volum total de 1,1 milioane mc, fiind gen polder cu digurile din materiale locale cu masca din beton.

Caderea Raul Alb parte integranta a amenajarii Bistra Poiana Marului Ruieni P.Rusca este destinata sa valorifice potentialul hidroenergetic al Raului Rece, Raului Alb si a Raului Lung, fiind actualmente in faza de executie. Barajul Rusca care va zagazui apele Raului Rece afluent de baza al Timisului, cu izvoarele sub Vf.Tarcu 2190 m, este in executie, fiind baraj din beton cu inaltimea de 75 m ingloband in el 180.000 mc beton. Barajul va acumula in spatele lui cca 17 milioane mc de apa, care va fi condusa printr-o galerie de aductiune in lungime de 4273 m si un diametru interior de 3,10 m continuata cu o conducta fortata de 350 m, Fenes Raul Alb.Centrala Fenes Raul Alb este de tip put circular cu nivel sala masini la nivelul solului,urmand a fi echipata cu doua generatoare Francis verticale cu P = 18 MW fiecare, debit instalat 20 mc/s si o productie medie de energie de 90 GWh/an. Caderea Scorilo : era a treia treapta a amenajarii hidroenergetice Bistra Poiana Marului Ruieni P.Rusca, sistata temporar ca executie, urmand a utiliza pentru folosinte energetice apele raului Sucu, in centrala Maru situata aval de baraj Maru cu restitutie in aductiunea principala Maru-Ruieni. Barajul ce urma sa se construiasca, sub denumirea de Scorilo, era din anrocamente cu masca amonte betonata, 87,5 inaltime, creand in spatele lui o acumulare de 25 milioane mc, cu o suprafata de 92 ha. Acumularea urma sa primeasca aportul a 22 captari secundare cu aductiuni secundare in lungime totala de 22,8 km. Centrala Maru este proiectata la o putere totala de 2 x 40 MW si o energie medie de 190 GWh. II.Caderea Cerna-Belareca

Utilizeaza pentru productia de energie electrica,potentialul hidroenergetic al raului Cerna, ca diferenta de bazin intre acumulare Valea lui Iovan si 5 km amonte de orasul Herculane, locul de amplasare a barajului.

Amenajarea are in componenta 2 caderi si anume: -Caderea Herculane - in functie din 1988 -Caderea Belareca lucrari incepute si sistate din lipsa de fonduri

Caderea Cerna : utilizeaza pentru functii hidroenergetice, apele raului Cerna, colectate din diferenta de bazin ramasa intre acumularea Valea lui Iovan si 5 km amonte de centrul orasului Herculane. Apele de legenda ale Cernei sunt barate in zona 7 Izvoare reci, de un baraj din beton in dublu arc, cu o inaltime de 58,8 m ; 13 m latime la baza ; 3,6 m latime la coronament ; 188 m lungime coronament ; Acumularea realizata de baraj se prezinta cu date astfel : volum total = 14,7 mil.mc ; 12,16 mil.mc volum util, suprafata lacului 86,6 ha ; suprafata bazinului de receptie 125 km2.

Centrala Herculane destinata sa prelucreze energia potentiala acumulata in spatele barajului, este de tip semiingropat cu sala masini si camera comanda la suprafata.Este echipata cu 2 grupuri de 2 respectiv 5 MW cu o productie medie de energie de 12 GWh.

In centrala este prevazut loc pentru montarea unui grup de 25 MW care ar urma sa prelucreze debitele caderii Cornereva. Centrala regularizeaza debitele ce traverseaza orasul Baile Herculane, iar prin functionarea grupului de 5 MW Qi = 15 mc/s, realizeaza periodic spalarea albiei. Din acumularea Herculane este prelevata si apa potabila pentru oras.

Caderea Cornereva : Este propusa spre realizare atat din motive energetice cat mai mult din motive de mediu, in vederea echilibrarii hidrologice in zona orasului Herculane, afectata de prelevarea unei parti a debitului Cernei prin acumularea Valea lui Iovan si transferarea ei in bazinul Jiului. Prin realizarea caderii Cornereva, debitul raului Belareca urma sa fie retinut in acumularea Cornereva si uzinat in centrala Herculane prin montarea unui grup suplimentar de 25 MW. In acest scop a fost prevazut un baraj din anrocamente la Cornereva inalt de 60 m, realizand o acumulare cu NNR 498 mdM si un volum de 13,8 milioane mc.

Apele acumulate in spatele barajului Cornereva,urmau sa fie dirijate spre centrala Herculane,printr-o aductiune la cca 12 km, cu un diametru interior de 2,8 m.Grupul de 25 MW instalat in CHE Herculane, urma sa debuseze in lacul Herculane, creand astfel posibilitatea functionarii cu un mare numar de ore a grupurilor de 2 respectiv 5 MW instalate actualmente in CHE Herculane.

Energia medie produsa in aceste conditii ar fi de 59 GWh/an cu grupul de 25 MW si 16 GWh/an cu grupurile de 2 si 5 MW. Datorita peisajului creat de lacul de acumulare in care se oglindesc semete varfuri,climatului specific,pe versantul stang deasupra barajului s-a construit Baza de tratament si refacere a fortei de munca Tierna adresata lucratorilor din domeniul hidroenergetic si colaboratorilor acestora. Baza dispune de 36 camere cu doua paturi si 4 apartamente dotate cu tot confortul necesar (televizor,frigider,telefon, internet), restaurant cu 100 locuri,sala polivalenta destinata organizarii de intruniri,cursuri s.a., sala de conferinte, sala dotata cu aparatura pentru fitness. Prin captarea izvoarelor termale, aval de strand 7 izvoare de pe malul drept al Cernei si aducerea lor in cadrul bazei, s-au creat conditiile efectuate tratamentului adecvat. III.Amenajarea Poneasca-Gura Golumbului Destinatia initial alimentarii cu apa a Termocentralei Anina, ajunsa in administrarea sucursalei noastre dupa desfiintarea Termocentralei, devine utilizabila in scopul producerii energiei electrice in hidrocentrale. In vederea asigurarii necesarului de apa pentru Termocentrala au fost proiectate si executate partial doua lacuri de acumulare si 4 statii de pompare.Sucursalei noastre i-au revenit spre administrare si continuare a lucrarilor, de data aceasta in scopul valorificarii hidroenergetice a apelor raului Minis si a paraului Poneasca, doua statii de pompe si doua lacuri de acumulare. Caderea Golumbului, va asigura functionarea in CHEMP a unui grup de 0,75 MW, 1,2 mc/s si o energie medie anuala de 2,94 GWh.

Acumularea Gura Golumbului este amenajata pe Valea Minisului la cca 27 km aval de Oravita, printr-un baraj de beton cu o inaltime 12,6, NNR 418 mdM, cu o acumulare de 350.000.000 mc.

Avand in vedere ca din aceasta acumulare porneste spre aval o conducta metalica de 800, pe o lungime de 6 km, realizand o cadere de 100 m, in capatul acesteia se va amenaja o centrala hidroelectrica de mica putere. Sursa de finantare a acestei investitii este prin parteneriat public-privat.

Acumularea Poneasca situata pe valea cu acelasi nume, este actualmente in executie. Se realizeaza prin construirea unui baraj din anrocamente cu masca din beton, inalt de 46 m.Azi barajul este in proportie de 100% finalizat ca si constructie, acumularea ce va rezulta in spatele lui va avea un NNR de 411 mdM si un volum acumulat de 5,6 milioane mc. Transformarea energiei potentiale a acestei acumulari in energie electrica se va face printr-un grup de 0,75 MW ; 1,2 mc/s; h = 8 m, energie anuala 3,33 GWh ; grup ce se va monta in acelasi CHEMP cu cel pentru acumularea Gura Golumbului.

Punerea sub sarcina a acestui baraj va avea pe langa rolul energetic si un rol de aparare impotriva inundatiilor a localitatilor din aval, sporind de asemenea farmecul turistic al zonei.

In loc de final : Invata de la apa sa ai statornicie-n drum Invata de la apa sa nu dai inapoi

http://www.caransebes.ro/hidrocentrala/index.htm