VIII. Analiza-diagnostic a intreprinderii (6 intrebari) 1.

Calculati i interpretati situatia net a unei ntreprinderi care prezint urmtoarea situatie financiar: Indicator Imobilizri Stocuri Creante Disponibilitti Datorii mai mari de un an Datorii mai mici de un an Rezolvare: ACTIV Imobilizri Stocuri Creante Disponibilitti PASIV 2000 Capitaluri proprii 1200 500 Datorii mai mari de un an 1150 150 Datorii mai mici de un an 350 50 Total 2.700 Total 2.700 31.12.n 2000 500 150 50 1150 350

Situatia neta a intreprinderii = Active totale - Datorii totale = (2.000+500+150+50)-(1.150+350) = 1.200 Nivelul situaiei nete (activul net) corespunde cu cel al capitalurilor proprii adica investitia initiala a actionarilor. Situatia neta are valoare pozitiva si este de dorit ca aceasta sa fie crescatoare de la un exercitiu financiar la altul, ca expresie a consolidarii averii proprietarilor intreprinderii, consecinta a unei gestiuni financiare eficiente. Valoarea capitalurilor proprii (deci a situatiei nete) este influentata de patru categorii de factori: relatiile cu proprietarii (aporturi la capital sau restituiri de capital, distribuire de dividende din rezultatul exercitiului); activitatea curenta de gestiune a intreprinderii. Rezultatul financiar poate duce la sporirea averii proprietarilor, daca se obtine profit sau, dimpotriva la consumarea unei parti din aceasta pentru acoperirea eventualelor pierderi; activitatile accesorii, care nu se desfasoara in mod curent (reevaluarea activelor) politicile contabile utilizate (amortizarea, constituirea de provizioane).

2. Analizati pozitia financiar a unei ntreprinderi din domeniul consultantei financiarcontabile care prezint urmtoarea situatie financiar: Indicator Imobilizri Stocuri Creante Disponibilitti Capitaluri proprii Datorii mai mari de un an Datorii de exploatare Datorii bancare pe termen foarte scurt Rezolvare:
Active imobilizate =2.000 Active curente = stocuri + creante + disponib. = 1.000 + 20.000 + 300 = 21.300 TOTAL ACTIVE = 23.300 Capital si rezerve = 20.000 Datorii pe termen lung (DTL) = 2.000 Datorii pe termen scurt (DTS) = datorii de exploatare + datorii bancare pe termen f.scurt =1.300 + 0 = 1.300 Capital permanent = Capital propriu + DTL = 20.000 + 2.000 = 22.000 TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII (Pasive totale) = 23.300 1. Analiza structurii patrimoniale Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. Specificatie Rata activelor imobilizate (RAI) Rata active circulate (RAC) Rata stocurilor Rst Rata creantelor Rcr Rata disponibilitatilor Rdisp Rata stabilitatii financiare RSF Mod de calcul RAI = (AI/TA)X100 = (2000/23.300)X100 RAC = (AC / TA)X100 = (21.300/23.300)x100 Rst = (Stocuri / AC)x100 = (1.000 / 21.300) x100 Rcr = (Creante / AC)x100 = (20.000/ 21.300) x100 Rdisp = (Disponib./ AC)x100 = (300 / 21.300) x100 RSF = (Cpm / PT)x100 = (22.000/23.300)X100 Valoare 8.58% 91,42% 4.69% 93.90% 1.41% 94.42%

31.12.n 2000 1000 20000 300 20000 2000 1300 0

7. 8. 9. 10. 11.

Autonomia financiara globala RAFG Autonomia financiara la termen RAFT Rata de indatorare globala RIG Rata de indatorare la termen RIT Rata datoriilor curente Rdc

RAFG = Cpr / Cpm)X100 = (20.000 /22.000)X100 RAFT = Cpr / PT)X100 = (20.000 /23.300)X100 RIG =(DT / PT)X100 = (3.300 /23.300)X100 RIT =(DTML / Cpm)X100 = (2.000 /22.000)X100 Rdc = (DTS / PT)x100 = (1.300/23.300)x100

85.84% 90,91% 14,16% 9.09% 5.58%

Rata activelor imobilizate - reprezinta raportul intre activele imobilizate si activele totale ale firmei. Reflecta gradul de imobilizare a activului si gradul de imobilizare al capitalului. Marimea ratei este diferita in functie de specificul activitatii, fiind mai mare pentru firme cu productie si mai mica pentru firme care presteaza servicii. Totodata o rata a activelor imobilizate este mai mare in primii ani de functionare a unei firme, deoarece reflecta politica de investitii in active imobilizate. Firma analizata, fiind o firma de prestari servicii, nivelul ratei este de 8.58% , un nivel normal, fiind scazut .Un grad scazut al ratei activelor imobilizate indica faptul ca firma este flexibila la schimbarile cerintelor pietei si a tehnologiilor. Rata activelor circulante este forte ridicata in cazul firmei analizate, respectiv de 91,42% si se datoreaza in special gradului ridicat al creantelor, acestea find in proportie de 85,84% din active totale respectiv de 93,90% din activele circulante. Rata activelor circulante masoara indirect si gradul de lichiditatea al patrimoniului. Rata stocurilor - reflecta ponderea stocurilor in total active circulante, si in cazul nostru este scazuta de 4,69% .Acest indicator este normal deoarece firma presteaza servicii si rata este influentata de sectorul de activitate, de durata ciclului de exploatare si alti factori. Rata stocurilor reflecta ponderea activelor circulante cel mai putin lichide in total active circulante. Rata creantelor - evidentiaza ponderea creantelor in active circulante, fiind un indicator important deoarece gradul lor de lichiditate este mai mare decat al stocurilor. La firma analizata rata creantelor este foarte ridicata, fiind de 85,84% in total active, respectiv de 93,90% in totala active circulante. Este foarte important sa se faca o analiza detaliata a creantelor, deoarece aceasta suma ridicata poate sa rezulta din faptul ca are clienti neincasati, sau firma acorda scadente prea mari fapt ce duce la un dezechilibru, evidentiata si prin rata disponibilitatilor care in cazul nostru este foarte scazuta, de 1,41%. O lichiditate scazuta ne duce la gandul ca firma are probleme in incasarea clientilor, fapt ce va duce la imposiblitatea efectuarii platilor pentru datoriile curente. Firma se incadreaza putin sub nivelul de 100%, fapt ce ne face sa concluzionam ca firma nu va avea probleme in plata datoriilor pe termen lung. Rata stabilitatii financiare - reflecta masura in care firma dispune de resurse financiare cu caracter permanent fata de total resurse. Aceste resurse cu caracter permanet sunt formate din capitaluri proprii si datorii pe termen mediu si lung. La firma analizata rata stabilitatii financiare este foarte ridicata, de 94,42% .Este o situatie pozitiva deoarece se observa ca o pondere importanta in capitalurile permanente o au capitalurile proprii deci resursele proprii.

Rata autonomiei financiare globale reprezinta gradul de independenta financiara al societatii. Aceasta rata este foarte ridicata, fapt ce evidentiaza ca firma are o autonomie financiara foarte buna. Rata autonomiei financiare la termen - evidentiaza faptul ca resurse proprii pot sa acopere la termen datoriile pe termen mediu si lung. Firma se incadreaza putin sub nivelul de 100%, fapt ce ne face sa concluzionam ca firma nu va avea probleme in plata datoriilor pe termen lung. Rata de indatorare globala - reflecta pondera tuturor datoriilor pe care le are unitatea in pasivul total al acestuia. In cazul firmei analizate, rata este scazuta, fapt ce reprezinta o situatie pozitiva. Rata de indatorare la termen - reflecta gardul de indatorare prin imrpumuturi pe termen mediu si lung si in cazul nostru este scazuta, de 9,09%. O rata de indatorare la termen scazuta indica faptul ca firma poate sa se ia decizii de atargere a datoriilor pe termen mediu si lung, nepund in pericol firma. Firma analizata nu are datorii pe termen scurt ridicate, fapt ce evidentiaza faptul ca aceste datorii sunt platite la termen. Din punct de vedere a ratelor de structura ale activului, situatia este satisfacatoare, cu un grad ridicat de risc in ceea ce priveste nivelul creantelor, care va putea duce la blocaj in ceea ce priveste disponibilitatiile. Din punct de vedere a ratelor de structura a pasivului, firma are o autonomie financiara ridicata, un grad de indatorare scazut, si astfel are capacitatea sa se imprumute in cazul lispsei de disponibilitati.

2. Analiza echilibrului financiar

Fondul de rulment = (Capitaluri proprii + DTL) Imobilizri = 22.000 2.000 = 20.000 Echilibrul financiar pe termen lung este asigurat, capitalurile permanente finaneaz ntr-o mare msur imobilizrile, astfel c excedentul de surse poate fi alocat necesarului de capital circulant. Fondul de rulment este parte din capitalul permanent care depaseste valoarea imobilizarilor nete si este destinat finantarii activelor circulante. Un Fond de Rulment pozitiv (Capitaluri permanente > Imobilizri nete) constituie marja de securitate a ntreprinderii pentru exploatarea sa normala, permindu-i s-i asigure un nivel minim al unor active circulante strict necesare funcionrii (stocuri minime, fond de cas minim), activul circulant fiind superior datoriilor pe termen scurt (Activ circulant net > Datorii sub 1 an). Fondul de rulment net este compus din: - fondul de rulment propriu (parte din capitalurile proprii care depasesc valoarea imobilizarilor nete si care sunt destinate finantarii activitatii curente); -fond de rulment strain(parte din datoriile pe termen mediu si lung care depasesc valoarea imobilizarilor nete si care sunt destinate finantarii activitatii curente). Necesarul de fond de rulment = Stocuri + Creane Datorii de exploatare = 19.700 Societatea nregistreaz un dezechilibru pe termen scurt. Nivelul datoriilor de exploatare este insuficient, raportat la nivelul creanelor. Societatea va trebui fie s ncaseze creanele, fie s identifice modaliti de cretere a datoriilor de exploatare (datoriile bancare pe termen foarte scurt sunt nule), pentru a evita finanarea creanelor pe seama surselor permanente.

Necesarul de fond de rulment -reprezinta parte din activele circulante ce trebuiesc finantate din resurse stabile. Un necesar de fond pozitiv indica faptul ca activele circulante nu depasesc datoriile curente, exprimand un dezechilibrul pe termen scurt. Nevoia de fond de rulment pozitiva semnifica un surplus de nevoi temporare, in raport cu resursele temporare posibile demobilizat. Situatia in care nevoia de fond de rulment este pozitiva, poate fi considerata normala, numai daca este rezultatul unei politici de investitii privind cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare. In caz contrar, nevoia de fond de rulment poate evidentia un decalaj nefavorabil intre lichiditatea stocurilor si creantelor, pe de o parte, si exigibilitatea datoriilor de exploatare, pe de alta parte, respectiv incetinirea incasarilor si urgentarea platilor . Trezoreria net = FR NFR = 300. Datorit faptului c trezoreria net este pozitiv, se poate afirma c societatea are o poziie financiar acceptabil, nregistrndu-se un echilibru financiar. Cu toate acestea, echilibru se realizeaz pe baza finanrii creanelor prin intermediul surselor permanente, nerespectndu-se principiul paritii maturitilor. Aceast problem poate fin minor n situaia unei societi de consultan, ns o poate priva, pe viitor, de posibilitatea alocrii surselor permanente la active specifice obiectivelor investiionale. Dei, n aparen, nivelul stocurilor poate fi considerat mare, raportat la imobilizri, ponderea acestuia n activul circulant este nesemnificativ, lucru normal pentru o societate de consultan. De asemenea, ponderea imobilizrilor n total active este redus Trezoreria neta- reprezinta disponibilitatile banesti ramase la dispozitia firmei rezultate din activitatea desfasurata pe parcursul unui exercitiu financiar. Reprezinta excedentul de lichiditati ramase dupa acoperirea nevoilor ciclice (ramase neacoperite) de catre excedentull de resurse permanente (FR NFR).

3. Analiza bonitatii financiare (lichiditatesi solvabilitate): a)Lichiditatea curenta = Active circulante / DTS = 21.300 / 1.300 = 16,38
este supraunitar, cu mult peste minimul acceptat. Valoarea recomandata acceptabila fiind in jurul valorii de 2 deci in cazul nostru exista garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente. b) Indicatorul lichiditatii rapida (Active circulante Stocuri) / Datorii curente = (21.300-1.000) / 1.300 = 15,61 c) Lichiditatea imediata = Disponibilitati / DTS = 300/1300 = 0,23 Analiza lichiditatii firmei urmareste capacitatea acesteia de a-si achita obligatiile curente din activitatea curenta, precum si evaluarea riscului incapacitatii de plata. La firma analzata lichiditatea curenta precum si cea rapida este mult peste nivelul asigurator (1 pentru lichiditate curenta, respectiv 0,75% pentru lichiditate rapida), dar lichiditatea imediata este inferioara pargului asigurator de 0,5 ceea ce situeaza firma intr-o pozitie nefavorabila.

d) Solvabilitatea: Solvabilitatea patrimoniala = Active totale / Datorii totale = 23.300 / 3.300 = 7,06 Rata solvabilitatii patrimoniale = Capital propriu / Total Pasiv = 20.000/23.300 =0,86 Solvabilitatea patrimoniala exprima gradul in care firma ar putea sa-si acopere toate datoriile sale indiferent de termen din activele de care dispune in cazul in care ar inceta activitatea. Solvabilitatea patrimoniala >2 pe perioada analizata exprima gradul in care societatea ar putea sa-si acopere toate datoriile sale indiferent de termen din activele de care dispune. In cazul societatii analizate exista un grad ridicat de acoperire, solvabilitatea fiind de 7.0.6 Rata solvabilitatii patrimoniale> 0,5 reflecta o situatie normal .

3. S se calculeze marja comercial i valoarea adugat generate de societatea X despre care se cunosc informatiile financiare din tabelul de mai jos i s se analizeze repartitia valorii adugate pe destinatii. Indicator Venituri din vnzarea mrfurilor Productia vndut Productia stocat Cheltuieli cu materii prime Costul mrfurilor vndute Cheltuieli salariale Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu chirii Cheltuieli cu dobnzi Impozit pe profit Rezolvare:
Marja comerciala (Mc)= Veniturile din vanzari de marfuri - Costul de achizitie aferent marfurilor vandute Marja comerciala = 2.000 1200 = 800 lei Marja comerciala repezinta excedentul vanzarilor de marfuri in raport cu costul de cumparare al acestora. Costul de cumparare a marfurilor este format din pretul de cumparare (exclusive TVA) la care se adauga cheltuielile accesorii de cumparare (transport, prime de asigurare, etc.) si corectat cu variatia stocurilor. Marja comerciala prezinta interes pentru intreprinderile ce exercita activitate de comert si devine mai semnificativa ca informative in activitatea de analiza si gestiune daca se determina pe produse sau pe grupe de produse. .

u.m. 2000 30000 1000 10000 1200 7000 3000 1500 1400 1000

Indicatorul masoara performanta economico-financiara a intreprinderii, indicele de crestere al valorii adaugate trebuind sa-l depaseasca pe cel al productiei exercitiului si sa fie intr-o crestere continua. Valoarea adaugata se poate determina prin 2 metode - metoda substractiva Valoarea adaugata(VA) =Marja comerciala (Mc)+ Productia exercitiului(Qe) Consumatia exercitiului provenind de la terti(M) VA=MC+Qe-M Productia exercitiului = Productia vanduta + Productia stocata + Venituri din productia de imobilizari = 30000 + 1000+0 =31.000 lei Consumatia exercitiului provenind de la terti corespunde cu notiunea macroeconomica deconsum intermediar si include toate consumurile din exterior, oricare ar fi destinatia lor functionala(interna): - cheltuieli cu stocurile din cumparari (materii prime si materiale consumabile); - cheltuieli cu combustibili, energie si apa; - cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti (pentru intretinere si reparatii, redevente,locatii de gestiune si chirii, prime de asigurare, cheltuieli cu studiile si cercetarile, cheltuieli cu colaboratorii, reclama, publicitatea etc.); - alte cheltuieli materiale Consumurile intermediare (consumatia de la terti) de la terti se preiau din contabilitatea financiara, respective din conturile 601 la 628, exclusive contul 607 si contul 621 cheltuieli cu colaboratorii. Consumatia exercitiului provenind de la terti = Cheltuieli cu materii prime + Cheltuieli cu chirii = 10000 + 1500 = 11.500 lei VA = Mc + Qe -M =800+31.000-11.500=20.300 lei - metoda aditiva Valoarea adaugata (VA) este rezultatul nsumarii urmatoarelor elemente: salarii, contributii pentru asigurari si protectie sociala, amortizare, provizioane, cheltuieli cu impozite si taxe (fara impozitul pe profit) si rezultatul exploatarii. VA = cheltuieli salarii + impozite si taxe + cheltuieli cu dobanzile + cheltuieli cu amortizarea + rezultat net 20.300 7.000 1.000 1.400 3.000 7.900

Unde: Rezultat net

= 2000+30000+1000-10000-1200-7000-3000-1500-1400-1000 = 7.900

Potrivit abordarii valorii adaugate dupa aceasta metoda, rezulta ca ea e s t e f o r m a t a d i n remunerarea urmatorilor subiecti (parteneri sociali): salariati, actionari, stat, institutiile care acorda credite ntreprinderii. - personalul prin salarii, participari la rezultate, indemnizatii si alte rezultate) - statul (prin impozite , taxe si varsaminte asimilate) - creditorii (prin dividende nete incasate) - firma prin autofinantarea neta reala) Ratele de remunerare ale valorii adaugate, reprezinta ponderea detinuta de fiecare element component (ca expresie a remunerarii partenerilor sociali) n valoarea adaugata. Structura valorii adaugate Cheltuieli personal Impozite, taxe si varsaminte assimilate Cheltuieli financiare (dobanzi) Amortizare Dividende Profit reinvestit (profit net) TOTAL Valoare 7.000 1.000 1.400 3.000 7.900 20.300 Procent (%) 34.48 4.92 6.90 14.78 38.92 100

Cea mai mare pondere o reprezinta remunerarea intreprinderii prin autofinantare, ceea ce indica o buna capacitate a acesteia de a-si finanta activitatea din profiturile obtinute. O pondere de asemnea mare in privinta remunerarii o reprezinta remunerarea personalului cu 34.48%. Se observa o presiune fiscal redusa, statul fiind remunerate cu o pondere de doar 4.92% din valoarea adaugata. In perioada analizata actionarii nu au fost remunerate.

4. S se calculeze soldurile intermediare in manier continental i n manier anglosaxon pornind de la informatiile de mai jos: Indicator Venituri din vnzarea mrfurilor Productia vndut Productia stocat Subventii de exploatare Cheltuieli cu materii prime Costul mrfurilor vndute Cheltuieli salariale u.m. 2000 40000 1500 10000 10000 1200 15000

Cheltuieli cu amortizarea 1000 Cheltuieli cu provizioane 200 Cheltuieli cu chirii 200 Cheltuieli cu asigurri sociale 2000 Impozite i taxe 300 Venituri din dobnzi 200 Venituri din diferente favorabile de curs 200 valutar Cheltuieli cu dobnzi 800 Cheltuieli cu provizioane financiare 100 Impozit pe profit 1300 Rezolvare:
Nr. crt. 1. 2. I. 3. 4. 5. II. 6. 7. 8. 9. III. 10. 11. 12. 13. IV. 14. 15. V. 16. 17. VI. VII. 18. VIII. Specificatie +Venituri vanzare marfuri - Costul marfurilor vandute =Marja comerciala +Productia execitiului -Cheltuieli cu materii prime - Cheltuieli cu chirii =Valoarea adaugata -impozite si taxe +subventii de exploatare - cheltuieli salariale -cheltuieli cu asigurarile sociale =Excedent brut de exploatare +Venituri din provizioane +Alte venituri de exploatare -Alte cheltuieli de exploatare -Cheltuieli privind amortizarea provizioanele =Rezultat din exploatare + Venituri financiare - Cheltuieli financiare =Rezultat curent + Venituri exceptionale - Cheltuieli exceptionate Rezultat exceptional = Rezultat brut Impozit pe profit Rezultat net al exercitiului Simbol Vmf Chmf Mc Qe Chmp Chchirii VA Imp. Sub. Chp Chassoc EBE Vpv Ave Ace Cha Pe Vf Chf Rc Vexc Chexc Pexc Pb Impf Pn Valoare 2.000 1.200 800 41.500 10.000 200 32.100 300 10.000 15.000 2.000 24.800 0 0 0 1.200 23.600 400 900 23.100 0 0 0 23.100 1.300 21.800

si

Excedentul brut din exploatare (EBE) masoara acumularea bruta din activitatea de exploatare, admitand ca amortizare si provizioanele sunt doar cheltuilei calculate nu si platite. Excedentul brut din exploatare masoara capaitatea potentiala de autofinantare a investitiilor pentru exploatare. Rolul excedentului brut al exploatrii, poate fi urmrit sub trei aspecte: 1. este o msura a performantelor economice ale ntreprinderii. Un EBE suficient de mare va permite ntreprinderii rennoirea imobilizrilor sale prin amortizri, acoperirea

riscurilor din provizioanele constituite i asigurarea finanrii sale care antreneaz cheltuieli financiare, iar diferena va fi distribuit statului (impozit pe profit), acionarilor (dividende) si/sau conservat prin autofinanare. 2. EBE este independent de politica financiara (nu este influenat de venituri i cheltuieli), de politica de investiii (nu ine cont de deciziile ntreprinderii privind modalitile de calcul a amortizrii), de politica de individ (deciziile ntreprinderii privind repartizarea profitului net), de politica fiscal i de elementele excepionale (nu ia n calcul impozitul pe profit i rezultatul excepional; 3. EBE reprezint o resursa financiara fundamental pentru ntreprindere. EBE constituie primul nivel al analizei privind formarea trezoreriei. Rezultatul exploatrii (Re) masoara, in marimi absolute rentabilitatea procesului de explotare, prin deducerea tuturor cheltuielilor exploatarii (platibile si executabile) din veniturile exploatarii (incasabile si calculate). Acest rezultat este utilizat n compararea performanelor ntreprinderilor ce au politici financiare diferite. Exist dou modaliti de calcul: 1. ca diferen dintre totalul veniturilor din exploatare (Ve) i totalul cheltuielilor din exploatare (Che) Re = Ve Che 2. pornind de la mrimea EBE i are relaia Re = EBE (Amp +Ache) + (Ave + Vpr) Unde: Amp amortizri i provizioane Ache alte cheltuieli din exploatare Ave alte venituri din exploatare Vpr venituri din provizioane privind exploatarea Rezultatul curent (Rc) reprezint rezultatul tuturor operaiilor curente, obinuite ale ntreprinderii, fiind determinat att de rezultatul exploatrii curente, ct i de cel al activitii financiare, permind i aprecierea impactul politii financiare a ntreprinderii asupra rentabilitii. Deoarece nu este influenat de elemente extraordinare, acest sold permite analiza dinamicii rezultatului curent al ntreprinderii pe mai multe exerciii financiare. Rezulatul brut al exercitiului (Rb) este determinat de rezultatul tuturor activitatilor (exploatare, financiar, extraordianr), obtinundu-se prin diferenta intre venituri totale si cheltuieli totale. Rezultatul net al exercitiului (Rn) reprezinta, in marimi absolute, masura rentabilitatii financiare a capitalului propriu subscris de actionari. Acesta urmeaza sa se distribuie sub forma de dividend in raport cu numarul actiunilor detinute, sau se reinvesteasca in firma. Profitul net se obtine prin deducerea impozitului pe profit, datorat statului, din profitul brut. II. Solduri intermediare in maniera anglo saxona: Indicator/ Subindicatori Relaia de calcul Valoare Rezultat nainte de plata dobnzilor, impozitului pe profit i amortizrii Vexp Cheltuieli variabile de 53.500EBITDA = Earnings Before Interest, exploatare 28.500=25.000 Taxes, Depreciation and Amortization (marj asupra cheltuielilor variabile)

Rezultat nainte de plata dobnzilor i a impozitului pe profit = RE EBITDA Cheltuieli cu 25.000-1.000=24.000 EBIT Earnings Before Interest and amortizarea Taxes Rezultat nainte de plata impozitului pe profit = RB EBIT Cheltuieli cu financiare 24.000-900=23.100 EBT = Earnings Before taxes Rezultat net = RN EBT Impozit pe profit 23.100-1300=21.800 CA Ch.var.expl. EBITDA EBIT EBT Ch. Finan. PNET = Venituri din vanzarea marfurilor + Productia vanduta + Productia stocata + Subventii de exploatare =2.000+40.000+1500+10.000 = 53.500 =Ch.mat.prime + Ch.mf + Ch.sal. + Ch.asig.soc + Ch.impozite si taxe = 10.000+1.200+15.000+2.000+300 = 28.500 = Cifra de afaceri - Ch.var.exploatare = 53.500-28.500 = 25.000 = EBITDA - Ch.amortiz. =25.000-1000 = 24.000 =EBIT-Ch.fin. =24.000-900 = 23.100 = Cheltuieli dobanzi+Cheltuieli provizioane financiare = 800+100 = 900 =EBT - Ch.impozit profit = 23100-1300 = 21.800

5. O ntreprindere produce anual un numr de 5000 de produse la un pret unitar de 40 u.m. ntreprinderea nregistreaz cheltuieli cu materii prime i materiale n valoare de 60000 u.m., cheltuieli de personal de 80000 u.m. din care 90% reprezint salariile personalului direct productiv, cheltuieli cu utilitti i chirii n cuantum de 5000 u.m., cheltuieli cu amortizarea de 4000 u.m. i cheltuieli cu dobnzi de 5000 u.m. s se calculeze i s se interpreteze pragul de rentabilitate financiar i operational exprimat n unitti fizice i valorice i nivelul rezultatului de exploatare i curent ateptat la o cretere la 5500 a numrului de produse vndute. Rezolvare:
Pragul de rentabilitate sau punctul critic este o masura a flexibilitatii intreprinderii in raport cu fluctuatiile activitatii sale si prin urmare o modalitate de masurare a riscului. Pragul de rentabilitate este punctul la care veniturile din vanzarea de bunuri, lucrari si servicii sunt egale cu cheltuielile, profitul find nul. Pragul de rentabilitate reprezinta punctul n care veniturile din exploatare acopera ntreaga suma a cheltuielilor de exploatare, rezultatul exploatarii fiind nul. El reprezinta nivelul minim de activitate la care trebuie sa lucreze ntreprinderea pentru a nu nregistra un rezultat negativ (pierdere). Activitatea desfasurata de ntreprindere peste acest nivel degaja un rezultat pozitiv (profit).

Cu ct Cifra de afaceri CA este mai mare cu att riscul de exploatare este mai redus i rezult c unitatea se adapteaz repede la modificrile mediului ambiant prin cantitatea produciei obinute. Diferena dintre pragul de rentabilitate i cifra de afaceri este numit flexibilitate absolut sau marj de siguran (MS) i indic n ce msur poate oscila volumul activitii, fr ca aceast oscilaie s implice riscul nregistrrii unor pierderi. Prin punctul critic se nelege volumul vnzrilor, la care ntreprinderea deja nu mai are pierderi, dar nu are nc nici profit. n punctul critic veniturile totale din vnzri sunt egale cu consumurile i cheltuielile totale ale ntreprinderii, iar profitul este egal cu zero. Punctul critic poate fi exprimat n uniti naturale i monetare. Acest punct critic se realizeaz cnd cifra de afaceri este egal cu cheltuielile totale.Cheltuielile totale se compun din cheltuielile fixe i cheltuielile variabile.Scopul analizei punctului critic const n alegerea unui asemenea volum al vnzrilor, care va asigura ntreprinderii un rezultat financiar nul.

A. Producie 5.000 uniti Pragul de rentabilitate operaional CF = 10% * 80.000 + 5.000 + 4.000 (nu am luat n considerare cheltuielile financiare) = 17.000 CV = 60.000 + 72.000 = 132.000 Cheltuieli variabile unitare = 132.000/5.000 = 26,4 Preul unitar de vnzare = 40 PRoperaional = CF / (PUV CVU) = 17.000 / (40 26,4) = 17.000 / 13,6 = 1.250 un Activitatea de baz a societii este rentabil la o producie de minim 1.250 uniti. Verificare: CA = 1.250 * 40 = 50.000 CT = 17.000 + 26,4 * 1.250 = 17.000 + 33.000 = 50.000 Pragul de rentabilitate financiar CF = 10% * 80.000 + 5.000 + 4.000 + 5.000 = 22.000 CV = 60.000 + 72.000 = 132.000 Cheltuieli variabile unitare = 132.000/5.000 = 26,4 Preul unitar de vnzare = 40 PRoperaional = CF / (PUV CVU) = 22.000 / (40 26,4) = 22.000 / 13,6 = 1.617,64 Societatea obine un rezultat financiar pozitiv la o producie de minim 1.617,64 uniti. Cifra de afaceri critica = 22.000 /1-(26,4/40) = 22.000/0,66 = 33.333,3

Pragul de rentabilitate este acel nivel al activitii la care ntreprinderea prin veniturile obinute i acoper integral cheltuielile de exploatare, iar rentabilitatea este nul. Volumul fizic al prod. Prag =ChFixe totale / (Pre de vnzare unitar-Cost variabil unitar) Volumul valoric al prod. Prag sau Cifra de afaceri critic= ChFixe totale / (1-cost variabil unitar/pre de vnzare unitar

B. Producie 5.500 uniti CA = 5.500 * 40 = 220.000 Cheltuieli materii prime i materiale = (60.000/5.000)*5.500=66.000 Cheltuieli variabile de personal = (72.000/5.000)*5.500=79.200 Cheltuieli fixe personal = 8.000 Cheltuieli utiliti i chirii = 5.000 Cheltuieli cu amortizarea = 4.000 Cheltuieli cu dobnzi = 5.000 Rezultat de exploatare = 220.000 66.000 79.200 8.000 5.000 4.000 = 57.800 Rezultat curent = Rezultat de exploatare chelt. cu dobnzi = 57.800 5.000 = 52.800

6. Pentru o ntreprindere se cunosc urmtoarele informatii financiare: Indicator Imobilizri Stocuri Creante Disponibilitti TOTAL ACTIV Capitaluri proprii Datorii financiare Furnizori Datorii salariale i fiscale Credite de trezorerie 500 500 100 50 1150 400 300 200 240 10 N -1 550 470 200 60 1280 420 330 250 250 30 N

Indicator Cifra de afaceri Cheltuieli materiale Cheltuieli salariale Cheltuieli fiscale i sociale Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu dobnda Impozit pe profit

u.m. 2000 600 1000 150 100 50 25

S se calculeze fluxul de numerar de gestiune i disponibil i s se explice destinatile acestuia din urm.
A.CASH-FLOW DE GESTIUNE (CFG) Rezultatul tuturor operatiunilor de gestiune reprezinta cash-flow-ul de gestiune. Operatiunile de gestiune sunt cele de exploatare, investitie si finantare. Formula de calcul: CFG = RN + CHD + CH AM unde: RN = rezultatul net CHD = cheltuiala cu dobanda CH AMO = cheltuiala cu amortizarea RN = 2.000 (600 + 1.000 + 150 + 100 + 50 + 25) = 75 CFG = 75 + 50 + 100 = 225 Cash-flow-ul din activitatea de gestiune este cel mai important dintre cash-flow-urile intreprinderii, iar nivelul acestui indicator trebuie sa fie suficient de mare pentru a se acoperi platile de gestiune, rambursarea de credite, plata dobanzilor si plata eventualelor dividende. B. CASH-FLOW DISPONIBIL (CFD) Exprima capacitatea efectiva a societatii de a remunera actionarii si creditorii. Este eficienta deoarece nu ia in calcul impozitul pe profit . In stransa legatura cu notiunea de cash-flow se foloseste in practica evaluarii si indicatorul cashflow din activitatea de investitii. Acest indicator reprezinta plati pentru achizitionarea de imobilizari necorporale, corporale si financiare, dar si incasari din vanzarea de active fixe amortizate partial sau complet rascumparate de active financiare. CFD = CFG Imob - NFR Disp. Banesti Unde Imob= Imob(n)-Imob(n-1)+Amtz+P=Ven fin = 550-500+100=150 NFR=NFR1-NFR0= 140-150= -10 NFR0=Stocuri+Creante-Datorii exploatare = 500+100-450= 150

Datorii exploatare 0= Furnizori+Salarii+Credite= 200+240+10=450 NFR1= Stocuri+Creante-Datorii exploatare=470+200-530=140 Datorii exploatare 1= Furnizori+Salarii+Credite=250+250+30=530 Disp banesti= Disp banesti1-Disp banesti 0= 60-50=10 CFD = 225-150-(-10)-10=75 In functie de destinatiile sale cash-flow-ul disponibil se imparte in cash-flow-ul actionarilor si cash-flow-ul creditorilor. CFA=Pnet-Cap propriu =75-20=55 Cap propriu= Cap propriu1-Cap propriu 0 =420-400=20 CFC=Dobanzi-Dat financiare=50-30=20 Dat financiare=Dat financiare1-Dat financiare0=330-300=30