Morometii- DEMONSTRATIE Primul roman scris de Marin Preda, ,,Morometii’’, este alcatuit din doua volume, publicate la 12 ani

distanta: in 1955, volumul intai, iar in 1967, volumul al doilea. Prin constructie si prin strategii narative, textul este o sinteza de traditie si modernitate, iar prin tema, subiect si mesaj, romanul poate fi incadrat in orientarea din literatura romana postbelica. Desi modalitatea artistica si problematica celor doua volume difera, romanul este unitar, deoarece reconstituie imaginea satului romanesc intr.o perioada de criza in preajma celui de-al Doilea Razboi Mondial. Titlul “Morometii” promoveaza tema predilecta a operei lui Preada, cea rurala, reprezentata de satul romanesc, supus zguduitoarelor prefaceri ale istoriei, ilustrat prin familie, taranime si drama ei istorica. Valoarea de exceptie consta in densitatea epica, in profunzimea psihologica si problematica inedita a satului romanesc inter si postbelic. Ca roman, “Morometii” este o specie a genului epic, in proza, de mare intindere, cu o actiune complexa desfasurata pe mai multe planuri narative, organizate prin alternanta sau inlantuire, cu o intriga ampla si complicata. Personajele numeroare, de tipologi diferite, dar bine individualizate, sunt angrenate in conflicte puternice, iar structura narativa realista profileaza o imagine consistenta si profunda a vietii rurale. Principalul mod de expunere este naratiunea, iar personajele sunt conturate direct, prin descriere, sau indirect, prin propriile fapte, ganduri si vorbe, dar si prin intermediul dialogului, al monologului interior si al introspectiei auctoriale. Perspectiva narativa este realista si defineste punctul de vedere al naratorului omniscient (heterodiegetic) si omniprezent asupra evenimentelor relatate la persoana a III-a, iar atitudinea reiesita din relatia sa cu celelalte personaje, profileaza focalizarea zero si viziunea “din spate”, argumentand caracterul obiectiv al romanului. Perspectiva temporala este cronologica, bazata pe relatarea evenimentelor in ordinea desfasurarii lor, iar cea spatiala reflecta un spatiu real, acela al satului Siliştea-Gumesti si unul imaginar inchis, al trairilor interioare din sufletul si constiinta personajelor. Exista aici un plan al familiei Moromete, care sta in centrul intregii naratiuni si un alt plan al celorlalte destine si familii din sat, care evolueaza paralel, adica nu se intersecteaza si nu se determina reciproc . Personajele numeroase sunt puternic individualizate si intra in conflicte puternice, fie intre ele, fie cu oranduirea sociala. Primul volum presupune tehnica decupajului si accelerarea gradata a timpului naratiunii. Ilustreaza o actiune concentrata, care se desfasoara pe parcursul verii, cu 3 ani inaintea izbucnirii celui de-al Doilea Razboi Mondial. Echilibrul compozitional este realizat prin organizarea in trei parti, iar simetria este sugerata prin raportare la tema timpului, din primul şi ultimul paragraf al volumului. Prima parte, de sambata seara pana duminica noaptea, contine scene care ilustreaza monografia vietii rurale: cina, taierea salcamului, intalnirea duminicala din poiana lui Iocan, hora. Partea a doua se deruleaza pe parcursul a doua saptamani, incepand cu plecarea lui Achim cu oile la Bucuresti. Partea a treia, de la seceris si pana la sfarsitul verii, se incheie cu fuga feciorilor. Un triplu conflict va destrăma familia lui Moromete. In prim plan, se afla dezacordul dintre tata si cei trei fii ai sai din prima casatorie: Paraschiv, Nila si Achim. Acestia erau suparati ca tatal lor statea degeaba, in timp ce pe ei ii trimitea sa faca munci grele si din cauza ca familia strangea zestre pentru maritisul fetelor, iar ei umblau in zdrente. Cel de-al doilea conflict izbucneste intre Moromete si sotia sa, Catrina. Initial, el ii promite trecerea casei pe numele ei, insa amana semnarea actului. Cel de-al treilea conflict se desfasoara intre acelasi Ilie si sora sa, Guica. Aceasta nu este de acord cu cea de-a doua casatorie a lui Moromete, asa ca ii starneste pe cei trei baiati impotriva tatalui si a mamei vitrege prin diferite siretlicuri. Un conflict secundar este cel dintre Moromete si fiul cel mic, Niculae. Acesta este generat de conceptiile diferite ale personajelor privind importanta educatiei. Astfel, pentru a-si continua studiile, baiatul se va desprinde treptat de familie. In cadrul primului volum, complexitatea operei este redata prin cateva scene de mare profunzime. Descrierea cinei se realizeaza lent, prin acumularea de detalii. Ceremonialul surprinde un moment din existenta familiei traditionale, condusa de un tata autoritar. Asezarea in jurul mesei joase, rotunde, dominata de statura tatalui care statea pe pragul odaii, sugereaza evolutia ulterioara a conflictului, care aduce iminenta destramare a familiei. Cei trei baieti mai mari, din prima casatorie a lui Moromete, “stateau spre partea din afara a tindei, ca si cand ar fi fost gata in

orice clipa sa se scoale de la masa si sa plece afara”, prevestind fuga din finalul volumului. In schimb, Catrina, sotia lui Moromete, se grupeaza cu propriile progenituri(Ilinca, Tita si Niculae) “de cealalta parte a mesei, langa vatra”. Niculae, mezinul familiei, nu era asezat la masa alaturi de fratii sai, ci statea undeva jos, langa vatra, ca un oaspete nepoftit. Simbolistica locului sau, atat la masa, cat si cel ocupat in cadrul familiei, nu este intamplatoare. El este singurul din familie caruia ii place cartea, ajungand in timp sa.si depaseasca nivelul si sa.si faca tatal mandru, desi intre ei existasera anumite conflicte. O alta secventa epica memorabila, incarcata de semnificatii simbolice, este cea a taierii salcamului. Ilie Moromete recurge la o asemenea actiune pentru a achita o parte din datorii, evitand astfel sa.si vanda pamantul sau oile. Tăierea salcâmului, duminică în zori, în timp ce în cimitir femeile îşi plângeau morţii, prefigurează destrămarea familiei, prăbuşirea satului tradiţional, risipirea iluziilor lui Moromete. Un alt episod ilustrativ pentru viata rurala este secerisul, fiind redat intr-o maniera originala. Planurile secundare completează acţiunea romanului, conferindu-i caracterul de frescă socială: boala lui Boţoghină, revolta ţăranului sărac Ţugurlan, familia chiaburului Tudor Bălosu.. Volumul al doilea, structurat in 5 parti, prezinta viata rurala desfasurata din 1938 si pana in 1962. Prin tehnica rezumativa, evenimentele sunt selectionate, unele perioade fiind eliminate din discursul narativ. Se descrie indeosebi viata satului din anii ’60, un sat schimbat, care se confrunta cu o istorie aspra: reforma agrara. Dispar traditiile, obiceiurile si odata cu acestea si veselia oamenilor. Moromete nu mai sta in centrul actiunii, conflictul dintre el si familia sa cade pe plan secund. Conflictul principal este acum intre vechea si noua mentalitate taraneasca. Volumul incepe cu o intrebare retorica: ,,In bine sau in rau se schimbase Moromete?”. Autoritatea sa in sat este considerabil diminuata, iar unitatea familiei este pierduta. Moromete castiga bani frumosi din negot, il retrage pe Niculae de la scoala si incerca sa.i aduca acasa pe fiii fugari, dar este refuzat. Afland de propunerea facuta baietilor, Catrina il paraseste, iar destramarea continua cu moartea lui Nila pe front si cu sfarsitul tragic al lui Paraschiv din cauza tuberculozei. Moromete se indragosteste de Fica, sora mai mica a Catrinei, pentru ca, ulterior, sa se implice in viata social-politica a satului, sprijinind candidatura lui Tugurlan. Atitudinea personajului este critica fata de noua societate, care se intemeieaza utopic, pe distrugerea unei clase sociala, a taranimii. Moromete se va stinge incet, traindu-si ultimii ani in singuratate. Moartea sa reprezinta simbolic moartea lumii vechi. Romanul se incheie zece ani mai tarziu: Niculae devine inginer horticol si se casatoreste cu Marioara, fiica lui Adam Fantana. In finalul operei, acesta viseaza ca s-a impacat cu tatal sau. Romanul surprinde numeroase personaje reprezentative pentru diverse categorii sociale din satul romanesc. Preda pleaca de la construirea protagonistului realist Ilie Moromete, personaj exponential, prototip al taranului patriarhal, ce reprezinta conceptia traditionala fata de pamant si familie. Personaj complex, el are o serie de trasaturi (inteligenta, ironie, disimulare, personaj sociabil, cu harul de a povesti) care il individualizeaza. Paraschiv, Nila si Achim reprezinta categoria dezradacinatilor, iar fiul cel mic, Niculae, este dominat de dorinta de a invata. Prozatorul utilizează o gamă narativă şi psihologică largă, pornind de la dialog la monolog adresat şi monolog interior, autointrospecţie, confera romanului virtuţi ale prozei de creaţie şi ale prozei de analiză psihologică. Stilul excelează prin oralitate, prin ironia subtilă sau ascuţită, creand uneori o atmosferă tragi-comică, iar expresivitatea verbelor actualizează întâmplările. In concluzie, romanul “Morometii” prezinta declinul familiei traditionale sub presiunea transformarilor de pe planul socio-istoric si a crizei comunicarii in plan intrafamilial. Mai mult, destinul lui Ilie Moromete simbolizeaza destinul societatii traditionale, care intra in declin din cauza dezindividualizarii, insa finalul romanului afirma superioritatea acestei lumi traditionale, ramasa la nivel de aspiratie.

CARACTERIZARE Ilie Moromete Ilie Moromete, personajul principal si eponim al romanului, este un erou de referinta in literatura romana, concentrand destinul tragic al taranului agresat de istorie intr-o perioada de schimbari ideologice profunde, cu efecte dramatice asupra satului traditional. Numit de Nicolae Manolescu ,,cel din urma taran”, el este un personaj realist si “rotund” prin complexitatea trairilor, prin forta conflictului interior ce se manifesta meditativ si prin analiza psihologica de introspectie a caracterului. Este un personaj exponential pentru patura sociala a taranimii, conectat vital la pamantul care asigura existenta familiei si respectul colectivitatii. Portretul moral este constituit din trasaturi puternice si complexe, ce reies indirect din comportament, atitudine, relatiile cu celelalte personaje, gandurile si framantarle protagonistului. Fire autoritara, Ilie este “capul familiei” numeroase, greu de tinut in frau, avand in vedere conflictele ce stateau gata sa explodeze intre el si membrii familiei, formata din Paraschiv, Nila si Achim, baietii din prima casatorie, Tita, Ilinca si Niculae, copiii facuti cu a doua nevasta, Catrina. Naratorul omniscient il prezinta inca de la inceputul romanului “stand deasupra tuturor” si stapanind “cu privirea pe fiecare”. Ilie este considerat de unii critici singurul taran-filozof din literatura romana, framantarile sale despre soarta taranilor dependenti de roadele pamantului, de vreme si de Dumnezeu fiind relevante pentru firea reflexive. Personajul este caracterizat in mod direct de narator in incipitul capitolului al zecelea din primul volum: “Era cu zece ani mai mare decat Catrina si acum avea acea varsta intre tinerete si batranete cand numai nenorociri sau bucurii mari mai pot schimba firea cuiva”. Autocaracterizarea realizata in finalul volumului al doilea evidentiaza libertatea individului in ciuda constrangerii istorice, afirmand pe patul de moarte:,,Domnule…eu totdeauna am dus o viata independenta”. O serie de conflicte vor destrama familia lui Moromete, marcand evolutia personajului.* Initial, Ilie e un invingator: taran de mijloc, respectat de membrii comunitatii, fara de care nu se pot incepe duminica dimineata discutiile despre politica, cap de familie ce stie sa.si impune punctual de vedere. Tacticile lui sunt ironia si disimularea. Prima e folosita ofensiv, ca in scena cinei, cand o sfatuieste pe Catrina, suparata ca au ramas fara branza, sa ii dea apa animalului, ca poate ii e sete dupa branza mancata. A doua tactica este defensiva, ca in discutiile cu Balosu despre vanzarea salcamului sau cu Jupuitu, venit dupa taxe. El creeaza diversiuni, se preface ca nu aude intrebarile, discuta despre altceva pentru a castiga timp. Mucalit si ironic, cand se hotaraste sa taie salcamul, nu spune nimanui, il trezeste pe Nila in zori, care, derutat de decizia tatalui intreaba “de ce sa-l taiem? Cum sa-l taiem?” si ramane total uluit de raspuns “Asa, sa se mire prostii!”. Relatia lui Moromete cu celelalte personaje ale romanului scoate la iveala, indirect, alte trasaturi considerabile. Placerea vorbei este esentiala pentru taranul mucalit si dornic de a comunica permanent cu oamenii, care profita de orice intalnire cu cate cineva pentru a sta la taclale. Desi isi iubeste copiii, isi cenzureaza orice manifestare in raport cu acestia, iar lipsa de comunicare va cauza sfarsitul tragic. Drama paternitatii se contureaza pe contextul social-istoric, care aduce schimbarea ordinii cunoscute a lumii. Banul este noua valoare care o inlocuieste pe cea traditionala, pamantul. Agresiunea istoriei va spulbera iluziile lui Moromete: unitatea familiei, libertatea spirituala a individului. Prabusirea acestora vor determina si prabusirea morala a personajului. In confruntarea finala, stapanirea de sine este arma lui Moromete. Dupa revolta fiilor, intr-o izbucnire teribila, acesta aplica inutil o corectie baietilor. Ca efect al acestei lovituri naprasnice, Ilie devine retras, pierde placerea de a povesti, caracterul sociabil, ironia. In volumul al doilea, Ilie isi pierde si prestigiul, iar autoritatea sa in cadrul satului este diminuata. Vechii prieteni il parasesc, iar cei noi ii par mediocrii. Schimbarea lui Moromete este surprinsa de catre Niculae:”Il vezi cum ii ia altul vorba din gura fara niciun respect si el lasa fruntea in jos si nu mai zice nimic”. In ciuda transformarilor sociale, el refuza sa accepte ideea potrivit careia rostul sau in lume este gresit. In acest sens, este ilustrativ monologul adresat unui personaj imaginar, Baznae, in scena ploii. Atitudinea personajului este critica fata de noua societate, care se intemeieaza utopic, pe distrugerea unei clase sociala, a taranimii. Moromete se va stinge incet, traindu-si ultimii ani in singuratate. Cazut la pat, isi exprima crezul de viata, afirmand:“Domule…eu totdeauna am dus o viata independenta!”. Moartea sa reprezinta simbolic moartea lumii vechi.

Particularitatile stilistice se contureaza din stilul narativ lent si rabdator, cu accent pe amanunte descriptive, pe detaliile sugestive ale gesturilor si mimicii personajelor. Taranii lui Marin Preda au independenta in miscare, gandire si exprimare, vocea auctoriala nefiind prezenta in determinarea reactiilor acestora, de aceea eroii sunt personaje-reflector. Prozatorul utilizeaza o gama narativa si psihologica larga, de dialog, monolog adresat si monolog interior, autointrospectie, conferind personajului virtuti ale analizei psihologice introspective. Dominanta de caracter a lui Moromete poate fi considerata inadaptabilitatea. El e produsul a secole de traditie si aceasta se reflecta in psihologia personajului: e un veritabil pater familias, asezat deasupra tuturor la masa, cel care impune ritmul de munca si sarcinile zilnice, cel care ia deciziile majore, jocul mintii sale fiind prea complicat pentru ceilalti. In concluzie, romanul “Morometii” creeaza, prin personajul central Ilie Moromete, imaginea unei lumi in prabusire si a unui stil de viata pierdut in favoarea celui modern. Moromete este, din acest pct de vedere, “cel din urma taran”, care refuza sa creada ca oamenii pot fi fericiti intr.un loc unde nu cunosc pe nimeni, unde lumina soarelui nu se vede de etajele blocurilor, de fapt, intr.un loc fara traditie.

Conflictul secundar (intre domnitor si Motoc) releva dorinta de razbunare a lui Lapusneanul. In capitolul al patrulea. aflat sub semnul mottoului “De ma voi scula. Spancioc. particularitate specifica romantica.Dacia Literara’’ (1840). Lapusneanul ameninta sa ii ucida pe toti. in functie de contributia lor la desfasurarea actiunii. abil politic. interventia doamnei Ruxanda in fata domnitorului pentru ca acesta sa ii promita a inceta cu pedepsirea capitala a boierilor. prezenta personajelor exceptionale aflate in situatii iesite din comun. Personajele sunt realizate conform esteticii romantice: au calitati si defecte contrastante. conflictul intre boieri si popor este limitat la revolta multimii din capitolul al treilea. care o amenintase: “Ai sa dai sama. De asemenea. cu mottoul “Capul lui Motoc vrem…”. Prozatorul imbina realitatea istorica cu fictiunea. Alexandru Lapusneanul este personajul principal al nuvelei.ARGUMENTARE Nuvela . prin caracterul memorabil: participarea si discursul domnitorului la slujba religioasa. pre multi am sa popesc si eu…”. iar doamna Ruxanda accepta sfatul boierilor de a-l otravi pe domnitor. iar antiteza este utilizata ca procedeu de constructie. Capitolul intai curpinde expozitiunea aflata sub mottoul “Daca voi nu ma vreti… eu va vreu”( intoarcerea la tronul Moldovei si intalnirea cu solia formata din cei patru boieri: Veverita. miselul boier”) cu scopul de a caracteriza. fixand momentele subiectului. urmarind un conflict unic. culoarea epocii cu valoare documentara. tema romantica a nuvelei ilustrand evenimentele istorice si cele plasmuite din a doua domnie a lui Lapusneanul in Tara Moldovei. este o capodopera a speciei si constituie un model pentru autorii care au cultivat-o ulterior. fiind caracterizate succint. Intruchipeaza tipul domnitorului sangeros. detasat. cu un singur fir narativ. oferind replici memorabile. Din punct de vedere social.”. doamna!.. Fiind speriata de cruzimile si crimele infaptuite de sotului ei. potrivit recomandarilor lui Mihail Kogalniceanu din articolul-program . originalitatea comunicarii artistice. naratiunea liniara. Echilibrul compozitional este realizat prin organizarea textului in patru capitole. opera este o nuvela romantica prin inspiratia din istoria nationala. prin inlantuirea secventelor narative. finalul consemneaza sfarsitul tiranului. in Moldova secolului al XVI-lea. Stroici) cat si intriga (hotararea domnitorului de a-si relua tronul si dorinta de razbunare fata de boierii tradatori). perspectiva narativa avand un caracter obiectiv. Capitolul al treilea. Este caracterizat direct (de .leacul de frica’’ pentru doamna Ruxanda. cronologic. sobru. Principalul conflict este exterior. contine punctual culminant. Viclean. Motoc. Ca orice nuvela. impresionata fiind de cuvintele vaduvei unui boier ucis. Naratiunea se desfasoara liniar. Nuvela are ca tema lupta pentru putere in epoca medievala. in proza. personajul este puternic individualizat. fiind si personajul eponim.Introductie’’..Alexandru Lapusneanul” de Costache Negruzzi. Capitolul al doilea corespunde desfasurarii actiunii si cuprinde o serie de evenimente generate de preluarea puterii de catre Lapusneanul: fuga lui Tomsa in Muntenia. Pe de alta parte. desfiintarea armatei pamantene. confiscarea averilor boieresti. Acesta este cel de-al doilea motto al operei.. personajele (relative putine) graviteaza in jurul personajului principal. il roaga sa nu mai verse sange. construite in antiteza. omniprezent. intervenind prin utilizarea unor epitete (“tiran. dar si scene romantice. Publicata in perioada pasoptista. Naratorul este omniscient (heterodiegetic). in cadrul primului nr al revistei . ospatul la palat si uciderea celor 47 de boieri. Daca incipitul rezuma evenimentele care motiveaza revenirea la tron a lui Lapuseanul. bun cunoscator al psihologiei umane. Retras in cetatea Hotinului. “Alexandru Lapusneanul” este o specie a genului epic. tema abordata. este infatisat deznodamantul (moartea prin otravire). cu fapte verosimile. predominant obiectiv. nuvela ilustreaza una din sursele literaturii romantice (istoria nationala). uciderea lui Motoc ( de catre multimea revoltata) si . Conflictul nuvelei este complex. Acesta presupune lupta pentru putere intre domnitor si boieri. de ordin politic.. tiran si crud.Alexandru Lapusneanul. inteligent.. prima nuvela romantica de inspiratie istorica din literature romana. incendierea cetatilor. Nuvela prezinta o intriga riguros construita. acestea dispun de liniaritate psihologica.. curtezan. iesite din comun. accentul fiind pus mai mult pe definirea personajelor decat pe actiune.

sunt personajele episodice Spancioc si Stroici.Introductie”. . de catre un narator obiectiv si omniscient(pare sa stie gandurile ascunse ale lui Lapusneanu). regionalisme fonetice (. Fiind o nuvela istorica in contextual literaturii pasoptiste. autocaracterizare).septe”) si arhaismele (spahii.inspiratia din istoria nationala. Exista. alte personaje. simetria constructiei. limbaj. vornicul. atitudine.. aflat in antiteza cu domnitorul (blandete-cruzime. In antiteza cu acesta. Boierul Motoc reprezinta tipul boierului tradator si viclean.. personaje exceptionale in situatii extraordinare. . tema abordata.Alexandru Lapusneanul” este si o nuvela de factura romantica prin respectarea principiului enuntat in . Limbajul utilizat contine expresii populare (.. iar de realism vorbim in contextul obiectivitatii naratorului si al descrierilor amanuntite. gesturi. Structura riguroasa si echilibrata. caracterul obiectiv al naratiunii. cateva exceptii de la obiectivitate. conferind culoare locala. cat si indirect (prin fapte.ramasa cu gura cascata”). Descrierile (vestimentatie. totusi. vestimentatie) si constituie un personaj rotund. Stilul narativ se remarca prin sobrietate si echilibru. specie. subiectul concis si intentia etico-moralista sunt elemente care tin de caracterul classic al operei.pana.narator. obiceiuri) au valoare documentara.. urmarindu-si propriile interese.. dar si neologisme care conserva forma de secol XIX. culoarea epocii. cand aflam opinia autorului: discursul din biserica este catalogat drept “desantata cuvantare”. aspectul credibil al faptelor povestite.clipala. gasand’’). Doamna Ruxanda este personaj secundar. spatarul”) confera culoare locala. tehnica detaliului semnificativ. caracter slab-caracter puternic). personajul principal construit din contraste. spectaculosul scenelor. avand rol justitiar. Caracterul dramatic reiese din realizarea scenica a secventelor si din utilizarea predominanta a dialogului. Regionalismele precum (. Elementele clasice se impletesc cu cele romantice: echilibrul compositional. Nararea evenimentelor se face la persoana a III-a.

Relatia cu doamna Ruxanda este construita pe antiteza romantica angelic-demonic. disimulat. Monumentalitatea personajului. Asadar. forta de a isi duce planurile la bun sfarsit. Abilitatea in relatiile umane si cunoasterea psihologiei umane sunt folosite pentru consolidarea puterii. abil politic. relatia cu alte personaje). vestimentatie. Disimulat. care constituie o cursa. De altfel. Lapusneanul constituie un personaj romantic... gesturi. in mod direct. eu va vreu […]”. hotarat. Prin inlantuirea scenelor. inteligent. si peste dulama poloneza […] avea cabanita turceasca”.. pe Motoc il da multimii. cunoscator al psihologiei umane.de a ne surprinde. Personajul este caracterizat direct (de narator. apeland la teroare si uciderea eventualelor opozitii. Avand capacitatea . Replicile sale sunt memorabile. Domnitorul are capacitatea de a manipula multimea revoltata. distantandu-se prin apelul la fictiune si prin viziunea romantica. Nu o respecta nici pentru originea ei nobila.. alte personaje.Purta coroana Paleologilor. portretul fizic al domnitorului prin descrierea vestimentatiei: . se dezvaluie complexitatea portretului moral al lui Laspusneanul.. in timp ce inversiunile sunt marci ale subiectivitatii (.Crud si cumplit este omul acesta”). remarcam mijloace diverse de caracterizare... personajul este puternic individualizat. doua dintre ele constituind motto-ul capitolelor 1-(reiese vointa de neclintit).. celelalte personaje gravitand in jurul acestuia. concizia replicilor il transforma pe Alexandru Lapusneanul. Insistentele boierilor si amenintarea din final o determina pe Ruxanda sa il otraveasca.. limba. Cruzimea este o insusire comuna in Evul Mediu dominat de luptele pentru putere. Aceasta atitudine este sustinuta prin guvernare. cruzimea are manifestari exceptionale : personajul asista razand la macelul boierilor si ameninta sa isi ucida propriul fiu. Se bucura de spaima doamnei la vederea piramidei de capete si nu o iarta pentru indrazneala de a-i fi cerut sa opreasca uciderile.rotund’’. personajul principal al nuvelei ce ii poarta numele. devenind mijloace perfide. De asemenea. constient fiind de puterea acesteia si da dovada de stapanire de sine in momentul pedepsirii lui Motoc. construite in jurul unei singure calitati sau idei”. Caracterizarea indirecta reiese din faptele personajului: uciderea boierilor. Cruzimea sfarsitului ales pentru fiecare personaj este in raport cu vina pe care o poarta fiecare: pe boieri ii macelareste. spectaculosul actiunilor. Imaginea domnitorului este conturata de Grigore Ureche in . spre deosebire de celelalte personaje individuale din nuvela. atitudine. in raspunsul acordat soliei: . autocaracterizare).rotund’’.nenorocitul domn. Alexandru Lapusneanul constituie personajul principal al operei. Forta exceptionala a personajului reiese din relatiile cu alte personaje. cruzimea.. In conturarea portretului sau.Daca voi nu ma vreti. respectiv 4-(dorinta de razbunare) . aceasta desantata cuvantare’’). intruchipand tipul domnitorului tiran si crud. cat si indirect (prin fapte. indiferent de mijloacele la care apeleaza. care sunt personaje . intr-o figura puternic individualizata si care ramane in memoria afectiva a cititorilor. construite cu minutiozitate sau portretizate succint. Diversitatea atitudinilor adoptate de domnitor fata de Ruxanda releva ipocrizia si disimularea acestuia. autorul porneste de la personaje reale si creeaza personaje literare. propriul sfarsit va sta sub semnul cruzimii si al razbunarii celorlalte personaje. replici. evidentiaza gesturile personajului.Letopisetul Tarii Moldovei”. Hotararea de a detine puterea domneasca este formulate inca in incipitul nuvelei. nici pentru ca ii este sotie (scena discutiei din capitolul al doilea). Caracterizarea realizata de alte personaje este sumara (. regizeaza invitatia la ospatul de impacare. aflate in situatii exceptionale. Lapusneanul este un personaj . distrugerea cetatilor. In cazul lui Lapusneanul. care isi pune in aplicare planul diabolic. . cronica din care Negruzzi preia scene. Naratorul realizeaza. Viclean. intr-un mod convingator’’. doamnei ii da .plate’’.Caracterizare Alexandru Lapusneanul Actiunea nuvelei este oglindita prin intermediul unor personaje puternic individualizate.un leac de frica”. de la alegerea locului si a momentului pana la integrarea frazelor biblice in discurs. iar prin substantive precizeaza ipostazele personajului .

prin trasaturile sale remarcabile. Aceasta surprinde actiunile Vitoriei inainte de plecare: tine post negru 12 vineri. cerandu-i iertare Vitoriei chiar inainte de a. dar si durerea provocata de pierderea sotului:.. Partea a doua (capitolele 7-13) contine desfasurarea actiunii si releva drumul parcurs de Vitoria si fiul sau. in cautarea lui Nechifor Lipan. Tipatul dinaintea coborarii cosciugului concentreaza iubirea. antrenand un numar mare de personaje. Personajul complex este realizat prin tehnica basoreliefului si individualizat prin caracterzare directa. miturile. patriarhale. Vitoria Lipan porneste intro dubla aventura: a cunoasterii lumii si a cunoasterii de sine.. Vitoria transmite copiilor traditiile si respinge noutatile epocii.framantarile Vitoriei. desfasurata pe mai multe planuri.. nume). relatii cu celelalte personaje. Inteligenta nativa si stapanirea de sine sunt evidentiate in decursul drumului parcurs. Secventele narative sunt legate prin inlantuire si alternanta. Roman al perioadei de maturitate. Coborarea in rapa si veghea celui stins marcheaza maturizarea lui Gheorghita. printr-o serie de popasuri: la hanul lui Donea. In postul Mare. Naratiunea se realizeaza la persoana a treia. 10 Martie”. Ilie Cutui si Calistrat Bogza. dar mai ales la parastas. dar pasajele descriptive fixeaza aspecte ale cadrului sau elemente de portret. Este lovit de Gheorghita cu baltagul lui Nechifor si sfasiat de cainele Lupu. porneste hotarata in cautarea barbatului:”era dragostea ei de douazeci si mai bine de ani”. slujba religioasa. Sotie iubitoare. Romanul este structurat in 16 capitole cu actiune desfasurata cronologic..Baltagul” de Mihail Sadoveanu. Romanul este o creatie epica in proza. drumul la cimitir. Brosteni. dar si satul de campie. parastasul lui Nechifor si pedepsirea ucigasului. Partea a treia (capitolele 14-16) prezinta sfarsitul drumului: ancheta politiei. femeia voluntara. vegheaza la indeplinirea randuielilor din ritualul inmormantarii: priveghiul. este . asteptarea sotului si pregatirile de druminclude expozitiunea si intriga. puternic individualizate. pe momente ale subiectului. iar cel de-al doilea devine agresiv. Aceasta respecta obiceiurile de cumetrie si de nunta.Calinescu) in relatie cu lumea arhaica. la mos Pricop si baba Dochia. iubirea. incat prin toti cei de fata a trecut un cutremur”. o incredinteaza pe Minodora la Manastirea Varatec. Baltagul (topor cu doua taisuri) este un obiect simbolic. dar si o individualitate. Motivul labirintului se concretizeaza si la nivelul titlului. publicat in 1930. la Vatra Dornei. pomana. curajoasa. cu actiune complexa. Borca. intelepciunea. arta povestirii. lucida. Acestia reconstituie drumul barbatului. Punctul culminant este momentul in care Vitoria reconstituie cu exactitate scena crimei. uimindu-i chiar si pe faptasii crimei. iar naratorul omniscient si omniprezent reconstituie in mod obiectiv. gesturi. vorbe. lumea satului si actiunile personajelor.. este unicul roman obiectiv al scriitorului si creeaza o formula romaneasca inedita in peisajul epicii interbelice: opera se caracterizeaza prin polimorfismul structurii. cat si indirecta ( trasaturi care reies din fapte. in Balta Jijiei. romanul ofera o imagine ampla asupra vietii. atitudini. Opera literara . apoi spre Paltinis. Naratiunea predomina. marile teme sadoveniene se regasesc in structura acestuia: viata pastorala. Cadrul actiunii este Satul Magura Tarcaului. Prin multitudinea aspectelor infatisate.si da ultima rasuflare. Timpul desfasurarii actiunii este vag precizat.aproape de Sf. natura. hotarata. Vitoria este o femeie puternica. vinde anumite bunuri pentru a face rost de bani. Romanul este structurat pe doua coordonate fundamentale: aspectul realist si cel mitic.Nu mai era tanara. Andrei. dar avea o frumuseta neobisnuita in privire. Cu asa glas a strigat. ambivalent: arma a crimei si instrumentul actului justitiar. moment in care ii demasca pe ucigasi. praznicul. Portretul fizic releva frumusetea personajului. lui Gheorghita ii ofera un baltag sfintit. Apartinand lumii arhaice. prin tehnica detaliului. inmormantarea. Evenimentele la care iau parte au rol de a anticipa finalul tragic. prin repere temporale: . Personajul principal.Baltagul” prezinta monografia satului moldovenesc de la munte. Primul isi recunoaste vina. prin tehnica detaliului semnificativ: . de mari dimensiuni. Ochii ii straluceau ca-ntr-o usoara . Cristesti..Baltagul Romanul . bocitul. la crasma domnului David. avand in primplan cautarea si pedepsirea celor ce l-au ucis pe Nechifor Lipan. Prima parte (capitolele 1-6). Cautarea constituie axul romanului si se asociaza cu motivul labirintului.un exponent al spetei”(G. Deznodamantul il surprinde pe Bogza.

baba Maranda (supestitiile).Baltagul” de Mihail Sadoveanu apartine realismului mitic. Personajele episodice sunt: Minodora. simbolizand destinul efemer al oamenilor. Romanul . mos Pricop (ospitalitate).. care ia locul tatalui disparut. in Baltagul limbajul naratorului are o motivatie realista. Gheorghita reprezinta generatia tanara. Criticul Nicolae Manolescu arata ca. atat la Dorna. desi. un accident. deoarece prezinta procesul de maturizare al baiatului. parintele Danila (autoritate spirituala in cadrul satului arhaic). Romanul poate fi considerat initiatic din perspectiva lui Gheorghita. . Mihail Sadoveanu sacrifica mitul transhumantei pentru un fapt divers. Personajul secundar. Nechifor Lipan este caracterizat in absenta.ceata in dosul genelor lungi si rasfrante in carligase”. prin rememorare. vantul o anunta ca se afla pe drumul cel bun. indrumand-o in cautarea sotului sau. autorul alege ca pretext epic situatia din balada populara (doi ciobani il ucid pe al treilea). Natura devine o cutie de rezonanta a sentimentelor femeii.representative pentru lumea satului arhaic. spre deosebire de majoritatea prozelor sadoveniene. latura simbolica fiind aici secundara. cat si la Crucea Talienilor. Iata de ce.

Intregul portret fizic este subordonat celui moral.Baltagul’’ prezinta un personaj feminine memorabil.ipostaze prin intermediul carora ii sunt relevate valentele morale: iubirea. dar mai ales la parastas. atunci cand Vitoria ii demasca pe ucigasi.exponent al speciei’’(G. Personajul este realizat prin tehnica basoreliefului si individualizat prin caracterizare directa. atitudini. incat prin toti cei de fata a trecut un cutremur”..Cu asa glas a strigat. Unul dintre elementele inedite ale operei este suprapunerea dramei pe schema romanului politest. devotamentul. o intelegere superioara a lumii. gesture. nume). Inaintea loviturii decisive.Baltagul—caracterizare Vitoria Lipan Opera literara . curajoasa. ca mama. Personajul principal.Baltagul’’ ramane in memoria afectiva a cititorului.un portret neclintit’’. romanul .Baltagul’’ prezinta monografia satului moldovenesc de la munte. este un .. Ca roman al vietii. desi. autorul allege ca pretext epic situatia din balada populara. portretul fizic releva.era dragostea ei de douazeci si mai bine de ani”. relatii cu celelalte personaje. dar si durerea provocata de pierderea sotului: . femeia voluntara.. fapt care duce la identificarea Vitoriei in ipostaza de detective cu basma si opinci. In incipitul romanului.. Tipatul dinaintea coborarii cosciugului concentreaza iubirea. marile teme sadoveniene se regasesc in structura operei: viata pastorala. in maniera tipic realista. Vitoriei i se realizeaza portretul fizic. cat si indirect ( trasaturi care reies din fapte. explicabila prin apropierea satului face ca faptele lumii acesteia sa se integreze unui rost. Fiind un roman al perioadei de maturitate. . conturat treptat.. cum sa realizeze portretul celui disparut. In final. prin tehnica detaliului. Opera apartine realismului mitic iar criticul Nicolae Manolescu subliniaza ca. dar si a actiunii. Asadar. arta povestirii.. cu accent pe fizionomia acesteia: avea obrazul ca . dovedeste abilitate in dozarea tensiunii si reconstituirea faptelor. Ipostaza de munteanca poate fi considerate un corolar al tuturor celorlalte. hotarata. Prin tehnica constructiei personajelor. instinctual. prin trasaturile sale remarcabile.ochii ei caprui in care parca se rasfrangea lumina castanie a parului. pe tot parcursul romanului. astfel incat Calistrat Bogza si Ilie Cutui sunt demascati. Vitoria speculeaza slabiciunile feminine si strecoara intriga intre nevestele ucigasilor.inca tanara si frumoasa”. . perfect integrat in ritmurile cosmice si care intelege concordanta dintre existenta individuala si cea universala.. felul in care sa interogheze martorii. natura.. intelepciunea. dar si prin multitudinea de aspect oglindite. In complexitatea sa. Mihail Sadoveanu sacrifica mitul transhumantei pentru un fapt divers. Vitoria este o femeie puternica. O neclintita vointa a ordinii si o liniste deplina conduc toate actiunile personajului. frumusetea exterioara a personajului. iubirea. indifferent de ipostaza. . personajul este privit din numeroase ipostaze : ca sotie. o acceptare a datului lumii ii confera puterea de a face actiona lucid. Sotie iubitoare. vorbe.. ca detectiv si ca munteanca. acei ochi aprigi si inca tineri cautau zari necunoscute”. lucida. intuitia. Inteligenta nativa si stapanirea de sine sunt evidentiate de-a lungul drumului. porneste hotarata in cautarea barbatului: . Trasaturile fizice reies si din caracterziarea altor personaje: subprefectul Balmez observa ca Vitoria era o femeie . Eroina stie. un accident. prin modalitatea de a prezenta monografia satului moldovenesc. avand in primplan cautarea si gasirea celor ce l-au ucis pe Nechifor Lipan.Calinescu) in relatie cu lumea arhaica. prin caracterizare directa facut de narator. inteligenta. dar si o individualitate.

G. . sunt infatisate aspect ale familiei burgheze: relatia parinti-copii. cu actiune ce desfasoara pe mai multe planuri narative. punandu-se accent pe iubirea purtata Otiliei. Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea strazii si a casei lui Mos Costache. Planul formarii tanarului Felix. Competitia pentru mostenirea batranului avar constituie un prilej pentru observarea efectelor morale ale obsesiei banului. Depasind acest program. Proza realist-obiectiva se realizeaza prin naratiunea la persoana a treia. Banul preverteste relatia sot-sotie. in scopul sustinerii imaginii ample a societatii citadine. Viziunea . si mai putin un creator de lume. Felix isi cunoaste familia. In conturarea personajelor. in care realismul. scriitorul realizeaza un roman cu implicatii modern evidente. ipohondrul)..iar dialogul confera veridicitate epica. Calinescu nu asimileaza nenuantat nici naratiunea la persoana a III-a sau naratorul omniscient. Stanica Ratiu-arivistul. Opera constituie un roman fiind o specie epica in proza. G. desfasurata pe mai multe planuri narative. Pentru portretizarea personajelor.dindarat’’ presupune un narator obiectiv. Prin tema abordata. Desi il iubeste pe Felix.o seara de la inceputul lui iulie 1909…”)si spatiu(strada Antim.Enigma Otiliei Al doilea dintre cele patru romane scrise de G. urmarind evolutia diverselor personaje: destinul Otiliei. la Bucuresti. cu actiune complexa. Simion-dementul senil. urmat fiind de un epilog.prezinta personajele principale. Expozitiunea este realizata in metoda realist-balzaciana: situarea exacta a actiunii in timp (“Intr. sugerand confictul ulterior..Enigma Otiliei”. Finalul este inchis prin rezolvarea conflictului. este un roman critic. prin spiritual critic si polemic. Actiunea romanului incepe cu sosirea tanarului Felix in casa unchiului.Calinescu. Acestea sunt insotite de planurile secundare. Batranul nutreste iluzia longevitatii si nu pune in practica niciun proiect referitor la asigurarea viitorului Otiliei. Felix-ambitiosul. student la medicina. Aglae-baba absoluta si fara cusur in rau. Portretul balzacian porneste de la caracterele clasice (avarul. dar si prin elemente ale modernitatii. Incipitul romanului realist fixeaza cadrul temporal si spatial. casatoria. Aceasta constituie un roman realist prin tema.. iar pentru Pascalopol-o enigma. cu un conflict complex care implica numeroase personaje. Otilia-cocheta. Naratorul omniscient si omniprezent este mai presus decat propriile personaje. Tanarul este gelos. apoi cu un conte exotic. aceasta se va casatori cu Pascalopol. specificul secventelor descriptive. relatia dintre soti. Aurica-fata batrana. descrisa in maniera realista. aflam ca Pascalopol ii confera Otiliei libertatea de a-si trai tineretea. prin tehnica detaliului semnificativ). Naratorul ii atribuie personajului observarea obiectiva a rudelor sale. Intriga se dezvolta pe doua planuri care se intrepatrund: istoria mosternirii lui Costache Giurgiuveanu si destinul tanarului Felix Sima. dupa moartea lui mos Costache. care nu se implica in faptele prezentate. controlandu-le evolutia acestora. schimbat ulterior din motive editoriale. astfel ca. Secventele narative se succed prin inlantuire. Alaturi de lacomie si fenomene sociale supuse observatiei critice. naratorul din Enigma Otiliei este un estet. scriitorul alege tehnica balzaciana a descrierii mediului si a fizionomiei. un erudite. urmareste experientele traite de acesta. gelosul. romanul este citadin si balzacian. Textul este alcatuit din douazeci de capitole. un critic. detasat. instanta narativa implica . Odata ajuns in locuinta tutorelui sau legal. Depaseste insa modelul realismului clasic-balzacian. balzacianismul si obiectivitatea au devenit program estetic. Caracterul citadin este un aspect al modernismului.Calinescu distinge doua tipuri de indivizi: cei care se adapteaza moral si cei care se adapteaza instinctual. In epilog. viata lui Felix.Parintii Otiliei’’. Atenta la efectele pe care le produce povestea sa. insa pune mai presus cariera profesionala. Stanica insurandu-se in scopul de a-si asigura conditia materiala. modul de realizare al personajelor. a membrilor clanului Tulea. orfanul. titlul initial . plan prericlitat ipotetic de infierea Otiliei. Tendinta de generalizare conduce la realizarea unei tipologii: mos Costache-avarul iubitor de copii. structura. Clanul Tulea urmareste succesiunea totala a averii. De asemenea. Pascalopol-aristocratul rafinat. opera poate fi considerata si un roman realistbalzacian. Titi-debilul mintal. reflecta ideea balzaciana a paternitatii. Aceasta ramane pentru Felix o imagine a eternului feminin. Roman al familiei si al mostenirii.

. ajunge sa scrie o proza mai elaborata care deschide destule posibilitati pentru dezvoltarea ulterioara a literaturii romane. Autorul dispune personajele in planuri antitetice. Limbajul abstract este bogat in neologisme. prin reflectare inversata: inteligenta lui Felix cu Titi. portrele abunda in epitete:”taietura elinica a nasului”. iar la nivel stylistic. O alta trasatura a formulei estetice modern este interesul pentru ambiguitatea personajelor. momentul Balzac. anume adolescentul Felix. In concluzie. majoritatea eroilor depasind tipologia in care se vad incadrati odata cu prima aparitie in roman. “omulet subtire si putin incovoiat”.etc.prezenta unui personaj naiv dpdv social. insa. feminitatea misterioasa a Otiliei cu uratenia Auricai. autorul Enigmei Otiliei isi submineaza proiectul initial de a recupera etapa lipsa in evolutia romanului romanesc. caruia ii preia cateodata perspectiva.

un cuvant prin comportamentul fetei. Prin urmare.al doilea mijloc modern de caracterizare-tehnica oglinzilor paralele.Caracterizarea Otiliei Antrenand un nr mare de personaje.se in sine. Portretul fizic ii indica tineretea si fragilitatea:”18-19 ani. In al doilea rand. Obisnuita cu luxul si rasfatata pe cand mama ei traia. iar mediul incarcat de tensiuni impune principala trasatura de caracter a personajului: inconsecventa atat la nivel psihologic. altfel. amintind mereu ca este foarte capricioasa si dornica de libertate. Otilia Marculescu este un personaj modern care reuseste sa confere un nou statut feminitatii in romanul romanesc interbelic. nelamurirea lui Felix este accentuata de cel de. instabila. “Fata maslinie. familia Tulea considerand. Romanul abunda in episoade narrative in care Otilia si Felix discuta despre feminitate. in urma lecturarii romanului. dar reuseste sa o transforme radical. Intr-o continua cautare a sigurantei psihologice si sociale. Pe de o partea. social si psihologic este marcat de faptul ca inca de la o varsta frageda ramane orfana. Considerata o intrusa de catre membrii familiei Tulea.Cel mai bine realizat portret ramane cel al Otiliei Marculescu. masculinitate. enigmatica la prima vedere. Avand un efect tonic asupra imbatranitilor Giurgiuveanu si Pascalopol si fascinandu. insa familiaritatea aproape erotica si farmecul feminin demonstrate in relatia cu Pascalopol ii amintesc tanarului de stapanirea desavarsita de femeie sesizata de la prima vedere. Otilia il surprinde prin atitudinea ei paradoxala. instaurandu. personalitatea tinerei fete se contureaza la intersectia mai multor conflicte de interese. Pe de alta parte. cunoscandu. Aceste fragmente dezvaluie o Otilie lucida. In primul rand. Pe tot parcusul actiunii. Otilia este vazuta diferit de fiecare actant in parte: ea este fetita cuminte a lui Giurgiuveanu. dar si o enigma. eroina nu doar ca se impune intr. i s. cariera. familie.l pe neexperimentatul Felix. gesturile. In concluzie. cat si calitatile. tensioneaza Aglae si frate. starnesc gelozia lui Felix. intr. dupa cum ii povesteste lui Felix. familiaritatea si simpatia de care da dovada in relatia cu Pascalopol. in scena in care Felix intra pentru prima data in contact cu casa lui Giurgiuveanu. o psihologie capricioasa. Oricat de ambiguizante ar fi interpretarile ce i se pot adduce. Otilia da nastere neintentionat la principalele conflicte ale romanului. emancipate. parul buclat si rochia dantelata “ se potrivesc cu atitudinea copilaroasa a fetei ce pare de18-19 ani. Fata respinge proiectele pe termen lung. Tocmai aceasta ambiguitate structurala ii ofera protagonistei aura enigmatica si insemnele eternului feminin.o un pericol pentru mostenirea ce. determinand pe autor sa organizeze intreaga arhitectura a romanului in jurul unei astfel de caracteristici. De aceea. cu reactii contradictorii. Statutul moral. inchizandu. ea este nevoita sa suporte brutalitatile verbale ale acestora. cu nasul mic si ochii foarte albastri.si atat defectele. suava. generoasa. Astfel. eroina este prezentata prin tehnica moderna a comportamentismului. plina de farmec. Exuberanta. . ea intrucipeaza trasaturile unei femei moderne. tipul adolescentei(dar incadrarea este defectuoasa). rationala. replicile sale. fata maslinie. De altfel. este greu de spus care dintre ele sunt principale si care sunt secundare. prin cea de a treia strategie narativa ce ajuta la portretizarea personajuluiautocaracterizarea-Calinescu justifica aceasta complexitate ambigua a sufletului feminin. cel erotic. juvenila. Aglae. bucuria sa de a trai viata este determinata de traumele copilariei produse de zgarcenia noului tutore si de malitiozitatea surorii lui Costache. odata ajunsa sub tutela tatalui vitreg.o lume a barbatilor. la inceputul romanului. cu nasul mic si ochi foarte albastri”. cat si comportamental. un aspect e cert: protagonista din Enigma Otiliei ramane un subtil exemplu pentru a ilustra complexitatea feminitatii moderne.se un al doilea conflict.ar fi cuvenit in totalitate. De pilda. pt Pascalopol. Cititorul are acces la psihologia personajului doar prin faptele. copila incepe sa invete ce inseamna singuratatea si rautatea celor din jur. constructia Otiliei tine de 3 strategii narrative/mijloace de caracterizare cu rolul de a-I ambiguiza personalitatea. o dezmatata si o stricata pentru Aglae si o fire artista. Costache Giurgiuveanu.

Incipitul. “Vasile”). mijloacele de analiza psihologica a protagonistului dominat de patimi. unde averea conditioneaza dreptul de a fi respectat. . argumentand prin complexitatea planurilor de actiune (principale si secundare) inlantuite. Vasile Baciu.ARGUMENTARE Publicat in 1920. fetele nepoftite in joc urmaresc desfasurarea acestuia. prin descriere de…. in proza. circularitatea romanului. de tipologi diferite. si unul imaginar.Glasul pamantului” si . “Nunta”. Opera literara isi are nucleul in nuvelele anterioare intitulate . cu o actiune complexa. circularitatea romanului. . Descrierea jocului traditional.. argumentand caracterul obiectiv al romanului. avand doua parti.intelectuali). Sosirea tatalui Anei. constituie o pagina etnografica memorabilia. Mandru si orgolios. reliefanduse. Hotararea lui Ion al Glanetasului. fata bogata. in conditiile satului ardelean de la inceputul sec al XX-lea. cu o intriga ampla si complicata. Asezarea participantilor reflecta relatiile sociale: cele doua grupuri de barbati respecta ordinea economica. datorita temei rurale. Descrierea initiala. caracterului verosimil al romanului. iar dialogul sustine veridicitatea si concentrarea epica. Actiunea romanului incepe cu “Glasul pamantului”. organizate prin alternanta sau inlantuire. Modurile de expunere indeplinesc o serie de functii epice in discursul narativ. dar are si o functie simbolica de anticipare. bazata pe povestirea faptelor in ordinea derularii lor.Ion. galeria umana stratificata de numarul mare de personaje(in saraci. in hora. Asadar.Glasul iubirii” alcatuite din 13(6+7) capitole purtand titluri-sinteza(ex: “Inceputul”. privesc . invatatorului Herdelea..petrecerea poporului’’ fara a se implica direct in joc. ganduri si vorbe. constituind expozitiune romanului. mai exact lupta unui taran pentru a obtine pamantul mult ravnit. Naratiunea obiectiva isi realizeaza functia de reprezentare a realitatii prin absenta marcilor subiectivitatii. “Ion” este o specie a genului epic. Ca orice alt roman. Tema romanului presupune prezentarea problematicii pamantului. reiesita din relatia sa cu celelalte personaje. o capodopera care infatiseaza universul in mod realist. vaduva lui Maxim Oprea.. al monologului interior si al introspectiei auctoriale. fara idilizarea din proza samanatorista.. se realizeaza prin descrierea drumului spre satul Pripas. sunt angrenate in conflicte puternice. Perspectiva temporala este reala si cronologica. Lovinescu include acest roman in modernism. simetric finalului. in care locuitorii satului Pripas participa la hora organizata in curtea Teodosiei. somesana. nu numai ca fixeaza indicii spatio-temporali. marcheaza inceputul conflictului. profileaza focalizarea zero si viziunea “din spate”. deoarece se creaza iluzia realitatii. conflictul interior si exterior. Caracterul monografic orienteaza naratiunea catre diverse aspecte ale vietii rurale: obiceiuri legate de evenimente importante din viata omului. duce la o confruntare verbala cu Ion.. iar cea spatiala reflecta un spatiu real. sau indirect. prin propriile fapte.Zestrea’’ si . apartinand prozei interbelice. desfasurata pe mai multe planuri narative. protagonistul eponim al romanului. psihologic. Ion. Din alta perspectiva. Conflictul central din roman este lupta pentru pamant in satul traditional. iar atitudinea naratorului. “Streangul”. relatii generate de discrepanta sociala.. Personajele numeroase. Ion este nevoit . poate fi considerat si un roman social. astfel.Ion’’ reprezinta primul roman al lui Liviu Rebreanu. preotul Belciug si fam. fapt ce constituie intriga romanului. prin vigoarea evenimentului.dar si in tarani. Principalul mod de expunere este naratiunea. Perspectiva narativa defineste punctul de vedere al naratorului omniscient (heterodiegetic) si omniprezent asupra evenimentelor relatate la persoana a III-a. iar personajele sunt conturate direct. cu ajutorul unui narator auctorial care nu intervine in actiune. unde se fixeaza timpul si spatiul in care vor avea loc evenimentele si anume. deschis. al trairilor interioare din sufletul si constiinta personajului eponim. dar bine individualizate. de mare intindere. prin intermediul dialogului. intr-o zi de duminica.Ion’’ este un roman realist de tip obiectiv. iar intelectualii satului. de a o invita pe Ana. ideea principala a romanului este dublata de tema iubirii. Aceasta confruntare va starni dorinta flacaului de razbunare. inchis.Rusinea’’.bogati. opera .. iar structura narativa realista profileaza o imagine consistenta si profunda a vietii. “Rusinea”. “Sfarsitul”. relatii familiale. al satului ardelenesc Pripas de la inceputul sec XX. Structura romanului este simetrica.

De ex. Florica ramane singura. dar sarac. In celalalt plan narativ. Ion o necinsteste pe Ana si il obliga pe Vasile Baciu sa i. deznodamantul este previzibil. dorind sa obtina o suprafata considerabila de pamant. relatiile intre acestea. Initial inzestrat cu o serie de calitati.o tipologie. impersonalitatea naratorului omniscient si omniprezent. limbajul.o dea de nevasta. Preotul Belciug este cel care mediaza conflictul intre cei doi. comparatia si hiperbola. De asemenea. deci incadrabil intr. La o lectura mai atenta. desi aceasta era a lui George. se teme ca ar putea ramane pe drumuri. Naratorul obiectiv isi lasa personajele sa isi dezvaluie trasaturile in momente de incordare. simbolic. si individual. Construit pe mai multe dominante psihologice. Asadar. cele doua obsesii ale personajului : averea si iubirea. conturate antitetic si complementar. iar averea lui Ion revine bisericii. .se relatiile cu preotul Belciug. epitetul. utilizarea naratiunii la persoana a treia. Chipes. totusi sinuciderea Anei si moartea copilului sau nu il impresioneaza pe Ion. se observa si diversitatea procedeelor artistice. in functie de conditia lor sociala. Ion incearca sa revina la vechea sa iubire si o cauta pe Florica.Ion’’ de Liviu Rebreanu este un roman realist de tip obiectiv. Cele doua femei. cu focalizare zero. Ion. Calinescu constata autenticitatea limbajului regional. se incadreaza in tipologia taranului insetat de pamant. deci reprezentativ pentru conceptia mimetica specifica realismului. dar degradandu. Dincolo de aceste aspecte. se vor declansa ulterior conflictul si lupta pentru avere.sa aleaga intre iubirea pentru Florica si averea Anei. cu o parte din pamanturi. personajul ramane exponential. Ion este framantat de cele 2 posibile optiuni:iubirea sau pamantul. Ion este personajul principal. iar lovitura lui George nu este decat un instrument al destinului. adaptat situatiei corespunzatoare. fam invatatorului Herdelea are necazurile sale:isi ridica casa pe pamanturile bisericii. Ca urmare. precum personificarea.. . Astfel. goana patimasa dupa avere duce la dezumanizarea personajului. “”Glasul iubirii”. caracterul verosimil al evenimentelor narate(conform argumentelelor prezentate). Asadar. este prezent si conflictul tragic provocat de dorinta obsesiva pentru pamant a personajului. In partea a doua a romanului. realizat prin tehnica basoreliefului. deoarece are trasaturi caracteristice: relatia narator-personaj. se remarca utilizarea diverselor registre lexicale in limbajul personajelor. G. George este arestat. Cum Ion nu solicita acte pentru pamant. insa isi depaseste aceasta tipologie si tinde spre individual prin faptul ca intra in conflict cu iubirea pentru Florica. consemnandu-le gesturile. reprezinta.

iar prietenia sa cu George nu este decat un pretext pentru a se apropia de Florica. Ion constituie un personaj realist..Glasul iubirii”. fiind un personaj . care se stabileste intre personaj si pamant. Exponent al taranimii prin dragostea pentru pamant. Desi este sustinut initial in disputa cu Baciu. Initial. atitudini. Cele doua femei din viata lui Ion. este inzestrat cu insusiri contradictorii: viclenie si naivitate. relatia cu alte personaje). gesturi. Specia literara privilegiaza personajul. cat si secundare au rolul de a ii evidentia trasaturile. iar autocaracterizarea releva framantarile sufletesti. insistenta si cinism. acesta este respectat de catre ceilalti flacai ai satului. in mod direct. acesta se dezumanizeaza treptat..vesnic infratit cu pamantul’’. Ion depaseste caracterul reprezentativ si se individualzeaza. Ion are revelatia fericirii autentice: iubirea. iar lacomia va raspunde altor nevoi interioare: patima pentru Florica. Ion constituie. Acesta este viclean. iar apoi se instraineaza de aceasta. asadar.oricat ar fi fost de aspra’’) si pamantul (. cea a taranului sarac care doreste pamant mai mult decat orice. Ion devine manios si doreste sa se razbune. Ion hotaraste sa renunte la iubirea Floricai si alege zestrea Anei. Ion dovedeste viclenie: mai intai o seduce. casatoria fiind stabilita cu Baciu. elementele de portret moral. Insa. Orgolios.. fiind rapus de forte superioare dorintei sale. a carui evolutie in plan psihologic constituie obiectul romanului.. . capata o forta simbolica asupra lui Ion. Fiind un personaj urmarit in evolutie. insa. nealungata nici macar de sinuciderea fetei sau de moartea propriului copil. este . Instinctul de posesie asupra pamantului este satisfacut.Ion. atat principale. Prin destinul sau tragic. in relatia cu aceasta. ilustrat ca un individ cu o serie de calitati. autorul ii evidentiaza valentele demne de luat in seama. Asadar. limbaj. Relatia fundamentala. simbolizand averea si iubirea. pe care o doreste acum mai mult decat orice. Avertismentul Savistei aduce deznodamantul tragic: George il gaseste pe Ion in curtea sa si il ucide cu sapa. cuminte. De aceea. romanul ofera o imagine ampla asupra vietii. in ipostaza omului teluric. posesiunea pamantului ii apare ca o conditie a mentinerii demnitatii umane. Celelalte personaje. Intregul roman este organizat in 2 parti. coordonate evolutiei interioare a personajului principal: . conflictul cu George ii aduce mustrarea preotului. calitatile initiale alimenteaza paradoxal dezumanizarea sa. biografia personajului.romanul realist este istoria unui esec’’. silitor. iubeste munca (. prin faptele personajului. Baiatul renunta insa la scoala deoarece pune pamantul mai presus de orice. conturate antitetic si complementar.Glasul pamantului” si .Desi taran. in goana sa dupa avere. starneste simpatia invatatorului. un personaj modern prin complexitatea trairilor. Caracterizarea directa realizata de alte personaje se subordoneaza tehnicii pluralitatii perspectivelor. iar pe parcursul romanului. Desi sarac. care il considera capabil sa isi schimbe conditia prin cultura.. Vasile ii ofera preotului Belciug tot pamantul cuvenit lui Ion. Ion este. prin forta conflictului interior care se maifesta patimas si prin analiza psihologica de introspectie a caracterului. Ion ramane un personaj memorabil din literatura romana. In incipit. Naratorul prezinta intial. Ana si Florica reprezinta cele doua obsesii. Ulterior. Cunoscut drept impulsiv si violent. tipic pentru o categorie sociala. prin modul in care obtine pamantul mult ravnit.. Ion devine o victima a lacomiei si a propriului orgoliu. destinul lui Ion reflecta esecul in planul valorilor umane. o individualitate. care s-ar inscrie mai bine in traditionalism.CARACTERIZARE Prin multitudinea de aspecte oglindite. Daca . Este naiv si nu solicita o foaie de zestre dupa nunta. Ion Pop al Glanetasului este personajul principal si eponim al romanului “Ion” de Liviu Rebreanu. gingasie si brutalitate. Insultat de Vasile Baciu.pamantul ii era drag ca ochii din cap’’). Caracterizarea indirecta se realizeaza.. Limbajul apartine registrului popular. el este construit dintr-un ansamblu de trasaturi redate in mod direct( portret. statut social) si indirect( fapte. dar supus destinului tragic.munca ii era draga. devenita nevasta lui George. in preponderenta. Brutalitatea aratata in relatia cu Ana este inlocuita de indiferenta. biografie.iute si harnic’’. adaptat situatiei corespunzatoare. Istet. In complexitatea sa.

Prin urmare. Constientizarea propriei conditie si gasirea solutiei salvatoare nu vin de la sine. ezitarea in a-si asuma constient drumul in viata. Piesa este alcatuita dintr-o succesiune de patru tablouri. refuza sa constientizeze situatia in care se afla. intitulata sugestiv. Trebuie s-o iau in partea cealalta’’. Problematica se diversifica prin revolta omului in fata destinului.. Tabloul al patrulea reprezinta . Eroul nu reactioneaza lucid. alaturi de “Paracliserul” si “Matca”. uite. fiind o forma de supravietuire. In tabloul secundar. limitandu-se doar la incercarea de a se adapta imprejurarii. scena e pustie. iar strigatul de ajutor este o confirmare.scena e impartita in doua. . Pe de alta parte. dintr-o trilogie dramatica. subintitulata de Marin Sorescu si “tragedie in patru tablouri”.. framantarea omului in efortul de aflare a sinelui. Inghitit de pestele urias. astfel. Gestul de a-si spinteca burta nu trebuie privit ca o sinucidere deoarece actiunile sunt oglindite in plan simbolic: omul a gasit calea. preluand din forma originara a specie doar deznodamantul tragic..ca de un vartej’’.. fiind o parabola dramatica alcatuita sub forma unui monolog. lucru ce sugereaza ca lumea umana este limitata. piesa soresciana se indreapta spre elemente tipice dramei. Gestul sau disperat din finalul primului tablou. parand a se fi adaptat.. In tabloul al treilea. constituie un avertisment simbolic. Tema piesei este singuratatea.Pot sa merg.dau veseli din coada’’. “Setea muntelui de sare”. odata ajuns prizonier in interiorul pestelui. piesa depaseste clasificarile clasice. cele 4 tablouri ale ineditei tragedii nu mai anunta intrarea in scena a unui personaj(cei 2 pescari apar intempestiv in mijlocul actiunii) si nici schimbarea cadrului actiunii.o gura de grota.mica moara de vant’’ din burta pestelui si de care Iona se simte atras . rezultatul fiind nul. pot sa merg incolo…Si pot sa merg si incoace…Pot sa merg unde vreau.. vorbeste singur.Iona “Iona”. La inceput. el porneste intr-o aventura a cunoasterii si autocunoasterii. Interpretand si valorificand miturile. Fiecare dintre acestea prezinta alt context al personajului. Dorind probabil sa sugereze dezintegrarea lumii lui Iona. Iesirea din limite vechi inseamna intrarea in altele noi.. E intors cu spatele spre intunecimea din fundul gurii pestelui urias”. disparitia conflictului si a intrigii numarandu-se printre consecintele inerente.. insa.Tragedie in patru tablouri’’. vine tarziu. In tabloul intai. Primele sale actiuni sunt mai degraba rodul unor impulsuri de moment decat actiuni rationale: prins in capcana. dar ei . Subintitulata . Sorescu opteaza pentru existenta unui singur personaj. Titlul trimite la mitul biblic al lui Iona. iar aceasta se afla in sine. . proorocul revoltat. Este singur in pestietatea imensa si reapar cei 2 pescari. Piesa constituie o parabola a cautarii spirituale a individului astfel ca evenimentele puse in scena nu trebuie interpretate in plan real. dar si de a oferi un sprijin in intelegerea problematicii textului. In alcatuirea piesei. . vointa de a se salva nu este suficienta. Liniste’’. nepasator.care se inclesteaza scartaind groaznic’’.Razbim noi cumva la lumina’’) sustin semnificatia simbolica a piesei. Ideea cautarii se contopeste mult mai tarziu. Lumea pestilor nu este acvariul. Iona spinteca burta pestelui care l-a inghitit si ajunge intrun altul. teatrul modern ii asociaza personajului un destin asemanator.Micul acvariu’’ aflat langa Iona este o reprezentare dar si un avertisment asupra inconstientei umane in fata pericolului. constructia subiectului nu se bazeaza pe o actiune sau pe un conflict clar conturat.. Eroul constientizeaza in final ca a ales drumul gresit si ca totul e invers:. Indicatiile scenice au rolul de a clarifica semnificatiile simbolice. intrucat. care se intoarce la calea cea dreapta dupa cele trei zile de pocainta si recluziune in burta unui chit. a fost publicata in 1968 in revista “Luceafarul” si face parte. cele 4 tablouri se organizeaza pe baza dedublarii lui Iona. Mitul labirintului si metafora luminii din final(. el doar se zbate sa scape. Jumatate reprezinta o gura imensa de peste. Sorescu depaseste orice tentative de inseriere in tipare prestabilite si reuseste sa confere constructiei sale dramatice din Iona particularitati de viziune si compozitie inovatoare. si devine visator deoarece doreste sa contruiasca o banca de lemn pe care sa se aseze pescarusii. dar si spre teatrul absurdului. atunci cand incearca sa opreasca falcile . Fac ce vreau…’’). . personajul fiind implicat activ numai in nelamurirea unor nedumeriri referitoare la sensul existentei. ca sursa a singuratatii. Iona sta in gura pestelui. specifice teatrului modern. Iona urmareste a se adapta(. care cultiva alegoria si metafora.. in fond o inchisoare. raportul dintre libertate si necesitate sau prin comunicarea sociala. spartura ultimului peste spintecat de Iona. Gestul va fi repetat insa in zadar..

situarea in atemporal. Renuntarea la concretul istoric. Sensul ultim al textului este ideea potrivit careia singura cale de a-ti proiecta viitorul este constientizarea trecutului. gesturile. indicatiile autorului).Mijloacele de caracterizare sunt specifice personajului dramatic (limbajul. rescrierea mitului biblic cu trimiteri spre actualitate sunt tot atatea trasaturi ale teatrului modern. dar modul de expunere este exclusiv monologul. actiunile simbolice. . Asadar. deschiderea spre general-uman. Iona aduce o innoire radicala in teatrul romanesc.

este un pescar ghinionist. Iona este un personaj neomodernist. dintre sens si nonsens. Iona apare intr-o tripla ipostaza: pescar. Iona se dedubleaza pe tot parcursul piesei. dar care nici nu se framanta pentru gasirea unei solutii ori a unei motivatii. stand total nepasator cu spatele la acesta si cu fata la imensa intindere de apa. prinde numai “fate”. dialogand cu sine insusi pentru a pune in valoare idei privind existenta si destinul uman. care sugereaza capcanele sau tentatile vietii. sa se identifice pe sine. simbolizand nenascutii pe care chitul ii purta in pantece si care-l inspaimanta pe Iona. intr-o calatorie initiatica de regasire a sinelui. incercand sa inteleaga aceasta conditie umila asumata ca obligatie. care. Iona capata incredere in sine. iluzia sau chiar o posibila deschidere spre un orizont nelimitat al vietii..“o scot eu la capat intr-un fel si cu asta. Nu-mi e frica”. Tabloul al IV-lea il prezinta pe Iona in gura ultimului peste spintecat. Apar doi figuranti care “nu scot niciun cuvant”. semnificand faptul ca omul lipsit de satisfactii se refugiaza in micile bucurii cunoscute. dar periculoase pentru om. cugetand asupra relatiei dintre viata si moarte. Iona devine visator si se simte ispitit sa construiasaca „o barca de lemn in mujlocul marii” pe care sa se odihneasca „pescarurii mai lasi” si vantul. Si-mi tin gura. pe care le mai traise si alta data. In tabloul al III-lea. logosul fiind solutia supravietuirii. In cele patru tablouri ale dramei. nu mai vede marea. Iona vorbeste cu ei. Brusc. Iona isi asuma aceasta existenta. Sa vedem daca pot sa si tac. desi isi doreste sa prinda pestele cel mai mare. precum si tematica filozofica atribuie dramei calitatea de text la granite. dar dornic de comunicare si de a se . limitanduse doar la incercarea de a se adapta imprejurarii. care exprima strigatul tragic al individului insingurat. Finalul tabloului ilustreaza o infinitate de ochi care-l privesc. Uite. gandind si actionand solitar in lumea inconjuratoare.ca de un vartej’’. fiecare cu cate o barna in spate. care sugereaza libertatea. exprimand cele mai variate idei existentiale care pun stapanire pe ganduri eroului –„de ce trebuie sa se culce toti oamenii la sfarsitul vietii” ori cugetari cu nuanta sententioasa: „de ce oamenii isi pierd timpul cu lucruri ce nu le folosec dupa moarte?”.”fac ce vreau. el avand aici ipostaza de calator. Singur in pustietatea imensa. Tabloul II il gaseste in „interiorul Pestelui I”. simbolizand oamenii care-si duc povara data de destin. explorator pe drumul cunoasterii. Iona vorbeste mult. cu care incearca sa se lupte si striga dupa ajutor.] frumos colorate”. pe care o cara fara oprire. deoarece „noi pestii inotam printre ele” (nade). vorbesc.mica moara de vant’’ de care Iona se simte atras . dintre libertate si necesitatea. ca semnificatie a neputintei de comunicare.. Iona... doar nisipul. sugerand pornirea personajului intr-o aventura a cunoasterii. Eroul lui Marin Sorescu are la origine cunoscutul personaj biblic Iona. aspiratia. sa se regaseasca. ca simbol al zadarniciei. Pestele I si in care se afla o . nicio grija”. dar nu primeste niciun raspune. neputinta eroului de a inainta pe calea libertatii si de a-si asuma propriul destin. Iona este fascinat de apa marii „plina de nade [. strigandu-se. Monologul dialogat continua cu puternice accente filozofice. totul devenind rutina. apoi scoate cutitul.Iona – CARACTERIZARE Iona este personajul principal si eponim al dramei. Protagonistul ramane singur cu propria constiinta. Iona isi doreste sa se simta liber. Iona se afla in interiorul Pestelui II. isi ia totdeauna cu el un acvariu ca sa pescuiasca pestii care “au mai fost prinsi o data”.S. pentru care M. foloseste tehnica moderna a monologului dialogat. care inghitise. raportul dintre individ si societate. prin exprimarea propriilor reflectii.. in intuneric. care face eforturi disperate de a-si regasi identitatea. marea. cu care incepe sa spintece burtile pestilor. calator si auditoriu. Finalul tabloului il reprezinta pe Iona inghitit de un peste urias. refuza sa constientizeze situatia in care se afla. s-a facut intuneric in mana dreapta si-n salcamul din fata casei”. In finalul tabloului. surzi si muti. Tabloul I il prezinta pe Iona “in gura pestelui”. inscris in neomodernismul literar. fermecatoare. respirand acum alt aer. la randul sau. Iona incearca. ca problema filozofica existentiala. Eroul nu reactioneaza lucid. Pentru a rezolva neputinta impusa de destin. opinii sau conceptii. atragatoare. de aceea Iona traiaste drama unui ratat. Pescarul I si Pescarul II. ceea ce il determina pe Iona sa constate deprinat ca “incepe sa fie tarziu in mine. Din cauza nenorocului. Formula literara a monologului dialogat impletita cu influenta biblica in conturarea personajului.

din propriul destin. Solutia pe care o gaseste Iona este aceea de spintecare a propriei burti care ar semnifica evadarea din propria carcera.. Pe parcursul acestiu monolod dialogat Iona se situeaza in ipostaza unui auditoriu. “totul e invers”. de necazuri care uneori se tin lant. Toti oamenii se supun aceluiasi destin de muritor.face auzit. Doamne. iar aceasta se afla in sine. dar nu renunta: “plec din nou”. Drama umana este aceea a vietii apasatoare. dorind doar un sfat de supravietuire. toate “lucrurile sunt pesti”. in cele din urma isi amintindu-si: „Eu sunt Iona!”. In naivitatea lui. Iona. concluzionand ca “e greu sa fii singur” si simbolizand un nou inceput: “Razbim noi cumva la lumina”. Ca urmare. Iona se descopera pe sine.Meditand asupra relatiei dintre om si divinitate. Fiindca nu-si poate indeplini idealul (prinderea unui peste mare). “totul e invers”. Metafora pestelui este viziunea centala a piesei: in pantelece chitului. intrand astfel intr-un spatiu infinit. cunoasterea propriilor capacitate de actiune. din care nimeni nu poate evada in libertate: “Problema e ca nu mai reusesti sa iesi din ceva. El incearca sa-si controleze destinul. Pe parcursul acestiu monolod dialogat Iona se situeaza in ipostaza unui auditoriu. Iona vrea sa isi depaseasca umila conditie. pescar pasionat. simbolizeaza omul care aspira la libertate. simbolizand idea ca omul are un sir nesfarsit de insatisfactii. Iona nu are nicio speranta de inaltare. idealuri sugerate de marea care-l fascineaza. din propria captivitate. sa isi „prezica” trecutul si incearca sa-si identifice propria viata. Iona incearca sa-si “prezica” trecutul si deodata isi aminteste: “Eu sunt Iona!”. cati pesti unul langa altul!”. sufocanta. o data ce te-ai nascut. oameni buni!”. Drama se termina cu o replica ce sugereaza increderea pe care i-o a regasirea sinelui. dar nu renunta: “plec din nou”. sa-l refaca. speranta si iluzie. Iona isi striga semenii: „Hei. de neplaceri.Razbim noi cumva la lumina’’) sustin semnificatia simbolica a piesei. In concluzie. Gestul de a-si spinteca burta nu trebuie privit ca o sinucidere deoarece actiunile sunt oglindite in plan simbolic: omul a gasit calea. Aceasta rememorare simbolizeaza momentul de iluminare spirituala implinita ca o consecinta a calatoriei initiatice. . este inghitit de un chit. constata ca viata de pana acum a gresit drumul. Constata ca viata de pana acum a gresit drumul. Mitul labirintului si metafora luminii din final(.

onest. monologul interior. aflat la o rascruce de drumuri. de factura psihologica. Prin intermediul monologului interior sunt redate framantarile personajului. prezentand efectele nefaste ale lacomiei pentru bani. o specie epica in proza. redand un peisaj-cadru obiectiv al actiunii.. deoarece usurinta de a castiga bani ascunde abateri grave precum nelegiuirea si crima. Caracterul realist reiese si din tehnica detaliului. controlandu-i comportamentul si hotarandu-i soarta. Naratorul omniscient (heterodiegetic) si obiectiv. cu un puternic caracter moralizator. O alta trasatura esentiala o constituie prezenta personajelor tipice aflate in situatii conditionate de mediu si de epoca. cu un singur fir narativ. faptele sunt verosimile. in maniera realista.. Tema abordata sustine asadar caracterul realist. urmarind un conflict interior (psihologic) si unul exterior (social).Moara cu noroc’’.Moara cu noroc’’. hanul. verosimilitatea intrigii. actiunea desfasurandu-se pe parcursul unui an. Nuvela prezinta o intriga riguros construita. Opera este o nuvela. Circularitatea nuvelei si simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin vorbele batranei care exprimă cu autoritatea vârstei mesajul moralizator al nuvelei.Moara cu noroc’’ cu scopul de a castiga rapid bani. care tulbura echilibrul familiei. ghinionul. Lica este individualizat printr-un portret realizat in mod direct de catre autor. un creator de tipologii. Cizmar harnic. seful porcarilor din imprejurimi. Acesta declanseaza in interiorul lui Ghita un conflict intre dorinta de a ramane om onest si tentatia de a se imbogati. caracterizandu-se prin lipsa de idealizare a vietii sociale rurale. dar viguros. constituie intriga nuvelei. realizata in maniera realista. Simbolistica initiala se va completa in final.Moara cu noroc’’ reprezinta. dialogul viu. Personajele putine conturate succint.Demonstratie Ioan Slavici este un autor moralist. intre doua repere temporale cu valoare religioasa : de la Sfantul Gheorghe pana la Paste. pe de alta parte.. veridicitatea intamplarilor povestite. atitudinea critica fata de aspecte din societate. . El creeaza o opera bazata pe cunoasterea sufletului omenesc.. autoanaliza si autointrospectia.Novele din popor” din 1881. de un spatiu interior. real. Preceptul moral rostit de mama-soacra in incipitul nuvelei reflecta intelepciunea populara. aflata in discordanta cu dorinta de imbogatire materiala a ginerelui. cu fapte verosimile. care reflecta conflictul interior al protagonistului. carciuma denumita . accentul fiind pus mai mult pe definirea personajului decat pe actiune. pe de-o parte. apeleaza la cele mai variate mijloace artistice de analiza psihologica: dialogul. Acesta devine mohorat. psihologic. Ghita ia in arenda carciuma de la . un fin psiholog. in care orice abatere de la principiile etice fiind grav sanctionata. Desfasurarea actiunii se concentreaza in jurul procesului de instrainare a carciumarului in raport cu familia sa. Expozitiunea descrie drumului care conduce catre . contribuie la profilarea protagonistului. Titlul nuvelei este mai degraba ironic. de un spatiu exterior.. Aparitia la carciuma a lui Lica Samadaul.. prin naratiunea la persoana a IIIa. Inlantuite temporal si cauzal. dar si prin analiza psihologica. reprezentate de neputinta protagonistului de asi schimba statutul social din cauza afacerilor ilicite. de fapt. introspectia constiintei si a sufletului. Relatiile temporale definesc un timp real. Conflictul psihologic este de natura etica si determina soarta personajelor in functie de abaterile fiecaruia de la morala fundamentala a sufletului omenesc. Toposul ales.Moara cu noroc’’ de Slavici este o nuvela realista. nuvela are un subiect concentrat.: “Asa m-a lasat Dumnezeu!.Moara cu noroc. cu modificari ale timpului povestirii. Aparuta in volumul de debut . care scot in evidenta zbuciumul din ce in ce mai distructiv al protagonistului.. atunci cand aceasta pune stapanire pe om. obiectivitatea perspectivei narative. El are un orgoliu de stapan si isi impune propriile reguli. cu o structura narativa complexa si un ritm epic neomogen. violent. Conflictul social ilustreaza realitatile comunitatii ardelenesti de la sfarsitul sec al XIX-lea. dar si pe cel psihologic al nuvelei. Alcatuita din 17 capitole. Nuvela apartine realismului clasic prin tema si importanta acordata banului. in care influenta decisiva o are forta banului. cu sugestia drumului vietii care continua chiar si dupa tragedia de la . prin tehnica detaliului semnificativ.. tipicitatea personajelor. specificul limbajului. Perspectiva spatiala este reprezentata. dovedeste brutalitate in relatia cu cei apropiati.Ce sa.mi fac daca e in mine ceva mai tare decat vointa mea?’’ Ghita devine treptat . autentic.

lucru care il infurie pe carciumar. . Asadar. reprezentative pentru lumea ardeleneasca din perioada evocata.. Opera isi sustine.complicele lui Lica: cei doi il jefuiesc pe arendas. Pentru a nu fi prins de catre Pintea.. Acesta isi ucide sotia. lui Ghita i se da drumul numai pe . Personajul evolueaza de la tipicitate. un . Punctul culminant al nuvelei coincide cu momentul in care Ghita ajunge pe ultima treapta a degradarii morale. izbindu-se cu capul de un copac. sub determinarea sociala.sanctionarea drastica a protagonistilor e pe masura faptelor savarsite”(Pompiliu Marcea). conferita de . sobrietatea stilului si verosimilitatea evenimentelor. In cadrul nuvelei.Calinescu). deoarece oglindeste viata sociala si de familie in satul transilvanean de la sfarsitul sec al XIX-lea. opera literara . care ii ofera cititorului posibilitatea unei analize psihologice feminine. sustinand veridicitatea faptelor narate. are functie simbolica si de anticipare.om rau si primejdios’’. de asemenea. specific ardelenesc. acorda importanta banului. Stilul nuvelei este unul sobru. Naratiunea obiectiva isi realizeaza functia de reprezentare a realitatii prin absenta marcilor subiectivitatii. supravietuiesc datorita caracterului lor pur si inocent. Modurile de expunere indeplinesc o serie de functii epice. sub determinare psihologica si morala. accentul este pus pe complexitatea caracterului personajelor. Ghita isi arunca sotia in bratele lui Lica si il anunta pe jandarm are asupra sa banii furati.Moara cu noroc’’ este o nuvela realista. Finalul nuvelei este moralizator deoarece . de tip popular. inzestrat cu spririt realist desavarsit. personaje episodice.. specific prozei realiste. si pregatesc impreuna o capcana pentru a-l da in vileag pe Samadau. Ana este constienta de lasitatea sotului si i se daruieste raufacatorului. din ordinul lui Lica. Ghita este personajul principal al nuvelei. Carciumarul se aliaza cu jandarmul Pintea. Slavici este un observator impartial al vietii rurale. iar la randul sau este ucis de catre Raut. ucid o femeie si un copil. creeaza personaje tipice. Deznodamantul este unul tragic.. Lica ramane egal cu sine. concis. Un incendiu provocat de oamenii lui Lica mistuie Moara cu noroc. In schimb. caracterul realist si prin tehnica detaliului semnificativ.. Ana sufera transformari interioare. la individualizare.acel amestec de bine si de rau ce se afla in oamenii adevarati”(G. Dialogul contribuie la caracterizarea indirecta a personajelor. parcurgand un traseu sinuos al dezumanizarii. Batrana si copiii. Retinut de politie. Descrierea initiala. Destinul sau ilustreaza consecintele negative ale dorintei de imbogatire.chezasie’’. Samadaul se sinucide. Limbajul este regional.

Dezgustata de lasitatea sotului insa. Orbit de furie. autorul nuvelei . stilul indirect liber. Ezita intre cele doua cai simbolizate de Ana (valorile familiei) si de Lica(bogatia. produsa de obsesia imbogatirii. Initial. violent”. dovedeste brutalitate in relatia cu apropiatii sai. realizeaza portrete sugestive prin caracterizarea directa. atractia malefica a banilor). dovedind lipsa de tarie de caracter in fata tentatiilor si sfarseste tragic. sub determinare sociala. cu un puternic caracter moralizator. In caracterizarea si individualizarea personajelor se utilizeaza tehnici de investigare psihologica. Ghita devine las.”.. Sub pretextul ca o vointa superioara ii coordoneaza gandurile si actiunile. El creeaza o opera bazata pe cunoasterea sufletului omenesc. Aparitia lui Lica Samadaul tulbura echilibrul familiei.Iarta-ma cel putin tu.o conduca catre bunastare materiala.un stil simplu. dar si analiza psihologica ce ii serveste in redarea metamorfozelor interioare ale protagonistului-.. sfarsitul sau si al celor ce il inconjoara este in mod inevitabil tragic. cizmarul Ghita este un ins energic. evidentiata in scena petrecuta de Paste. un fin psiholog. Destinul sau ilustreaza efectele nefaste ale lacomiei pentru bani atunci cand aceasta pune stapanire pe om.Ce sa-mi fac daca e in mine ceva mai tare decat vointa mea?”. Ghita ezita. monologul interior.Moara cu noroc’’ conflictul central este cel interior. dezumanizarea lui Ghita. dar nu este sincer in totalitate. astfel el hotaraste luarea in arenda a carciumii de la Moara cu noroc..Novele din popor” din 1881. detaliile fizice relevand trasaturi morale. realizandu-se autocaracterizare:”Ei! Ce sa-mi fac?. De asemenea.mohorat. cumparand 2 pistoale si angajand un paznic. fapt care ii va aduce sfarsitul. Fiind o nuvela realist-psihologica. Ghita. nu se poate sustrage totusi ispitei malefice generate de lacomie.. Punctul culminant coincide cu relevarea principalei trasaturi de caracter a protagonistului. dar si pe Ghita. subordonat lui Lica.. al personajului principal.Moara cu noroc’’ de Slavici este o nuvela realista. Ghita este personajul cel mai complex conturat din cadrul operei. in ochii celorlalti. ceea ce va conduce la razbunarea lui Ghita. Devine . Asadar. specificul limbajului. tipicitatea personajelor. la individualizare..Din dorinta de razbunare. controlandu-i comportamentul si hotarandu-i soarta. Axa vietii morale a protagonistului este degenerata treptat. Aparuta in volumul de debut . de factura psihologica. fricos. Acesta evolueaza de la tipicitate. fiind ucis la randul sau de catre Raut. in . a mimicii si a tonului vocii. sub determinare psihologica si morala.. gandurile.Asa m-a lasat Dumnezeu!. Ghita isi ia masuri de precautie impotriva porcarului. alternand minciuna cu adevarul. El este capul familiei pe care incearca s. Gesturile. Sunt utilizate in conturarea portretului personajelor si mijloace de investigatie psihologica: scenele dialogate. acesta realizand este un om de nadejde. insa ii va distruge imaginea ulterior. o foloseste pe Ana drept momeala.. prezentand relatiile dintre acestea (caracterizare indirecta). sotia Ana si dusmanul Lica. coreland printr.Caracterizare Ghita Ioan Slavici este un autor moralist.si schimba insusirile il transforma pe Ghita intr-un personaj rotund.. caci eu n-am sa ma iert cat voi trai pe fata pamantului. Cu toate acestea. cu numeroase framantari sufletesti.. pe Marti. Constient ca reprezinta un pericol. departandu-se tot mai mult de Ana. Are momente de remuscare. cu gustul riscului si al aventurii. pune exemplar in evidenta viziunea lui Slavici despre societatea rurala ardeleneasca de la sfarsitul sec XIX.. Naratorul obiectiv consemneaza gesturile si limbajul personajelor. parcurgand un traseu sinuos al dezumanizarii. . De asemenea. notatia gesticii. incredintand-o Samadaului. La procesul lui Lica. ajutandu-l astfel pe nelegiuitor sa scape. acesta isi ucide sotia. faptele tradeaza conflictul interior.Iarta-ma. clar si concis cele mai adecvate tehnici narativedescrierea realista prin care obtinem efectul de verosimilitate al personajului. un adevarat creator de tipologii. mai ales de sotie. Ano!. Complexitatea si capacitatea de a. dezvaluita de cele mai apropiate persoane ale sale. Incepe sa colaboreze cu jandarmul Pintea. ii plac jocurile primejdioase. Tovarasia cu Samadaul determina instrainarea lui Ghita de familia sa. caracterizandu-se prin lipsa de idealizare a vietii sociale rurale. in care orice abatere de la principiile etice este grav sanctionata. cerandu-si iertare familiei: . Ghita este caracterizat in mod direct de Lica. si anume dezumanizarea. Ana il accepta pe Lica. unul dintre oamenii lui Lica. In concluzie. Prin intemediul monologului interior sunt redate gandurile si framantarile personajului.

.“Moara cu noroc” construieste un personaj complex care ramane un prototip neidealizat in universul rural romanesc.

de aceea isi atinge tinta. Ca specie a genului dramatic.14). Titlul pune in evidenta contrastul comic dintre aparenta si esenta. Actul IV aduce rezolvarea conflictului initial. care isi schimba principiile politice in functie de situatie. a unor tipuri umane sau a unor situatii neasteptate. Depesa primita de la centru solicita insa alegerea altui candidat. dar care stie sa profite de avantajele .se de tradarea prefectului. comicul de situatie. incheiate prin festivitatea condusa de Catavencu. Scena initiala din actul intai prezinta venirea lui Trahanache cu vestea detinerii scrisorii de amor dintre Tipatescu si Zoe de catre adversarul lor politic.. Astfel. un simbol. actiunea se desfasoara in sala mare a primariei. marcand astfel triumful prostiei. Zoe. destinatarei.. Sunt prezente formele comicului si anume: umorul.Zoe Trahanache). inspirata fiind din farsa electorala a anului 1883. de limbaj si de nume. care starneste rasul prin surprinderea unor moravuri. Conflictul secundar este reprezentat de grupul Farfuridi-Branzovenescu. Tensiunea dramatica este sustinuta prin seria de evenimente care conduc gradat catre rezolvarea conflictului. scrisoarea agita o lume intreaga de personaje si toti ajung de unde au plecat.o scrisoare pierduta’’.O scrisoare pierduta Reprezentata pe scena pentru prima data in 1884. iar a doua scrisoare (gasita de Dandanache) are o traiectorie in sens unic. Astfel. unde Trahanache gaseste o polita falsificata de Catavencu si anunta in sedinta numele candidatului sustinut de comitet: Dandanache. sub forma schimbului de replici intre personaje si se caracterizeaza prin complicarea treptata a conflictelor care dispar in final. constituind o capodopera a genului dramatic si reprezentand o comedie de moravuri. acesta pierde palaria cu scrisoarea. Textul dramatic este structurat in 4 acte alcatuite din 44 de scene (9. Comedia este o specie a genului dramatic. dar desfasurata cu o zi inaintea alegerilor. Zaharia Trahanache. de carcter. sotia acestuia) si gruparea independenta constituita in jurul lui Nae Catavencu. iar conflictul comic este realizat prin contrastul dintre aparenta si esenta.O scrisoare pierduta’’ de I. lingusitorului. pentru ca scrisoarea ajunge la Zoe. cu un final fericit. Actul II prezinta in incipit o alta numaratoare a voturilor. ironia. Caragiale creeaza in aceasta opera numeroase tipologii. Incercarea lui Catavencu de a vorbi in public despre scrisoarea compromitatoare esueaza si in incaierare.Caragiale este a treia dintre cele 4 scrise de acesta. Actiunea se contureaza din replicile personajelor si fiind destinata punerii in scena. in cadrul careia are loc impacarea generala. se declanseaza conflictul secundar. Catavencu. in perioada campaniei electorale. avand rolul de a mentiune tensiunea. avand ca instrument al santajului . reprezentand pretextul dramatic al comediei. comedia . in care sunt satirizate aspecte ale societatii contemporane autorului. gaseste pentru a doua oara scrisoarea si o duce. Asadar. Zaharia Trahanachetipul incornoratului. aduce finalul piesei. fiind introdusa tehnica amplificarii treptate a conflictului.. cauzata de o poveste asemanatoare (santaj tot cu o scrisoare de amor). santajului si senilitatii. ca de exemplu:Catavencu este tipul demagogului. cat si caracterul ei repetabil. acestia temandu. Personajele comediei sunt inferioare. comedia este destinata reprezentarii scenice. starnind rasul cu scop moralizator. prefectul Stefan Tipatescu.7. Branzovenescu. iar Catavencu se supune conditiilor impuse de aceasta. Comicul de caracter contureaza personaje ridicole prin trasaturi negative. un obiect animat. creatia dramatica impune anumite limite spatiale si temporale:. Lupta pentru puterea politica se realizeaza.in capitala unui judet de munte” la sfarsitul secolului al XIX-lea.L. Propulsarea directa a lui Dandanache. O serie de procedee compozitionale mentin aceasta tensiune. idee sustinuta de didascalii si lista cu numele personajelor din incipitul piesei. Zoe ordona eliberarea acestuia si il determina pe prefect sa sustina candidatura avocatului din opozitie. prin lupta de culise. Cetateanul turmentat. Pristanda-tipul servilului. exceptie face Dandanache. Articolul nehotarat indica atat banalitatea situatiei. Aceasta declanseaza conflictul principal si constituie intriga comediei. Daca Tipatescu ii ceruse lui Pristanda arestarea lui Catavencu. fapt ce ar putea compromite castigarea alegerilor. cel al grupului Farfuridi-Branzovenescu. de fapt.14. Scrisoarea prima are o traiectorie circulara (Zoe Trahanache – Cetateanul turmentat – Nae Catavencu Cetateanul turmentat . scrisoarea devine un personaj. de aceasta data. In actul al treilea (punctual culminant). Conflictul dramatic principal consta in confruntarea pentru puterea politica a doua tabere: reprezentantii partidului de la putere (Farfuridi.

numele lui Agamemnon Dandanache starneste rasul prin asocierea celor doi termeni aparent incompatibili:Agamemnon= numele viteazului personaj grec. conducator de osti. dar. situatii provocate de incurcaturi. prin maiestria autorului de a crea caractere. sugerand duplicitatea personajului. perfidia.”bampir”. mai ales de sotia sa. ramolismentul. sugerand prin ele caracterul personajelor. nu numai o trasatura dominanta: Zaharia Trahanache.”ai putintica rabdare”). etimologie gresita(“capitalisti” pentru locuitorii capitalei).ar putea defini prin cateva particularitati: pronuntie gresita(“famelie”. “pristanda”= joc popular. asociatii imcompatibile ca sens(“la douasprezece trecute fix”). la comanada unui conducator de joc. Comediile lui Caragiale sunt unice in literatura romana prin arta desavarsita a dialogului si a constructiei scenice. bucluc. Astfel. dansat dupa reguli prestabilite. numararea steagurilor).pozitiei sale. sta pe loc. prin profunda observare a realitatii sociale si politice din epoca. ele fiind ridiculizate si caracterizate prin modul cum vorbesc. prin numele sau trimite la “zahariseala”. ba mai da si inapoi”). Comicul de limbaj se refera la modul de vorbire al personajelor. acest tip de comic s. fiind un personaj usor de modelat. prostia. si “dandana”=incurcatura.”andrisant”). cat si la “trahana”care inseamna coca moale. Comicul de nume: Caragiale are un rafinament aparte in alegerea numelor. nu in ultimul rand. confuzii si imprejurari absurde(ex:triunghiul amoros. fie la “cata”=mahalagiu. bun strateg. ticuri verbale(“neicusorule. incultura. etc. adica ramolismentul personajului. Tipatescu-tipul amorezatului. puicusorule”. . iar Agamemnon Dandanache cumuleaza toate trasaturile negative ale personajelor din comedie: parvenitismul. Comicul de situatie reiese din cele mai surprinzatoare ipostaze in care sunt angrenate personajele. numele lui Nae Catavencu se raporteaza fie la termenul “cataveica”=haina cu 2 fete. truism(“un popor care nu merge inainte.

Doamna Trahanache avea. cãreia i se adaugã si altele. sugerand prin ele caracterul personajelor. cuprinse in didascalii ori indicatii scenice. Pentru a-l convinge pe Tipatescu sa accepte candidatura lui Catavencu. insa inseamna zeita. o relatie amoroasa cu prefectul Stefan Tipatescu. ca o actritã). Caragiale a creat personaje vii. ea se dovedeste a fi o combatanta apriga si ameninta: “Am sa lupt cu tine. iar in mod direct din didascalii sau din opiniile celorlalte personaje. Astfel ca. gesturile si numele eroinei. adversarul al sotului si al amantului ei din campania electorala. o modalitate aparte o constitue referirile lui Caragiale. fãcându-se vinovatã de pierderea scrisorii de amor pe care i-o trimite Tipãtescu. Zoe este un personaj caricatural. om ingrat si fara inima”. cel mai mare dramaturg român. Documentul devine instrumentul santajului politic aflat in mana lui Catavencu. Comicul de situatie defineste structura imorala a eroinei. Zoe este implicatã în mod direct chiar din intriga actiunii. de 8 ani. langa “onorabilul si venerabilul nenea Trahanache”. pe fondul agitat al unei campanii electorale. Cu o energie impresionanta. Catavencu o ameninta ca publica scrisoarea in ziarul “Racnetul Carpatilor”. Cetateanul Turmentat inchina si el:”In cinstea coanii Joitichii ca e dama buna” . adulterul si perfidia. Voluntara. prin care Caragiale satirizeaza defectele morale ale societatii burgheze. prin vorbele. nu numai o trasatura dominanta. pretextul dramatic din cauza caruia se declanseaza toata agitatia deoarece pierde. care defineste contradictia dintre esenta si aparenta. il iarta pe Catavencu si ii impune sa conduca festivitatea de incheiere a alegerilor. este capabila de orice compromis pentru a-si salva reputatia. Asadar. reprezentative pentru societatea timpului sãu. Dualitatea personajului vine din existenta lui pe 2 planuri: cel real. prefectul judetului. din neatentie. Ele sunt tipuri umane care au o trãsãturã dominantã. Zoe intruchipeaza tipul cochetei imorale. Comicul de caracter reliefeaza insusirile ce reies. in piesa. insa esenta caracterului sau este minciuna. a creat adevãrate capodopere ale genului. scrisoarea de amor primita de la amant. interesata de pastrarea aparentelor. fiind femeia care conduce barbatii. Zoe conduce din umbra manevrele politice. Cea mai cunoscutã comedie a sa este „O scrisoare pierdutã”. toti fiind constienti de puterea si influenta ei. Marcheaza in comedie triunghiul conjugal. .CARACTERIZAREA Zoe Trahanache I L Caragiale. in mod indirect din atitudinea. didascaliile sunt un mijloc de caracterizare directa. Desi in epoca. faptele. dandu. amenintã si trece de la o stare la alta cu dezinvolturã. si este.prezentand o femeie capabila de adulter. Zoe vrea sa para o doamna distinsa. Caracterizarea Zoei se face in mod specific genului dramatic. daca nu capata in schimb postul de deputat. Zoe Trahanache. avand asupra barbatiilor o seductie aparte. la o femeie care parea sensibila si neajutorata. atat in mod indirect. principalele trasaturi reiesind din manifestarea diversificata a comicului. si singurul personaj feminin al operei lui Caragiale care reprezinta doamna distinsa din inalta societate burgheza. ea recurge la rugaminti si lamentatii. si cel confectionat pentru lumea provinciei. penduland intre sot si amant cu inteligenta si abilitate. Actiunea se desfãsoarã în capitala unui judet de munte. personaj principal al comediei. surprinzând aspecte ale realitãtii din societatea noastrã la sfârsitul sec al XIX-lea. Zoe se dovedeste o luptatoare hotarata si foloseste tot arsenalul de arme feminine ca sa-si salveze onoarea(plânge. personajele fiind surprinse în complexitatea lor. prin care dramaturgul isi “misca” personajele. faptele si vorbele doamnei Trahanache. Numele acestui personaj nu starneste rasul. o sotie fidela si o familista autentica. precum si direct de catre celelalte personaje. lesinã. Pe langa dialog si monolog. femeile nu aveau drept de vot. este sotia lui Zaharia si amanta lui Stefan Tipatescu. Caragiale are un rafinament aparte in alegerea numelor. o comedie de moravuri în care este prezentatã si criticatã viata publicã si de familie a unor politicieni. in care se misca o Zoe onorabila. dupa care trece la amenintarea cu sinuciderea.le viata.Dupa ce recapata scrisoarea. asemenea zeilor care conduceau oamenii. prietenul cel mai bun al sotului. Ca urmare.

dar nu si obiectiv. vizibila a personajului. alcatuit din 4 etape/momente. un personaj umanizat care nu intruchipeaza imaginea lui Fat. Aceasta liniste este pierduta in momentul in care Craiul primeste o scrisoare de la fratele sau.Povestea lui Harap-Alb’’. Mezinul reuseste sa treaca proba cu ursul cu ajutorul unei batrane pe care o miluieste cu un ban si care-l sfatuieste sa-i ceara tatalui sau “calul. adica sa.i trimita pe unul dintre fiii sai pentru a-i urma la tron(actiunea prin care se tulbura echilibrul initial). Impletirea elementelor reale cu cele fabuloase creaza fanstasticul. Astfel. de asemenea. intervenind adesea prin comentarii. Basmul are la baza un tipar narativ cu un grad mare de stabilitate. in care se nareaza intamplari fantastice. Caracterul de bildungsroman al basmului presupune parcurgerea unui traseu al implinirii spirituale si al modificarii statului social al eroului. in proza.Si a tinut veselia ani intregi. odata cu incheierea probelor si a desavarsirii sale. de la conditia de sluga la cea de imparat. “Harap” inseamna sluga si caracterizeaza fata cunoscuta. Ca orice basm. care.. pana la acela de om total. casatoria.Convorbiri literare” din 1877. Semnificatia titlului se raporteaza la numele personajului principal.. propunand astfel o relatie de complicitate cu cititorul. In basm sunt prezente formulele initiale si finale. dar a treia oara. “Povestea lui Harap-Alb” este o specie literara a genului epic. pe langa lupta dintre bine si rau. prin care ii cere ajutorul. supunerea prin viclesug. Feciorul craiului primeste binecuvantarea tatalui sau si pielea de urs. demascarea raufacatorilor. idee intalnita in toate basmele. Situatia initiala de echilibru/ Expozitiunea prezinta viata linistita a Craiului si a celor trei fii ai sai.o forma inedita(“Amu cica era odata” si . de unde reiese originlitatea acestei creatii. “Alb” desemneaza fata ascunsa si ar putea indica nemurirea. Al doilea termen. impreuna cu sfatul de a se feri “de omul ros si omul span”. sunt prezente. cele doua culori pot semnifica binele si raul. precum si a celor mediane (“si merg ei ozi. armele si hainele cu care a fost mire”. Tema basmului o constituie. palosul. publicata in revista . blana de urs etc. pentru a vedea care dintre feciorii sai este capabil sa treaca peste numeroasele obstacole din drumul ce urma sa-l faca. in final raul fiind invins. realizata de un narator omniscient. in care. care uneste cele doua contrarii. acest moment coincide si cu o moarte simbolica a eroului. Confirma acesta perspectiva si finalizarea probei a doua din drumul initierii lui. iar ca specie literara este un un basm cult. pe Ion Creanga. Harap-Alb coboara in randul oamenilor obisnuiti.. la rangul de om total. de care tatal sau ii ceruse sa se fereasca. Naratiunea este dramatizata prin existenta dialogului. Reperele spatio-temporale sunt nedeterminate. decide . creeaza un oximoron. care le confera purtatorilor privilegiul eternitatii. se incadreaza in genul epic. numerele si obiectele magice: cifra simbolica 3. deoarece are un autor identificat. Este o naratiune heterodiegetica. avand ritm rapid. intr. Motivele narative specifice sunt: superioritatea mezinului. mitul lui Fat-Frumos. fiul de crai il refuza de doua ori. Imparatul Verde. Actiunea de remediere/Intalnind in drumul sau Spanul.Povestea lui Harap-Alb Opera . impletind naratiunea cu dialogul si cu descrierea. ce reprezinta binele si raul. identificata in pauzele descriptive din cadrul scenariului narativ. tocmai cand se ratacise in codrii intunecosi. iar in cadrul operei. Ca sa-i puna la incercare . albultrasaturile positive ale eroului si negrul. Acest nume. dar are rol si in caracterizarea personajelor. si merg 49’’) care realizeaza trecerea de la o secventa la alta. puse pe seama unor personaje inzestrate cu puteri supranaturale. insa autorul imbina supranaturalul cu evocarea realista a satului moldovenesc. care este si un personaj eponim.Frumos. Creanga creeaza un personaj atipic pentru lumea basmului. si merg doua. Demitizand. intr-un mod original se deschide o relatie directa intre narator si naratar. si drumul initierii unui tanar de la stadiul de novice . De asemenea. calatoria. uciderea cerbului solomonit care are o piatra in frunte “de straluceste ca un soare”. Ucigand cerbul. Acesta piatra aminteste de perla frontala din simbolismul hindus. pentru a se ridica in finalul basmului. pedeapsa. Naratiunea este la persoana a treia. muncile. craiul se imbraca in piele de urs si se ascunde sub un pod.trasaturile negative. Cei doi fii mai mari se sperie de falsul urs si se intorc rusinati la curtea craiului. asadar. Harap-Alb ii va lua eternitatea. Primul termen. si acum mai tine inca…”). Dialogul are o dubla functie: sustine evolutia actiunii. alb-negru. dupa juramantul din fantana devine sluga Spanului. Stilul este elaborat.

Registrele stilistice populare. un mistagog. Oralitatea stilului se realizeaza prin diferite mijloace: expresii narative.sa-l ia cu el. Astfel. victoria adevarului asupra imposturii-demascarea Spanului. umanizarea fantasticului. compasiunea fata de eroul aflat pe drumul intru devenire. in ciuda infatisarii hidoase. Ochila si Pasari-LatiLungila) care-l vor ajuta sa treaca peste probele Imparatului Rosu. Fata il demasca pe Span. semn ca initierea a fost incheiata. dativul etic. In felul acesta. Harap-Alp este supus de Span la trei probe initiatice. Flamanzila. deoarece coordoneaza drumul eroului de perfectionare si purificare. versuri si fraze rimate si ritmate. care traverseaza o serie de probe initiatice. acesta putand fi considerat un maestru spiritual. la stadiul de Imparat. deoarece veselia a tinut “ani intregi si acum mai tine inca” . Restabilirea echilibrului initial/ Deznodamantul consta in triumful valorilor pozitive asupra celor negative. unde Spanul se da drept nepotul sau. Harap-Alb primeste ajutorul unor fiinte fantastice. El accepta insotirea a 5 aparitii bizare (Gerila. care presupune o trecere de la starea de profan la cea de initiat. precum albinele si furnicile. Ajunsi la o fantana. trasatura dominanta comuna este bunatatea. Ele pot reprezenta principiul “lumii pe dos”. ilustrat de o formula tipica. ceea ce-i confera acestei creatii originalitate inconfundabila. se maturizeaza. Setila. iar acesta il ucide pe fiul de crai. si petirea fetei Imparatului Rosu. pierzandu-si astfel identitatea. ca va pastra taina si numele de Harap-Alb. Protagonistul este un . cu eroi fabulosi alaturi de personaje realiste aduse de Creanga din Humulestiul natal. depasindu-si astfel starea de profan si revenind la adevarata sa esenta. aparent neinsemnate. primind puterea.. Cele trei probe sunt: aducerea salatei din gradina ursului. proba in care fiul de crai dobandeste atributele Luptatorului si statutul de Razboinic. Ca orice basm. umorul si specificul limbajului. uciderea cerbului “solomonit” si aducerea pietrelor pretioase cu care era impodobit. folosirea diminutivelor.si redobandi pozitia initiala reprezinta intriga basmului. individualizarea personajelor. Punctul culminant este marcat de intoarcerea lui Harap-Alb la palatul Imparatului Verde. deoarece.om de soi bun’’. neofitul incepe o noua viata ca initiat. exprimarea afectiva in propozitii interogative si exclamative. Pe parcursul celei de-a treia probe. . juramantul este ridicat. cunoasterea si nemurirea. proba in care protagonistul primeste atributul de Conducator desavarsit. Desfasurarea actiunii incepe odata cu ajungerea celor doi la palatul Imparatului Verde. Lupta pentru a. “Povestea lui Harap-Alb” ilustreaza o alta lume decat cea reala. basmul putand fi astfel considerat un bildungsroman. Finalul este fericit si deschis. orale si regionale confera originalitate limbajului. devenind un Erou Civilizator. taindu-i capul. de la stadiul de sluga. care ii ofera “craisorului” Nemurirea. Spanul il ademeneste pe fiul craiului sa coboare in fantana sa se racoreasca. Este un basm cult avand ca particularitati reflectarea conceptiei asupra lumii a scriitorului. Aici. insa este readus la viata prin intermediul apei moarte si apei vii. unde il tine inchis pana cand jura pe palos ca va fi sluga lui.

Ulterior. respectarea juramantului. Prin trecerea probelor la care il supune Spanul. cat si defecte. El accepta si tovarasia a 5 aparitii bizare (Gerila. de la stadiul de sluga. Ion Creanga il coboara pe Harap-Alb in randul oamenilor obisnuiti pentru a-l ridica in finalul basmului. mezinul craiului.calul. Schimbarea fundamentala a . Pentru a-i da fata. apa vie si apa moarta. aparent neinsemnate. in primul rand. impune o ultima proba: calul lui Harap-Alb si turturica ei trebuie sa se intreaca sa aduca trei smicele de mar dulce. Cele trei probe sunt: aducerea salatei din gradina ursului. proba in care protagonistul primeste atributul de Conducator desavarsit. Inca din inceputul basmului isi dovedeste bunatatea cu care a fost inzestrat. Ochila si Pasari-Lati-Lungila) care-l vor ajuta sa treaca peste probele Imparatului Rosu. trecuta cu ajutorul lui Gerila). Imparatul Rosu il supune pe Harap-Alb la o serie de probe. trecute tot prin intermediul puterilor supranaturale ale ajutoarelor eroului: casa de arama (proba focului. Setila. acesta nu ii marturiseste fetei adevarata sa identitate. antagonistul il pacaleste si il inchide intr-o fantana. juramantul este dezlegat. Acesta este readus la viata de catre fata. care presupune o trecere de la starea de profan la cea de initiat. Cu sprijinul calului. este un personaj atipic pentru lumea acestui tip de opera. decapitarea eroului fiind ultima treapta a initierii. iar fata il insoteste pe erou la curtea Imparatului Verde. Fata il demasca insa pe Span. Harap-Alb este umanizat. tanarul ajunge sa se rataceasca in padurea-labirint. luandu-si drept calauza chiar un span. Harap-Alp este supus de catre Span la trei probe initiatice.i acorde o sansa. pierzandu-si astfel identitatea. nume. Proba este castigata de calul fermecat. Mijloacele prin intermediul carora eroul trece aceste probe tin de supranatural. A treia incercare presupune o alta etapa a initierii. un mistagog. Acesta are atat calitati. Astfel. Harap-Alb. devenind un Erou Civilizator si petirea fetei Imparatului Rosu. Primele doua probe le trece cu ajutorul Sfintei Duminici. proba in care fiul de crai dobandeste atributele Luptatorului si statutul de Razboinic. Astfel. Trecerea podului semnifica sansa transformarii. compasiunea fata de eroul aflat pe drumul intru devenire. Fata insesi. Neexperimentat si naiv. alegerea macului de nisip (cu ajutorul furnicilor). uita repede povetele tatalui. a renasterii si a redobandirii adevaratei sale esente. straja nocturna la odaia fetei (ajutat de Ochila si de Pasari-Lati-Lungila). cerandu. care fusesera sortiti esecului. avand semnificatia coborarii in Infern. dand dovada de curaj. sa isi schimbe numele in Harap-Alb.si induplece tatal sa. In plus.i. trasatura dominanta comuna este bunatatea. care ii ofera craisorului Nemurirea. ospatul pantagruelic (cu ajutorul lui Setila si Flamanzila). el se teme. necesitand ajutorul unor fiinte fantastice. stapanire de sine. Aceste personaje pot reprezenta principiul “lumii pe dos”. Aceasta il sfatuieste sa solicite . care ii va taia capul eroului. uciderea cerbului “solomonit” si aducerea pietrelor pretioase cu care era impodobit. in ciuda infatisarii hidoase. “o farmazoana cumplita”.Caracterizarea lui Harap-Alb Eroul basmului. relatii cu alte personaje. deoarece. sugerand caracterul repetabil al drumului initiatic. se plange de soarta si cere ajutorul acelora in care avea incredere. sugerate. in schimbul eliberarii. precum albinele si furnicile.. Flamanzila. inzestrata cu puteri supranaturale. odata cu incheierea probelor initiatice si a desavarsirii lui. deoarece coordoneaza drumul eroului de perfectionare si purificare. pe cand caraterizarea directa reiese din vorbele naratorului sau a celorlalte personaje. Milostenia dovedita Sfintei Duminici ii este imediat rasplatita. In trecerea acestor probe. un prim act de curaj. devenind sluga lui. in care isi dovedeste superioritatea in fata fratilor sai. Dintre procedeele de caracterizre indirecta se utilizeaza conturarea portretului prin fapte. Credincios juramantului. fiul cel mic al craiului va dobandi calitatile necesare unui imparat. acesta putand fi considerat un maestru spiritual. fiind invatat de catre batrana cum sa. prin oximoronul din numele sau. la rangul de om total. un personaj umanizat care nu intruchipeaza imaginea lui Fat-Frumos din basmele populare. semn ca initierea este desavarsita. mezinul va trece de ursul de la pod. armele si hainele cu care a fost mire” tatal sau. Eroul reintra in posesia palosului si isi primeste recompensa: nunta cu fata de imparat si intreaga imparatie. precum si recunoasterea fetei (primind ajutor din partea craiesei albinelor). la stadiul de Imparat. cu ajutorul obiectelor magice aduse de cal.

Prin portretele fizice ale celor 5 tovarasi se ironizeaza defecte de ordin fizic. Caracterizarea directa este facuta de narator (”fiul craiului. „naiv”). Cu exceptia eroului. Initial.si asume rolul de Imparat. ”gaina plouata”). celelalte personaje reprezinta tipologii umane reductibile la o unica trasatura dominanta. Intregul traseu descris este intr. de Sf .o stransa legatura cu conflictul principal al basmului. Deznodamantul consta asadar in refacerea echilibrului initial. care este vazut in evolutia catre desavarsire. boboc in felul sau…”. de cal (”nu te stiam asa de fricos”). dincolo de toate invaluirile simbolice si alegorice. ”slab de inger”. In timp ce. Specific basmului cult este modul in care se individualizeaza personajele. dar si nunta confirma desavarsirea eroului. Principala trasatura a protagonistului reiese cu usurinta tocmai din acele scene in care eroul se vede confruntat cu evenimente care depasesc puterea sa omeneasca de intelegere. tanarul este timid. fapte („ca tovaras. era partas la toate. si la paguba si la castig). prin limbaj.Duminica („luminate craisor”. pentru ca in final sa. Asadar. constructia personajului eponim din acest basm propune un model care nu sare etapele de evolutie a unui tanar in viata. in lumea contemporana. dar isi accepta conditia de sluga. dar aspectul grotesc ascunde bunatatea sufleteasca. ”mai fricos decat o femeie”. anume acela dintre conditia umana a lui Harap-Alb si destinul sau de vita nobila. autocaracterizarea si caracterizarea indirecta: prin nume (oximoronul Harap-Alb). moral si psihologic. formarea nu mai este o initiere. ci o descoperire a lumii fara nicio logica progresiva. gesturi. . ramane un exemplu formativ pentru orice tanar obisnuit. drumul initierii protagonistului in viata. lipsit de curaj. de Span (”Pentru vrednicia lui mi l-a dat tata”). indiferent de epoca. rusinos.statului social.

Tema romanului prezinta drama intelectualului lucid. eroismul fiind inlocuit de spaima in fata mortii.fiind un conflict psihologic ce se desfasoara in constiinta eroului. memoria afectiva. este posterioara intamplarilor relatate in restul cartii I. Echilibrul este tulburat de mostenirea primita de Stefan la moartea avarului sau unchi. Camil Petrescu a innoit romanul romanesc interbelic prin sincronizare cu literatura universala. Conflictul este intre ideal si realitate. Ela ii acorda o atentie deosebita unui anume domn G.se la cele 2 experiente:dragostea si razboiul. dupa care se impaca. insa a doua parte este o experienta traita. scriitorul fiind ofiter al armatei in timpul primului razboi mondial. Aceasta concentreaza intriga. dezordine generala. In primavara anului 1916. simbolizeaza incertitudinea. aparut in1930 si . la Piatra Craiului in munte. . potrivit convigerilor personajului-narator.Ultima noapte de dragoste. intaia noapte de razboi”. surprinde cele 2 drame existentiale ale eroului: prima parte prezinta aspiratia spre o iubire absoluta. deoarece are drept caracteristici urm: unicitatea perspectivei narative. ce alcatuiesc un jurnal scris la persoana intai. Dialogul declanseaza memoria afectiva a personajului. in cadrul careia. cu focalizare exclusiv interna.Ne-a acoperit pamantul lui Dumnezeu” ilustreaza razboiul si tragismul confruntarii cu moartea. necunoscutul. Romanul debuteaza printr-un artificiu compozitional: actiunea primului capitol. insetat de absolutul in iubire. autenticitatea definita ca identificarea actului de creatie cu realitatea vietii. Cuvantul “noapte”. presupune existenta unui narator implicat. cea a omenirii. Capitolul evidentiaza cele doua planuri temporale din discursul narativ: timpul povestirii (prezent) si timpul narat (trecutul povestii de iubire). apoi Tohanul Vechi. Viata combatantilor tine de hazard.Patul lui Procust”. dar si retrospectia iubirii dintre Stefan si Ela. Roman modern de analiza psihologica prin tema.. Asadar. de care se salveaza prin constientizarea unei drame mai profunde. care va deveni ulterior. Stefan Gheorghidiu. Frontul semnifica haos. pt ca el este dispus sufleteste de a trai si alte experiente. Romanul este compus din 2 carti. evenimentele din trecut fiind ordonate cronologic si analizate lucid. Ela este atrasa de bani si viata mondena. cu tituri semnificative. tinzand la un statut superior. Naratiunea la persoana intai. iar artileria romana isi fixeaza tunurile asupra propriilor batalioane. iar Stefan pleaca pe front. respective 7 capitole. care traieste un razboi tragic si absurd.. Titlul se refera la aceste 2 experiente ale eroului. raportandu. se casatoreste cu frumoasa Ela. Capitolul . al carei punct culminant il constituie excursia de la Odobesti. Romanul structurat in 2 parti. sub forma unei confesiuni a personajului principal. reprezentate sugestiv prin cuvintele “ultima” si “intaia”. Prima parte este fictiune. modesti dpdv material. nesiguranta lui Stefan privind fidelitatea sotiei. iar a doua parte ilustreaza imaginea unui razboi tragic si absurd. dar fericiti pe plan spiritual. Tanarul. Cele 2 nopti prezinta 2 etape de evolutie ale personajului. . respectiv absurdul. opera literara a lui Petrescu este apreciata de critica vremii drept o . Situarea eului narativ in centrul naratiunii confera autenticitate. Tache.. repetat. deoarece autorul nu traise o drama de iubire. Experientele dramatice modifica atitudinea personajului-narator fata de celelalte aspecte existentiale. mizerie. un eveniment exterior declanseaza rememorarea unor intamplari traite intr-un timp pierdut.monografie a indoielii”. cu 6. Ordinele superiorilor sunt contradictorii. comuna Vulcan. punandu-I in lumina amintirii legate de casnicia sa cu Ela. Stefan asista la o discutie intre ofiteri. este ilustrata viata celor doi indragostiti. pe atunci student la filozofie. studenta la litere. masuri absurde. Astfel. timpul prezent si subiectiv. naratiunea la persoana intai. Dupa casatorie.. dar care nu sunt singurele. Cuplul evolueaza catre o inevitabila criza matrimoniala. amantul sau.“Ultima noapte de dragoste.. iar personajele sunt prezentate ca evenimente interioare. Stefan si Ela se despart pentru scurt timp. Textul poate fi considerat si un roman de tip subiectiv. Operatiunile incep cu atacarea postului vamal maghiar. conflict (interior) si protagonist. pentru a se opri de partea cealalta a Oltului. despre dragoste si fidelitate. intaia noapte de razboi Prin cele doua romane ale sale. Stefan impreuna cu unitatea cuceresc Branul. fluxul constiintei.Eram insurat de doi ani si jumatate cu o colega de la Universitate si banuiam ca ma insala” constituie fraza prin intermediul careia incepe capitolul al doilea. tragismul razboiului.

Finalul romanului reprezinta sfarsitul dramei personale. C. reflectii). utilizarea timpului prezent-subiectiv. Petrescu combina un fragment autobiografic cu o poveste fictiva si atribuie perspectiva narativa unui personaj imposibil de incadrat intr..I-am scris ca ii las absolut tot ce e in casa[…]. . simtindu-se anulat in iuresul colectiv. naratiunea la persoana intai.o tipologie. Daca trairile personajului sunt exclusiv subiective. din dorinta de a da autenticitate naratiunii. deoarece scriitorul nu refuza corectitudinea acestuia.Individul se pierde.Ultima noapte…” este un roman modern subiectiv si psihologic prin unicitatea perspectivei narative. Astfel. cititorul nu se poate pronunta asupra fidelitatii ori naturii ei superificiale. respectiv exterior (fapte. tehnici ale analizei psihologice. Extenuat in plan spiritual. pentru care opteaza autorul. Relatarea este inlocuita in aceasta proza moderna cu analiza si interpretarea. acesta o priveste cu indiferenta si decide sa o paraseasca: .nici timpul naratiunii nu mai urmeaza cronologia lumii reale. Ela este personajul misterios deoarece atitudinea ei este mediata de viziunea personajului-narator. are ca scop obtinerea efectului de autenticitate. relatii. In concluzie. Stefan Gheorghidiu. inadaptatul superior. dar se simte detasat de tot ceea ce simbolizeaza Ela. Asadar.Adica tot trecutul”. Mai mult. Ca urmare. a iubirii. Prin introspectie si monolog interior. Stilul anticalofil. personajul-narator reprezinta tipul intelectualului lucid. ci efectul de artificialitate. Stefan se intoarce in Bucuresti. opera. care traieste drama indragostitului de absolut. memoria afectiva. pe deplin sincronizat cu tendintele literare occidentale. sustine autenticitatea limbajului. percepe cu luciditate aspectele planului interior (sentimente. drama colectiva a razboiului pune in umbra drama individuala a iubirii. Stefan G. autorul construieste primul roman psihologic romanesc.. prin folosirea analizei psihologice ca tehnica predilecta si prin ordonarea majoritatii evenimentelor in functie de un timp interior. tipuri umane). Ranit si spitalizat. dar mai ales prin autenticitatea trairiilor. de unde rezulta impresia de epic evenimential sarac in favoarea analizei. Aceasta strategie de gestionare a timpului.

Primul crede in D si isi interpreteaza intreaga existenta in functie de destin. pasionat de filozofie. atitudini si relatia cu celelalte personaje.i pe camarazi. desfiintarea ca personalitate. relevate prin analiza si retrospectie. cu scopul atingerii unui absolut imaginat. politica. memoria voluntara. eroul cauta o iesire din conditia sa limitata. rememorarea. Nae.l insele deoarece e prea bun. care traieste drama indragostitului de absolut. aceste 2 cai.o mostenire substantiala. Astfel. Aceasta este un personaj misterios deoarece atitudinea ei este mediata de viziunea personajului-narator. Statutul moral si psihologic al protagonistului. protagonistul este caracterizat indirect prin faptele si vorbele sale(drept un idealist atras de absolut. ca un adevarat expert in psihologia dragostei. conform lui Nietzche. catalogand ideile tovarasilor sai drept “notiuni primare. Expresia literara a acestei schimbari de mentalitate consta in inventarea unui pers-narator si a viziunii narrative “impreuna cu”. cat si direct. Astfel ca particularitatile de constructie a personajului in acest tip de roman sunt: inlocuirea portretului fizic detaliat si a corespondentelor dintre latura fizica si cea morala cu detalii fizice semnificative in trairile personajului. fluxul constiintei. prin vorbele celorlalte personaje(sotia sa ii spune ca toti vor sa. pare sa nu poata recunoaste vreo instanta superioara. 2 nuante ce par sa. el isi confirma superioritatea intelectuala. In acest mod.o autocaracterizare a intregului parcurs alaturi de Ela. Ela.a doua porneste de la intaia noapte de razboi.i implice intreaga personalitate. personajul-narator al romanului…. transforma. micile flirturi ale sotiei cu dansatorul G. Constituind si temele literare principale ale romanului. etc. un intelectual ateu ce se iluzioneaza ca poate hotari si rationaliza experientele decisive pentru formarea sa ca subiectivitate. pe cand celalalt. Drama razboiului submineaza definitiv conceptia absolutista despre iubire. este determinata de cele 2 experiente fundamentale de viata:iubirea si razboiul. cititorul nu se poate pronunta asupra fidelitatii ori naturii ei superificiale. Pentru el “D a murit”. deci anunta particularitatile de constructie ale personajuluinarator. monologul interior. cea de. gesturi. capitolul de inceput al romanului reprezintand un artificiu compozitional ce da tonul intregii arhitecturi narative. prin introspectie si analiza psihologica. Evolutia lui Stefan G. grosolane”. Stefan. deplasarea interesului spre conflictul si portretul interior. cea mai importanta diferenta intre omul traditional si cel modern poate fi redusa la modul in care cei 2 se raporteaza la o autoritate transcendenta. prin care eroul incearca sa atinga absolutul existentei. il caracterizeaza drept lipsit de spirit practic). iar tot demersul sau psihologic se va indrepta doar spre uciderea imaginii femeii iubite. limbaj. introspectia. Memoria vountara. ci il analizeaza si interpreteaza. experienta din trecut intr. Daca prima carte se axeaza pe ultima noapte de dragoste. reprezinta tipul intelectualului lucid. ce vede doar idei. dar si procedee artistice specifice romanului subiectivpsihologic modern: autoanaliza lucida. ordoneaza intreaga actiune a textului. Pe cand era student la filozofie. Prin ambele situatii de viata. extenuat si . Lucid si hiperrational. si tragediile razboiului. ce poarta numele de proza subiectiv-psihologica. si realitatea exterioara se intaureaza o ruptura constientizata de protagonist abia in momentul in care Ela prefera deliciile vietii mondene in defavoarea lui. Pe de o parte. protagonistul nu numai ca retraieste trecutul sau amoros. inadaptatul superior. Stefan isi recunoaste prabusirea launtrica. in urma schimbarii statutului social printr. se casatoreste cu o frumoasa colega de la litere.Caracterizare lui Stefan Gheorghidiu In linii generale. Nu dupa mult timp. dar total inadaptat dpdv social). eruditie. Mai mult. Prin urmare. starnesc in constiinta lui ganduri dramatice. In final. astfel el incearca sa gaseasca Absolutul in tot soiul de idealisme:dragoste. Acest prim capitol contine o secventa narativa in care mai multi ofiteri discuta polemic despre un articol de ziar dedicat unei crime pasionale comise de un barbat inselat. iar unchiul sau. tanarul construieste o intreaga teorie despre acest sentiment. cu ajutorul monologului interior. Ascultandu. portretul lui Stefan este realizat prin caracterizare indirecta. intre universal interior utopic al omului. este influentat de 2 conficte:casnicia ratata cu Ela. Pe de alta parte. Stefan descopera. Dintre modalitatile de caracterizare a personajului. care reiese din ganduri.specifica primei parti a romanului.

renunta chiar la universal sau imaginar.deziluzionat. Asadar. .si mentine rational latura umana in razboi. astfel refuzand sa mai analizeze. la incercarea disperata de a. eroul traieste un esec sentimental. prin parcurgerea drumului de la apararea incrancenata a absolutului iubirii. dar totusi este invingator moral. de la obiecte de pret la carti” . ii lasa Elei “absolut tot din casa. pana la renuntarea indiferenta la orice idealuri. pe care il construise cu atata minutiozitate.

poetul cautind in real . rezultata din contemplarea lumii in totalitatea ei. Spre deosebire de poetii care l-au precedat si care au investigat mai ales latura afectiva a universului uman. asa cum cantecul marii ramane pentru multi imperceptibil. dupa propriile legi in constiinta umana. Calinescu sustinea: “poezia este o iesire (“de dus”) din contingent (“ceas”) in pura gratuitate (“mantuit azur”). lumea intra in “mantuit azur”. o oglindire a zenitului in apa.Din ceas. poezia se naste prin “inecarea cirezilor agreste”. Primul termen metaforic defineste spatiul real. universul unde se naste poezia. incifrat si o sinteza poetica dificila.si recurgerea la . precum si procedeele poetice. dedus adancul acestei calme creste/ Intrata prin oglinda in mantuit azur…” Strofa intai plaseaza expresia artistica in atemporal. dedus… Ion Barbu este. matematician. in care poezia se afla in stare latenta. In expunerea ideilor si de incifrare a simbolurilor. dificultatea receptarii ei fiind mai intai cauzata de concizia exprimarii."Din ceas" frumosul . joc secund… E un nadir latent. de a ordona “harpele rasfirate”: “… Poetul ridica insumarea/ De harpe rasfirate ce in zbor invers le pierzi/ Si cantec istoveste: ascuns. nu cu valoare emfatica sau afectiva. dedus…” face parte din volumul “Joc secund”. elemente ale realitatii. cerebrale. iar rima este incrucisata. cum numai marea/ Meduzele cand plimba sub clopotele verzi”. Starea de extaz este declansata de abandonarea materialului. Asa cum elementele materiale se pot reflecta intr-o oglinda sau pe suprafata apei. si este o autentica arta poetica. luate mai ales din matematica -"Insumare"-. Pornind de la acest poem. aceasta metafora ilustrand unul din atributele artei – eternitatea. celalalt universul artistic. “Cirezile agreste” sunt forme ale contingentului. un joc secund. fiind opus acestuia (cel mai inalt punct de pe bolta cereasca. Asadar. G. asa se explica folosirea verbului “a deduce”. Nadirul este o reflectare a zenitului. ce face parte din sfera semantica a matematicii: “Din ceas. Strofa a doua se deschide cu o exclamatie retorica. intelectuala a poeziei sale. Eul liric restrange spatiul poetic la "o lume purificata pana la a nu mai oglindi decat figura spiritului nostru". poezia este un proces exclusiv intelectual. Este alcatuita din 2 catrene. aparut in anul 1930. mai pur”. Ion Barbu propune prin poezia sa o imagine generala. Poezia este rezultatul unei activitati rationale. aceasta fiind trasfigurata artistic. Se releva rolul poetului vazut ca un centru al universului. lumea in toalitatea ei. neologismele cu rol de epitet -"nadir latent". Metafora “din ceas” poate simboliza temporalul. Dar imaginile poetice nu copiaza exact lumea exterioara. insemnand oglindire. care se rasfrange in sine insusi ca intr-o oglinda. se resfrange. din conjugarea spiritului matematicianului cu poezia ce naste o viziune totalitara asupra universului. o sublimare a vietii prin retorsiune”. sustras din temporalitate. In a doua strofa marea devine simbolul genezei poetice. ca formatie. cu masura de 1314 silabe. are versuri lungi. “Din ceas. poezia fiind un produs al mintii. ceea ce determina natura lirismului sau. asa si starea poetului ramane muta pana cand acesta reuseste sa dea glas frumusetii. este evidenta natura profund reflexiva. deasupra locului de observatie). Poezia se afla in stare latenta in realitate. reflectare. Cunoasterea matematica i se pare lui Barbu singura “mantuitoare”. ideal (in prima strofa). In spatiul real elementele sunt dispersate. Actul creatiei capata astfel valori narcisiste. starii poetice latente existente in realitate. Apa este asadar un alt simbol al poeziei. dar este un timp neclintit. in care se reflecta realitatea. ci avand valoarea unei constatari definitive: “Nadir latent!”./ In grupurile apei. rolul poetului fiind acela de a le “insuma”. si poate fi integrata in simbolistica “mitul oglinzii”. Starea poetica este asemenea cantecului marii. Prin oglinda. dar si de sintaxa poetica In care predomina terminologiile stiintifice. "un joc secund mai pur". fara scurgere. pentru care “se simte in adevar facut”. de scoatearea acestuia de sub tutela timpului."adancul acestei calme creste" -. Discursul liric propune o conceptie moderna despre poezie. de aceea o va transforma in poezie. ca manifestare stricta a mintii. in viziunea lui Ion Barbu. Substantivul “Ceas” apartine campului semantic al timpului. adica prin abandonarea materialitatii: “Taind pe inecarea cirezilor agreste. realul. prin care se transcende lumea reala spre un univers imaginar. al contingentului. dar si un limbaj ermetic. in care sunt sintetizate principiile artei creatoare barbiene.

. metaforele revelatoare (“ceas”.. capodopera a creatiei artistice a lui Ion Barbu. constituie o profunda arta poetica. cu totul unic in literatura romana. ingreunand astfel descifrarea sensurilor clasice ale discursului liric. dislocari.elipse. atat prin conceptia poetului asupra rostului si rolului artei. “joc secund”) joaca un rol important.". Aparentele concrete ale realitatii sunt “inecate” si. anacoluturi. sa descatuseze cuvintele de incarcatura conventionala. Poetul isi propune sa anuleze sinteza clasica. arbitrara. Poezia "Din ceas dedus. cat si prin aceea ca este un adevarat cod ce deschide intelesurile poetice ale universului liric barbian. inversiuni topice. model de concizie lirica. “mantuit azur”. in acest demers.. Cuvintele stau la baza tonului incantator. solemn al poeziei.

Testament” si . misterul fiind sporit prin imaginarul poetic.sporesc”. se desavarseste cu versurile finale. interiorizarea... La nivel morfosintactic.lumina altora”..Poemele luminii”(1919).si”.o coroana. Corolla este o metafora a operei artistice deoarece. Organizarea ideilor poetice se realizeaza in jurul unei imagini conturate prin comparatia ampla a elementului abstract(de ordin spiritual). termen ... alaturi de . prin intermediul verbelor la forma negativa(... prezenta in zece pozitii. respectiv cea logica. sustine caracterul confesiv si definirea relatiei eu-lume.. A doua secventa se construieste pe baza unor relatii de opozitie: eu-altii. rationale. si cunoasterea luciferica(intuitiva.. misterul fiind partial redus cu ajutorul logicii. creatorul sa patrunda in tainele Universului.Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga face parte din seria artelor poetice moderne ale literaturii romane din perioada interbelica. asa cum se impletesc florile intr. Conjunctia adversativa . ci de a le potenta prin trairea interioara si contemplarea formelor concrete ilustrate.. dispuse in serii antonimice. accentuand ideile cu valoare gnomica. tensiunea lirica. plaseaza eul poetic intr-o relatie definita cu lumea. .. sentimentul poetic fiind transmis in mod direct. afirma optiunea poetica pentru un mod al cunoasterii.. Antiteza este marca si grafic. sensul sau fiind imbogatit prin seria antitezelor si prin lantul metaphoric.dar”.. .. pentru ca versul liber poate reda fluxul afectiv. Asadar. Pe de alta parte. Plasarea sa initiala poate corespunde influentelor expresioniste. prin marcile subiectivitatii. Prima secventa exprima concentrat. Metafora luminii.eu”..Eu nu strivesc corola de minuni a lumii . poezia are trei secvente marcate.buze”-iubirea..eu” este plasat in fruntea operei. adica frumosul artistic. deoarece autorul isi exprima crezul liric si viziunea asupra lumii. lirismul subiectiv se realizeaza prin atitudinea poetica transmisa direct. Opera constituie o arta poetica. Topica afectiva evidentiaza optiunea poetica pentru o forma de cunoastere: iubirea si creatia. sugereaza cunoasterea. plasarea pronumelui personal . poezia este o arta poetica moderna pentru ca interesul autorului este deplasat de la tehnica poetica la relatia poet-lume/ creatie.eu” in pozitie initiala si repetarea de sase ori in poezie. Verbele la present. realizat cu mijloace poetice. Metaforele enumerate surprind teme majore ale creatiei poetice: .lumina altora”.. sentimentele. asociate cunoasterii poetice). cu un aspect al materialitatii.lumina mea” si . prin mit si simbol. emblematica pentru opera.nu strivesc”)-refuzul cunoasterii logice. asa se inlantuie gandurile. prin mijloace artistice. scopul poeziei este ca. Relatia dintre viziunea autorului asupra poeziei si expresionism se concentreaza in jurul exacerbarii eului creator. Sursele expresivitatii si ale sugestiei se regasesc la fiecare nivel al limbajului poetic. sentimentul absolutului. al caror ritm interior reda fluxul ideilor. Compozitional. Titlul este o metafora revelatorie care semnifica ideea cunoasterii luciferice. reluarea pronumelui personal .flori”viata/efemeritatea/frumosul. In poezia lui Lucian Blaga.nu ucid. pentru a le spori.. alcatuind poezia. prin scrierea cu initiala majuscula a versurilor..lumina mea”-. lexicul imprumutat din sfera cosmicului sunt organizate ca forme sensibile ale cunoasterii.Joc secund”. La nivel lexico-semantic se observa ca terminologia abstracta. verbul la persoana intai singular. . Fiind o poezie de tip confesiune. Dedublarea luminii este redata prin opozitia dintre metafora . stand sub semnul misterului. limbajul artistic si imaginile poetice sunt puse in relatie cu un plan filozofic secundar. Atitudinea poetului fata de cunoastere poate fi explicata prin distinctia intre cunoasterea paradisiaca(pe calea ratiunii). Eufonia versurilor sugereaza amplificarea misterului iar forma moderna reprezinta o eliberare de rigorile clasice. avand rol de program literar. Pronumele personal . Campul semantic al misterului este realizat prin structuri lexicale cu valoare de metafore revelatorii. . confera cursivitate discursului liric. Conjunctia . Opozitia lumina-intuneric releva relatia in mod simbolic: cunoasterea poetica. Titlul este reluat in incipit. dar mai ales exprima atitudinea poetului de a proteja misterele lumii. Rolul poetului nu este de a descifra tainele lumii. care are ca izvor misterul. Tema poeziei o reprezinta atitudinea poetica in fata marilor taine universale: cunoasterea in planul creatiei poetice este posibila numai prin iubire.ochi”-cunoasterea lumii. sunt redate propriile idei despre poezie si despre rolul poetului. De asemenea. . Poezia este asezata in fruntea primului sau volum. ca prim vers. Discursul poetic este alcatuit din 20 de versuri libere(cu metrica variabila si masura inegala).morminte”-tema mortii si a eternitatii.

ci il protejeaza prin transfigurare. in fond. care confera concretete faptului. misterul este amplificat.. . O alta particularitate stilistica este cultivarea cu predilectie a metaforei revelatorii.…” este o arta poetica moderna pentru ca interesul autorului este deplasat de la principiile tehnicii poetice la relatia poet-lume/ creatie.concret. Prin aceasta.cu esenta lumii. si nu redus. Asardar. iar cuvantul poetic nu explica misterul. Creatia sa este un mijlocitor intre eu si lume iar sentimentul fundamental transmis este acela de contopire cu misterele universale. poezia . al carei scop este acela de a descifra un mister esential. dar si a metaforei plasticizante. a comparatiei ample si a versului liber. prin intermediul metaforei revelatorii.

aproape/departe.. dulce minune”.eu.Convorbiri literare”. pe de o parte. vis/realitate. egloga si elegie.. Contrastul vis/realitate. gesturile de tandrete. scris in 1872 si publicat un an mai tarziu in revista . am ras. In creatia eminesciana. A doua secventa constituie meditatia barbatului asupra sensului profund al unei iubiri rememorate. ce nebuna. verbe si pronume la persoana intai singular: .Totusi este trist in lume!”. prezenta in ideile eminesciene.albastrami”). dar ca in lirismul de masti. Chemarea la iubirea organizeaza secventa in mod gradat. Perceptia principiului masculine asupra femeii inregistreaza mai multe trepte ale cunoasterii erotice. Tonul adresarii este familiar.Floare albastra”. intr-un scenario erotic prin urmatoarele etape: descrierea naturii umanizate. Avertismentul final . Simbolul florii albastre dobandeste valoare polisemantica: aspiratie catre fericirea prin iubire. nostalgie a iubirii ca mister al vietii. chemare a lumii fenomenale. In . izvoarele. Monologul fetei imbraca forma reprosului in primele trei strofe pentru ca in final discursul poetic sa releve meditatia barbatului. este o capodopera a lirismului eminescian din etapa de tinerete. de iubire pura. . balta. Marcile subiectivitatii sunt formele pronominale si verbale la persoana intai si a doua singular. precum si incompatibilitatea celor doua lumi sunt sugerate de versul final: . . Compozitia romantica se realizeaza prin alternarea a doua planuri si a doua moduri de existenta: lumea abstractiei. albastrul este culoarea infinitului. masculin/feminin. iubite!” cuprinde un adevar general valabil: implinirea umana se realizeaza doar prin iubire. sugerate prin modificarea apelativelor acesteia. Cadrul obiectiv al idilei se incheie cu despartirea. in planul terestru: . de motivele literare.Floare albastra” se contureaza lirismul subiectiv. e albastra-mi dulce floare. care exprima termenii antinomici.Nu cata in departare/ Fericirea ta. Prima secventa(strofele 1-3) infatiseaza lumea rece a ideilor. atunci/acum. este inlocuita de detasarea apolinica si de asumarea sentimentului de tristete. Poezia se structureaza in jurul unei serii de opozitii: eternitate/moarte. a cunoasterii terestre.Floare albastra Poemul . stare apolinica/dionisiaca. cele doua ipostaze. de atitudinea poetica. Femeia este denumita . Asadar.. punctat de doua reflectii ulterioare ale barbatului. La romantici. simbolizata de ipostaza feminine. in plan terestru. dar si de asocierea speciilor: poem filozofic. prezentand o iubire idealizata. Aceasta isi are punctul de plecare in mitul romantic al aspiratiei catre idealul de fericire..Iar te-ai cufundat in stele/ Si in nori si-n ceruri nalte?”. exprimand puternice trairi interioare. Refacerea cuplului adamic necesita un spatiu protector si un timp sacru. Viziunea romantica este data de tema abordata. valea.. menit sa anunte marile creatii ulterioare. Trairea dionisiaca. “Floare albastra” este o idila romantica. Din punct de vedere al speciei. Pe de alta parte. consemnandu-se ca o continuare a meditatiei barbatului. a cunoasterii absolute. a cunoasterii absolute. principiul feminine are ca atribute gratia rustica si miscarea..Hai in codrul cu verdeata…”.. peisajul rustic si intim. Conutarea starii de spirit se realizeaza prin folosirea marcilor gramaticale ale eului.. A treia secventa contine strofele 5-12. natura ocrotitoare a cuplului adamic are atributele spatiului sacru.Floare albastra” apartine acestei teme si reprezinta ipostaza iubirii paradisiace. Monologul fetei continua cu o chemare la iubire in lumea ei. Dezvoltare a unui motiv poetic european intr-o viziune lirica proprie.rauri in soare/ Gramadesti-n a ta gandire”. luna. pe de alta parte. prin sugestia centrului. portretul fetei. aceasta opera poate fi considerata o poezie nucleu a romantismului eminescian. Ultima secventa poetica ( strofele 13-15) presupune a doua interventie a vocii lirice din strofa a patra. eul liric imprumuta succesiv. jocul erotic. ce frumoasa. tema iubirii apare in corelatie cu tema naturii. Universul spiritual in cadrul caruia geniul este izolat se configureaza prin enumerarea simbolurilor eternitatii mortii: . precum si dativul posesiv (.... interogative si exclamative.masculin si feminin. cu alternanta propozitiilor afirmative si negative. implicand conditia geniului. intoarcerea in sat. n-am zis”. si lumea iubirii concrete..mititica. Categoria aproapelui se realizeaza din elemente care compun spatiul idilic: codrul. Poezia depaseste insa cadrul unei idile. Aspiratia catre cunoasterea absoluta este sugerata prin metafora . despartirea. abstract/concret. floarea simbolizand viata. Simetria celor 4 secvente poetice este sustinuta de monologul liric al fetei.

Poezia se caracterizeaza printr-ul stil mai colorat.. dulce floare”). izvoare. repetitia (. La nivel lexico-semantic. s. dar si terestru (.stele. abordand marile teme si idei poetice dezvoltate mai tarziu de catre poet. balta”). rima imbratisata. inversiuni (. nori.prapastia mareata”)..rosie ca marul”).. n’’nostalgia. este o categoria morfologica valorificata stilistic.... . codru.Limbajul poetic din prima etapa de creatie sta sub semnul retorismului. ritm trohaic.m.. in poezia lui Eminescu. .. t” sugereaza tristetea iar .izvoare plang in vale”). personificarea (.albastra-mi. consoanele .. ceruri nalte. padure.. Prezentul reda lumea eterna a ideilor in timp ce viitorul proiecteaza aspiratia spre iubire in reverie..”). Muzicalitatea aparte a poemului este conferita de elementele prozodice: masura de 8 silabe. rauri de soare”)..Floare albastra” este o capodopera a creatiei eminseciene. La nivel fonetic.s. apelandu-se la o diversitate de figuri de stil: epitetul (. Verbul. comparatia (.Floare-albastra! Floare-albastra!. predominta termeni din capul semantic al cosmicului (. Dezvoltare a unui motiv romantic de circulatie europeana intr-o lirica proprie.

o descriere cosmogonica.Leoaica tanara. simbol al iubirii/poeziei. care exprima atributele poetului. o cale directa de transmitere a sentimentelor si a ideilor poetice. socanta prin ideea de ferocitate sugerata. metamorfoza universului. descoperirea sentimentului. Prima secventa surprinde momentul intalnirii dureroase a fiintei cu iubirea/inspiratia poetica.Leoaica tanara. ilustrand definita-portret a iubirii.inca-o vreme/si-nca-o vreme…”. concretizarea abstractului. senzorialul si afectivitatea se impletesc cu puterea expresiva a limbajului. cu masura inegala. urmata de actul de seductie. ca prim vers si din acest moment. Primul vers contine o metafora provenita din titlu. remarcam prezenta terminologiei concrete. mana. Momentul este marcat de o dubla transfigurare. Metamorfoza devine totala. ilustrand sentimentul de uimire. Cea de-a doua secventa poetica. Titlul este reluat in incipitul poeziei. abordand iubirea ca tema majora a liricii. ambiguitatea sensurilor. poezia are trei secvente lirice. in care subiectivitatea. idee sustinuta de abolirea timpului: . inca-o vreme” este semnificativ pentru trecerea de la repere precise catre nedefinire. avand in centru eul creator(. rima aleatorie si ritm combinat.Leoaica tanara. au un dublu efect: sustin caracterul confesiv la poeziei. printr-o miscare surpirnzatoare. La nivel lexico-semantic.in jurul meu”). auzul. ale fiintei creatoare. mitic. tampla./ Coltii albi mi i-a infipt in fata. corespunzatoare celor trei strofe: intalnirea cu iubirea/creatia. Compozitional.. Atitudinea fiintei care intalneste iubirea/inspiratia poetica constituie tema. Aceasta modificare conduce catre modificarea perceptei umane asupra realitatii. marcile lirismului subiectiv.. Discursul liric presupune un mod profund subiectiv de receptare a sentimentului iubirii. privirea. formele pronumelui la persoana intai singular. A treia secventa concretizeaza efectele intalnirii cu iubirea/inspiratia. barbie. in care viziunea asupra lumii este . un timp al iubirii. In plan morphologic.. Raportul dintre vanator (. sentimentul situandu-se in sfera puterii. schimbarea timpului verbal si adverbele de timp redau iesirea treptata din timpul cronologic si fixarea indragostitului intr-un tim circular. Dinamismul celui de-al doilea vers sugereaza surpriza provocata de aparitia sentimentului. Din punct de vedere prozodic.leoaica”) si prada (eul) presupune o asteptare camuflata.O viziune a sentimentelor”(1964). Cercul este un simbol al perfectiunii. .. deodata. in care spontaneitatea reda fluxul ideilor. Sursele expresivitatii si ale sugestiei se ragesesc la fiecare nivel al limbajului poetic. Eufonia versurilor sugereaza amplificarea starii de mirare iar forma moderna. constatarea caracterului ireversibil al metamorfozei. dar o defineste si ca pe o arta poetica. La nivel morfosintactic. a fiintei coplesite de sentiment si a lumii.. Aceasta este plasata in eternitate. Simetria se realizeaza prin cele doua imagini ale iubirii-leoaica iar relatiile de opozitie se manifesta in secventa a doua. Iubirea/ inspiratia apare brusc in spatiul sensibilitatii fiintei. Finalul poeziei ilustreaza scoaterea fiintei umane de sub legile fizice ca urmare a intalnirii cu iubirea/poezia.Ma pandise-n incordare/ mai demult. poezia situeaza eul intr-un univers reconstruit: valoarea cosmogonica a intalnirii eului cu iubirea ca forta transfiguratoare a lumii plaseaza poezia atat in lirica erotica. poezia este alcatuita din trei strofa si 24 de versuri libere. iubirea Poezia . Titlul defineste metaforic iubirea/poezia. iubirea” face parte din al doilea volum al lui Nichita Stanescu.. sugestia violentei este anulata. Motivul central al textului este acela al leoaicei. Apartinand lirismului subiectiv. la nivelul metamorfozei fiintei si al universului. iar discursul liric ia forma unei confesiuni: se marturiseste propria aventura. Campul semantic al fiintei este realizat prin termeni cu valoare simbolica: . prezinta recrearea universului sub influenta transfiguratoare a iubirii.detasarea de rigorile clasice.azi. Campul semantic al timpului: . traversat de simturile omenesti autonome: privirea si auzul. Textul poetic contrariaza asteptarile cititorului. si implicit ale fiintei... modificand dimensiunile universului. iubirea” este o poezie neomodernista. fapt sugerat de cele patru metonimii. iar tema volumului este dragostea ca stare de certitudine.. a elegantei si al nobletii. Fiinta devine astfel un univers in expansiune. Metafora explicita a iubirii imaginate ca o leoaica tanara propune o perspectiva atipica. spranceana. m-a muscat…”. aparitie marcata intial prin imagini ale agresivitatii: .in fata. .

iubirea” de Nichita Stanescu este o arta poetica neomodernista pentru ca interesul autorului vizeaza relatia poet-lume/poet-creatie si identifica poezia/inspiratia cu iubirea. Iubirea/ poezia reprezinta un mijlocitor intre eu si universul fiintei iar sentimentul poetic este acela de contopire cu esenta lumii prin iubire.Asadar. .Leoaica tanara.. .

Cadrul abstract este umanizat iar portretul fetei de imparat scoate in evident unicitatea terestra. Partea a treia ilustreaza planul cosmic si constituie cheia de bolta a poemului. dialogul cu Demiurgul si libertatea. fiind reprodus ulterior in revista .viclean copil de casa. in Romania Juna din Viena. personajele si relatiile dintre acestea sunt infatisate printr-o serie de metafore si simboluri iar geniul este privit o fiinta solitara si nefericita. Luceafarul ii cere sa fie dezlegat de nemurire. Catalin devine. Motivul serii si al castelului accentueaza romantismul conferit de prezenta Luceafarului. Timpul este mitic: . Tema poemului este de factura romantica(problematica geniului in raport cu lumea. poetul.Convorbiri literare”.Luceafarul” a aparut in 1883.. dar si o meditatie asupra conditiei umane duale. Portretul lui Catalin este reazliat in stilul vorbirii populare. fereastra. amandoi gasindu-si astfel sfarsitul. Viziunea romantic este data de tema. in cursul careia acesta traieste in sens invers istoria creatiei. Luceafarul este construit dupa o frumusete inspirata din canoanele romantice:. culminand cu asemanarea Luceafarului cu un fulger:. intruchiparea teluricului. Idila se desfasoara sub forma unui joc.. Semnificatia alegoriei sugereaza faptul ca fata apsira catre absolut in timp ce spiritul superior sime nevoia materialitatii. Desi accepta iubirea pamanteana. un mort frumos cu ochii. care are in centrul idila dintre fata de imparat (acum Catalina) si pajul Catalin. Cea de-a doua intrupare reda imaginea circumscrisa demonicului.Luceafarul Poemul . cum numa-n vis/Un demon se arata”. Cadrul romantic este creat prin simboluri..A fost odata ca-n povesti…”. prin interferenta cosmicului cu terestrul.. rugaciunea. Partea a doua. In dialogul cu Demiurgul. Aceasta secventa poate fi divizata in trei parti: zborul cosmic. i se ofera diverse ipostaze ale geniului: filozoful. Partea a patra este constituia simetric fata de prima. iar partea a patra sa contina elemente de meditatie si pastel.. oglinda. avand si elemente dramatice.Parea un fulger ne-ntrerupt”. iubirea. unicele elemente clasice fiind echilibrul compozitional. Aceasta se naste lent din starea de contemplatie.Cum e Fecioara intre sfinti/Si luna intre stele” propun o posibila dualitate. dupa cum o percepe fata: . esti frumos. in cadrul nocturn. Poemul romantic . precum si de alternarea planului terestru cu cel cosmic. Pentru a doua oara insa.. Fata de imparat reprezinta planul terestru. peisajul este umanizat. O. par de aur moale. cunoasterea). Un zmeu se indragosteste de aceasta.. refuzand iubirea acestuia. umbra fetei stravezii. umerele goale. in antiteza cu cel al Luceafarului.. Asadar. realizat prin motive romantic: luceafarul.Luceafarul” este o alegorie pe tema geniului. Incipitul poemului este conturat sub semnul basmului.. Poemul este inspirat din basmul romanesc . Catalina inca aspira la iubirea ideala :. In schimb. de luceafarul din cer/M-a prins un dor de moarte”. fata considera ca lucirea ochilor si paloarea fetei Luceafarului sun atribute ale mortii.Fata in gradina de aur” care cuprindea povestea unei frumoase fete de imparat izolata intr-un castel. castelul.O. Fata de imparat intelege aceasta si refuza sa il urmeze. Atractia celor doi este sugerata printr-o chemare. lirismul sustinut de expresivitatea limbajului sunt turnate in schema epica a basmului. tanar voievod”. Aparitia iubirii este sustinuta de mitul zburatorului iar gesturile dezvaluie suavitatea sentimentului de iubire. Demiurgul respinge cererea zmeului de a fi dezlegat si se razbuna pe pamanteni. simetria si caracterul gnomic. ilustrand povestea de iubire. dorinta in contradictoriu cu sentimentele Luceafarului. Spatiul parcurs de Luceafar este o calatorie regresiva in timp. Demiurgul il refuza intrucat este necesar ca Hyperion se sa fi nascut inca o data. ilustreaza rapiditatea conexiunii sentimentale dintre exponenti ai lumii terestre. ori acesta face parte din ordinea primordiala a cosmosului. Astfel. asadar. Primele sapte strofe constituie uvertura poemului. Acestea se regasesc in partea intai si a treia. Asemanarea acestora sugereaza omul comun. dar fata refuza nemurirea zeului si se indragosteste de un pamantean. dar indraznet cu ochii”. Zborul cosmic potenteaza sentimentul de iubirea. Catalin urmand o tehnica asemanatoare vanatului pentru a o cuceri pe fata de imparat. cezarul. detasata de omul comun.. iar comparatiile .. Textul poetic romantic se realizeaza prin amestecul genurilor si al speciilor. marea. iar natura ii ocroteste pe cei doi . Compozitia romantic se realizeaza prin opozitia planurilor si celor doua ipostaze ale cunoasterii: geniul/omul comun. a mediocritatii: . In aceasta ipostaza angelica. baiat din flori si de pripas. pentru ca partea a doua sa combine specii lirice apparent incompatibile( idila si elegia).

dar si a anitetizei intre geniu si omul de rand. Antiteza dintre cele doua lumi este sugerata la nivel fonetic. dativul etic si posesiv sustin tonul de intimitate./Patrunde-n codru si in gand. Catalina va adresa ulterior o a treia chemare.. Luceafarul exprima dramatismul propriei conditii. . ritm iambic. Luceafarul semnificand steaua norocului: .Cobori in jos. rima incrucisata. simboluri ale mortii si temporalitatii/vietii. precum si abundenta imperativului marcheaza adresarea directa iar perfectul simplu si conjunctivul sustin oralitatea stilului. . Interjectiile in dialogul dintre Catalin si Catalina. La nivel stilistic. Pentru ilustarea conditiei geniului. Prezenta metaforelor. fiind incapabil sa isi depaseasca limitele. mai ales in tabloul intai. Muzicalitatea elegiaca este conferita de elementele de prozodie: masura de 7-8 silabe. armonizand teme si motive romantic. elemente de imaginar poetic. Declaratia de dragoste a lui Catalin il proiecteaza intr-o lumina diferita de cea din partea a doua deoarece profunzimea pasiunii il scot pe tanar din sfera mediocritatii terestre. luceafar bland/Alunecand pe-o raza.. Omul traieste intr-o viata caracterizata prin ciclicitate.indragostiti. accentueaza ideea iubirii absolute. poemul este constituit pe baza alegoriei. procedee artistice.Luceafarul” constituie o sinteza a capodoperei eminesciene. La nivel morphologic./Norocu-mi lumineaza!”. deoarece asocierea celor doua lumi este imposibila.

generat de disparitia afectivitatii: .. Cele doua verbe la perfect compus (. vestmantul funerar. care. asociat metaforelor multiple: . Lumea conturata prin cateva pete de culoare reprezinta tragismul asumat cu luciditate. insa.grele”. Textul poetic este structurat in doua catrene construite pe baza lexemului .. lipsite de transcendenta sau de posibilitatea inaltarii.sicriele de plumb.a fi” cu sens existential.Plumb”. coordonate prin juxtapunere sau copulativ. Elementele decorului funerar sunt .. ale mortii: . deschide volumul cu acelasi titlu. atarnau”. Repetarea acestora produce efectul de monotonie. Verbele statice la imperfect sunt plasate cu precadere la inceputul versului. coroana. simbolizata de cimitir si realitatea interioara. coroanele de plumb. cat si inchiderea definitiva a spatiului existential. lipsita de aspiratii.sa strig”).. impietrirea. Lirismul subiectiv este redat prin marcile subiectivitatii: persoana intai a verbelor ( . subiectiva. La nivel stilistic. i. cat si a adjectivului posesiv ( .. simbolizand universul interior...sunt singur”.. scartaiau.dormeau.Dormeau adanc sicriele de plumb. la conjunctiv (. Strofa intai surprinde elemente ale cadrului spatial inchis. Titlul poeziei este simbolul plumb. poezia . alaturi de celelalte simboluri. prin inchiderea versurilor cu rima imbratisata.b. sugerand staticul dar si caracterul impresionist al tabloului.. folosirea sugestiei. textul este structurat pe o serie de propozitii independente. De asemenea. Astfel. al vidului launtric.. aparut in 1916.. . insa produce efecte reci.. se evidentiaza prezenta cuvintelor din campul semantic al mortii: .. Incercarea de salvare este iluzorie. simbolizata de sentimentul de iubire. substantivul . cu subiectul postpus: . s. de natura obiectiva.Dormea intors amorul meu de plumb”. Textul poetic se inscrie in lirica simbolista prin tehnica repetitiei. Timpul imperfect desemneaza trecutul nedeterminat. ritmul iambic alternand cu amfibrahul.. Eul isi priveste sentimentul ca un spectator: ... angoasa.. predomina vocalele o. am inceput”) si. care sugereaza apasarea sufocanta. moartea. a simbolului si a corespondentelor..flori de plumb.stam. cavou.. Versul al treilea din prima strofa se remarca prin elipsa verbului . t. sugereaza disperarea poetului atunci cand acesta constientizeaza cufundarea universului in atmosfera sumbra a mortii. folosirea simbolurilor si dramatismul trairii eului liric. definindu-l in totalitate. se remarca topica inversa. instrainarea. se remarca prezenta verbelor. coroanele de plumb”. mort”. n. u conferind sentimentul golului existential. La nivel fonetic. vantul fiind unicul element care sugereaza miscarea.Plumb” are o constructive riguroasa. Sonoritatile lugubre sunt obtinute prin aglomerarea consoanelor dure . Prin atmosfera. universul monoton. remarcam prezenta simbolului central plumb. respective. flori de plumb. In restul poeziei. La nivel sintactic. Tema poeziei o constituie conditia poetului intr-o societate aritificiala.plumb”. funerar. fizica). am inceput”). t. cenusiul existential. era.Plumb” se incadreaza fara indoiala in estetica simbolista. ilustrarea starilor sufletesti de angoasa. Adjectivul . Repetarea epitetului . stam. cromatica. Starea de solitudine a eului liric este sugerata prin repetarea sintagmei . Strofa a doua incepe sub semnul tragicului existential..de plumb” are multiple sugestii ( cromatica. apasator si sufocant.Plumb Poezia simbolista . insistand asupra existentei mohorate.intors” constituie misterul intregului discurs poetic. fapt ce sugereaza inchiderea spatiului. La nivel lexical. permanenta unei stari de angoasa: .. dormea. anoste. si in care mediul inconjurator capata greutatea plumbului. La nivel morfologic. p. accentueaza senzatia de pustietate sufleteasca. care sugereaza prezenta mortii. m. in marea lor majoritate statice. poezia ..amorul meu”). muzicalitate. Elementele naturii primordial sunt frigul si vantul. Dramatismul este sugerat prin corespondenta ce se stabileste intre materie si spirit. aripile de plumb”. totul putand fi dedus din descrierea cadrului. Lumea obiectuala este marcata de impietrire.Si scartaiau coroanele de plumb”.plumb” cuprinde o vocala inchisa de cate doua consoane .Aripile de plumb” presupun un zbor in jos. s.sicriu. Cele doua strofe corespund celor doua planuri ale realitatii: realitatea exterioara. masura fixa de 10 silabe. care produc disolutia materiei. Dormea intors amorul”. caderea surda si grea. reluat in sase din cele opt versuri ale poeziei. principale. Din punct de vedere prosodic. in care eul se simte claustrat: un cavou. de George Bacovia. izolarea si solitudinea se circumscriu esteticii simboliste.

expresii populare(gropi. Vechiul Testament si Noul Testament..Testament” de Tudor Arghezi face parte din seria artelor poetice moderne ale literaturii romane din perioada interbelica. Organizarea discursului poetic se realizeaza si prin seria relatiilor de opozitie referitoare la carte: instrumentele muncii taranesti/ intelectuale. contine ideea mostenirii spirituale. Poezia este plasata in fruntea primului volum arghezian . Textul poetic este alcatuit ca un monolog adresat de tata catre fiul spiritual.seara razvratita” se refera la trecutul zbuciumat. necesar transfigurarii artistice. carora le trimite mostenirea. devine . vite.brazda” devine .Joc secund” de Ion Barbu. mucegaiuri si noroi...sapa”.calimara”.decat un nume adunat pe-o carte”. aceea a relatiei spirituale dintre generatii si a responsabilitatii urmasilor fata de mesajul primit de la strabuni. Efortul poetic presupune insa un timp indelungat. este numita . treapta a prezentului. Astfel. care dobandesc insa valente estetice. adjectivele posesive.. . pentru ca abordeaza o tripla problematica. se observa acumularea de cuvinte nepoetice. In sens denotativ. In strofa a doua. . Lirismul subiectiv se realizeaza prin atitudinea poetica transmisa direct. Prin intermediul poeziei. arta capata prin intermediul poetului atat functie catarhica. poetul identificandu-se cu un mentor al generatiilor viitoare. Revolta sociala este concentrate in poezie. face referire la ideea fundamentala a poeziei. Discursul poetic constituie o arta poetica deoarece autorul isi exprima propriile convingeri despre menirea literaturii si rolul artistului in societate. Formula de adresare in vocativ. sugerat prin paralelismul dintre munca fizica si cea spiritual.Testament .. Discursul liric este organizat sub forma unui monolog adresat imaginar intre un tata si un fiu.Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” si . valoarea unui document fundamental pentru generatiile viitoare. pe branci. desemneaza un potential cititor. prin .. depasirea regulilor prozodice fiind o particularitate specifica modernismului.. unealta utilizata pentru a lucra pamantul. Cartea capata. alaturi de .. rapi.Am luat ocara si torcand usure/Am pus-o cand sa-mbie. topica afectiva. La nivel lexico-semantic. iar .... conceput ca o adresare a eului liric catre un fiu spiritual. ciorchin de negi”). specifica liricii moderne: transfigurarea socialului in estetic. In viziunea lui Arghezi./Domnita sufera in cartea mea”. creatie elaborata prin truda de catre poet.graiul lor cu-ndemnuri de vite” in .Nu-ti voi lasa drept bunuri dupa moarte”. Metafora . truda poetului deosebindu-se de cea a stramosilor doar prin materialul intrebuintat. iar opera literara capata valoare justitiara... Tema poeziei o reprezinta creatia literara in ipostaza de mestesug. estetica uratului. Titlul poeziei are o dubla acceptie. in care sunt concentrate pildele adresate omenirii.condei”. creatie lasata ca mostenire unui fiu spiritual... Sugestiv. Asadar. cat si moralizatoare. Conditia poetului este concentrata in versul . care transforma .vioara”. In strofa a cincea apare indeea transfigurarii socialului in estetic. Ineditul limbajului arghezian provine din valorificarea diferitelor straturi lexical in asocieri surprinzatoare: arhaisme(hrisov). In acceptie religioasa. poetul devine un nascocitor.. Incipitul. izvoarele creatiei poetice si poezia insesi. Prin urmare. intre rob si Domn. realizat prin mijloace poetice.. cartea de capatai a urmasilor. . pastrandu-si forta expresiva. trecutul devine sacru.cartea”. astfel. in special in legatura cu transmiterea averii sale. Ultima strofa evidentiaza cum arta contemplative pierde in favoarea mestesugului poetic: ..cuvinte potrivite”. iar poezia apare in ipostaza unui bun spiritual . .Intinsa lenesa pe canapea. Poezia este structurata in sase strofe cu numar inegal de versuri. metafora care desemneaza poezia ca mestesug. regionalisme(gramadii). raportul dintre inspiratie si tehnica poetica. Ideea centrala a strofei a treia este transformarea poeziei intr-o lumea obiectuala. cand sa-njure”. caruia ii lasa drept mostenire . potrivit esteticii uratului(. cuvantul-titlu face referire la cele doua parti ale Bibliei.hrisovul cel dintai”. prin intermediul marcilor subiectivitatii: pronumele personale. Mai mult. titlul desemneaza un act juridic intocmit de catre o persoana prin care aceasta isi exprima dorintele care urmeaza a-I fi indeplinite dupa moarte. instrument reprezentativ pentru universul rural. cuvintele se metamorfozeaza prin arta.cartea”. plavani.Cuvinte potrivite” si are rol de program literar.fiule”. intre strabuni si urmasi. Strofa a patra incepe printr-o confesiune lirica: .bubce.. poezia poate fi considerata o arta moderna.. asociindu-l generatiilor viitoare prin intermediul cartii.. verbele la persoana intai si a doua singular.

De asemenea. materialitatea imaginilor artistice este realizata prin fantezia metaforei si comparatia inedita( .. acestea fiind conferite de versificatie: strofe ingegale ca numar de versuri. La nivel morfosintactic. termeni religiosi (cu credinta. iar poezia presupune mestesugul. Alternanta singularului persoanei intai cu pluralul reda relatia poetului cu stramosii sai iar utliziarea trecutului sugereaza rolul poetului. icoane. enumeratia(. singurul verb la viitor. neologisme(obscur). In context. Seriile antonimice . sustine caracterul testamentar al poeziei.dulcea lui putere”). epitetul rar(. sugestia trudei creatorului se contureaza prin dislocarea topica si sintactica. Sonoritatile dure sugereaza truda cautarii si a creatiei. plasat in incipit..cand sa-njure” sugereaza diversele tonalitati ale creatiei. cat si al talentului artistic. negatia dobandeste insa sens afirmativ.Testament” este o arta poetica pentru ca poetul devine un nascocitor. . masura 9-11 silabe.Imperecheate-n carte se marita/Ca fierul cald imbratisat in cleste”). oximoronul(.. rima imperecheata si ritm variabil. forma negativa(nu-ti voi lasa). mucegaiuri si noroi”).. valorificarea straturilor lexicale in asocieri surprinzatoare si depasirea regulilor de prozodie.Veninul strans l-am preschimbat in miere/Lasand intreaga dulce lui putere”). Jocul timpurilor verbale sustine ideile artei poetice. Opera literara .bube.. izbaveste). Rezultatul este atat produsul inspiratiei divine.. La nivel stilistic. poezia introduce in literatura romana estetica uratului.zdrente).cand sa-mbie. in functie de intensitatea sentimentelor transmise.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful