P. 1
Argumentari Si Caracterizari - BAC Romana

Argumentari Si Caracterizari - BAC Romana

|Views: 119|Likes:
Published by CaTaL1nHo
Argumentari Si Caracterizari - BAC Romana
Argumentari Si Caracterizari - BAC Romana

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: CaTaL1nHo on Apr 20, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/24/2013

pdf

text

original

Sections

  • Morometii- DEMONSTRATIE
  • CARACTERIZARE Ilie Moromete
  • Alexandru Lapusneanul- ARGUMENTARE
  • Caracterizare Alexandru Lapusneanul
  • Baltagul
  • Baltagul—caracterizare Vitoria Lipan
  • Enigma Otiliei
  • Caracterizarea Otiliei
  • Ion- ARGUMENTARE
  • Ion- CARACTERIZARE
  • Iona
  • Iona – CARACTERIZARE
  • Moara cu noroc- Demonstratie
  • Caracterizare Ghita
  • O scrisoare pierduta
  • CARACTERIZAREA Zoe Trahanache
  • Povestea lui Harap-Alb
  • Caracterizarea lui Harap-Alb
  • Caracterizare lui Stefan Gheorghidiu
  • Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
  • Floare albastra
  • Luceafarul
  • Plumb
  • Testament

Morometii- DEMONSTRATIE Primul roman scris de Marin Preda, ,,Morometii’’, este alcatuit din doua volume, publicate la 12 ani

distanta: in 1955, volumul intai, iar in 1967, volumul al doilea. Prin constructie si prin strategii narative, textul este o sinteza de traditie si modernitate, iar prin tema, subiect si mesaj, romanul poate fi incadrat in orientarea din literatura romana postbelica. Desi modalitatea artistica si problematica celor doua volume difera, romanul este unitar, deoarece reconstituie imaginea satului romanesc intr.o perioada de criza in preajma celui de-al Doilea Razboi Mondial. Titlul “Morometii” promoveaza tema predilecta a operei lui Preada, cea rurala, reprezentata de satul romanesc, supus zguduitoarelor prefaceri ale istoriei, ilustrat prin familie, taranime si drama ei istorica. Valoarea de exceptie consta in densitatea epica, in profunzimea psihologica si problematica inedita a satului romanesc inter si postbelic. Ca roman, “Morometii” este o specie a genului epic, in proza, de mare intindere, cu o actiune complexa desfasurata pe mai multe planuri narative, organizate prin alternanta sau inlantuire, cu o intriga ampla si complicata. Personajele numeroare, de tipologi diferite, dar bine individualizate, sunt angrenate in conflicte puternice, iar structura narativa realista profileaza o imagine consistenta si profunda a vietii rurale. Principalul mod de expunere este naratiunea, iar personajele sunt conturate direct, prin descriere, sau indirect, prin propriile fapte, ganduri si vorbe, dar si prin intermediul dialogului, al monologului interior si al introspectiei auctoriale. Perspectiva narativa este realista si defineste punctul de vedere al naratorului omniscient (heterodiegetic) si omniprezent asupra evenimentelor relatate la persoana a III-a, iar atitudinea reiesita din relatia sa cu celelalte personaje, profileaza focalizarea zero si viziunea “din spate”, argumentand caracterul obiectiv al romanului. Perspectiva temporala este cronologica, bazata pe relatarea evenimentelor in ordinea desfasurarii lor, iar cea spatiala reflecta un spatiu real, acela al satului Siliştea-Gumesti si unul imaginar inchis, al trairilor interioare din sufletul si constiinta personajelor. Exista aici un plan al familiei Moromete, care sta in centrul intregii naratiuni si un alt plan al celorlalte destine si familii din sat, care evolueaza paralel, adica nu se intersecteaza si nu se determina reciproc . Personajele numeroase sunt puternic individualizate si intra in conflicte puternice, fie intre ele, fie cu oranduirea sociala. Primul volum presupune tehnica decupajului si accelerarea gradata a timpului naratiunii. Ilustreaza o actiune concentrata, care se desfasoara pe parcursul verii, cu 3 ani inaintea izbucnirii celui de-al Doilea Razboi Mondial. Echilibrul compozitional este realizat prin organizarea in trei parti, iar simetria este sugerata prin raportare la tema timpului, din primul şi ultimul paragraf al volumului. Prima parte, de sambata seara pana duminica noaptea, contine scene care ilustreaza monografia vietii rurale: cina, taierea salcamului, intalnirea duminicala din poiana lui Iocan, hora. Partea a doua se deruleaza pe parcursul a doua saptamani, incepand cu plecarea lui Achim cu oile la Bucuresti. Partea a treia, de la seceris si pana la sfarsitul verii, se incheie cu fuga feciorilor. Un triplu conflict va destrăma familia lui Moromete. In prim plan, se afla dezacordul dintre tata si cei trei fii ai sai din prima casatorie: Paraschiv, Nila si Achim. Acestia erau suparati ca tatal lor statea degeaba, in timp ce pe ei ii trimitea sa faca munci grele si din cauza ca familia strangea zestre pentru maritisul fetelor, iar ei umblau in zdrente. Cel de-al doilea conflict izbucneste intre Moromete si sotia sa, Catrina. Initial, el ii promite trecerea casei pe numele ei, insa amana semnarea actului. Cel de-al treilea conflict se desfasoara intre acelasi Ilie si sora sa, Guica. Aceasta nu este de acord cu cea de-a doua casatorie a lui Moromete, asa ca ii starneste pe cei trei baiati impotriva tatalui si a mamei vitrege prin diferite siretlicuri. Un conflict secundar este cel dintre Moromete si fiul cel mic, Niculae. Acesta este generat de conceptiile diferite ale personajelor privind importanta educatiei. Astfel, pentru a-si continua studiile, baiatul se va desprinde treptat de familie. In cadrul primului volum, complexitatea operei este redata prin cateva scene de mare profunzime. Descrierea cinei se realizeaza lent, prin acumularea de detalii. Ceremonialul surprinde un moment din existenta familiei traditionale, condusa de un tata autoritar. Asezarea in jurul mesei joase, rotunde, dominata de statura tatalui care statea pe pragul odaii, sugereaza evolutia ulterioara a conflictului, care aduce iminenta destramare a familiei. Cei trei baieti mai mari, din prima casatorie a lui Moromete, “stateau spre partea din afara a tindei, ca si cand ar fi fost gata in

orice clipa sa se scoale de la masa si sa plece afara”, prevestind fuga din finalul volumului. In schimb, Catrina, sotia lui Moromete, se grupeaza cu propriile progenituri(Ilinca, Tita si Niculae) “de cealalta parte a mesei, langa vatra”. Niculae, mezinul familiei, nu era asezat la masa alaturi de fratii sai, ci statea undeva jos, langa vatra, ca un oaspete nepoftit. Simbolistica locului sau, atat la masa, cat si cel ocupat in cadrul familiei, nu este intamplatoare. El este singurul din familie caruia ii place cartea, ajungand in timp sa.si depaseasca nivelul si sa.si faca tatal mandru, desi intre ei existasera anumite conflicte. O alta secventa epica memorabila, incarcata de semnificatii simbolice, este cea a taierii salcamului. Ilie Moromete recurge la o asemenea actiune pentru a achita o parte din datorii, evitand astfel sa.si vanda pamantul sau oile. Tăierea salcâmului, duminică în zori, în timp ce în cimitir femeile îşi plângeau morţii, prefigurează destrămarea familiei, prăbuşirea satului tradiţional, risipirea iluziilor lui Moromete. Un alt episod ilustrativ pentru viata rurala este secerisul, fiind redat intr-o maniera originala. Planurile secundare completează acţiunea romanului, conferindu-i caracterul de frescă socială: boala lui Boţoghină, revolta ţăranului sărac Ţugurlan, familia chiaburului Tudor Bălosu.. Volumul al doilea, structurat in 5 parti, prezinta viata rurala desfasurata din 1938 si pana in 1962. Prin tehnica rezumativa, evenimentele sunt selectionate, unele perioade fiind eliminate din discursul narativ. Se descrie indeosebi viata satului din anii ’60, un sat schimbat, care se confrunta cu o istorie aspra: reforma agrara. Dispar traditiile, obiceiurile si odata cu acestea si veselia oamenilor. Moromete nu mai sta in centrul actiunii, conflictul dintre el si familia sa cade pe plan secund. Conflictul principal este acum intre vechea si noua mentalitate taraneasca. Volumul incepe cu o intrebare retorica: ,,In bine sau in rau se schimbase Moromete?”. Autoritatea sa in sat este considerabil diminuata, iar unitatea familiei este pierduta. Moromete castiga bani frumosi din negot, il retrage pe Niculae de la scoala si incerca sa.i aduca acasa pe fiii fugari, dar este refuzat. Afland de propunerea facuta baietilor, Catrina il paraseste, iar destramarea continua cu moartea lui Nila pe front si cu sfarsitul tragic al lui Paraschiv din cauza tuberculozei. Moromete se indragosteste de Fica, sora mai mica a Catrinei, pentru ca, ulterior, sa se implice in viata social-politica a satului, sprijinind candidatura lui Tugurlan. Atitudinea personajului este critica fata de noua societate, care se intemeieaza utopic, pe distrugerea unei clase sociala, a taranimii. Moromete se va stinge incet, traindu-si ultimii ani in singuratate. Moartea sa reprezinta simbolic moartea lumii vechi. Romanul se incheie zece ani mai tarziu: Niculae devine inginer horticol si se casatoreste cu Marioara, fiica lui Adam Fantana. In finalul operei, acesta viseaza ca s-a impacat cu tatal sau. Romanul surprinde numeroase personaje reprezentative pentru diverse categorii sociale din satul romanesc. Preda pleaca de la construirea protagonistului realist Ilie Moromete, personaj exponential, prototip al taranului patriarhal, ce reprezinta conceptia traditionala fata de pamant si familie. Personaj complex, el are o serie de trasaturi (inteligenta, ironie, disimulare, personaj sociabil, cu harul de a povesti) care il individualizeaza. Paraschiv, Nila si Achim reprezinta categoria dezradacinatilor, iar fiul cel mic, Niculae, este dominat de dorinta de a invata. Prozatorul utilizează o gamă narativă şi psihologică largă, pornind de la dialog la monolog adresat şi monolog interior, autointrospecţie, confera romanului virtuţi ale prozei de creaţie şi ale prozei de analiză psihologică. Stilul excelează prin oralitate, prin ironia subtilă sau ascuţită, creand uneori o atmosferă tragi-comică, iar expresivitatea verbelor actualizează întâmplările. In concluzie, romanul “Morometii” prezinta declinul familiei traditionale sub presiunea transformarilor de pe planul socio-istoric si a crizei comunicarii in plan intrafamilial. Mai mult, destinul lui Ilie Moromete simbolizeaza destinul societatii traditionale, care intra in declin din cauza dezindividualizarii, insa finalul romanului afirma superioritatea acestei lumi traditionale, ramasa la nivel de aspiratie.

CARACTERIZARE Ilie Moromete Ilie Moromete, personajul principal si eponim al romanului, este un erou de referinta in literatura romana, concentrand destinul tragic al taranului agresat de istorie intr-o perioada de schimbari ideologice profunde, cu efecte dramatice asupra satului traditional. Numit de Nicolae Manolescu ,,cel din urma taran”, el este un personaj realist si “rotund” prin complexitatea trairilor, prin forta conflictului interior ce se manifesta meditativ si prin analiza psihologica de introspectie a caracterului. Este un personaj exponential pentru patura sociala a taranimii, conectat vital la pamantul care asigura existenta familiei si respectul colectivitatii. Portretul moral este constituit din trasaturi puternice si complexe, ce reies indirect din comportament, atitudine, relatiile cu celelalte personaje, gandurile si framantarle protagonistului. Fire autoritara, Ilie este “capul familiei” numeroase, greu de tinut in frau, avand in vedere conflictele ce stateau gata sa explodeze intre el si membrii familiei, formata din Paraschiv, Nila si Achim, baietii din prima casatorie, Tita, Ilinca si Niculae, copiii facuti cu a doua nevasta, Catrina. Naratorul omniscient il prezinta inca de la inceputul romanului “stand deasupra tuturor” si stapanind “cu privirea pe fiecare”. Ilie este considerat de unii critici singurul taran-filozof din literatura romana, framantarile sale despre soarta taranilor dependenti de roadele pamantului, de vreme si de Dumnezeu fiind relevante pentru firea reflexive. Personajul este caracterizat in mod direct de narator in incipitul capitolului al zecelea din primul volum: “Era cu zece ani mai mare decat Catrina si acum avea acea varsta intre tinerete si batranete cand numai nenorociri sau bucurii mari mai pot schimba firea cuiva”. Autocaracterizarea realizata in finalul volumului al doilea evidentiaza libertatea individului in ciuda constrangerii istorice, afirmand pe patul de moarte:,,Domnule…eu totdeauna am dus o viata independenta”. O serie de conflicte vor destrama familia lui Moromete, marcand evolutia personajului.* Initial, Ilie e un invingator: taran de mijloc, respectat de membrii comunitatii, fara de care nu se pot incepe duminica dimineata discutiile despre politica, cap de familie ce stie sa.si impune punctual de vedere. Tacticile lui sunt ironia si disimularea. Prima e folosita ofensiv, ca in scena cinei, cand o sfatuieste pe Catrina, suparata ca au ramas fara branza, sa ii dea apa animalului, ca poate ii e sete dupa branza mancata. A doua tactica este defensiva, ca in discutiile cu Balosu despre vanzarea salcamului sau cu Jupuitu, venit dupa taxe. El creeaza diversiuni, se preface ca nu aude intrebarile, discuta despre altceva pentru a castiga timp. Mucalit si ironic, cand se hotaraste sa taie salcamul, nu spune nimanui, il trezeste pe Nila in zori, care, derutat de decizia tatalui intreaba “de ce sa-l taiem? Cum sa-l taiem?” si ramane total uluit de raspuns “Asa, sa se mire prostii!”. Relatia lui Moromete cu celelalte personaje ale romanului scoate la iveala, indirect, alte trasaturi considerabile. Placerea vorbei este esentiala pentru taranul mucalit si dornic de a comunica permanent cu oamenii, care profita de orice intalnire cu cate cineva pentru a sta la taclale. Desi isi iubeste copiii, isi cenzureaza orice manifestare in raport cu acestia, iar lipsa de comunicare va cauza sfarsitul tragic. Drama paternitatii se contureaza pe contextul social-istoric, care aduce schimbarea ordinii cunoscute a lumii. Banul este noua valoare care o inlocuieste pe cea traditionala, pamantul. Agresiunea istoriei va spulbera iluziile lui Moromete: unitatea familiei, libertatea spirituala a individului. Prabusirea acestora vor determina si prabusirea morala a personajului. In confruntarea finala, stapanirea de sine este arma lui Moromete. Dupa revolta fiilor, intr-o izbucnire teribila, acesta aplica inutil o corectie baietilor. Ca efect al acestei lovituri naprasnice, Ilie devine retras, pierde placerea de a povesti, caracterul sociabil, ironia. In volumul al doilea, Ilie isi pierde si prestigiul, iar autoritatea sa in cadrul satului este diminuata. Vechii prieteni il parasesc, iar cei noi ii par mediocrii. Schimbarea lui Moromete este surprinsa de catre Niculae:”Il vezi cum ii ia altul vorba din gura fara niciun respect si el lasa fruntea in jos si nu mai zice nimic”. In ciuda transformarilor sociale, el refuza sa accepte ideea potrivit careia rostul sau in lume este gresit. In acest sens, este ilustrativ monologul adresat unui personaj imaginar, Baznae, in scena ploii. Atitudinea personajului este critica fata de noua societate, care se intemeieaza utopic, pe distrugerea unei clase sociala, a taranimii. Moromete se va stinge incet, traindu-si ultimii ani in singuratate. Cazut la pat, isi exprima crezul de viata, afirmand:“Domule…eu totdeauna am dus o viata independenta!”. Moartea sa reprezinta simbolic moartea lumii vechi.

Particularitatile stilistice se contureaza din stilul narativ lent si rabdator, cu accent pe amanunte descriptive, pe detaliile sugestive ale gesturilor si mimicii personajelor. Taranii lui Marin Preda au independenta in miscare, gandire si exprimare, vocea auctoriala nefiind prezenta in determinarea reactiilor acestora, de aceea eroii sunt personaje-reflector. Prozatorul utilizeaza o gama narativa si psihologica larga, de dialog, monolog adresat si monolog interior, autointrospectie, conferind personajului virtuti ale analizei psihologice introspective. Dominanta de caracter a lui Moromete poate fi considerata inadaptabilitatea. El e produsul a secole de traditie si aceasta se reflecta in psihologia personajului: e un veritabil pater familias, asezat deasupra tuturor la masa, cel care impune ritmul de munca si sarcinile zilnice, cel care ia deciziile majore, jocul mintii sale fiind prea complicat pentru ceilalti. In concluzie, romanul “Morometii” creeaza, prin personajul central Ilie Moromete, imaginea unei lumi in prabusire si a unui stil de viata pierdut in favoarea celui modern. Moromete este, din acest pct de vedere, “cel din urma taran”, care refuza sa creada ca oamenii pot fi fericiti intr.un loc unde nu cunosc pe nimeni, unde lumina soarelui nu se vede de etajele blocurilor, de fapt, intr.un loc fara traditie.

“Alexandru Lapusneanul” este o specie a genului epic. Publicata in perioada pasoptista. Capitolul al doilea corespunde desfasurarii actiunii si cuprinde o serie de evenimente generate de preluarea puterii de catre Lapusneanul: fuga lui Tomsa in Muntenia.Introductie’’. oferind replici memorabile. acestea dispun de liniaritate psihologica. Motoc. dar si scene romantice. cu mottoul “Capul lui Motoc vrem…”.ARGUMENTARE Nuvela . Personajele sunt realizate conform esteticii romantice: au calitati si defecte contrastante. predominant obiectiv. Naratiunea se desfasoara liniar. incendierea cetatilor. contine punctual culminant. tiran si crud.. Principalul conflict este exterior.leacul de frica’’ pentru doamna Ruxanda. doamna!. desfiintarea armatei pamantene. detasat. ospatul la palat si uciderea celor 47 de boieri. inteligent. cu fapte verosimile. culoarea epocii cu valoare documentara. impresionata fiind de cuvintele vaduvei unui boier ucis. opera este o nuvela romantica prin inspiratia din istoria nationala. prin inlantuirea secventelor narative. in cadrul primului nr al revistei . Conflictul nuvelei este complex. urmarind un conflict unic. naratiunea liniara. accentul fiind pus mai mult pe definirea personajelor decat pe actiune. Acesta presupune lupta pentru putere intre domnitor si boieri. miselul boier”) cu scopul de a caracteriza. este o capodopera a speciei si constituie un model pentru autorii care au cultivat-o ulterior. sobru.Alexandru Lapusneanul” de Costache Negruzzi. omniprezent. particularitate specifica romantica. Este caracterizat direct (de . care o amenintase: “Ai sa dai sama. in Moldova secolului al XVI-lea. Viclean. Capitolul al treilea. il roaga sa nu mai verse sange. in proza. prezenta personajelor exceptionale aflate in situatii iesite din comun. In capitolul al patrulea. Prozatorul imbina realitatea istorica cu fictiunea.Dacia Literara’’ (1840). potrivit recomandarilor lui Mihail Kogalniceanu din articolul-program . fiind si personajul eponim. fiind caracterizate succint... conflictul intre boieri si popor este limitat la revolta multimii din capitolul al treilea. este infatisat deznodamantul (moartea prin otravire). Lapusneanul ameninta sa ii ucida pe toti. construite in antiteza. personajele (relative putine) graviteaza in jurul personajului principal. Pe de alta parte. De asemenea. Nuvela are ca tema lupta pentru putere in epoca medievala. iar antiteza este utilizata ca procedeu de constructie. Echilibrul compozitional este realizat prin organizarea textului in patru capitole. bun cunoscator al psihologiei umane. uciderea lui Motoc ( de catre multimea revoltata) si . personajul este puternic individualizat. iar doamna Ruxanda accepta sfatul boierilor de a-l otravi pe domnitor. prima nuvela romantica de inspiratie istorica din literature romana. prin caracterul memorabil: participarea si discursul domnitorului la slujba religioasa. Din punct de vedere social. Acesta este cel de-al doilea motto al operei. nuvela ilustreaza una din sursele literaturii romantice (istoria nationala). aflat sub semnul mottoului “De ma voi scula. Stroici) cat si intriga (hotararea domnitorului de a-si relua tronul si dorinta de razbunare fata de boierii tradatori). confiscarea averilor boieresti. cu un singur fir narativ. Fiind speriata de cruzimile si crimele infaptuite de sotului ei. Daca incipitul rezuma evenimentele care motiveaza revenirea la tron a lui Lapuseanul. tema romantica a nuvelei ilustrand evenimentele istorice si cele plasmuite din a doua domnie a lui Lapusneanul in Tara Moldovei. originalitatea comunicarii artistice. iesite din comun. in functie de contributia lor la desfasurarea actiunii. Intruchipeaza tipul domnitorului sangeros. Capitolul intai curpinde expozitiunea aflata sub mottoul “Daca voi nu ma vreti… eu va vreu”( intoarcerea la tronul Moldovei si intalnirea cu solia formata din cei patru boieri: Veverita. pre multi am sa popesc si eu…”... Spancioc. Conflictul secundar (intre domnitor si Motoc) releva dorinta de razbunare a lui Lapusneanul. Retras in cetatea Hotinului. tema abordata. Nuvela prezinta o intriga riguros construita. Alexandru Lapusneanul este personajul principal al nuvelei. de ordin politic. cronologic. interventia doamnei Ruxanda in fata domnitorului pentru ca acesta sa ii promita a inceta cu pedepsirea capitala a boierilor. curtezan. abil politic.”.. fixand momentele subiectului. intervenind prin utilizarea unor epitete (“tiran. perspectiva narativa avand un caracter obiectiv. Naratorul este omniscient (heterodiegetic). Ca orice nuvela.Alexandru Lapusneanul. finalul consemneaza sfarsitul tiranului.

limbaj.ramasa cu gura cascata”). vornicul. sunt personajele episodice Spancioc si Stroici.clipala. personajul principal construit din contraste. aspectul credibil al faptelor povestite. cateva exceptii de la obiectivitate. Caracterul dramatic reiese din realizarea scenica a secventelor si din utilizarea predominanta a dialogului. avand rol justitiar. caracterul obiectiv al naratiunii. gasand’’). Nararea evenimentelor se face la persoana a III-a.Introductie”. tehnica detaliului semnificativ.. specie. simetria constructiei. tema abordata.pana. atitudine. . Structura riguroasa si echilibrata. dar si neologisme care conserva forma de secol XIX. Doamna Ruxanda este personaj secundar.. alte personaje. urmarindu-si propriile interese.Alexandru Lapusneanul” este si o nuvela de factura romantica prin respectarea principiului enuntat in .narator. Stilul narativ se remarca prin sobrietate si echilibru. cand aflam opinia autorului: discursul din biserica este catalogat drept “desantata cuvantare”. Regionalismele precum (. spatarul”) confera culoare locala. obiceiuri) au valoare documentara. gesturi. Limbajul utilizat contine expresii populare (. aflat in antiteza cu domnitorul (blandete-cruzime.. regionalisme fonetice (. spectaculosul scenelor. Boierul Motoc reprezinta tipul boierului tradator si viclean. iar de realism vorbim in contextul obiectivitatii naratorului si al descrierilor amanuntite. vestimentatie) si constituie un personaj rotund.septe”) si arhaismele (spahii. personaje exceptionale in situatii extraordinare. autocaracterizare). subiectul concis si intentia etico-moralista sunt elemente care tin de caracterul classic al operei. Exista.. cat si indirect (prin fapte. culoarea epocii.. . In antiteza cu acesta. Descrierile (vestimentatie. caracter slab-caracter puternic). totusi. de catre un narator obiectiv si omniscient(pare sa stie gandurile ascunse ale lui Lapusneanu). conferind culoare locala. Elementele clasice se impletesc cu cele romantice: echilibrul compositional. Fiind o nuvela istorica in contextual literaturii pasoptiste.inspiratia din istoria nationala.

de la alegerea locului si a momentului pana la integrarea frazelor biblice in discurs.. doamnei ii da .. In conturarea portretului sau. Caracterizarea realizata de alte personaje este sumara (. Avand capacitatea . limba. Abilitatea in relatiile umane si cunoasterea psihologiei umane sunt folosite pentru consolidarea puterii. replici. distrugerea cetatilor.rotund’’. spectaculosul actiunilor. Forta exceptionala a personajului reiese din relatiile cu alte personaje. care isi pune in aplicare planul diabolic.Daca voi nu ma vreti. Insistentele boierilor si amenintarea din final o determina pe Ruxanda sa il otraveasca.. aceasta desantata cuvantare’’). spre deosebire de celelalte personaje individuale din nuvela. Aceasta atitudine este sustinuta prin guvernare. Nu o respecta nici pentru originea ei nobila.Purta coroana Paleologilor. personajul este puternic individualizat. indiferent de mijloacele la care apeleaza. Monumentalitatea personajului. Hotararea de a detine puterea domneasca este formulate inca in incipitul nuvelei.. construite cu minutiozitate sau portretizate succint. constient fiind de puterea acesteia si da dovada de stapanire de sine in momentul pedepsirii lui Motoc.Crud si cumplit este omul acesta”). relatia cu alte personaje). iar prin substantive precizeaza ipostazele personajului .. atitudine. distantandu-se prin apelul la fictiune si prin viziunea romantica. remarcam mijloace diverse de caracterizare. vestimentatie.. doua dintre ele constituind motto-ul capitolelor 1-(reiese vointa de neclintit). Cruzimea este o insusire comuna in Evul Mediu dominat de luptele pentru putere..nenorocitul domn. cronica din care Negruzzi preia scene. Relatia cu doamna Ruxanda este construita pe antiteza romantica angelic-demonic. Lapusneanul constituie un personaj romantic. disimulat. Replicile sale sunt memorabile. intr-un mod convingator’’. Viclean. care sunt personaje . concizia replicilor il transforma pe Alexandru Lapusneanul. forta de a isi duce planurile la bun sfarsit.Letopisetul Tarii Moldovei”. devenind mijloace perfide. . cruzimea. In cazul lui Lapusneanul. Naratorul realizeaza. Caracterizarea indirecta reiese din faptele personajului: uciderea boierilor. hotarat. cunoscator al psihologiei umane. eu va vreu […]”. cat si indirect (prin fapte. Personajul este caracterizat direct (de narator.. Cruzimea sfarsitului ales pentru fiecare personaj este in raport cu vina pe care o poarta fiecare: pe boieri ii macelareste.. Lapusneanul este un personaj . De altfel. gesturi. Alexandru Lapusneanul constituie personajul principal al operei. regizeaza invitatia la ospatul de impacare.un leac de frica”. se dezvaluie complexitatea portretului moral al lui Laspusneanul.rotund’’. in mod direct. portretul fizic al domnitorului prin descrierea vestimentatiei: .plate’’. alte personaje. apeland la teroare si uciderea eventualelor opozitii. Prin inlantuirea scenelor.Caracterizare Alexandru Lapusneanul Actiunea nuvelei este oglindita prin intermediul unor personaje puternic individualizate. si peste dulama poloneza […] avea cabanita turceasca”. De asemenea. in timp ce inversiunile sunt marci ale subiectivitatii (. intr-o figura puternic individualizata si care ramane in memoria afectiva a cititorilor. Domnitorul are capacitatea de a manipula multimea revoltata. Imaginea domnitorului este conturata de Grigore Ureche in . intruchipand tipul domnitorului tiran si crud. Disimulat.de a ne surprinde. personajul principal al nuvelei ce ii poarta numele. autorul porneste de la personaje reale si creeaza personaje literare. cruzimea are manifestari exceptionale : personajul asista razand la macelul boierilor si ameninta sa isi ucida propriul fiu. inteligent. in raspunsul acordat soliei: . pe Motoc il da multimii. evidentiaza gesturile personajului.. celelalte personaje gravitand in jurul acestuia. nici pentru ca ii este sotie (scena discutiei din capitolul al doilea). respectiv 4-(dorinta de razbunare) . autocaracterizare). aflate in situatii exceptionale. propriul sfarsit va sta sub semnul cruzimii si al razbunarii celorlalte personaje. care constituie o cursa. abil politic. Diversitatea atitudinilor adoptate de domnitor fata de Ruxanda releva ipocrizia si disimularea acestuia. Se bucura de spaima doamnei la vederea piramidei de capete si nu o iarta pentru indrazneala de a-i fi cerut sa opreasca uciderile. Asadar. construite in jurul unei singure calitati sau idei”.

gesturi. antrenand un numar mare de personaje. Aceasta respecta obiceiurile de cumetrie si de nunta. iar cel de-al doilea devine agresiv. Romanul este structurat pe doua coordonate fundamentale: aspectul realist si cel mitic. In postul Mare. lumea satului si actiunile personajelor. hotarata. slujba religioasa.si da ultima rasuflare.Calinescu) in relatie cu lumea arhaica.. curajoasa. uimindu-i chiar si pe faptasii crimei. la crasma domnului David. Coborarea in rapa si veghea celui stins marcheaza maturizarea lui Gheorghita. bocitul. Evenimentele la care iau parte au rol de a anticipa finalul tragic. Partea a treia (capitolele 14-16) prezinta sfarsitul drumului: ancheta politiei. lucida. este unicul roman obiectiv al scriitorului si creeaza o formula romaneasca inedita in peisajul epicii interbelice: opera se caracterizeaza prin polimorfismul structurii. prin tehnica detaliului. Punctul culminant este momentul in care Vitoria reconstituie cu exactitate scena crimei. Roman al perioadei de maturitate. lui Gheorghita ii ofera un baltag sfintit. Naratiunea se realizeaza la persoana a treia. dar si durerea provocata de pierderea sotului:. dar si o individualitate. asteptarea sotului si pregatirile de druminclude expozitiunea si intriga. cat si indirecta ( trasaturi care reies din fapte. Motivul labirintului se concretizeaza si la nivelul titlului. Cu asa glas a strigat. Baltagul (topor cu doua taisuri) este un obiect simbolic.. de mari dimensiuni. miturile. Vitoria este o femeie puternica. Deznodamantul il surprinde pe Bogza.framantarile Vitoriei. Andrei.. printr-o serie de popasuri: la hanul lui Donea. porneste hotarata in cautarea barbatului:”era dragostea ei de douazeci si mai bine de ani”. Personajul complex este realizat prin tehnica basoreliefului si individualizat prin caracterzare directa. femeia voluntara. Tipatul dinaintea coborarii cosciugului concentreaza iubirea. o incredinteaza pe Minodora la Manastirea Varatec. incat prin toti cei de fata a trecut un cutremur”. pomana. la Vatra Dornei. cu actiune complexa. Opera literara .Nu mai era tanara. patriarhale. romanul ofera o imagine ampla asupra vietii. 10 Martie”. Vitoria Lipan porneste intro dubla aventura: a cunoasterii lumii si a cunoasterii de sine. Vitoria transmite copiilor traditiile si respinge noutatile epocii. Cautarea constituie axul romanului si se asociaza cu motivul labirintului. atitudini. Timpul desfasurarii actiunii este vag precizat. Apartinand lumii arhaice. marile teme sadoveniene se regasesc in structura acestuia: viata pastorala. vinde anumite bunuri pentru a face rost de bani. dar avea o frumuseta neobisnuita in privire. Primul isi recunoaste vina. ambivalent: arma a crimei si instrumentul actului justitiar. Portretul fizic releva frumusetea personajului. Partea a doua (capitolele 7-13) contine desfasurarea actiunii si releva drumul parcurs de Vitoria si fiul sau. este . Personajul principal. inmormantarea. vorbe. Acestia reconstituie drumul barbatului. Naratiunea predomina. intelepciunea. dar mai ales la parastas. Ilie Cutui si Calistrat Bogza. Sotie iubitoare. Aceasta surprinde actiunile Vitoriei inainte de plecare: tine post negru 12 vineri.Baltagul” de Mihail Sadoveanu. cerandu-i iertare Vitoriei chiar inainte de a. Secventele narative sunt legate prin inlantuire si alternanta. vegheaza la indeplinirea randuielilor din ritualul inmormantarii: priveghiul. Este lovit de Gheorghita cu baltagul lui Nechifor si sfasiat de cainele Lupu. iar naratorul omniscient si omniprezent reconstituie in mod obiectiv.Baltagul Romanul . praznicul. parastasul lui Nechifor si pedepsirea ucigasului. publicat in 1930.Baltagul” prezinta monografia satului moldovenesc de la munte. nume). prin tehnica detaliului semnificativ: . Romanul este structurat in 16 capitole cu actiune desfasurata cronologic. apoi spre Paltinis. Inteligenta nativa si stapanirea de sine sunt evidentiate in decursul drumului parcurs.aproape de Sf. Prima parte (capitolele 1-6). prin trasaturile sale remarcabile. Borca. pe momente ale subiectului. in cautarea lui Nechifor Lipan. prin repere temporale: . moment in care ii demasca pe ucigasi..un exponent al spetei”(G. iubirea. Cadrul actiunii este Satul Magura Tarcaului.. dar si satul de campie. la mos Pricop si baba Dochia. desfasurata pe mai multe planuri. arta povestirii.. avand in primplan cautarea si pedepsirea celor ce l-au ucis pe Nechifor Lipan. Brosteni. natura. Prin multitudinea aspectelor infatisate. relatii cu celelalte personaje. in Balta Jijiei. Cristesti. puternic individualizate. dar pasajele descriptive fixeaza aspecte ale cadrului sau elemente de portret. Ochii ii straluceau ca-ntr-o usoara . drumul la cimitir. Romanul este o creatie epica in proza.

simbolizand destinul efemer al oamenilor. prin rememorare. Mihail Sadoveanu sacrifica mitul transhumantei pentru un fapt divers.Baltagul” de Mihail Sadoveanu apartine realismului mitic. cat si la Crucea Talienilor.ceata in dosul genelor lungi si rasfrante in carligase”. indrumand-o in cautarea sotului sau.representative pentru lumea satului arhaic. spre deosebire de majoritatea prozelor sadoveniene. Nechifor Lipan este caracterizat in absenta. latura simbolica fiind aici secundara. deoarece prezinta procesul de maturizare al baiatului. autorul alege ca pretext epic situatia din balada populara (doi ciobani il ucid pe al treilea). vantul o anunta ca se afla pe drumul cel bun.. in Baltagul limbajul naratorului are o motivatie realista. . Gheorghita reprezinta generatia tanara. Personajul secundar. desi. mos Pricop (ospitalitate). Natura devine o cutie de rezonanta a sentimentelor femeii. baba Maranda (supestitiile). Romanul . Iata de ce. parintele Danila (autoritate spirituala in cadrul satului arhaic). care ia locul tatalui disparut. Personajele episodice sunt: Minodora. Romanul poate fi considerat initiatic din perspectiva lui Gheorghita. un accident. atat la Dorna. Criticul Nicolae Manolescu arata ca.

autorul allege ca pretext epic situatia din balada populara. un accident.Baltagul—caracterizare Vitoria Lipan Opera literara . frumusetea exterioara a personajului. Fiind un roman al perioadei de maturitate.un portret neclintit’’. In final.. cat si indirect ( trasaturi care reies din fapte. Vitoria este o femeie puternica. Prin tehnica constructiei personajelor.. dovedeste abilitate in dozarea tensiunii si reconstituirea faptelor.. Personajul principal.ochii ei caprui in care parca se rasfrangea lumina castanie a parului. prin caracterizare directa facut de narator. Vitoriei i se realizeaza portretul fizic. intelepciunea.exponent al speciei’’(G. Ca roman al vietii. dar mai ales la parastas. vorbe. fapt care duce la identificarea Vitoriei in ipostaza de detective cu basma si opinci. devotamentul. Unul dintre elementele inedite ale operei este suprapunerea dramei pe schema romanului politest. portretul fizic releva.Calinescu) in relatie cu lumea arhaica. perfect integrat in ritmurile cosmice si care intelege concordanta dintre existenta individuala si cea universala. cu accent pe fizionomia acesteia: avea obrazul ca . In complexitatea sa. dar si a actiunii. . avand in primplan cautarea si gasirea celor ce l-au ucis pe Nechifor Lipan. desi. In incipitul romanului. Vitoria speculeaza slabiciunile feminine si strecoara intriga intre nevestele ucigasilor. dar si durerea provocata de pierderea sotului: .. atitudini. Ipostaza de munteanca poate fi considerate un corolar al tuturor celorlalte.. Opera apartine realismului mitic iar criticul Nicolae Manolescu subliniaza ca.ipostaze prin intermediul carora ii sunt relevate valentele morale: iubirea. . romanul . Trasaturile fizice reies si din caracterziarea altor personaje: subprefectul Balmez observa ca Vitoria era o femeie .inca tanara si frumoasa”.Cu asa glas a strigat. Inaintea loviturii decisive. . indifferent de ipostaza. Tipatul dinaintea coborarii cosciugului concentreaza iubirea. pe tot parcursul romanului. Asadar..Baltagul’’ prezinta un personaj feminine memorabil. O neclintita vointa a ordinii si o liniste deplina conduc toate actiunile personajului. ca mama. prin modalitatea de a prezenta monografia satului moldovenesc. felul in care sa interogheze martorii. Intregul portret fizic este subordonat celui moral. femeia voluntara.Baltagul’’ ramane in memoria afectiva a cititorului. iubirea..era dragostea ei de douazeci si mai bine de ani”. o acceptare a datului lumii ii confera puterea de a face actiona lucid. inteligenta. prin trasaturile sale remarcabile. intuitia. personajul este privit din numeroase ipostaze : ca sotie. explicabila prin apropierea satului face ca faptele lumii acesteia sa se integreze unui rost. in maniera tipic realista.Baltagul’’ prezinta monografia satului moldovenesc de la munte. dar si prin multitudinea de aspect oglindite. dar si o individualitate. arta povestirii. acei ochi aprigi si inca tineri cautau zari necunoscute”.. natura. nume). lucida. atunci cand Vitoria ii demasca pe ucigasi. prin tehnica detaliului. Sotie iubitoare. Eroina stie. hotarata. ca detectiv si ca munteanca. marile teme sadoveniene se regasesc in structura operei: viata pastorala. Personajul este realizat prin tehnica basoreliefului si individualizat prin caracterizare directa. gesture. cum sa realizeze portretul celui disparut. relatii cu celelalte personaje. incat prin toti cei de fata a trecut un cutremur”. porneste hotarata in cautarea barbatului: . curajoasa.. instinctual. o intelegere superioara a lumii. Mihail Sadoveanu sacrifica mitul transhumantei pentru un fapt divers. astfel incat Calistrat Bogza si Ilie Cutui sunt demascati. Inteligenta nativa si stapanirea de sine sunt evidentiate de-a lungul drumului. este un . conturat treptat.

dupa moartea lui mos Costache. prin tehnica detaliului semnificativ). Calinescu nu asimileaza nenuantat nici naratiunea la persoana a III-a sau naratorul omniscient. Alaturi de lacomie si fenomene sociale supuse observatiei critice. iar pentru Pascalopol-o enigma. relatia dintre soti. modul de realizare al personajelor.Enigma Otiliei”.. Atenta la efectele pe care le produce povestea sa. Pascalopol-aristocratul rafinat. Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea strazii si a casei lui Mos Costache. Aceasta ramane pentru Felix o imagine a eternului feminin. instanta narativa implica . Proza realist-obiectiva se realizeaza prin naratiunea la persoana a treia. urmarind evolutia diverselor personaje: destinul Otiliei. dar si prin elemente ale modernitatii. plan prericlitat ipotetic de infierea Otiliei.Calinescu. Titi-debilul mintal. Tendinta de generalizare conduce la realizarea unei tipologii: mos Costache-avarul iubitor de copii. Textul este alcatuit din douazeci de capitole. Portretul balzacian porneste de la caracterele clasice (avarul. student la medicina.iar dialogul confera veridicitate epica. este un roman critic. Felix isi cunoaste familia. balzacianismul si obiectivitatea au devenit program estetic. scriitorul alege tehnica balzaciana a descrierii mediului si a fizionomiei. si mai putin un creator de lume.dindarat’’ presupune un narator obiectiv. Viziunea . Pentru portretizarea personajelor.. care nu se implica in faptele prezentate. Planul formarii tanarului Felix. Secventele narative se succed prin inlantuire. naratorul din Enigma Otiliei este un estet. un critic. casatoria. prin spiritual critic si polemic. Expozitiunea este realizata in metoda realist-balzaciana: situarea exacta a actiunii in timp (“Intr. cu actiune complexa. scriitorul realizeaza un roman cu implicatii modern evidente. viata lui Felix. Prin tema abordata. urmat fiind de un epilog. Simion-dementul senil. Caracterul citadin este un aspect al modernismului. Depasind acest program.prezinta personajele principale. Stanica Ratiu-arivistul. Depaseste insa modelul realismului clasic-balzacian. Finalul este inchis prin rezolvarea conflictului. Intriga se dezvolta pe doua planuri care se intrepatrund: istoria mosternirii lui Costache Giurgiuveanu si destinul tanarului Felix Sima.. reflecta ideea balzaciana a paternitatii.o seara de la inceputul lui iulie 1909…”)si spatiu(strada Antim. descrisa in maniera realista. sugerand confictul ulterior. Actiunea romanului incepe cu sosirea tanarului Felix in casa unchiului.Enigma Otiliei Al doilea dintre cele patru romane scrise de G.Parintii Otiliei’’. la Bucuresti. Batranul nutreste iluzia longevitatii si nu pune in practica niciun proiect referitor la asigurarea viitorului Otiliei. romanul este citadin si balzacian. gelosul. Acestea sunt insotite de planurile secundare. Banul preverteste relatia sot-sotie. Incipitul romanului realist fixeaza cadrul temporal si spatial. Otilia-cocheta. detasat. Felix-ambitiosul. aceasta se va casatori cu Pascalopol.Calinescu distinge doua tipuri de indivizi: cei care se adapteaza moral si cei care se adapteaza instinctual. astfel ca. punandu-se accent pe iubirea purtata Otiliei. titlul initial . desfasurata pe mai multe planuri narative. specificul secventelor descriptive. Naratorul ii atribuie personajului observarea obiectiva a rudelor sale. Naratorul omniscient si omniprezent este mai presus decat propriile personaje. structura. in scopul sustinerii imaginii ample a societatii citadine. . Aceasta constituie un roman realist prin tema. In conturarea personajelor. Aurica-fata batrana. controlandu-le evolutia acestora. un erudite. cu actiune ce desfasoara pe mai multe planuri narative. in care realismul. sunt infatisate aspect ale familiei burgheze: relatia parinti-copii. De asemenea. cu un conflict complex care implica numeroase personaje. aflam ca Pascalopol ii confera Otiliei libertatea de a-si trai tineretea. G. Desi il iubeste pe Felix. ipohondrul). G. Opera constituie un roman fiind o specie epica in proza. Clanul Tulea urmareste succesiunea totala a averii. Odata ajuns in locuinta tutorelui sau legal. Aglae-baba absoluta si fara cusur in rau. orfanul. urmareste experientele traite de acesta. Tanarul este gelos. Roman al familiei si al mostenirii. Competitia pentru mostenirea batranului avar constituie un prilej pentru observarea efectelor morale ale obsesiei banului. apoi cu un conte exotic. opera poate fi considerata si un roman realistbalzacian. schimbat ulterior din motive editoriale. In epilog. insa pune mai presus cariera profesionala. a membrilor clanului Tulea. Stanica insurandu-se in scopul de a-si asigura conditia materiala.

Limbajul abstract este bogat in neologisme. caruia ii preia cateodata perspectiva. anume adolescentul Felix. feminitatea misterioasa a Otiliei cu uratenia Auricai. ajunge sa scrie o proza mai elaborata care deschide destule posibilitati pentru dezvoltarea ulterioara a literaturii romane. O alta trasatura a formulei estetice modern este interesul pentru ambiguitatea personajelor. insa. .prezenta unui personaj naiv dpdv social. portrele abunda in epitete:”taietura elinica a nasului”.etc. prin reflectare inversata: inteligenta lui Felix cu Titi. In concluzie. majoritatea eroilor depasind tipologia in care se vad incadrati odata cu prima aparitie in roman. autorul Enigmei Otiliei isi submineaza proiectul initial de a recupera etapa lipsa in evolutia romanului romanesc. iar la nivel stylistic. Autorul dispune personajele in planuri antitetice. “omulet subtire si putin incovoiat”. momentul Balzac.

amintind mereu ca este foarte capricioasa si dornica de libertate.Caracterizarea Otiliei Antrenand un nr mare de personaje.si atat defectele. tensioneaza Aglae si frate. Romanul abunda in episoade narrative in care Otilia si Felix discuta despre feminitate. Astfel. eroina este prezentata prin tehnica moderna a comportamentismului. . juvenila. Tocmai aceasta ambiguitate structurala ii ofera protagonistei aura enigmatica si insemnele eternului feminin. masculinitate. dupa cum ii povesteste lui Felix. dar reuseste sa o transforme radical. in urma lecturarii romanului. un aspect e cert: protagonista din Enigma Otiliei ramane un subtil exemplu pentru a ilustra complexitatea feminitatii moderne. cel erotic. suava. Costache Giurgiuveanu.Cel mai bine realizat portret ramane cel al Otiliei Marculescu. cunoscandu. Pe de alta parte. Oricat de ambiguizante ar fi interpretarile ce i se pot adduce. starnesc gelozia lui Felix. nelamurirea lui Felix este accentuata de cel de. emancipate. personalitatea tinerei fete se contureaza la intersectia mai multor conflicte de interese. in scena in care Felix intra pentru prima data in contact cu casa lui Giurgiuveanu.o lume a barbatilor. Cititorul are acces la psihologia personajului doar prin faptele. cariera. Intr-o continua cautare a sigurantei psihologice si sociale. Obisnuita cu luxul si rasfatata pe cand mama ei traia. rationala. social si psihologic este marcat de faptul ca inca de la o varsta frageda ramane orfana. instabila.l pe neexperimentatul Felix. Otilia Marculescu este un personaj modern care reuseste sa confere un nou statut feminitatii in romanul romanesc interbelic. Exuberanta. dar si o enigma. altfel. De aceea. De pilda. cu reactii contradictorii. familie. fata maslinie. In primul rand. pt Pascalopol. cat si calitatile. cu nasul mic si ochi foarte albastri”. gesturile. o psihologie capricioasa. In al doilea rand. Otilia da nastere neintentionat la principalele conflicte ale romanului.se un al doilea conflict. replicile sale. Statutul moral. este greu de spus care dintre ele sunt principale si care sunt secundare. Otilia este vazuta diferit de fiecare actant in parte: ea este fetita cuminte a lui Giurgiuveanu. ea intrucipeaza trasaturile unei femei moderne. o dezmatata si o stricata pentru Aglae si o fire artista. eroina nu doar ca se impune intr. insa familiaritatea aproape erotica si farmecul feminin demonstrate in relatia cu Pascalopol ii amintesc tanarului de stapanirea desavarsita de femeie sesizata de la prima vedere. generoasa. Fata respinge proiectele pe termen lung. determinand pe autor sa organizeze intreaga arhitectura a romanului in jurul unei astfel de caracteristici. Portretul fizic ii indica tineretea si fragilitatea:”18-19 ani. bucuria sa de a trai viata este determinata de traumele copilariei produse de zgarcenia noului tutore si de malitiozitatea surorii lui Costache. instaurandu.al doilea mijloc modern de caracterizare-tehnica oglinzilor paralele. plina de farmec. ea este nevoita sa suporte brutalitatile verbale ale acestora. la inceputul romanului.un cuvant prin comportamentul fetei. tipul adolescentei(dar incadrarea este defectuoasa). Prin urmare. cat si comportamental.se in sine. familia Tulea considerand. Aceste fragmente dezvaluie o Otilie lucida. copila incepe sa invete ce inseamna singuratatea si rautatea celor din jur. familiaritatea si simpatia de care da dovada in relatia cu Pascalopol. Pe de o partea. Avand un efect tonic asupra imbatranitilor Giurgiuveanu si Pascalopol si fascinandu. i s. cu nasul mic si ochii foarte albastri. iar mediul incarcat de tensiuni impune principala trasatura de caracter a personajului: inconsecventa atat la nivel psihologic. “Fata maslinie. Considerata o intrusa de catre membrii familiei Tulea. parul buclat si rochia dantelata “ se potrivesc cu atitudinea copilaroasa a fetei ce pare de18-19 ani. prin cea de a treia strategie narativa ce ajuta la portretizarea personajuluiautocaracterizarea-Calinescu justifica aceasta complexitate ambigua a sufletului feminin. Aglae. inchizandu. De altfel. odata ajunsa sub tutela tatalui vitreg. Pe tot parcusul actiunii.o un pericol pentru mostenirea ce. In concluzie. constructia Otiliei tine de 3 strategii narrative/mijloace de caracterizare cu rolul de a-I ambiguiza personalitatea.ar fi cuvenit in totalitate. intr. enigmatica la prima vedere. Otilia il surprinde prin atitudinea ei paradoxala.

poate fi considerat si un roman social. opera .Zestrea’’ si . Sosirea tatalui Anei. “Ion” este o specie a genului epic.Ion’’ reprezinta primul roman al lui Liviu Rebreanu. si unul imaginar. duce la o confruntare verbala cu Ion. al satului ardelenesc Pripas de la inceputul sec XX. Principalul mod de expunere este naratiunea. Modurile de expunere indeplinesc o serie de functii epice in discursul narativ. avand doua parti. Ca orice alt roman.. Aceasta confruntare va starni dorinta flacaului de razbunare.. fara idilizarea din proza samanatorista. circularitatea romanului.bogati. Hotararea lui Ion al Glanetasului. reliefanduse.. ideea principala a romanului este dublata de tema iubirii. ganduri si vorbe. intr-o zi de duminica. reiesita din relatia sa cu celelalte personaje. . organizate prin alternanta sau inlantuire.. “Vasile”). constituie o pagina etnografica memorabilia. invatatorului Herdelea.. Conflictul central din roman este lupta pentru pamant in satul traditional. iar cea spatiala reflecta un spatiu real. iar personajele sunt conturate direct. vaduva lui Maxim Oprea.Glasul pamantului” si . deoarece se creaza iluzia realitatii. iar atitudinea naratorului. de a o invita pe Ana. Opera literara isi are nucleul in nuvelele anterioare intitulate . unde se fixeaza timpul si spatiul in care vor avea loc evenimentele si anume.Ion’’ este un roman realist de tip obiectiv. constituind expozitiune romanului. astfel. prin intermediul dialogului. dar are si o functie simbolica de anticipare. profileaza focalizarea zero si viziunea “din spate”. fetele nepoftite in joc urmaresc desfasurarea acestuia. in proza. preotul Belciug si fam.. “Sfarsitul”. somesana. iar intelectualii satului. deschis. Asezarea participantilor reflecta relatiile sociale: cele doua grupuri de barbati respecta ordinea economica.. Lovinescu include acest roman in modernism. al monologului interior si al introspectiei auctoriale. fata bogata. Ion este nevoit . argumentand caracterul obiectiv al romanului. marcheaza inceputul conflictului. Structura romanului este simetrica.Rusinea’’. Mandru si orgolios. in conditiile satului ardelean de la inceputul sec al XX-lea. Descrierea jocului traditional. prin descriere de…. galeria umana stratificata de numarul mare de personaje(in saraci. “Nunta”. Vasile Baciu. de tipologi diferite.petrecerea poporului’’ fara a se implica direct in joc. unde averea conditioneaza dreptul de a fi respectat.dar si in tarani. dar bine individualizate. Incipitul. privesc . apartinand prozei interbelice. Ion. argumentand prin complexitatea planurilor de actiune (principale si secundare) inlantuite. prin vigoarea evenimentului. circularitatea romanului. cu o actiune complexa.Ion. caracterului verosimil al romanului. simetric finalului. Actiunea romanului incepe cu “Glasul pamantului”. mijloacele de analiza psihologica a protagonistului dominat de patimi. iar structura narativa realista profileaza o imagine consistenta si profunda a vietii. in care locuitorii satului Pripas participa la hora organizata in curtea Teodosiei. al trairilor interioare din sufletul si constiinta personajului eponim. cu o intriga ampla si complicata. Tema romanului presupune prezentarea problematicii pamantului. . Caracterul monografic orienteaza naratiunea catre diverse aspecte ale vietii rurale: obiceiuri legate de evenimente importante din viata omului. fapt ce constituie intriga romanului. prin propriile fapte. relatii generate de discrepanta sociala. datorita temei rurale. cu ajutorul unui narator auctorial care nu intervine in actiune. Personajele numeroase. iar dialogul sustine veridicitatea si concentrarea epica. sau indirect.ARGUMENTARE Publicat in 1920. “Rusinea”. relatii familiale. inchis. Perspectiva narativa defineste punctul de vedere al naratorului omniscient (heterodiegetic) si omniprezent asupra evenimentelor relatate la persoana a III-a. Descrierea initiala. conflictul interior si exterior. de mare intindere. Din alta perspectiva. bazata pe povestirea faptelor in ordinea derularii lor. sunt angrenate in conflicte puternice.Glasul iubirii” alcatuite din 13(6+7) capitole purtand titluri-sinteza(ex: “Inceputul”. mai exact lupta unui taran pentru a obtine pamantul mult ravnit. se realizeaza prin descrierea drumului spre satul Pripas. psihologic. nu numai ca fixeaza indicii spatio-temporali. Perspectiva temporala este reala si cronologica. in hora. protagonistul eponim al romanului. Asadar. “Streangul”. o capodopera care infatiseaza universul in mod realist. Naratiunea obiectiva isi realizeaza functia de reprezentare a realitatii prin absenta marcilor subiectivitatii. desfasurata pe mai multe planuri narative.intelectuali).

Preotul Belciug este cel care mediaza conflictul intre cei doi. deci incadrabil intr. cele doua obsesii ale personajului : averea si iubirea. realizat prin tehnica basoreliefului. iar lovitura lui George nu este decat un instrument al destinului. In partea a doua a romanului. limbajul. desi aceasta era a lui George. deoarece are trasaturi caracteristice: relatia narator-personaj.Ion’’ de Liviu Rebreanu este un roman realist de tip obiectiv. Cele doua femei. deznodamantul este previzibil. este prezent si conflictul tragic provocat de dorinta obsesiva pentru pamant a personajului. Ion este personajul principal. dar sarac. impersonalitatea naratorului omniscient si omniprezent. Ion este framantat de cele 2 posibile optiuni:iubirea sau pamantul. precum personificarea. dar degradandu. in functie de conditia lor sociala. Ion o necinsteste pe Ana si il obliga pe Vasile Baciu sa i. Astfel. G. Initial inzestrat cu o serie de calitati. Construit pe mai multe dominante psihologice. epitetul. Ca urmare. De ex. dorind sa obtina o suprafata considerabila de pamant.o tipologie.. Asadar. Chipes. Naratorul obiectiv isi lasa personajele sa isi dezvaluie trasaturile in momente de incordare. “”Glasul iubirii”. Asadar. se remarca utilizarea diverselor registre lexicale in limbajul personajelor. cu o parte din pamanturi.sa aleaga intre iubirea pentru Florica si averea Anei. De asemenea. simbolic. totusi sinuciderea Anei si moartea copilului sau nu il impresioneaza pe Ion. se observa si diversitatea procedeelor artistice. relatiile intre acestea. adaptat situatiei corespunzatoare. personajul ramane exponential. In celalalt plan narativ. comparatia si hiperbola. Ion incearca sa revina la vechea sa iubire si o cauta pe Florica. deci reprezentativ pentru conceptia mimetica specifica realismului. George este arestat. Florica ramane singura. Calinescu constata autenticitatea limbajului regional. utilizarea naratiunii la persoana a treia. conturate antitetic si complementar. caracterul verosimil al evenimentelor narate(conform argumentelelor prezentate). Dincolo de aceste aspecte. Cum Ion nu solicita acte pentru pamant. iar averea lui Ion revine bisericii. se vor declansa ulterior conflictul si lupta pentru avere. Ion.o dea de nevasta. cu focalizare zero. se incadreaza in tipologia taranului insetat de pamant. reprezinta. La o lectura mai atenta. se teme ca ar putea ramane pe drumuri. fam invatatorului Herdelea are necazurile sale:isi ridica casa pe pamanturile bisericii. insa isi depaseste aceasta tipologie si tinde spre individual prin faptul ca intra in conflict cu iubirea pentru Florica. .se relatiile cu preotul Belciug. goana patimasa dupa avere duce la dezumanizarea personajului. . consemnandu-le gesturile. si individual.

Acesta este viclean. De aceea. Ulterior. elementele de portret moral. Cunoscut drept impulsiv si violent. care se stabileste intre personaj si pamant.romanul realist este istoria unui esec’’. prin faptele personajului. Caracterizarea directa realizata de alte personaje se subordoneaza tehnicii pluralitatii perspectivelor. un personaj modern prin complexitatea trairilor. gingasie si brutalitate. Ion devine manios si doreste sa se razbune. insa. fiind un personaj . Desi sarac..iute si harnic’’. in mod direct. . devenita nevasta lui George. Instinctul de posesie asupra pamantului este satisfacut. ilustrat ca un individ cu o serie de calitati. Prin destinul sau tragic. cea a taranului sarac care doreste pamant mai mult decat orice.Ion. iubeste munca (. simbolizand averea si iubirea. gesturi. Ana si Florica reprezinta cele doua obsesii. limbaj. adaptat situatiei corespunzatoare. Ion ramane un personaj memorabil din literatura romana. biografia personajului. Baiatul renunta insa la scoala deoarece pune pamantul mai presus de orice.vesnic infratit cu pamantul’’. prin modul in care obtine pamantul mult ravnit. el este construit dintr-un ansamblu de trasaturi redate in mod direct( portret. In incipit. care il considera capabil sa isi schimbe conditia prin cultura. posesiunea pamantului ii apare ca o conditie a mentinerii demnitatii umane. insistenta si cinism. iar lacomia va raspunde altor nevoi interioare: patima pentru Florica.Glasul iubirii”. Ion dovedeste viclenie: mai intai o seduce. conturate antitetic si complementar. in preponderenta. Brutalitatea aratata in relatia cu Ana este inlocuita de indiferenta. Naratorul prezinta intial. casatoria fiind stabilita cu Baciu. coordonate evolutiei interioare a personajului principal: . Ion are revelatia fericirii autentice: iubirea. Ion depaseste caracterul reprezentativ si se individualzeaza. relatia cu alte personaje). starneste simpatia invatatorului. Desi este sustinut initial in disputa cu Baciu. Insultat de Vasile Baciu. Initial. Daca . este inzestrat cu insusiri contradictorii: viclenie si naivitate. Ion constituie un personaj realist. prin forta conflictului interior care se maifesta patimas si prin analiza psihologica de introspectie a caracterului. acesta este respectat de catre ceilalti flacai ai satului.pamantul ii era drag ca ochii din cap’’). tipic pentru o categorie sociala. este .. Limbajul apartine registrului popular. Ion devine o victima a lacomiei si a propriului orgoliu. a carui evolutie in plan psihologic constituie obiectul romanului. dar supus destinului tragic. Relatia fundamentala. fiind rapus de forte superioare dorintei sale. Insa. pe care o doreste acum mai mult decat orice. Exponent al taranimii prin dragostea pentru pamant. asadar.munca ii era draga. autorul ii evidentiaza valentele demne de luat in seama. iar apoi se instraineaza de aceasta. atitudini. Specia literara privilegiaza personajul.Glasul pamantului” si . in ipostaza omului teluric. Orgolios. Ion constituie... biografie. In complexitatea sa. in relatia cu aceasta. iar pe parcursul romanului. iar autocaracterizarea releva framantarile sufletesti. Fiind un personaj urmarit in evolutie. calitatile initiale alimenteaza paradoxal dezumanizarea sa.. capata o forta simbolica asupra lui Ion. Ion este. nealungata nici macar de sinuciderea fetei sau de moartea propriului copil. Intregul roman este organizat in 2 parti. Cele doua femei din viata lui Ion. in goana sa dupa avere.Desi taran. silitor. Este naiv si nu solicita o foaie de zestre dupa nunta. atat principale. romanul ofera o imagine ampla asupra vietii. Asadar. o individualitate. cat si secundare au rolul de a ii evidentia trasaturile. cuminte. Istet..CARACTERIZARE Prin multitudinea de aspecte oglindite. Vasile ii ofera preotului Belciug tot pamantul cuvenit lui Ion. Celelalte personaje. care s-ar inscrie mai bine in traditionalism.oricat ar fi fost de aspra’’) si pamantul (. destinul lui Ion reflecta esecul in planul valorilor umane. statut social) si indirect( fapte. Ion hotaraste sa renunte la iubirea Floricai si alege zestrea Anei. Ion Pop al Glanetasului este personajul principal si eponim al romanului “Ion” de Liviu Rebreanu. conflictul cu George ii aduce mustrarea preotului. iar prietenia sa cu George nu este decat un pretext pentru a se apropia de Florica. acesta se dezumanizeaza treptat.. Avertismentul Savistei aduce deznodamantul tragic: George il gaseste pe Ion in curtea sa si il ucide cu sapa. Caracterizarea indirecta se realizeaza.

nepasator. Fiecare dintre acestea prezinta alt context al personajului. care se intoarce la calea cea dreapta dupa cele trei zile de pocainta si recluziune in burta unui chit. Fac ce vreau…’’). astfel. fiind o parabola dramatica alcatuita sub forma unui monolog. La inceput. Trebuie s-o iau in partea cealalta’’. scena e pustie. Iona spinteca burta pestelui care l-a inghitit si ajunge intrun altul.Pot sa merg. raportul dintre libertate si necesitate sau prin comunicarea sociala. cele 4 tablouri se organizeaza pe baza dedublarii lui Iona.. Mitul labirintului si metafora luminii din final(.Iona “Iona”. specifice teatrului modern.o gura de grota.. fiind o forma de supravietuire. In tabloul intai. In tabloul secundar. “Setea muntelui de sare”. .. intrucat. ca sursa a singuratatii. Lumea pestilor nu este acvariul. Este singur in pestietatea imensa si reapar cei 2 pescari.scena e impartita in doua. Subintitulata . vorbeste singur. dar si spre teatrul absurdului. alaturi de “Paracliserul” si “Matca”. preluand din forma originara a specie doar deznodamantul tragic. . proorocul revoltat. piesa soresciana se indreapta spre elemente tipice dramei. teatrul modern ii asociaza personajului un destin asemanator. In alcatuirea piesei.. spartura ultimului peste spintecat de Iona. Titlul trimite la mitul biblic al lui Iona. Pe de alta parte. constructia subiectului nu se bazeaza pe o actiune sau pe un conflict clar conturat. Gestul va fi repetat insa in zadar. cele 4 tablouri ale ineditei tragedii nu mai anunta intrarea in scena a unui personaj(cei 2 pescari apar intempestiv in mijlocul actiunii) si nici schimbarea cadrului actiunii. si devine visator deoarece doreste sa contruiasca o banca de lemn pe care sa se aseze pescarusii. refuza sa constientizeze situatia in care se afla. dintr-o trilogie dramatica. Ideea cautarii se contopeste mult mai tarziu. atunci cand incearca sa opreasca falcile . parand a se fi adaptat. dar si de a oferi un sprijin in intelegerea problematicii textului.. Tabloul al patrulea reprezinta . iar aceasta se afla in sine. Jumatate reprezinta o gura imensa de peste. framantarea omului in efortul de aflare a sinelui. el doar se zbate sa scape. Inghitit de pestele urias. uite.Razbim noi cumva la lumina’’) sustin semnificatia simbolica a piesei. disparitia conflictului si a intrigii numarandu-se printre consecintele inerente. a fost publicata in 1968 in revista “Luceafarul” si face parte.Tragedie in patru tablouri’’. care cultiva alegoria si metafora. rezultatul fiind nul... constituie un avertisment simbolic. Problematica se diversifica prin revolta omului in fata destinului. ezitarea in a-si asuma constient drumul in viata. lucru ce sugereaza ca lumea umana este limitata.ca de un vartej’’. vointa de a se salva nu este suficienta. Indicatiile scenice au rolul de a clarifica semnificatiile simbolice.. iar strigatul de ajutor este o confirmare. Sorescu opteaza pentru existenta unui singur personaj. In tabloul al treilea. Interpretand si valorificand miturile. Tema piesei este singuratatea. Constientizarea propriei conditie si gasirea solutiei salvatoare nu vin de la sine. Liniste’’. vine tarziu. Gestul de a-si spinteca burta nu trebuie privit ca o sinucidere deoarece actiunile sunt oglindite in plan simbolic: omul a gasit calea. . el porneste intr-o aventura a cunoasterii si autocunoasterii. Prin urmare.dau veseli din coada’’. . Eroul nu reactioneaza lucid. Iesirea din limite vechi inseamna intrarea in altele noi. Eroul constientizeaza in final ca a ales drumul gresit si ca totul e invers:. in fond o inchisoare. piesa depaseste clasificarile clasice. pot sa merg incolo…Si pot sa merg si incoace…Pot sa merg unde vreau. Dorind probabil sa sugereze dezintegrarea lumii lui Iona. Iona urmareste a se adapta(. Sorescu depaseste orice tentative de inseriere in tipare prestabilite si reuseste sa confere constructiei sale dramatice din Iona particularitati de viziune si compozitie inovatoare. subintitulata de Marin Sorescu si “tragedie in patru tablouri”..Micul acvariu’’ aflat langa Iona este o reprezentare dar si un avertisment asupra inconstientei umane in fata pericolului. personajul fiind implicat activ numai in nelamurirea unor nedumeriri referitoare la sensul existentei. odata ajuns prizonier in interiorul pestelui. Piesa constituie o parabola a cautarii spirituale a individului astfel ca evenimentele puse in scena nu trebuie interpretate in plan real.. limitandu-se doar la incercarea de a se adapta imprejurarii.care se inclesteaza scartaind groaznic’’.mica moara de vant’’ din burta pestelui si de care Iona se simte atras . Iona sta in gura pestelui. dar ei . insa. Primele sale actiuni sunt mai degraba rodul unor impulsuri de moment decat actiuni rationale: prins in capcana. E intors cu spatele spre intunecimea din fundul gurii pestelui urias”.. Gestul sau disperat din finalul primului tablou. Piesa este alcatuita dintr-o succesiune de patru tablouri. intitulata sugestiv.

situarea in atemporal.Mijloacele de caracterizare sunt specifice personajului dramatic (limbajul. Asadar. Sensul ultim al textului este ideea potrivit careia singura cale de a-ti proiecta viitorul este constientizarea trecutului. dar modul de expunere este exclusiv monologul. . indicatiile autorului). Renuntarea la concretul istoric. deschiderea spre general-uman. actiunile simbolice. Iona aduce o innoire radicala in teatrul romanesc. rescrierea mitului biblic cu trimiteri spre actualitate sunt tot atatea trasaturi ale teatrului modern. gesturile.

Monologul dialogat continua cu puternice accente filozofice. Iona este fascinat de apa marii „plina de nade [. Eroul lui Marin Sorescu are la origine cunoscutul personaj biblic Iona. Protagonistul ramane singur cu propria constiinta.] frumos colorate”. precum si tematica filozofica atribuie dramei calitatea de text la granite.ca de un vartej’’. aspiratia. ceea ce il determina pe Iona sa constate deprinat ca “incepe sa fie tarziu in mine. neputinta eroului de a inainta pe calea libertatii si de a-si asuma propriul destin. ca problema filozofica existentiala. surzi si muti. pe care le mai traise si alta data. Nu-mi e frica”. stand total nepasator cu spatele la acesta si cu fata la imensa intindere de apa. este un pescar ghinionist. Uite. respirand acum alt aer. pe care o cara fara oprire. exprimand cele mai variate idei existentiale care pun stapanire pe ganduri eroului –„de ce trebuie sa se culce toti oamenii la sfarsitul vietii” ori cugetari cu nuanta sententioasa: „de ce oamenii isi pierd timpul cu lucruri ce nu le folosec dupa moarte?”. gandind si actionand solitar in lumea inconjuratoare. deoarece „noi pestii inotam printre ele” (nade). totul devenind rutina. dar periculoase pentru om. Finalul tabloului ilustreaza o infinitate de ochi care-l privesc. logosul fiind solutia supravietuirii. Eroul nu reactioneaza lucid. cu care incepe sa spintece burtile pestilor. isi ia totdeauna cu el un acvariu ca sa pescuiasca pestii care “au mai fost prinsi o data”. marea. Apar doi figuranti care “nu scot niciun cuvant”. fiecare cu cate o barna in spate. Tabloul II il gaseste in „interiorul Pestelui I”. calator si auditoriu. Iona se dedubleaza pe tot parcursul piesei. Formula literara a monologului dialogat impletita cu influenta biblica in conturarea personajului. care exprima strigatul tragic al individului insingurat. In tabloul al III-lea. sa se identifice pe sine. Iona isi asuma aceasta existenta. Iona se afla in interiorul Pestelui II. care inghitise. care sugereaza libertatea. dar care nici nu se framanta pentru gasirea unei solutii ori a unei motivatii. intr-o calatorie initiatica de regasire a sinelui. sugerand pornirea personajului intr-o aventura a cunoasterii. ca semnificatie a neputintei de comunicare. Iona. nu mai vede marea. atragatoare. doar nisipul. Iona capata incredere in sine. Pestele I si in care se afla o . Tabloul al IV-lea il prezinta pe Iona in gura ultimului peste spintecat.. Si-mi tin gura.. Pentru a rezolva neputinta impusa de destin. Iona este un personaj neomodernist. la randul sau.“o scot eu la capat intr-un fel si cu asta. Iona vorbeste mult. strigandu-se.”fac ce vreau. in intuneric. pentru care M. Iona apare intr-o tripla ipostaza: pescar. Iona devine visator si se simte ispitit sa construiasaca „o barca de lemn in mujlocul marii” pe care sa se odihneasca „pescarurii mai lasi” si vantul. desi isi doreste sa prinda pestele cel mai mare. iluzia sau chiar o posibila deschidere spre un orizont nelimitat al vietii. semnificand faptul ca omul lipsit de satisfactii se refugiaza in micile bucurii cunoscute. limitanduse doar la incercarea de a se adapta imprejurarii.Iona – CARACTERIZARE Iona este personajul principal si eponim al dramei. incercand sa inteleaga aceasta conditie umila asumata ca obligatie. fermecatoare. inscris in neomodernismul literar. explorator pe drumul cunoasterii..S. care face eforturi disperate de a-si regasi identitatea. refuza sa constientizeze situatia in care se afla. de aceea Iona traiaste drama unui ratat.mica moara de vant’’ de care Iona se simte atras . In finalul tabloului. Sa vedem daca pot sa si tac. prinde numai “fate”. opinii sau conceptii. foloseste tehnica moderna a monologului dialogat. prin exprimarea propriilor reflectii. raportul dintre individ si societate. s-a facut intuneric in mana dreapta si-n salcamul din fata casei”. cu care incearca sa se lupte si striga dupa ajutor. Iona incearca. Singur in pustietatea imensa. Iona vorbeste cu ei. simbolizand oamenii care-si duc povara data de destin. apoi scoate cutitul. dar nu primeste niciun raspune.. cugetand asupra relatiei dintre viata si moarte. nicio grija”. Tabloul I il prezinta pe Iona “in gura pestelui”. el avand aici ipostaza de calator. In cele patru tablouri ale dramei. dialogand cu sine insusi pentru a pune in valoare idei privind existenta si destinul uman. Iona isi doreste sa se simta liber.. sa se regaseasca. vorbesc. dar dornic de comunicare si de a se . Pescarul I si Pescarul II. ca simbol al zadarniciei. care. care sugereaza capcanele sau tentatile vietii. simbolizand nenascutii pe care chitul ii purta in pantece si care-l inspaimanta pe Iona. Finalul tabloului il reprezinta pe Iona inghitit de un peste urias. Din cauza nenorocului. dintre libertate si necesitatea. dintre sens si nonsens. Brusc.

constata ca viata de pana acum a gresit drumul. Iona isi striga semenii: „Hei. “totul e invers”. este inghitit de un chit. idealuri sugerate de marea care-l fascineaza. Solutia pe care o gaseste Iona este aceea de spintecare a propriei burti care ar semnifica evadarea din propria carcera. din propria captivitate. Gestul de a-si spinteca burta nu trebuie privit ca o sinucidere deoarece actiunile sunt oglindite in plan simbolic: omul a gasit calea. dar nu renunta: “plec din nou”. sufocanta.. . sa isi „prezica” trecutul si incearca sa-si identifice propria viata. oameni buni!”. cunoasterea propriilor capacitate de actiune. de neplaceri.face auzit. “totul e invers”. Iona incearca sa-si “prezica” trecutul si deodata isi aminteste: “Eu sunt Iona!”. cati pesti unul langa altul!”. Constata ca viata de pana acum a gresit drumul. El incearca sa-si controleze destinul. Metafora pestelui este viziunea centala a piesei: in pantelece chitului. Aceasta rememorare simbolizeaza momentul de iluminare spirituala implinita ca o consecinta a calatoriei initiatice. intrand astfel intr-un spatiu infinit. In concluzie. Fiindca nu-si poate indeplini idealul (prinderea unui peste mare). Mitul labirintului si metafora luminii din final(. in cele din urma isi amintindu-si: „Eu sunt Iona!”. o data ce te-ai nascut. de necazuri care uneori se tin lant. simbolizand idea ca omul are un sir nesfarsit de insatisfactii. concluzionand ca “e greu sa fii singur” si simbolizand un nou inceput: “Razbim noi cumva la lumina”. Iona vrea sa isi depaseasca umila conditie. Drama umana este aceea a vietii apasatoare. Pe parcursul acestiu monolod dialogat Iona se situeaza in ipostaza unui auditoriu. Ca urmare. dorind doar un sfat de supravietuire. iar aceasta se afla in sine. Drama se termina cu o replica ce sugereaza increderea pe care i-o a regasirea sinelui. toate “lucrurile sunt pesti”. speranta si iluzie. In naivitatea lui.Meditand asupra relatiei dintre om si divinitate. din propriul destin. Iona. din care nimeni nu poate evada in libertate: “Problema e ca nu mai reusesti sa iesi din ceva.Razbim noi cumva la lumina’’) sustin semnificatia simbolica a piesei. Iona se descopera pe sine. Pe parcursul acestiu monolod dialogat Iona se situeaza in ipostaza unui auditoriu. simbolizeaza omul care aspira la libertate. sa-l refaca. Toti oamenii se supun aceluiasi destin de muritor. Iona nu are nicio speranta de inaltare. dar nu renunta: “plec din nou”. Doamne. pescar pasionat.

Nuvela apartine realismului clasic prin tema si importanta acordata banului. Personajele putine conturate succint. cu modificari ale timpului povestirii. seful porcarilor din imprejurimi.mi fac daca e in mine ceva mai tare decat vointa mea?’’ Ghita devine treptat . care scot in evidenta zbuciumul din ce in ce mai distructiv al protagonistului. cu un singur fir narativ. reprezentate de neputinta protagonistului de asi schimba statutul social din cauza afacerilor ilicite. El creeaza o opera bazata pe cunoasterea sufletului omenesc. aflat la o rascruce de drumuri.Demonstratie Ioan Slavici este un autor moralist.. prin naratiunea la persoana a IIIa. Circularitatea nuvelei si simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin vorbele batranei care exprimă cu autoritatea vârstei mesajul moralizator al nuvelei. de un spatiu exterior. verosimilitatea intrigii. in care influenta decisiva o are forta banului. autentic. prin tehnica detaliului semnificativ. Aparuta in volumul de debut . de factura psihologica. realizata in maniera realista. caracterizandu-se prin lipsa de idealizare a vietii sociale rurale. apeleaza la cele mai variate mijloace artistice de analiza psihologica: dialogul. Inlantuite temporal si cauzal.. pe de alta parte. real. hanul. Tema abordata sustine asadar caracterul realist. tipicitatea personajelor. Opera este o nuvela. cu fapte verosimile. atitudinea critica fata de aspecte din societate. redand un peisaj-cadru obiectiv al actiunii. Preceptul moral rostit de mama-soacra in incipitul nuvelei reflecta intelepciunea populara. monologul interior. Lica este individualizat printr-un portret realizat in mod direct de catre autor. Perspectiva spatiala este reprezentata.Moara cu noroc’’ reprezinta. Expozitiunea descrie drumului care conduce catre . atunci cand aceasta pune stapanire pe om. Acesta devine mohorat. O alta trasatura esentiala o constituie prezenta personajelor tipice aflate in situatii conditionate de mediu si de epoca. dar viguros.. actiunea desfasurandu-se pe parcursul unui an. care tulbura echilibrul familiei. Titlul nuvelei este mai degraba ironic. cu sugestia drumului vietii care continua chiar si dupa tragedia de la . Ghita ia in arenda carciuma de la . pe de-o parte. deoarece usurinta de a castiga bani ascunde abateri grave precum nelegiuirea si crima. cu un puternic caracter moralizator. veridicitatea intamplarilor povestite. intre doua repere temporale cu valoare religioasa : de la Sfantul Gheorghe pana la Paste. dar si prin analiza psihologica. introspectia constiintei si a sufletului. de fapt.Moara cu noroc’’ de Slavici este o nuvela realista. autoanaliza si autointrospectia. contribuie la profilarea protagonistului. prezentand efectele nefaste ale lacomiei pentru bani.: “Asa m-a lasat Dumnezeu!. in maniera realista. Conflictul social ilustreaza realitatile comunitatii ardelenesti de la sfarsitul sec al XIX-lea. faptele sunt verosimile. Cizmar harnic. psihologic. nuvela are un subiect concentrat.. urmarind un conflict interior (psihologic) si unul exterior (social).. Naratorul omniscient (heterodiegetic) si obiectiv. Prin intermediul monologului interior sunt redate framantarile personajului. un creator de tipologii. onest. ghinionul. aflata in discordanta cu dorinta de imbogatire materiala a ginerelui. Conflictul psihologic este de natura etica si determina soarta personajelor in functie de abaterile fiecaruia de la morala fundamentala a sufletului omenesc. Caracterul realist reiese si din tehnica detaliului.Moara cu noroc.Novele din popor” din 1881.Moara cu noroc’’ cu scopul de a castiga rapid bani. specificul limbajului.Moara cu noroc’’. de un spatiu interior. violent. dovedeste brutalitate in relatia cu cei apropiati.Moara cu noroc’’.. Alcatuita din 17 capitole. o specie epica in proza.. dialogul viu. Relatiile temporale definesc un timp real. in care orice abatere de la principiile etice fiind grav sanctionata. carciuma denumita . obiectivitatea perspectivei narative.. Nuvela prezinta o intriga riguros construita. dar si pe cel psihologic al nuvelei. Desfasurarea actiunii se concentreaza in jurul procesului de instrainare a carciumarului in raport cu familia sa. Simbolistica initiala se va completa in final. constituie intriga nuvelei. accentul fiind pus mai mult pe definirea personajului decat pe actiune. Acesta declanseaza in interiorul lui Ghita un conflict intre dorinta de a ramane om onest si tentatia de a se imbogati. Aparitia la carciuma a lui Lica Samadaul. un fin psiholog.Ce sa. care reflecta conflictul interior al protagonistului. controlandu-i comportamentul si hotarandu-i soarta. . El are un orgoliu de stapan si isi impune propriile reguli. cu o structura narativa complexa si un ritm epic neomogen. Toposul ales.

Personajul evolueaza de la tipicitate. un .complicele lui Lica: cei doi il jefuiesc pe arendas. ucid o femeie si un copil.acel amestec de bine si de rau ce se afla in oamenii adevarati”(G. Ghita isi arunca sotia in bratele lui Lica si il anunta pe jandarm are asupra sa banii furati. Retinut de politie. Finalul nuvelei este moralizator deoarece . din ordinul lui Lica. Ghita este personajul principal al nuvelei. Acesta isi ucide sotia.. Opera isi sustine. sustinand veridicitatea faptelor narate.Calinescu).om rau si primejdios’’. Carciumarul se aliaza cu jandarmul Pintea. la individualizare. Modurile de expunere indeplinesc o serie de functii epice. Pentru a nu fi prins de catre Pintea. In cadrul nuvelei.. conferita de . sub determinare psihologica si morala. iar la randul sau este ucis de catre Raut. deoarece oglindeste viata sociala si de familie in satul transilvanean de la sfarsitul sec al XIX-lea. caracterul realist si prin tehnica detaliului semnificativ. inzestrat cu spririt realist desavarsit. izbindu-se cu capul de un copac.chezasie’’. Un incendiu provocat de oamenii lui Lica mistuie Moara cu noroc. Descrierea initiala. si pregatesc impreuna o capcana pentru a-l da in vileag pe Samadau. accentul este pus pe complexitatea caracterului personajelor. lucru care il infurie pe carciumar.. lui Ghita i se da drumul numai pe . acorda importanta banului. . personaje episodice. sobrietatea stilului si verosimilitatea evenimentelor. de asemenea. Ana sufera transformari interioare. Samadaul se sinucide. supravietuiesc datorita caracterului lor pur si inocent. concis. Deznodamantul este unul tragic. Slavici este un observator impartial al vietii rurale. opera literara . Stilul nuvelei este unul sobru. Dialogul contribuie la caracterizarea indirecta a personajelor... parcurgand un traseu sinuos al dezumanizarii. Lica ramane egal cu sine. de tip popular. Punctul culminant al nuvelei coincide cu momentul in care Ghita ajunge pe ultima treapta a degradarii morale. Asadar. Naratiunea obiectiva isi realizeaza functia de reprezentare a realitatii prin absenta marcilor subiectivitatii. Ana este constienta de lasitatea sotului si i se daruieste raufacatorului. Limbajul este regional. In schimb. sub determinarea sociala. specific prozei realiste. are functie simbolica si de anticipare. Batrana si copiii. Destinul sau ilustreaza consecintele negative ale dorintei de imbogatire. specific ardelenesc.Moara cu noroc’’ este o nuvela realista. care ii ofera cititorului posibilitatea unei analize psihologice feminine. reprezentative pentru lumea ardeleneasca din perioada evocata. creeaza personaje tipice.sanctionarea drastica a protagonistilor e pe masura faptelor savarsite”(Pompiliu Marcea).

violent”. caci eu n-am sa ma iert cat voi trai pe fata pamantului. specificul limbajului. acesta isi ucide sotia.. coreland printr. autorul nuvelei . Destinul sau ilustreaza efectele nefaste ale lacomiei pentru bani atunci cand aceasta pune stapanire pe om. Are momente de remuscare. dar si pe Ghita. Ana il accepta pe Lica. stilul indirect liber. clar si concis cele mai adecvate tehnici narativedescrierea realista prin care obtinem efectul de verosimilitate al personajului. caracterizandu-se prin lipsa de idealizare a vietii sociale rurale. realizandu-se autocaracterizare:”Ei! Ce sa-mi fac?. .un stil simplu. Sunt utilizate in conturarea portretului personajelor si mijloace de investigatie psihologica: scenele dialogate. cu numeroase framantari sufletesti. notatia gesticii. alternand minciuna cu adevarul. cu un puternic caracter moralizator.Asa m-a lasat Dumnezeu!. Cu toate acestea. Axa vietii morale a protagonistului este degenerata treptat.. Complexitatea si capacitatea de a. Ghita devine las. dar nu este sincer in totalitate. subordonat lui Lica.si schimba insusirile il transforma pe Ghita intr-un personaj rotund. in ochii celorlalti. Sub pretextul ca o vointa superioara ii coordoneaza gandurile si actiunile. de factura psihologica. Ghita isi ia masuri de precautie impotriva porcarului. In concluzie. fricos. atractia malefica a banilor). evidentiata in scena petrecuta de Paste. Incepe sa colaboreze cu jandarmul Pintea. sotia Ana si dusmanul Lica. un adevarat creator de tipologii. faptele tradeaza conflictul interior.. Asadar. De asemenea. pe Marti.Novele din popor” din 1881.. ii plac jocurile primejdioase. Ghita este caracterizat in mod direct de Lica. De asemenea. Prin intemediul monologului interior sunt redate gandurile si framantarile personajului. dovedind lipsa de tarie de caracter in fata tentatiilor si sfarseste tragic. dovedeste brutalitate in relatia cu apropiatii sai. ajutandu-l astfel pe nelegiuitor sa scape. cizmarul Ghita este un ins energic.”. prezentand relatiile dintre acestea (caracterizare indirecta). Gesturile. Devine .. dezumanizarea lui Ghita.Moara cu noroc’’ de Slavici este o nuvela realista.. pune exemplar in evidenta viziunea lui Slavici despre societatea rurala ardeleneasca de la sfarsitul sec XIX. Acesta evolueaza de la tipicitate. El creeaza o opera bazata pe cunoasterea sufletului omenesc. Fiind o nuvela realist-psihologica. a mimicii si a tonului vocii. Ghita ezita.Moara cu noroc’’ conflictul central este cel interior. dezvaluita de cele mai apropiate persoane ale sale. mai ales de sotie... si anume dezumanizarea. fiind ucis la randul sau de catre Raut. La procesul lui Lica.Din dorinta de razbunare. insa ii va distruge imaginea ulterior. detaliile fizice relevand trasaturi morale.. nu se poate sustrage totusi ispitei malefice generate de lacomie. o foloseste pe Ana drept momeala.. in . dar si analiza psihologica ce ii serveste in redarea metamorfozelor interioare ale protagonistului-. Aparuta in volumul de debut . la individualizare. sub determinare sociala. Constient ca reprezinta un pericol. cerandu-si iertare familiei: . Tovarasia cu Samadaul determina instrainarea lui Ghita de familia sa.o conduca catre bunastare materiala.Caracterizare Ghita Ioan Slavici este un autor moralist. Aparitia lui Lica Samadaul tulbura echilibrul familiei. al personajului principal. fapt care ii va aduce sfarsitul. Ano!.Iarta-ma. gandurile. cu gustul riscului si al aventurii. Naratorul obiectiv consemneaza gesturile si limbajul personajelor. Ghita. monologul interior. departandu-se tot mai mult de Ana. sfarsitul sau si al celor ce il inconjoara este in mod inevitabil tragic. tipicitatea personajelor. Initial. In caracterizarea si individualizarea personajelor se utilizeaza tehnici de investigare psihologica.mohorat. sub determinare psihologica si morala. in care orice abatere de la principiile etice este grav sanctionata. ceea ce va conduce la razbunarea lui Ghita. Ghita este personajul cel mai complex conturat din cadrul operei. astfel el hotaraste luarea in arenda a carciumii de la Moara cu noroc. produsa de obsesia imbogatirii.Ce sa-mi fac daca e in mine ceva mai tare decat vointa mea?”. Orbit de furie. un fin psiholog. parcurgand un traseu sinuos al dezumanizarii. realizeaza portrete sugestive prin caracterizarea directa. incredintand-o Samadaului. Ezita intre cele doua cai simbolizate de Ana (valorile familiei) si de Lica(bogatia. controlandu-i comportamentul si hotarandu-i soarta. Punctul culminant coincide cu relevarea principalei trasaturi de caracter a protagonistului. acesta realizand este un om de nadejde.Iarta-ma cel putin tu.. Dezgustata de lasitatea sotului insa. El este capul familiei pe care incearca s. cumparand 2 pistoale si angajand un paznic. unul dintre oamenii lui Lica.

“Moara cu noroc” construieste un personaj complex care ramane un prototip neidealizat in universul rural romanesc. .

Caragiale creeaza in aceasta opera numeroase tipologii. Catavencu.. marcand astfel triumful prostiei. Zoe ordona eliberarea acestuia si il determina pe prefect sa sustina candidatura avocatului din opozitie. actiunea se desfasoara in sala mare a primariei. Aceasta declanseaza conflictul principal si constituie intriga comediei.. Propulsarea directa a lui Dandanache. idee sustinuta de didascalii si lista cu numele personajelor din incipitul piesei. Scena initiala din actul intai prezinta venirea lui Trahanache cu vestea detinerii scrisorii de amor dintre Tipatescu si Zoe de catre adversarul lor politic.se de tradarea prefectului. un obiect animat. iar Catavencu se supune conditiilor impuse de aceasta. lingusitorului. starnind rasul cu scop moralizator. iar a doua scrisoare (gasita de Dandanache) are o traiectorie in sens unic. O serie de procedee compozitionale mentin aceasta tensiune. un simbol. Cetateanul turmentat. prin lupta de culise.in capitala unui judet de munte” la sfarsitul secolului al XIX-lea. comedia . in care sunt satirizate aspecte ale societatii contemporane autorului. avand ca instrument al santajului . Actiunea se contureaza din replicile personajelor si fiind destinata punerii in scena. care starneste rasul prin surprinderea unor moravuri. destinatarei.O scrisoare pierduta Reprezentata pe scena pentru prima data in 1884. a unor tipuri umane sau a unor situatii neasteptate. Branzovenescu. care isi schimba principiile politice in functie de situatie. In actul al treilea (punctual culminant). de carcter. Comicul de caracter contureaza personaje ridicole prin trasaturi negative. acestia temandu. in cadrul careia are loc impacarea generala.14). se declanseaza conflictul secundar. unde Trahanache gaseste o polita falsificata de Catavencu si anunta in sedinta numele candidatului sustinut de comitet: Dandanache. cauzata de o poveste asemanatoare (santaj tot cu o scrisoare de amor). comedia este destinata reprezentarii scenice. Lupta pentru puterea politica se realizeaza. Depesa primita de la centru solicita insa alegerea altui candidat. iar conflictul comic este realizat prin contrastul dintre aparenta si esenta. pentru ca scrisoarea ajunge la Zoe. exceptie face Dandanache. sotia acestuia) si gruparea independenta constituita in jurul lui Nae Catavencu. Textul dramatic este structurat in 4 acte alcatuite din 44 de scene (9. Ca specie a genului dramatic.o scrisoare pierduta’’. cat si caracterul ei repetabil. gaseste pentru a doua oara scrisoarea si o duce. de fapt. Astfel. Incercarea lui Catavencu de a vorbi in public despre scrisoarea compromitatoare esueaza si in incaierare. Conflictul secundar este reprezentat de grupul Farfuridi-Branzovenescu. scrisoarea agita o lume intreaga de personaje si toti ajung de unde au plecat. Zaharia Trahanache. cu un final fericit. ca de exemplu:Catavencu este tipul demagogului. ironia.7. de aceea isi atinge tinta. acesta pierde palaria cu scrisoarea. dar care stie sa profite de avantajele . dar desfasurata cu o zi inaintea alegerilor.14. sub forma schimbului de replici intre personaje si se caracterizeaza prin complicarea treptata a conflictelor care dispar in final. scrisoarea devine un personaj. comicul de situatie. inspirata fiind din farsa electorala a anului 1883. Articolul nehotarat indica atat banalitatea situatiei. fiind introdusa tehnica amplificarii treptate a conflictului. santajului si senilitatii. de aceasta data. Pristanda-tipul servilului. Asadar. prefectul Stefan Tipatescu. Actul IV aduce rezolvarea conflictului initial. Titlul pune in evidenta contrastul comic dintre aparenta si esenta. incheiate prin festivitatea condusa de Catavencu. constituind o capodopera a genului dramatic si reprezentand o comedie de moravuri.Caragiale este a treia dintre cele 4 scrise de acesta. aduce finalul piesei.L. Daca Tipatescu ii ceruse lui Pristanda arestarea lui Catavencu. Zoe. Conflictul dramatic principal consta in confruntarea pentru puterea politica a doua tabere: reprezentantii partidului de la putere (Farfuridi. reprezentand pretextul dramatic al comediei. de limbaj si de nume. Zaharia Trahanachetipul incornoratului.Zoe Trahanache). Sunt prezente formele comicului si anume: umorul. avand rolul de a mentiune tensiunea. Comedia este o specie a genului dramatic. Actul II prezinta in incipit o alta numaratoare a voturilor. cel al grupului Farfuridi-Branzovenescu. Astfel..O scrisoare pierduta’’ de I. Personajele comediei sunt inferioare. in perioada campaniei electorale. creatia dramatica impune anumite limite spatiale si temporale:. Tensiunea dramatica este sustinuta prin seria de evenimente care conduc gradat catre rezolvarea conflictului. Scrisoarea prima are o traiectorie circulara (Zoe Trahanache – Cetateanul turmentat – Nae Catavencu Cetateanul turmentat . fapt ce ar putea compromite castigarea alegerilor.

conducator de osti. Tipatescu-tipul amorezatului. asociatii imcompatibile ca sens(“la douasprezece trecute fix”). adica ramolismentul personajului. numele lui Agamemnon Dandanache starneste rasul prin asocierea celor doi termeni aparent incompatibili:Agamemnon= numele viteazului personaj grec. ticuri verbale(“neicusorule. prin profunda observare a realitatii sociale si politice din epoca. sta pe loc. cat si la “trahana”care inseamna coca moale. fie la “cata”=mahalagiu. etimologie gresita(“capitalisti” pentru locuitorii capitalei). numele lui Nae Catavencu se raporteaza fie la termenul “cataveica”=haina cu 2 fete.”bampir”. fiind un personaj usor de modelat. Astfel. Comediile lui Caragiale sunt unice in literatura romana prin arta desavarsita a dialogului si a constructiei scenice. truism(“un popor care nu merge inainte.pozitiei sale. nu numai o trasatura dominanta: Zaharia Trahanache. incultura.ar putea defini prin cateva particularitati: pronuntie gresita(“famelie”. situatii provocate de incurcaturi. dansat dupa reguli prestabilite. dar.”andrisant”). confuzii si imprejurari absurde(ex:triunghiul amoros. puicusorule”. Comicul de nume: Caragiale are un rafinament aparte in alegerea numelor. nu in ultimul rand. prin numele sau trimite la “zahariseala”. prostia. . perfidia. bun strateg. la comanada unui conducator de joc. si “dandana”=incurcatura. ele fiind ridiculizate si caracterizate prin modul cum vorbesc. “pristanda”= joc popular. sugerand prin ele caracterul personajelor. iar Agamemnon Dandanache cumuleaza toate trasaturile negative ale personajelor din comedie: parvenitismul. etc. bucluc. Comicul de limbaj se refera la modul de vorbire al personajelor. numararea steagurilor). acest tip de comic s. ba mai da si inapoi”). mai ales de sotia sa. Comicul de situatie reiese din cele mai surprinzatoare ipostaze in care sunt angrenate personajele. ramolismentul.”ai putintica rabdare”). prin maiestria autorului de a crea caractere. sugerand duplicitatea personajului.

langa “onorabilul si venerabilul nenea Trahanache”. nu numai o trasatura dominanta. si cel confectionat pentru lumea provinciei. daca nu capata in schimb postul de deputat. Cetateanul Turmentat inchina si el:”In cinstea coanii Joitichii ca e dama buna” . faptele. fãcându-se vinovatã de pierderea scrisorii de amor pe care i-o trimite Tipãtescu. Cea mai cunoscutã comedie a sa este „O scrisoare pierdutã”. Asadar. cãreia i se adaugã si altele.CARACTERIZAREA Zoe Trahanache I L Caragiale. care defineste contradictia dintre esenta si aparenta. prin care Caragiale satirizeaza defectele morale ale societatii burgheze. prin vorbele. penduland intre sot si amant cu inteligenta si abilitate. cel mai mare dramaturg român. in mod indirect din atitudinea. Zoe conduce din umbra manevrele politice. Actiunea se desfãsoarã în capitala unui judet de munte. este capabila de orice compromis pentru a-si salva reputatia. Marcheaza in comedie triunghiul conjugal. iar in mod direct din didascalii sau din opiniile celorlalte personaje. insa esenta caracterului sau este minciuna. pe fondul agitat al unei campanii electorale. didascaliile sunt un mijloc de caracterizare directa. Doamna Trahanache avea. din neatentie. Zoe se dovedeste o luptatoare hotarata si foloseste tot arsenalul de arme feminine ca sa-si salveze onoarea(plânge. in piesa.prezentand o femeie capabila de adulter. Comicul de situatie defineste structura imorala a eroinei. prin care dramaturgul isi “misca” personajele. Zoe vrea sa para o doamna distinsa. surprinzând aspecte ale realitãtii din societatea noastrã la sfârsitul sec al XIX-lea. Astfel ca. prefectul judetului. om ingrat si fara inima”. atat in mod indirect.Dupa ce recapata scrisoarea. reprezentative pentru societatea timpului sãu. faptele si vorbele doamnei Trahanache. precum si direct de catre celelalte personaje. Caragiale are un rafinament aparte in alegerea numelor. Comicul de caracter reliefeaza insusirile ce reies. personaj principal al comediei. Dualitatea personajului vine din existenta lui pe 2 planuri: cel real. adulterul si perfidia. Ele sunt tipuri umane care au o trãsãturã dominantã. Numele acestui personaj nu starneste rasul. fiind femeia care conduce barbatii. amenintã si trece de la o stare la alta cu dezinvolturã. ca o actritã). il iarta pe Catavencu si ii impune sa conduca festivitatea de incheiere a alegerilor. Zoe Trahanache. dupa care trece la amenintarea cu sinuciderea. o modalitate aparte o constitue referirile lui Caragiale. Caragiale a creat personaje vii. este sotia lui Zaharia si amanta lui Stefan Tipatescu. de 8 ani. pretextul dramatic din cauza caruia se declanseaza toata agitatia deoarece pierde. Pentru a-l convinge pe Tipatescu sa accepte candidatura lui Catavencu.le viata. si este. la o femeie care parea sensibila si neajutorata. lesinã. sugerand prin ele caracterul personajelor. scrisoarea de amor primita de la amant. o comedie de moravuri în care este prezentatã si criticatã viata publicã si de familie a unor politicieni. Zoe este implicatã în mod direct chiar din intriga actiunii. si singurul personaj feminin al operei lui Caragiale care reprezinta doamna distinsa din inalta societate burgheza. Documentul devine instrumentul santajului politic aflat in mana lui Catavencu. principalele trasaturi reiesind din manifestarea diversificata a comicului. . Desi in epoca. Ca urmare. o relatie amoroasa cu prefectul Stefan Tipatescu. Zoe este un personaj caricatural. ea se dovedeste a fi o combatanta apriga si ameninta: “Am sa lupt cu tine. ea recurge la rugaminti si lamentatii. Catavencu o ameninta ca publica scrisoarea in ziarul “Racnetul Carpatilor”. Pe langa dialog si monolog. interesata de pastrarea aparentelor. asemenea zeilor care conduceau oamenii. Cu o energie impresionanta. cuprinse in didascalii ori indicatii scenice. Zoe intruchipeaza tipul cochetei imorale. Voluntara. personajele fiind surprinse în complexitatea lor. prietenul cel mai bun al sotului. femeile nu aveau drept de vot. gesturile si numele eroinei. dandu. insa inseamna zeita. o sotie fidela si o familista autentica. in care se misca o Zoe onorabila. adversarul al sotului si al amantului ei din campania electorala. Caracterizarea Zoei se face in mod specific genului dramatic. toti fiind constienti de puterea si influenta ei. a creat adevãrate capodopere ale genului. avand asupra barbatiilor o seductie aparte.

Reperele spatio-temporale sunt nedeterminate. Ucigand cerbul. blana de urs etc. intr. Harap-Alb ii va lua eternitatea. si drumul initierii unui tanar de la stadiul de novice . alcatuit din 4 etape/momente. intervenind adesea prin comentarii. avand ritm rapid. identificata in pauzele descriptive din cadrul scenariului narativ. Naratiunea este dramatizata prin existenta dialogului.Frumos. propunand astfel o relatie de complicitate cu cititorul. vizibila a personajului. Cei doi fii mai mari se sperie de falsul urs si se intorc rusinati la curtea craiului. Este o naratiune heterodiegetica. puse pe seama unor personaje inzestrate cu puteri supranaturale. realizata de un narator omniscient. tocmai cand se ratacise in codrii intunecosi. impletind naratiunea cu dialogul si cu descrierea. mitul lui Fat-Frumos. odata cu incheierea probelor si a desavarsirii sale. albultrasaturile positive ale eroului si negrul. in proza. insa autorul imbina supranaturalul cu evocarea realista a satului moldovenesc. idee intalnita in toate basmele. demascarea raufacatorilor. Al doilea termen. Demitizand.Convorbiri literare” din 1877.i trimita pe unul dintre fiii sai pentru a-i urma la tron(actiunea prin care se tulbura echilibrul initial). Acest nume. pentru a vedea care dintre feciorii sai este capabil sa treaca peste numeroasele obstacole din drumul ce urma sa-l faca. Semnificatia titlului se raporteaza la numele personajului principal.Povestea lui Harap-Alb’’. alb-negru. sunt prezente. iar ca specie literara este un un basm cult. decide . prin care ii cere ajutorul. de unde reiese originlitatea acestei creatii. In basm sunt prezente formulele initiale si finale. Motivele narative specifice sunt: superioritatea mezinului. acest moment coincide si cu o moarte simbolica a eroului. Situatia initiala de echilibru/ Expozitiunea prezinta viata linistita a Craiului si a celor trei fii ai sai. intr-un mod original se deschide o relatie directa intre narator si naratar. de asemenea.Povestea lui Harap-Alb Opera . pedeapsa. Basmul are la baza un tipar narativ cu un grad mare de stabilitate. “Harap” inseamna sluga si caracterizeaza fata cunoscuta. Creanga creeaza un personaj atipic pentru lumea basmului. dar are rol si in caracterizarea personajelor. supunerea prin viclesug. pe Ion Creanga. Feciorul craiului primeste binecuvantarea tatalui sau si pielea de urs. Astfel. dupa juramantul din fantana devine sluga Spanului.. Naratiunea este la persoana a treia. impreuna cu sfatul de a se feri “de omul ros si omul span”. Ca sa-i puna la incercare . Confirma acesta perspectiva si finalizarea probei a doua din drumul initierii lui. la rangul de om total. Tema basmului o constituie. se incadreaza in genul epic. Mezinul reuseste sa treaca proba cu ursul cu ajutorul unei batrane pe care o miluieste cu un ban si care-l sfatuieste sa-i ceara tatalui sau “calul. Caracterul de bildungsroman al basmului presupune parcurgerea unui traseu al implinirii spirituale si al modificarii statului social al eroului.trasaturile negative. care uneste cele doua contrarii. muncile.o forma inedita(“Amu cica era odata” si . Ca orice basm. Imparatul Verde. si merg doua. in care se nareaza intamplari fantastice. “Povestea lui Harap-Alb” este o specie literara a genului epic. fiul de crai il refuza de doua ori. dar a treia oara. un personaj umanizat care nu intruchipeaza imaginea lui Fat. De asemenea. Harap-Alb coboara in randul oamenilor obisnuiti. Actiunea de remediere/Intalnind in drumul sau Spanul. calatoria. numerele si obiectele magice: cifra simbolica 3. iar in cadrul operei. in final raul fiind invins. dar nu si obiectiv. si merg 49’’) care realizeaza trecerea de la o secventa la alta. precum si a celor mediane (“si merg ei ozi. de la conditia de sluga la cea de imparat. pentru a se ridica in finalul basmului. Acesta piatra aminteste de perla frontala din simbolismul hindus. pe langa lupta dintre bine si rau. armele si hainele cu care a fost mire”. care este si un personaj eponim. palosul. deoarece are un autor identificat. adica sa. de care tatal sau ii ceruse sa se fereasca. ce reprezinta binele si raul.. in care. care le confera purtatorilor privilegiul eternitatii. Dialogul are o dubla functie: sustine evolutia actiunii. cele doua culori pot semnifica binele si raul. care. si acum mai tine inca…”).Si a tinut veselia ani intregi. “Alb” desemneaza fata ascunsa si ar putea indica nemurirea. Primul termen. asadar. creeaza un oximoron. publicata in revista . pana la acela de om total. Stilul este elaborat. casatoria.. uciderea cerbului solomonit care are o piatra in frunte “de straluceste ca un soare”. Impletirea elementelor reale cu cele fabuloase creaza fanstasticul. craiul se imbraca in piele de urs si se ascunde sub un pod. Aceasta liniste este pierduta in momentul in care Craiul primeste o scrisoare de la fratele sau.

proba in care fiul de crai dobandeste atributele Luptatorului si statutul de Razboinic. in ciuda infatisarii hidoase. insa este readus la viata prin intermediul apei moarte si apei vii. primind puterea. orale si regionale confera originalitate limbajului. unde Spanul se da drept nepotul sau. El accepta insotirea a 5 aparitii bizare (Gerila. Desfasurarea actiunii incepe odata cu ajungerea celor doi la palatul Imparatului Verde. Aici. precum albinele si furnicile. trasatura dominanta comuna este bunatatea. semn ca initierea a fost incheiata. un mistagog. cunoasterea si nemurirea. deoarece veselia a tinut “ani intregi si acum mai tine inca” . exprimarea afectiva in propozitii interogative si exclamative. deoarece coordoneaza drumul eroului de perfectionare si purificare.om de soi bun’’. ca va pastra taina si numele de Harap-Alb.si redobandi pozitia initiala reprezinta intriga basmului. cu eroi fabulosi alaturi de personaje realiste aduse de Creanga din Humulestiul natal. aparent neinsemnate. Ochila si Pasari-LatiLungila) care-l vor ajuta sa treaca peste probele Imparatului Rosu. Spanul il ademeneste pe fiul craiului sa coboare in fantana sa se racoreasca. acesta putand fi considerat un maestru spiritual. Oralitatea stilului se realizeaza prin diferite mijloace: expresii narative. Finalul este fericit si deschis. Lupta pentru a. ilustrat de o formula tipica. “Povestea lui Harap-Alb” ilustreaza o alta lume decat cea reala. Harap-Alb primeste ajutorul unor fiinte fantastice. Astfel. ceea ce-i confera acestei creatii originalitate inconfundabila. Este un basm cult avand ca particularitati reflectarea conceptiei asupra lumii a scriitorului. . In felul acesta. uciderea cerbului “solomonit” si aducerea pietrelor pretioase cu care era impodobit. folosirea diminutivelor. dativul etic. versuri si fraze rimate si ritmate. taindu-i capul. basmul putand fi astfel considerat un bildungsroman. care traverseaza o serie de probe initiatice. deoarece. Protagonistul este un . juramantul este ridicat. Pe parcursul celei de-a treia probe. neofitul incepe o noua viata ca initiat. care presupune o trecere de la starea de profan la cea de initiat. la stadiul de Imparat.. proba in care protagonistul primeste atributul de Conducator desavarsit.sa-l ia cu el. Ele pot reprezenta principiul “lumii pe dos”. depasindu-si astfel starea de profan si revenind la adevarata sa esenta. unde il tine inchis pana cand jura pe palos ca va fi sluga lui. devenind un Erou Civilizator. Harap-Alp este supus de Span la trei probe initiatice. Ajunsi la o fantana. umorul si specificul limbajului. Setila. compasiunea fata de eroul aflat pe drumul intru devenire. Punctul culminant este marcat de intoarcerea lui Harap-Alb la palatul Imparatului Verde. si petirea fetei Imparatului Rosu. iar acesta il ucide pe fiul de crai. Restabilirea echilibrului initial/ Deznodamantul consta in triumful valorilor pozitive asupra celor negative. de la stadiul de sluga. victoria adevarului asupra imposturii-demascarea Spanului. pierzandu-si astfel identitatea. individualizarea personajelor. Ca orice basm. Cele trei probe sunt: aducerea salatei din gradina ursului. se maturizeaza. umanizarea fantasticului. Registrele stilistice populare. care ii ofera “craisorului” Nemurirea. Fata il demasca pe Span. Flamanzila.

este un personaj atipic pentru lumea acestui tip de opera. respectarea juramantului. Neexperimentat si naiv. Pentru a-i da fata. Dintre procedeele de caracterizre indirecta se utilizeaza conturarea portretului prin fapte. in ciuda infatisarii hidoase. deoarece. avand semnificatia coborarii in Infern. Imparatul Rosu il supune pe Harap-Alb la o serie de probe. care ii ofera craisorului Nemurirea. impune o ultima proba: calul lui Harap-Alb si turturica ei trebuie sa se intreaca sa aduca trei smicele de mar dulce. Aceasta il sfatuieste sa solicite . acesta nu ii marturiseste fetei adevarata sa identitate. El accepta si tovarasia a 5 aparitii bizare (Gerila. la stadiul de Imparat. proba in care fiul de crai dobandeste atributele Luptatorului si statutul de Razboinic. Cu sprijinul calului. Acesta este readus la viata de catre fata. devenind sluga lui. in primul rand. sugerate. care presupune o trecere de la starea de profan la cea de initiat. cat si defecte. Fata insesi. trecuta cu ajutorul lui Gerila). sa isi schimbe numele in Harap-Alb. Ion Creanga il coboara pe Harap-Alb in randul oamenilor obisnuiti pentru a-l ridica in finalul basmului. In trecerea acestor probe.calul. Aceste personaje pot reprezenta principiul “lumii pe dos”.. Harap-Alp este supus de catre Span la trei probe initiatice. relatii cu alte personaje. mezinul craiului. Astfel.Caracterizarea lui Harap-Alb Eroul basmului. decapitarea eroului fiind ultima treapta a initierii. alegerea macului de nisip (cu ajutorul furnicilor). juramantul este dezlegat. pe cand caraterizarea directa reiese din vorbele naratorului sau a celorlalte personaje. straja nocturna la odaia fetei (ajutat de Ochila si de Pasari-Lati-Lungila). Acesta are atat calitati. “o farmazoana cumplita”.i acorde o sansa. Ulterior. Schimbarea fundamentala a . odata cu incheierea probelor initiatice si a desavarsirii lui. care fusesera sortiti esecului. mezinul va trece de ursul de la pod. Harap-Alb. luandu-si drept calauza chiar un span. fiul cel mic al craiului va dobandi calitatile necesare unui imparat. semn ca initierea este desavarsita. dand dovada de curaj. precum si recunoasterea fetei (primind ajutor din partea craiesei albinelor). care ii va taia capul eroului. uciderea cerbului “solomonit” si aducerea pietrelor pretioase cu care era impodobit. A treia incercare presupune o alta etapa a initierii. la rangul de om total. devenind un Erou Civilizator si petirea fetei Imparatului Rosu. Proba este castigata de calul fermecat. proba in care protagonistul primeste atributul de Conducator desavarsit. nume. fiind invatat de catre batrana cum sa. trasatura dominanta comuna este bunatatea. Ochila si Pasari-Lati-Lungila) care-l vor ajuta sa treaca peste probele Imparatului Rosu. un personaj umanizat care nu intruchipeaza imaginea lui Fat-Frumos din basmele populare. el se teme. Inca din inceputul basmului isi dovedeste bunatatea cu care a fost inzestrat. acesta putand fi considerat un maestru spiritual. Harap-Alb este umanizat. in care isi dovedeste superioritatea in fata fratilor sai. inzestrata cu puteri supranaturale. pierzandu-si astfel identitatea. tanarul ajunge sa se rataceasca in padurea-labirint. Setila. se plange de soarta si cere ajutorul acelora in care avea incredere. armele si hainele cu care a fost mire” tatal sau. Cele trei probe sunt: aducerea salatei din gradina ursului. necesitand ajutorul unor fiinte fantastice. Primele doua probe le trece cu ajutorul Sfintei Duminici. Eroul reintra in posesia palosului si isi primeste recompensa: nunta cu fata de imparat si intreaga imparatie. Mijloacele prin intermediul carora eroul trece aceste probe tin de supranatural. sugerand caracterul repetabil al drumului initiatic.si induplece tatal sa. de la stadiul de sluga. Prin trecerea probelor la care il supune Spanul. Credincios juramantului. antagonistul il pacaleste si il inchide intr-o fantana. un mistagog. deoarece coordoneaza drumul eroului de perfectionare si purificare. apa vie si apa moarta. aparent neinsemnate. cerandu. prin oximoronul din numele sau. a renasterii si a redobandirii adevaratei sale esente. Flamanzila. trecute tot prin intermediul puterilor supranaturale ale ajutoarelor eroului: casa de arama (proba focului. compasiunea fata de eroul aflat pe drumul intru devenire. Milostenia dovedita Sfintei Duminici ii este imediat rasplatita. cu ajutorul obiectelor magice aduse de cal. precum albinele si furnicile. Trecerea podului semnifica sansa transformarii. iar fata il insoteste pe erou la curtea Imparatului Verde. un prim act de curaj.i. Fata il demasca insa pe Span. In plus. uita repede povetele tatalui. in schimbul eliberarii. Astfel. ospatul pantagruelic (cu ajutorul lui Setila si Flamanzila). stapanire de sine.

Intregul traseu descris este intr. care este vazut in evolutia catre desavarsire. dar si nunta confirma desavarsirea eroului. Deznodamantul consta asadar in refacerea echilibrului initial. dar isi accepta conditia de sluga. formarea nu mai este o initiere.statului social. rusinos. Specific basmului cult este modul in care se individualizeaza personajele. de cal (”nu te stiam asa de fricos”). ”gaina plouata”). celelalte personaje reprezinta tipologii umane reductibile la o unica trasatura dominanta. Caracterizarea directa este facuta de narator (”fiul craiului. fapte („ca tovaras. de Sf . in lumea contemporana. tanarul este timid. ci o descoperire a lumii fara nicio logica progresiva. In timp ce. constructia personajului eponim din acest basm propune un model care nu sare etapele de evolutie a unui tanar in viata. ”mai fricos decat o femeie”.Duminica („luminate craisor”. dincolo de toate invaluirile simbolice si alegorice. „naiv”). gesturi. de Span (”Pentru vrednicia lui mi l-a dat tata”). Principala trasatura a protagonistului reiese cu usurinta tocmai din acele scene in care eroul se vede confruntat cu evenimente care depasesc puterea sa omeneasca de intelegere.o stransa legatura cu conflictul principal al basmului. dar aspectul grotesc ascunde bunatatea sufleteasca. Asadar. autocaracterizarea si caracterizarea indirecta: prin nume (oximoronul Harap-Alb).si asume rolul de Imparat. si la paguba si la castig). moral si psihologic. drumul initierii protagonistului in viata. Prin portretele fizice ale celor 5 tovarasi se ironizeaza defecte de ordin fizic. anume acela dintre conditia umana a lui Harap-Alb si destinul sau de vita nobila. ”slab de inger”. pentru ca in final sa. boboc in felul sau…”. era partas la toate. . prin limbaj. Initial. ramane un exemplu formativ pentru orice tanar obisnuit. indiferent de epoca. Cu exceptia eroului. lipsit de curaj.

iar personajele sunt prezentate ca evenimente interioare. Echilibrul este tulburat de mostenirea primita de Stefan la moartea avarului sau unchi. Dupa casatorie. repetat. amantul sau. memoria afectiva. dar fericiti pe plan spiritual. Stefan si Ela se despart pentru scurt timp. naratiunea la persoana intai.Eram insurat de doi ani si jumatate cu o colega de la Universitate si banuiam ca ma insala” constituie fraza prin intermediul careia incepe capitolul al doilea. Tema romanului prezinta drama intelectualului lucid. Situarea eului narativ in centrul naratiunii confera autenticitate. insa a doua parte este o experienta traita. respective 7 capitole. Stefan Gheorghidiu.“Ultima noapte de dragoste. Ordinele superiorilor sunt contradictorii. cu tituri semnificative.Patul lui Procust”. comuna Vulcan.monografie a indoielii”. deoarece are drept caracteristici urm: unicitatea perspectivei narative. Prima parte este fictiune. Conflictul este intre ideal si realitate. Camil Petrescu a innoit romanul romanesc interbelic prin sincronizare cu literatura universala. este ilustrata viata celor doi indragostiti. dezordine generala. Frontul semnifica haos. reprezentate sugestiv prin cuvintele “ultima” si “intaia”. apoi Tohanul Vechi. la Piatra Craiului in munte.Ne-a acoperit pamantul lui Dumnezeu” ilustreaza razboiul si tragismul confruntarii cu moartea. Naratiunea la persoana intai. Stefan impreuna cu unitatea cuceresc Branul. autenticitatea definita ca identificarea actului de creatie cu realitatea vietii. Ela este atrasa de bani si viata mondena. intaia noapte de razboi Prin cele doua romane ale sale. pentru a se opri de partea cealalta a Oltului. presupune existenta unui narator implicat. Viata combatantilor tine de hazard. Tanarul.. sub forma unei confesiuni a personajului principal. eroismul fiind inlocuit de spaima in fata mortii. tinzand la un statut superior. Experientele dramatice modifica atitudinea personajului-narator fata de celelalte aspecte existentiale. Tache. Cuvantul “noapte”. iar Stefan pleaca pe front. evenimentele din trecut fiind ordonate cronologic si analizate lucid.. timpul prezent si subiectiv. al carei punct culminant il constituie excursia de la Odobesti. dar care nu sunt singurele. dupa care se impaca.. Asadar. iar a doua parte ilustreaza imaginea unui razboi tragic si absurd. tragismul razboiului. raportandu. Capitolul evidentiaza cele doua planuri temporale din discursul narativ: timpul povestirii (prezent) si timpul narat (trecutul povestii de iubire). punandu-I in lumina amintirii legate de casnicia sa cu Ela.. Romanul debuteaza printr-un artificiu compozitional: actiunea primului capitol. . ce alcatuiesc un jurnal scris la persoana intai. despre dragoste si fidelitate. fluxul constiintei. Romanul structurat in 2 parti. surprinde cele 2 drame existentiale ale eroului: prima parte prezinta aspiratia spre o iubire absoluta. iar artileria romana isi fixeaza tunurile asupra propriilor batalioane. pe atunci student la filozofie. scriitorul fiind ofiter al armatei in timpul primului razboi mondial. opera literara a lui Petrescu este apreciata de critica vremii drept o . cea a omenirii. insetat de absolutul in iubire.se la cele 2 experiente:dragostea si razboiul.Ultima noapte de dragoste. modesti dpdv material. conflict (interior) si protagonist. deoarece autorul nu traise o drama de iubire. se casatoreste cu frumoasa Ela. necunoscutul. de care se salveaza prin constientizarea unei drame mai profunde. nesiguranta lui Stefan privind fidelitatea sotiei. Romanul este compus din 2 carti. In primavara anului 1916. Operatiunile incep cu atacarea postului vamal maghiar. studenta la litere.fiind un conflict psihologic ce se desfasoara in constiinta eroului. aparut in1930 si .. Cele 2 nopti prezinta 2 etape de evolutie ale personajului. care traieste un razboi tragic si absurd. pt ca el este dispus sufleteste de a trai si alte experiente. Dialogul declanseaza memoria afectiva a personajului. Textul poate fi considerat si un roman de tip subiectiv. Stefan asista la o discutie intre ofiteri. cu 6. potrivit convigerilor personajului-narator. care va deveni ulterior. in cadrul careia. Astfel. Aceasta concentreaza intriga. Ela ii acorda o atentie deosebita unui anume domn G. un eveniment exterior declanseaza rememorarea unor intamplari traite intr-un timp pierdut. este posterioara intamplarilor relatate in restul cartii I. Capitolul . dar si retrospectia iubirii dintre Stefan si Ela. respectiv absurdul. . Roman modern de analiza psihologica prin tema. Titlul se refera la aceste 2 experiente ale eroului. Cuplul evolueaza catre o inevitabila criza matrimoniala. intaia noapte de razboi”. simbolizeaza incertitudinea. masuri absurde. cu focalizare exclusiv interna. mizerie.

inadaptatul superior. ci efectul de artificialitate.Adica tot trecutul”. Aceasta strategie de gestionare a timpului. Asadar. Relatarea este inlocuita in aceasta proza moderna cu analiza si interpretarea. are ca scop obtinerea efectului de autenticitate. simtindu-se anulat in iuresul colectiv. utilizarea timpului prezent-subiectiv. prin folosirea analizei psihologice ca tehnica predilecta si prin ordonarea majoritatii evenimentelor in functie de un timp interior. din dorinta de a da autenticitate naratiunii. deoarece scriitorul nu refuza corectitudinea acestuia. pe deplin sincronizat cu tendintele literare occidentale. sustine autenticitatea limbajului. a iubirii. Stefan Gheorghidiu. care traieste drama indragostitului de absolut. dar se simte detasat de tot ceea ce simbolizeaza Ela. Ca urmare.. Stefan G.nici timpul naratiunii nu mai urmeaza cronologia lumii reale. tehnici ale analizei psihologice. dar mai ales prin autenticitatea trairiilor. de unde rezulta impresia de epic evenimential sarac in favoarea analizei. C. Stilul anticalofil.Individul se pierde. respectiv exterior (fapte. Ela este personajul misterios deoarece atitudinea ei este mediata de viziunea personajului-narator. cititorul nu se poate pronunta asupra fidelitatii ori naturii ei superificiale. memoria afectiva. Finalul romanului reprezinta sfarsitul dramei personale. . personajul-narator reprezinta tipul intelectualului lucid. reflectii). tipuri umane). Stefan se intoarce in Bucuresti. Daca trairile personajului sunt exclusiv subiective. Petrescu combina un fragment autobiografic cu o poveste fictiva si atribuie perspectiva narativa unui personaj imposibil de incadrat intr. pentru care opteaza autorul.I-am scris ca ii las absolut tot ce e in casa[…]. Prin introspectie si monolog interior. Extenuat in plan spiritual. Astfel. drama colectiva a razboiului pune in umbra drama individuala a iubirii. In concluzie.. Ranit si spitalizat. acesta o priveste cu indiferenta si decide sa o paraseasca: . percepe cu luciditate aspectele planului interior (sentimente. Mai mult.o tipologie. relatii. opera. naratiunea la persoana intai. autorul construieste primul roman psihologic romanesc.Ultima noapte…” este un roman modern subiectiv si psihologic prin unicitatea perspectivei narative.

politica. tanarul construieste o intreaga teorie despre acest sentiment. Acest prim capitol contine o secventa narativa in care mai multi ofiteri discuta polemic despre un articol de ziar dedicat unei crime pasionale comise de un barbat inselat. Evolutia lui Stefan G. cea de. Primul crede in D si isi interpreteaza intreaga existenta in functie de destin.Caracterizare lui Stefan Gheorghidiu In linii generale. ordoneaza intreaga actiune a textului.i pe camarazi. ca un adevarat expert in psihologia dragostei. deci anunta particularitatile de constructie ale personajuluinarator. Dintre modalitatile de caracterizare a personajului. personajul-narator al romanului…. transforma.o autocaracterizare a intregului parcurs alaturi de Ela. catalogand ideile tovarasilor sai drept “notiuni primare. relevate prin analiza si retrospectie.a doua porneste de la intaia noapte de razboi. astfel el incearca sa gaseasca Absolutul in tot soiul de idealisme:dragoste. Astfel ca particularitatile de constructie a personajului in acest tip de roman sunt: inlocuirea portretului fizic detaliat si a corespondentelor dintre latura fizica si cea morala cu detalii fizice semnificative in trairile personajului. eruditie. reprezinta tipul intelectualului lucid. eroul cauta o iesire din conditia sa limitata. ce vede doar idei. extenuat si . deplasarea interesului spre conflictul si portretul interior. Prin urmare. In acest mod. Stefan isi recunoaste prabusirea launtrica. cu scopul atingerii unui absolut imaginat. Daca prima carte se axeaza pe ultima noapte de dragoste. rememorarea. Nu dupa mult timp. il caracterizeaza drept lipsit de spirit practic). etc.o mostenire substantiala. Pe cand era student la filozofie. protagonistul nu numai ca retraieste trecutul sau amoros. Memoria vountara. cea mai importanta diferenta intre omul traditional si cel modern poate fi redusa la modul in care cei 2 se raporteaza la o autoritate transcendenta. starnesc in constiinta lui ganduri dramatice. ce poarta numele de proza subiectiv-psihologica. este determinata de cele 2 experiente fundamentale de viata:iubirea si razboiul. Mai mult. un intelectual ateu ce se iluzioneaza ca poate hotari si rationaliza experientele decisive pentru formarea sa ca subiectivitate. fluxul constiintei. inadaptatul superior. protagonistul este caracterizat indirect prin faptele si vorbele sale(drept un idealist atras de absolut. si tragediile razboiului. Nae. Prin ambele situatii de viata.i implice intreaga personalitate. el isi confirma superioritatea intelectuala. prin vorbele celorlalte personaje(sotia sa ii spune ca toti vor sa. Drama razboiului submineaza definitiv conceptia absolutista despre iubire. 2 nuante ce par sa. dar total inadaptat dpdv social). micile flirturi ale sotiei cu dansatorul G. atitudini si relatia cu celelalte personaje. conform lui Nietzche. prin care eroul incearca sa atinga absolutul existentei. experienta din trecut intr. Pentru el “D a murit”. Lucid si hiperrational. desfiintarea ca personalitate. Aceasta este un personaj misterios deoarece atitudinea ei este mediata de viziunea personajului-narator. monologul interior. dar si procedee artistice specifice romanului subiectivpsihologic modern: autoanaliza lucida. introspectia. aceste 2 cai. memoria voluntara. prin introspectie si analiza psihologica. grosolane”. Statutul moral si psihologic al protagonistului. in urma schimbarii statutului social printr. gesturi. ci il analizeaza si interpreteaza. Ascultandu. iar tot demersul sau psihologic se va indrepta doar spre uciderea imaginii femeii iubite. intre universal interior utopic al omului. cu ajutorul monologului interior.l insele deoarece e prea bun. Stefan. Expresia literara a acestei schimbari de mentalitate consta in inventarea unui pers-narator si a viziunii narrative “impreuna cu”. cat si direct. Constituind si temele literare principale ale romanului. iar unchiul sau. In final. este influentat de 2 conficte:casnicia ratata cu Ela. pare sa nu poata recunoaste vreo instanta superioara. Pe de alta parte. care reiese din ganduri. Astfel. pe cand celalalt. care traieste drama indragostitului de absolut. limbaj.specifica primei parti a romanului. cititorul nu se poate pronunta asupra fidelitatii ori naturii ei superificiale. portretul lui Stefan este realizat prin caracterizare indirecta. Ela. Pe de o parte. Stefan descopera. capitolul de inceput al romanului reprezintand un artificiu compozitional ce da tonul intregii arhitecturi narative. se casatoreste cu o frumoasa colega de la litere. pasionat de filozofie. si realitatea exterioara se intaureaza o ruptura constientizata de protagonist abia in momentul in care Ela prefera deliciile vietii mondene in defavoarea lui.

.si mentine rational latura umana in razboi. eroul traieste un esec sentimental. pana la renuntarea indiferenta la orice idealuri. pe care il construise cu atata minutiozitate. de la obiecte de pret la carti” . ii lasa Elei “absolut tot din casa. Asadar. astfel refuzand sa mai analizeze. renunta chiar la universal sau imaginar. dar totusi este invingator moral. la incercarea disperata de a. prin parcurgerea drumului de la apararea incrancenata a absolutului iubirii.deziluzionat.

Poezia se afla in stare latenta in realitate. cum numai marea/ Meduzele cand plimba sub clopotele verzi”."adancul acestei calme creste" -. ce face parte din sfera semantica a matematicii: “Din ceas. poezia se naste prin “inecarea cirezilor agreste”. lumea intra in “mantuit azur”. “Din ceas. Actul creatiei capata astfel valori narcisiste. Primul termen metaforic defineste spatiul real. dedus…” face parte din volumul “Joc secund”. Apa este asadar un alt simbol al poeziei. ca formatie. Prin oglinda. pentru care “se simte in adevar facut”. Substantivul “Ceas” apartine campului semantic al timpului. ceea ce determina natura lirismului sau. Metafora “din ceas” poate simboliza temporalul. are versuri lungi. de scoatearea acestuia de sub tutela timpului. In expunerea ideilor si de incifrare a simbolurilor. Poezia este rezultatul unei activitati rationale. Ion Barbu propune prin poezia sa o imagine generala. asa se explica folosirea verbului “a deduce”./ In grupurile apei. Dar imaginile poetice nu copiaza exact lumea exterioara. Discursul liric propune o conceptie moderna despre poezie. poezia fiind un produs al mintii. Asa cum elementele materiale se pot reflecta intr-o oglinda sau pe suprafata apei. elemente ale realitatii. Cunoasterea matematica i se pare lui Barbu singura “mantuitoare”. nu cu valoare emfatica sau afectiva. asa cum cantecul marii ramane pentru multi imperceptibil. universul unde se naste poezia. matematician. de a ordona “harpele rasfirate”: “… Poetul ridica insumarea/ De harpe rasfirate ce in zbor invers le pierzi/ Si cantec istoveste: ascuns. ci avand valoarea unei constatari definitive: “Nadir latent!”. Se releva rolul poetului vazut ca un centru al universului. prin care se transcende lumea reala spre un univers imaginar. precum si procedeele poetice. ca manifestare stricta a mintii. rezultata din contemplarea lumii in totalitatea ei. si poate fi integrata in simbolistica “mitul oglinzii”. al contingentului. dar este un timp neclintit. in care poezia se afla in stare latenta. este evidenta natura profund reflexiva. poetul cautind in real . fiind opus acestuia (cel mai inalt punct de pe bolta cereasca. Eul liric restrange spatiul poetic la "o lume purificata pana la a nu mai oglindi decat figura spiritului nostru". incifrat si o sinteza poetica dificila. dedus adancul acestei calme creste/ Intrata prin oglinda in mantuit azur…” Strofa intai plaseaza expresia artistica in atemporal. sustras din temporalitate. In a doua strofa marea devine simbolul genezei poetice. se resfrange. lumea in toalitatea ei. dupa propriile legi in constiinta umana. din conjugarea spiritului matematicianului cu poezia ce naste o viziune totalitara asupra universului. aceasta fiind trasfigurata artistic. care se rasfrange in sine insusi ca intr-o oglinda. un joc secund. insemnand oglindire. aparut in anul 1930. G. poezia este un proces exclusiv intelectual. dedus… Ion Barbu este.si recurgerea la . intelectuala a poeziei sale. fara scurgere. rolul poetului fiind acela de a le “insuma”. luate mai ales din matematica -"Insumare"-. joc secund… E un nadir latent. Strofa a doua se deschide cu o exclamatie retorica. Calinescu sustinea: “poezia este o iesire (“de dus”) din contingent (“ceas”) in pura gratuitate (“mantuit azur”). Nadirul este o reflectare a zenitului. in care sunt sintetizate principiile artei creatoare barbiene."Din ceas" frumosul . asa si starea poetului ramane muta pana cand acesta reuseste sa dea glas frumusetii. aceasta metafora ilustrand unul din atributele artei – eternitatea. celalalt universul artistic. si este o autentica arta poetica. dar si un limbaj ermetic. in viziunea lui Ion Barbu. Spre deosebire de poetii care l-au precedat si care au investigat mai ales latura afectiva a universului uman. neologismele cu rol de epitet -"nadir latent". o oglindire a zenitului in apa. dar si de sintaxa poetica In care predomina terminologiile stiintifice. Este alcatuita din 2 catrene. realul. in care se reflecta realitatea. cerebrale. o sublimare a vietii prin retorsiune”. adica prin abandonarea materialitatii: “Taind pe inecarea cirezilor agreste. dificultatea receptarii ei fiind mai intai cauzata de concizia exprimarii. “Cirezile agreste” sunt forme ale contingentului. Starea poetica este asemenea cantecului marii. Asadar. iar rima este incrucisata. de aceea o va transforma in poezie. ideal (in prima strofa). Pornind de la acest poem. In spatiul real elementele sunt dispersate. Starea de extaz este declansata de abandonarea materialului. reflectare. deasupra locului de observatie). cu masura de 1314 silabe. starii poetice latente existente in realitate. "un joc secund mai pur".Din ceas. mai pur”.

anacoluturi. Poezia "Din ceas dedus.elipse.. atat prin conceptia poetului asupra rostului si rolului artei. arbitrara.. in acest demers. dislocari. solemn al poeziei. . “mantuit azur”. constituie o profunda arta poetica.". cat si prin aceea ca este un adevarat cod ce deschide intelesurile poetice ale universului liric barbian. model de concizie lirica. ingreunand astfel descifrarea sensurilor clasice ale discursului liric. capodopera a creatiei artistice a lui Ion Barbu. sa descatuseze cuvintele de incarcatura conventionala. Cuvintele stau la baza tonului incantator. Poetul isi propune sa anuleze sinteza clasica. metaforele revelatoare (“ceas”. cu totul unic in literatura romana. “joc secund”) joaca un rol important. inversiuni topice. Aparentele concrete ale realitatii sunt “inecate” si.

Compozitional.Joc secund”. . La nivel morfosintactic. deoarece autorul isi exprima crezul liric si viziunea asupra lumii. Prima secventa exprima concentrat. Antiteza este marca si grafic.o coroana. Poezia este asezata in fruntea primului sau volum. sentimentul poetic fiind transmis in mod direct. Conjunctia adversativa . Fiind o poezie de tip confesiune. Pronumele personal . afirma optiunea poetica pentru un mod al cunoasterii.flori”viata/efemeritatea/frumosul. . Metafora luminii. asociate cunoasterii poetice).eu” este plasat in fruntea operei.lumina mea” si . . si cunoasterea luciferica(intuitiva.. . lexicul imprumutat din sfera cosmicului sunt organizate ca forme sensibile ale cunoasterii.Testament” si .eu”. interiorizarea. plasarea pronumelui personal .. dispuse in serii antonimice.. sensul sau fiind imbogatit prin seria antitezelor si prin lantul metaphoric.sporesc”. se desavarseste cu versurile finale. tensiunea lirica. Plasarea sa initiala poate corespunde influentelor expresioniste.dar”.lumina altora”. care are ca izvor misterul.morminte”-tema mortii si a eternitatii.. accentuand ideile cu valoare gnomica. al caror ritm interior reda fluxul ideilor. termen .. sentimentul absolutului... rationale.. Metaforele enumerate surprind teme majore ale creatiei poetice: . poezia are trei secvente marcate. Relatia dintre viziunea autorului asupra poeziei si expresionism se concentreaza in jurul exacerbarii eului creator. Dedublarea luminii este redata prin opozitia dintre metafora .nu strivesc”)-refuzul cunoasterii logice. Eufonia versurilor sugereaza amplificarea misterului iar forma moderna reprezinta o eliberare de rigorile clasice. Titlul este reluat in incipit. reluarea pronumelui personal . pentru ca versul liber poate reda fluxul afectiv. confera cursivitate discursului liric. prin mijloace artistice.. sunt redate propriile idei despre poezie si despre rolul poetului. Tema poeziei o reprezinta atitudinea poetica in fata marilor taine universale: cunoasterea in planul creatiei poetice este posibila numai prin iubire. verbul la persoana intai singular. ca prim vers.. plaseaza eul poetic intr-o relatie definita cu lumea.. adica frumosul artistic. poezia este o arta poetica moderna pentru ca interesul autorului este deplasat de la tehnica poetica la relatia poet-lume/ creatie.Poemele luminii”(1919).. Opera constituie o arta poetica. sentimentele.lumina altora”. prin intermediul verbelor la forma negativa(. La nivel lexico-semantic se observa ca terminologia abstracta...Eu nu strivesc corola de minuni a lumii . alcatuind poezia. Sursele expresivitatii si ale sugestiei se regasesc la fiecare nivel al limbajului poetic. Conjunctia . Titlul este o metafora revelatorie care semnifica ideea cunoasterii luciferice. asa cum se impletesc florile intr. Pe de alta parte. lirismul subiectiv se realizeaza prin atitudinea poetica transmisa direct. asa se inlantuie gandurile. Atitudinea poetului fata de cunoastere poate fi explicata prin distinctia intre cunoasterea paradisiaca(pe calea ratiunii). creatorul sa patrunda in tainele Universului.Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga face parte din seria artelor poetice moderne ale literaturii romane din perioada interbelica. alaturi de . De asemenea.ochi”-cunoasterea lumii. dar mai ales exprima atitudinea poetului de a proteja misterele lumii. misterul fiind partial redus cu ajutorul logicii. Asadar.si”. prin marcile subiectivitatii. sugereaza cunoasterea. limbajul artistic si imaginile poetice sunt puse in relatie cu un plan filozofic secundar. Campul semantic al misterului este realizat prin structuri lexicale cu valoare de metafore revelatorii. prezenta in zece pozitii. realizat cu mijloace poetice.. ci de a le potenta prin trairea interioara si contemplarea formelor concrete ilustrate. scopul poeziei este ca.lumina mea”-. emblematica pentru opera.. Topica afectiva evidentiaza optiunea poetica pentru o forma de cunoastere: iubirea si creatia. Verbele la present... Opozitia lumina-intuneric releva relatia in mod simbolic: cunoasterea poetica.eu” in pozitie initiala si repetarea de sase ori in poezie. avand rol de program literar. stand sub semnul misterului. Discursul poetic este alcatuit din 20 de versuri libere(cu metrica variabila si masura inegala).nu ucid.. In poezia lui Lucian Blaga. Corolla este o metafora a operei artistice deoarece. pentru a le spori.buze”-iubirea. respectiv cea logica. sustine caracterul confesiv si definirea relatiei eu-lume. prin mit si simbol. misterul fiind sporit prin imaginarul poetic. . prin scrierea cu initiala majuscula a versurilor. Organizarea ideilor poetice se realizeaza in jurul unei imagini conturate prin comparatia ampla a elementului abstract(de ordin spiritual). A doua secventa se construieste pe baza unor relatii de opozitie: eu-altii. Rolul poetului nu este de a descifra tainele lumii. cu un aspect al materialitatii.

Prin aceasta. Creatia sa este un mijlocitor intre eu si lume iar sentimentul fundamental transmis este acela de contopire cu misterele universale.cu esenta lumii. prin intermediul metaforei revelatorii. O alta particularitate stilistica este cultivarea cu predilectie a metaforei revelatorii. a comparatiei ample si a versului liber.concret. poezia .…” este o arta poetica moderna pentru ca interesul autorului este deplasat de la principiile tehnicii poetice la relatia poet-lume/ creatie. iar cuvantul poetic nu explica misterul. . ci il protejeaza prin transfigurare. misterul este amplificat. care confera concretete faptului.. si nu redus. in fond. al carei scop este acela de a descifra un mister esential. Asardar. dar si a metaforei plasticizante.

Floare albastra” apartine acestei teme si reprezinta ipostaza iubirii paradisiace. Aceasta isi are punctul de plecare in mitul romantic al aspiratiei catre idealul de fericire.eu. dar ca in lirismul de masti. izvoarele. prezenta in ideile eminesciene. Pe de alta parte.Floare albastra” se contureaza lirismul subiectiv. chemare a lumii fenomenale. de atitudinea poetica.Hai in codrul cu verdeata…”. exprimand puternice trairi interioare. e albastra-mi dulce floare. Trairea dionisiaca. intr-un scenario erotic prin urmatoarele etape: descrierea naturii umanizate. implicand conditia geniului. portretul fetei.albastrami”).Floare albastra Poemul . . Tonul adresarii este familiar.Totusi este trist in lume!”. este o capodopera a lirismului eminescian din etapa de tinerete.rauri in soare/ Gramadesti-n a ta gandire”. egloga si elegie. Viziunea romantica este data de tema abordata.. In creatia eminesciana. intoarcerea in sat. scris in 1872 si publicat un an mai tarziu in revista . Avertismentul final . La romantici. gesturile de tandrete. am ras. ce nebuna. precum si dativul posesiv (. Compozitia romantica se realizeaza prin alternarea a doua planuri si a doua moduri de existenta: lumea abstractiei. jocul erotic. “Floare albastra” este o idila romantica. tema iubirii apare in corelatie cu tema naturii. Poezia depaseste insa cadrul unei idile. prezentand o iubire idealizata. Categoria aproapelui se realizeaza din elemente care compun spatiul idilic: codrul.. este inlocuita de detasarea apolinica si de asumarea sentimentului de tristete. Ultima secventa poetica ( strofele 13-15) presupune a doua interventie a vocii lirice din strofa a patra.Nu cata in departare/ Fericirea ta. pe de alta parte. eul liric imprumuta succesiv. Marcile subiectivitatii sunt formele pronominale si verbale la persoana intai si a doua singular. nostalgie a iubirii ca mister al vietii. a cunoasterii terestre. Din punct de vedere al speciei. A doua secventa constituie meditatia barbatului asupra sensului profund al unei iubiri rememorate.Floare albastra”. iubite!” cuprinde un adevar general valabil: implinirea umana se realizeaza doar prin iubire. floarea simbolizand viata. Femeia este denumita . a cunoasterii absolute. Aspiratia catre cunoasterea absoluta este sugerata prin metafora . dar si de asocierea speciilor: poem filozofic. de iubire pura. ce frumoasa.Iar te-ai cufundat in stele/ Si in nori si-n ceruri nalte?”... sugerate prin modificarea apelativelor acesteia. si lumea iubirii concrete. albastrul este culoarea infinitului. balta..mititica. stare apolinica/dionisiaca. cu alternanta propozitiilor afirmative si negative. a cunoasterii absolute. care exprima termenii antinomici. vis/realitate.. in planul terestru: . Perceptia principiului masculine asupra femeii inregistreaza mai multe trepte ale cunoasterii erotice. aceasta opera poate fi considerata o poezie nucleu a romantismului eminescian.Convorbiri literare”. consemnandu-se ca o continuare a meditatiei barbatului. dulce minune”.masculin si feminin. despartirea. luna. A treia secventa contine strofele 5-12. Refacerea cuplului adamic necesita un spatiu protector si un timp sacru.. Conutarea starii de spirit se realizeaza prin folosirea marcilor gramaticale ale eului. verbe si pronume la persoana intai singular: . cele doua ipostaze. Chemarea la iubirea organizeaza secventa in mod gradat. Simbolul florii albastre dobandeste valoare polisemantica: aspiratie catre fericirea prin iubire. peisajul rustic si intim. punctat de doua reflectii ulterioare ale barbatului. In . Prima secventa(strofele 1-3) infatiseaza lumea rece a ideilor. interogative si exclamative. . n-am zis”. masculin/feminin. simbolizata de ipostaza feminine. Simetria celor 4 secvente poetice este sustinuta de monologul liric al fetei..... aproape/departe. Poezia se structureaza in jurul unei serii de opozitii: eternitate/moarte. principiul feminine are ca atribute gratia rustica si miscarea. valea. Universul spiritual in cadrul caruia geniul este izolat se configureaza prin enumerarea simbolurilor eternitatii mortii: . atunci/acum. prin sugestia centrului. de motivele literare. precum si incompatibilitatea celor doua lumi sunt sugerate de versul final: . menit sa anunte marile creatii ulterioare. pe de o parte. Asadar. abstract/concret. Contrastul vis/realitate. in plan terestru. Cadrul obiectiv al idilei se incheie cu despartirea. Monologul fetei imbraca forma reprosului in primele trei strofe pentru ca in final discursul poetic sa releve meditatia barbatului. Monologul fetei continua cu o chemare la iubire in lumea ei. Dezvoltare a unui motiv poetic european intr-o viziune lirica proprie.. natura ocrotitoare a cuplului adamic are atributele spatiului sacru.

rima imbratisata.prapastia mareata”). Verbul.. apelandu-se la o diversitate de figuri de stil: epitetul (. ritm trohaic.Limbajul poetic din prima etapa de creatie sta sub semnul retorismului. in poezia lui Eminescu.”). t” sugereaza tristetea iar . n’’nostalgia. repetitia (.rosie ca marul”). abordand marile teme si idei poetice dezvoltate mai tarziu de catre poet.. personificarea (.izvoare plang in vale”).. dar si terestru (.Floare albastra” este o capodopera a creatiei eminseciene. s.s.albastra-mi.. .. consoanele . Muzicalitatea aparte a poemului este conferita de elementele prozodice: masura de 8 silabe. codru. dulce floare”).. Prezentul reda lumea eterna a ideilor in timp ce viitorul proiecteaza aspiratia spre iubire in reverie.m... Poezia se caracterizeaza printr-ul stil mai colorat. predominta termeni din capul semantic al cosmicului (. izvoare. este o categoria morfologica valorificata stilistic. comparatia (. . ceruri nalte.Floare-albastra! Floare-albastra!. La nivel lexico-semantic... balta”). La nivel fonetic.. padure. inversiuni (. rauri de soare”). nori.stele. Dezvoltare a unui motiv romantic de circulatie europeana intr-o lirica proprie..

mitic. formele pronumelui la persoana intai singular. Atitudinea fiintei care intalneste iubirea/inspiratia poetica constituie tema. Momentul este marcat de o dubla transfigurare. in care spontaneitatea reda fluxul ideilor.leoaica”) si prada (eul) presupune o asteptare camuflata.in fata. un timp al iubirii. tampla. Motivul central al textului este acela al leoaicei. idee sustinuta de abolirea timpului: . constatarea caracterului ireversibil al metamorfozei. Compozitional. ilustrand definita-portret a iubirii.. concretizarea abstractului. Titlul este reluat in incipitul poeziei. ilustrand sentimentul de uimire. o descriere cosmogonica. schimbarea timpului verbal si adverbele de timp redau iesirea treptata din timpul cronologic si fixarea indragostitului intr-un tim circular. Din punct de vedere prozodic. Metamorfoza devine totala. abordand iubirea ca tema majora a liricii. deodata. dar o defineste si ca pe o arta poetica. cu masura inegala. modificand dimensiunile universului. . simbol al iubirii/poeziei. sentimentul situandu-se in sfera puterii.. poezia situeaza eul intr-un univers reconstruit: valoarea cosmogonica a intalnirii eului cu iubirea ca forta transfiguratoare a lumii plaseaza poezia atat in lirica erotica. barbie. la nivelul metamorfozei fiintei si al universului. iar discursul liric ia forma unei confesiuni: se marturiseste propria aventura. Primul vers contine o metafora provenita din titlu. Raportul dintre vanator (.in jurul meu”). in care viziunea asupra lumii este . descoperirea sentimentului. iubirea Poezia . Iubirea/ inspiratia apare brusc in spatiul sensibilitatii fiintei. sugestia violentei este anulata. in care subiectivitatea. mana. Campul semantic al timpului: . Simetria se realizeaza prin cele doua imagini ale iubirii-leoaica iar relatiile de opozitie se manifesta in secventa a doua. La nivel lexico-semantic.. iubirea” face parte din al doilea volum al lui Nichita Stanescu. a elegantei si al nobletii. senzorialul si afectivitatea se impletesc cu puterea expresiva a limbajului. o cale directa de transmitere a sentimentelor si a ideilor poetice. Eufonia versurilor sugereaza amplificarea starii de mirare iar forma moderna. m-a muscat…”..detasarea de rigorile clasice. poezia are trei secvente lirice.O viziune a sentimentelor”(1964). auzul.. marcile lirismului subiectiv.. rima aleatorie si ritm combinat. ale fiintei creatoare. urmata de actul de seductie. Cercul este un simbol al perfectiunii. si implicit ale fiintei. avand in centru eul creator(. aparitie marcata intial prin imagini ale agresivitatii: . socanta prin ideea de ferocitate sugerata./ Coltii albi mi i-a infipt in fata. a fiintei coplesite de sentiment si a lumii. prezinta recrearea universului sub influenta transfiguratoare a iubirii. Aceasta este plasata in eternitate.. La nivel morfosintactic. Titlul defineste metaforic iubirea/poezia.. printr-o miscare surpirnzatoare. Sursele expresivitatii si ale sugestiei se ragesesc la fiecare nivel al limbajului poetic. iubirea” este o poezie neomodernista. In plan morphologic. spranceana. inca-o vreme” este semnificativ pentru trecerea de la repere precise catre nedefinire. corespunzatoare celor trei strofe: intalnirea cu iubirea/creatia.Ma pandise-n incordare/ mai demult. ambiguitatea sensurilor. poezia este alcatuita din trei strofa si 24 de versuri libere.azi. Finalul poeziei ilustreaza scoaterea fiintei umane de sub legile fizice ca urmare a intalnirii cu iubirea/poezia. . care exprima atributele poetului. au un dublu efect: sustin caracterul confesiv la poeziei. Aceasta modificare conduce catre modificarea perceptei umane asupra realitatii. ca prim vers si din acest moment. remarcam prezenta terminologiei concrete. Dinamismul celui de-al doilea vers sugereaza surpriza provocata de aparitia sentimentului.Leoaica tanara. iar tema volumului este dragostea ca stare de certitudine. Cea de-a doua secventa poetica. traversat de simturile omenesti autonome: privirea si auzul.inca-o vreme/si-nca-o vreme…”. Campul semantic al fiintei este realizat prin termeni cu valoare simbolica: . A treia secventa concretizeaza efectele intalnirii cu iubirea/inspiratia. metamorfoza universului. Fiinta devine astfel un univers in expansiune. privirea.. Metafora explicita a iubirii imaginate ca o leoaica tanara propune o perspectiva atipica.Leoaica tanara. Prima secventa surprinde momentul intalnirii dureroase a fiintei cu iubirea/inspiratia poetica. Discursul liric presupune un mod profund subiectiv de receptare a sentimentului iubirii. Textul poetic contrariaza asteptarile cititorului. fapt sugerat de cele patru metonimii.Leoaica tanara. Apartinand lirismului subiectiv.

Iubirea/ poezia reprezinta un mijlocitor intre eu si universul fiintei iar sentimentul poetic este acela de contopire cu esenta lumii prin iubire.. iubirea” de Nichita Stanescu este o arta poetica neomodernista pentru ca interesul autorului vizeaza relatia poet-lume/poet-creatie si identifica poezia/inspiratia cu iubirea. .Asadar.Leoaica tanara. .

iar comparatiile . Viziunea romantic este data de tema.. par de aur moale. Spatiul parcurs de Luceafar este o calatorie regresiva in timp.. de luceafarul din cer/M-a prins un dor de moarte”. Cadrul romantic este creat prin simboluri. fata considera ca lucirea ochilor si paloarea fetei Luceafarului sun atribute ale mortii. dialogul cu Demiurgul si libertatea. Aceasta se naste lent din starea de contemplatie. un mort frumos cu ochii. iar natura ii ocroteste pe cei doi . a mediocritatii: . Cea de-a doua intrupare reda imaginea circumscrisa demonicului.O. marea. in antiteza cu cel al Luceafarului. cunoasterea). detasata de omul comun.Luceafarul” a aparut in 1883. Partea a treia ilustreaza planul cosmic si constituie cheia de bolta a poemului. Compozitia romantic se realizeaza prin opozitia planurilor si celor doua ipostaze ale cunoasterii: geniul/omul comun. Desi accepta iubirea pamanteana. iubirea. Demiurgul il refuza intrucat este necesar ca Hyperion se sa fi nascut inca o data. unicele elemente clasice fiind echilibrul compozitional. Partea a doua.. Un zmeu se indragosteste de aceasta. castelul. refuzand iubirea acestuia. dorinta in contradictoriu cu sentimentele Luceafarului.Parea un fulger ne-ntrerupt”. umbra fetei stravezii.A fost odata ca-n povesti…”. Acestea se regasesc in partea intai si a treia. precum si de alternarea planului terestru cu cel cosmic. Idila se desfasoara sub forma unui joc. Astfel. ilustrand povestea de iubire. peisajul este umanizat. personajele si relatiile dintre acestea sunt infatisate printr-o serie de metafore si simboluri iar geniul este privit o fiinta solitara si nefericita.. Fata de imparat reprezinta planul terestru. Cadrul abstract este umanizat iar portretul fetei de imparat scoate in evident unicitatea terestra. Motivul serii si al castelului accentueaza romantismul conferit de prezenta Luceafarului. In aceasta ipostaza angelica. Poemul romantic . simetria si caracterul gnomic. fiind reprodus ulterior in revista . pentru ca partea a doua sa combine specii lirice apparent incompatibile( idila si elegia). Asemanarea acestora sugereaza omul comun. Aparitia iubirii este sustinuta de mitul zburatorului iar gesturile dezvaluie suavitatea sentimentului de iubire. dar fata refuza nemurirea zeului si se indragosteste de un pamantean. avand si elemente dramatice.Fata in gradina de aur” care cuprindea povestea unei frumoase fete de imparat izolata intr-un castel. Incipitul poemului este conturat sub semnul basmului. Catalin devine.Cum e Fecioara intre sfinti/Si luna intre stele” propun o posibila dualitate. lirismul sustinut de expresivitatea limbajului sunt turnate in schema epica a basmului. esti frumos. prin interferenta cosmicului cu terestrul. rugaciunea.Luceafarul” este o alegorie pe tema geniului. dupa cum o percepe fata: . Asadar. realizat prin motive romantic: luceafarul. Luceafarul ii cere sa fie dezlegat de nemurire. Atractia celor doi este sugerata printr-o chemare. dar indraznet cu ochii”. Aceasta secventa poate fi divizata in trei parti: zborul cosmic. Pentru a doua oara insa.. Demiurgul respinge cererea zmeului de a fi dezlegat si se razbuna pe pamanteni. Fata de imparat intelege aceasta si refuza sa il urmeze. Timpul este mitic: . dar si o meditatie asupra conditiei umane duale. Poemul este inspirat din basmul romanesc . O. fereastra. ilustreaza rapiditatea conexiunii sentimentale dintre exponenti ai lumii terestre. amandoi gasindu-si astfel sfarsitul. cum numa-n vis/Un demon se arata”. in Romania Juna din Viena.Luceafarul Poemul .. Tema poemului este de factura romantica(problematica geniului in raport cu lumea.Convorbiri literare”. Primele sapte strofe constituie uvertura poemului... in cadrul nocturn. Portretul lui Catalin este reazliat in stilul vorbirii populare. In schimb. i se ofera diverse ipostaze ale geniului: filozoful. Zborul cosmic potenteaza sentimentul de iubirea.. oglinda. culminand cu asemanarea Luceafarului cu un fulger:. intruchiparea teluricului. Luceafarul este construit dupa o frumusete inspirata din canoanele romantice:... umerele goale. in cursul careia acesta traieste in sens invers istoria creatiei. tanar voievod”. baiat din flori si de pripas. iar partea a patra sa contina elemente de meditatie si pastel. Textul poetic romantic se realizeaza prin amestecul genurilor si al speciilor. Semnificatia alegoriei sugereaza faptul ca fata apsira catre absolut in timp ce spiritul superior sime nevoia materialitatii. Catalin urmand o tehnica asemanatoare vanatului pentru a o cuceri pe fata de imparat.viclean copil de casa. Catalina inca aspira la iubirea ideala :. In dialogul cu Demiurgul. poetul. Partea a patra este constituia simetric fata de prima. ori acesta face parte din ordinea primordiala a cosmosului. care are in centrul idila dintre fata de imparat (acum Catalina) si pajul Catalin. asadar. cezarul.

Declaratia de dragoste a lui Catalin il proiecteaza intr-o lumina diferita de cea din partea a doua deoarece profunzimea pasiunii il scot pe tanar din sfera mediocritatii terestre. . accentueaza ideea iubirii absolute. dar si a anitetizei intre geniu si omul de rand. Antiteza dintre cele doua lumi este sugerata la nivel fonetic. armonizand teme si motive romantic. poemul este constituit pe baza alegoriei..indragostiti. La nivel morphologic. procedee artistice. deoarece asocierea celor doua lumi este imposibila. luceafar bland/Alunecand pe-o raza. Omul traieste intr-o viata caracterizata prin ciclicitate. dativul etic si posesiv sustin tonul de intimitate. Catalina va adresa ulterior o a treia chemare. simboluri ale mortii si temporalitatii/vietii. precum si abundenta imperativului marcheaza adresarea directa iar perfectul simplu si conjunctivul sustin oralitatea stilului. Muzicalitatea elegiaca este conferita de elementele de prozodie: masura de 7-8 silabe. elemente de imaginar poetic. mai ales in tabloul intai. rima incrucisata. Pentru ilustarea conditiei geniului.Cobori in jos./Norocu-mi lumineaza!”.Luceafarul” constituie o sinteza a capodoperei eminesciene. Prezenta metaforelor. Interjectiile in dialogul dintre Catalin si Catalina. fiind incapabil sa isi depaseasca limitele. ritm iambic../Patrunde-n codru si in gand. . Luceafarul exprima dramatismul propriei conditii. La nivel stilistic. Luceafarul semnificand steaua norocului: .

Lirismul subiectiv este redat prin marcile subiectivitatii: persoana intai a verbelor ( . i.Plumb Poezia simbolista .. instrainarea. Dramatismul este sugerat prin corespondenta ce se stabileste intre materie si spirit. substantivul . lipsite de transcendenta sau de posibilitatea inaltarii. Verbele statice la imperfect sunt plasate cu precadere la inceputul versului. am inceput”). in marea lor majoritate statice. aparut in 1916. simbolizata de sentimentul de iubire. alaturi de celelalte simboluri.sicriele de plumb. principale. s.. reluat in sase din cele opt versuri ale poeziei. insa.. am inceput”) si.sicriu.. Incercarea de salvare este iluzorie. Versul al treilea din prima strofa se remarca prin elipsa verbului . cromatica. totul putand fi dedus din descrierea cadrului. Starea de solitudine a eului liric este sugerata prin repetarea sintagmei . apasator si sufocant. masura fixa de 10 silabe. la conjunctiv (.Si scartaiau coroanele de plumb”. . Elementele decorului funerar sunt . anoste. Lumea obiectuala este marcata de impietrire.. u conferind sentimentul golului existential. mort”. aripile de plumb”. era. La nivel stilistic.sa strig”). Cele doua verbe la perfect compus (.stam. sugerand staticul dar si caracterul impresionist al tabloului. flori de plumb. Strofa intai surprinde elemente ale cadrului spatial inchis.. definindu-l in totalitate. care.grele”. Sonoritatile lugubre sunt obtinute prin aglomerarea consoanelor dure .. s. insistand asupra existentei mohorate. caderea surda si grea. Titlul poeziei este simbolul plumb.Dormea intors amorul meu de plumb”. de natura obiectiva. Eul isi priveste sentimentul ca un spectator: . impietrirea. ritmul iambic alternand cu amfibrahul. De asemenea. universul monoton. p. Prin atmosfera. Elementele naturii primordial sunt frigul si vantul. insa produce efecte reci.Plumb”. coroanele de plumb”. poezia . cat si a adjectivului posesiv ( . m. fizica). care sugereaza prezenta mortii.amorul meu”). izolarea si solitudinea se circumscriu esteticii simboliste. atarnau”. scartaiau. La nivel morfologic. t. a simbolului si a corespondentelor.. lipsita de aspiratii. In restul poeziei.. folosirea simbolurilor si dramatismul trairii eului liric. Tema poeziei o constituie conditia poetului intr-o societate aritificiala. al vidului launtric. coordonate prin juxtapunere sau copulativ.. coroanele de plumb. vantul fiind unicul element care sugereaza miscarea.. permanenta unei stari de angoasa: . La nivel lexical.. accentueaza senzatia de pustietate sufleteasca.Plumb” se incadreaza fara indoiala in estetica simbolista.Plumb” are o constructive riguroasa.dormeau. Strofa a doua incepe sub semnul tragicului existential.. cu subiectul postpus: . coroana.Dormeau adanc sicriele de plumb.. La nivel fonetic. Repetarea epitetului . si in care mediul inconjurator capata greutatea plumbului. Textul poetic se inscrie in lirica simbolista prin tehnica repetitiei.Aripile de plumb” presupun un zbor in jos.. Textul poetic este structurat in doua catrene construite pe baza lexemului .plumb”. simbolizata de cimitir si realitatea interioara. cat si inchiderea definitiva a spatiului existential. remarcam prezenta simbolului central plumb. muzicalitate. moartea. angoasa. dormea.b.plumb” cuprinde o vocala inchisa de cate doua consoane . subiectiva. Repetarea acestora produce efectul de monotonie.. stam. cenusiul existential. ale mortii: .. Din punct de vedere prosodic. vestmantul funerar. cavou. Astfel. t. se remarca topica inversa. n. care produc disolutia materiei. simbolizand universul interior..a fi” cu sens existential. Dormea intors amorul”. generat de disparitia afectivitatii: . Timpul imperfect desemneaza trecutul nedeterminat.sunt singur”.flori de plumb.. prin inchiderea versurilor cu rima imbratisata. poezia . in care eul se simte claustrat: un cavou.. folosirea sugestiei. La nivel sintactic.intors” constituie misterul intregului discurs poetic. Adjectivul . deschide volumul cu acelasi titlu. respective. funerar. fapt ce sugereaza inchiderea spatiului. Cele doua strofe corespund celor doua planuri ale realitatii: realitatea exterioara. de George Bacovia. se evidentiaza prezenta cuvintelor din campul semantic al mortii: . care sugereaza apasarea sufocanta. Lumea conturata prin cateva pete de culoare reprezinta tragismul asumat cu luciditate. ilustrarea starilor sufletesti de angoasa.. se remarca prezenta verbelor. textul este structurat pe o serie de propozitii independente. sugereaza disperarea poetului atunci cand acesta constientizeaza cufundarea universului in atmosfera sumbra a mortii.. predomina vocalele o.de plumb” are multiple sugestii ( cromatica. asociat metaforelor multiple: .

pe branci... pastrandu-si forta expresiva. Ideea centrala a strofei a treia este transformarea poeziei intr-o lumea obiectuala. cuvantul-titlu face referire la cele doua parti ale Bibliei. Conditia poetului este concentrata in versul . Revolta sociala este concentrate in poezie.condei”. unealta utilizata pentru a lucra pamantul.Am luat ocara si torcand usure/Am pus-o cand sa-mbie.calimara”.. aceea a relatiei spirituale dintre generatii si a responsabilitatii urmasilor fata de mesajul primit de la strabuni.. este numita ..Testament” de Tudor Arghezi face parte din seria artelor poetice moderne ale literaturii romane din perioada interbelica. valoarea unui document fundamental pentru generatiile viitoare. se observa acumularea de cuvinte nepoetice. Cartea capata.bubce. verbele la persoana intai si a doua singular. Mai mult.cuvinte potrivite”. carora le trimite mostenirea. Discursul liric este organizat sub forma unui monolog adresat imaginar intre un tata si un fiu. mucegaiuri si noroi. instrument reprezentativ pentru universul rural.. prin . iar . Poezia este plasata in fruntea primului volum arghezian .decat un nume adunat pe-o carte”. face referire la ideea fundamentala a poeziei. desemneaza un potential cititor. . topica afectiva. rapi. arta capata prin intermediul poetului atat functie catarhica.cartea”. metafora care desemneaza poezia ca mestesug. In sens denotativ. estetica uratului. Discursul poetic constituie o arta poetica deoarece autorul isi exprima propriile convingeri despre menirea literaturii si rolul artistului in societate. sugerat prin paralelismul dintre munca fizica si cea spiritual. cuvintele se metamorfozeaza prin arta. prin intermediul marcilor subiectivitatii: pronumele personale.Testament . caruia ii lasa drept mostenire .fiule”.brazda” devine . creatie elaborata prin truda de catre poet. intre strabuni si urmasi.. In viziunea lui Arghezi. pentru ca abordeaza o tripla problematica. In strofa a cincea apare indeea transfigurarii socialului in estetic. contine ideea mostenirii spirituale. Ultima strofa evidentiaza cum arta contemplative pierde in favoarea mestesugului poetic: . cartea de capatai a urmasilor..Intinsa lenesa pe canapea. potrivit esteticii uratului(. vite. Organizarea discursului poetic se realizeaza si prin seria relatiilor de opozitie referitoare la carte: instrumentele muncii taranesti/ intelectuale. Asadar. . intre rob si Domn.seara razvratita” se refera la trecutul zbuciumat.. Formula de adresare in vocativ. . iar opera literara capata valoare justitiara. specifica liricii moderne: transfigurarea socialului in estetic. Efortul poetic presupune insa un timp indelungat. . titlul desemneaza un act juridic intocmit de catre o persoana prin care aceasta isi exprima dorintele care urmeaza a-I fi indeplinite dupa moarte.. iar poezia apare in ipostaza unui bun spiritual . care dobandesc insa valente estetice.. truda poetului deosebindu-se de cea a stramosilor doar prin materialul intrebuintat. Prin urmare.Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” si . Strofa a patra incepe printr-o confesiune lirica: . Vechiul Testament si Noul Testament.hrisovul cel dintai”.. asociindu-l generatiilor viitoare prin intermediul cartii.. raportul dintre inspiratie si tehnica poetica.graiul lor cu-ndemnuri de vite” in . conceput ca o adresare a eului liric catre un fiu spiritual. Prin intermediul poeziei. astfel. poezia poate fi considerata o arta moderna. Tema poeziei o reprezinta creatia literara in ipostaza de mestesug. Sugestiv. alaturi de . in special in legatura cu transmiterea averii sale. care transforma .. izvoarele creatiei poetice si poezia insesi. Astfel. expresii populare(gropi. Incipitul.Joc secund” de Ion Barbu.sapa”. treapta a prezentului. In strofa a doua. necesar transfigurarii artistice. Lirismul subiectiv se realizeaza prin atitudinea poetica transmisa direct. plavani..vioara”. creatie lasata ca mostenire unui fiu spiritual. La nivel lexico-semantic. depasirea regulilor prozodice fiind o particularitate specifica modernismului. poetul identificandu-se cu un mentor al generatiilor viitoare. poetul devine un nascocitor. Poezia este structurata in sase strofe cu numar inegal de versuri. Metafora . adjectivele posesive../Domnita sufera in cartea mea”. In acceptie religioasa. trecutul devine sacru. cand sa-njure”...Nu-ti voi lasa drept bunuri dupa moarte”.. Titlul poeziei are o dubla acceptie. ciorchin de negi”). realizat prin mijloace poetice..Cuvinte potrivite” si are rol de program literar. Ineditul limbajului arghezian provine din valorificarea diferitelor straturi lexical in asocieri surprinzatoare: arhaisme(hrisov). devine .cartea”. cat si moralizatoare. regionalisme(gramadii). in care sunt concentrate pildele adresate omenirii.. Textul poetic este alcatuit ca un monolog adresat de tata catre fiul spiritual.

La nivel stilistic. acestea fiind conferite de versificatie: strofe ingegale ca numar de versuri.. Seriile antonimice . mucegaiuri si noroi”). icoane.. . rima imperecheata si ritm variabil.cand sa-njure” sugereaza diversele tonalitati ale creatiei.. termeni religiosi (cu credinta. Sonoritatile dure sugereaza truda cautarii si a creatiei. materialitatea imaginilor artistice este realizata prin fantezia metaforei si comparatia inedita( ..zdrente). La nivel morfosintactic. oximoronul(. Opera literara . Alternanta singularului persoanei intai cu pluralul reda relatia poetului cu stramosii sai iar utliziarea trecutului sugereaza rolul poetului. neologisme(obscur).Imperecheate-n carte se marita/Ca fierul cald imbratisat in cleste”). singurul verb la viitor.Testament” este o arta poetica pentru ca poetul devine un nascocitor.cand sa-mbie.dulcea lui putere”). enumeratia(. sugestia trudei creatorului se contureaza prin dislocarea topica si sintactica.bube. epitetul rar(. forma negativa(nu-ti voi lasa). De asemenea. cat si al talentului artistic. plasat in incipit. izbaveste). negatia dobandeste insa sens afirmativ. valorificarea straturilor lexicale in asocieri surprinzatoare si depasirea regulilor de prozodie. In context. Jocul timpurilor verbale sustine ideile artei poetice. sustine caracterul testamentar al poeziei. in functie de intensitatea sentimentelor transmise. iar poezia presupune mestesugul. masura 9-11 silabe...Veninul strans l-am preschimbat in miere/Lasand intreaga dulce lui putere”). poezia introduce in literatura romana estetica uratului. Rezultatul este atat produsul inspiratiei divine.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->