Morometii- DEMONSTRATIE Primul roman scris de Marin Preda, ,,Morometii’’, este alcatuit din doua volume, publicate la 12 ani

distanta: in 1955, volumul intai, iar in 1967, volumul al doilea. Prin constructie si prin strategii narative, textul este o sinteza de traditie si modernitate, iar prin tema, subiect si mesaj, romanul poate fi incadrat in orientarea din literatura romana postbelica. Desi modalitatea artistica si problematica celor doua volume difera, romanul este unitar, deoarece reconstituie imaginea satului romanesc intr.o perioada de criza in preajma celui de-al Doilea Razboi Mondial. Titlul “Morometii” promoveaza tema predilecta a operei lui Preada, cea rurala, reprezentata de satul romanesc, supus zguduitoarelor prefaceri ale istoriei, ilustrat prin familie, taranime si drama ei istorica. Valoarea de exceptie consta in densitatea epica, in profunzimea psihologica si problematica inedita a satului romanesc inter si postbelic. Ca roman, “Morometii” este o specie a genului epic, in proza, de mare intindere, cu o actiune complexa desfasurata pe mai multe planuri narative, organizate prin alternanta sau inlantuire, cu o intriga ampla si complicata. Personajele numeroare, de tipologi diferite, dar bine individualizate, sunt angrenate in conflicte puternice, iar structura narativa realista profileaza o imagine consistenta si profunda a vietii rurale. Principalul mod de expunere este naratiunea, iar personajele sunt conturate direct, prin descriere, sau indirect, prin propriile fapte, ganduri si vorbe, dar si prin intermediul dialogului, al monologului interior si al introspectiei auctoriale. Perspectiva narativa este realista si defineste punctul de vedere al naratorului omniscient (heterodiegetic) si omniprezent asupra evenimentelor relatate la persoana a III-a, iar atitudinea reiesita din relatia sa cu celelalte personaje, profileaza focalizarea zero si viziunea “din spate”, argumentand caracterul obiectiv al romanului. Perspectiva temporala este cronologica, bazata pe relatarea evenimentelor in ordinea desfasurarii lor, iar cea spatiala reflecta un spatiu real, acela al satului Siliştea-Gumesti si unul imaginar inchis, al trairilor interioare din sufletul si constiinta personajelor. Exista aici un plan al familiei Moromete, care sta in centrul intregii naratiuni si un alt plan al celorlalte destine si familii din sat, care evolueaza paralel, adica nu se intersecteaza si nu se determina reciproc . Personajele numeroase sunt puternic individualizate si intra in conflicte puternice, fie intre ele, fie cu oranduirea sociala. Primul volum presupune tehnica decupajului si accelerarea gradata a timpului naratiunii. Ilustreaza o actiune concentrata, care se desfasoara pe parcursul verii, cu 3 ani inaintea izbucnirii celui de-al Doilea Razboi Mondial. Echilibrul compozitional este realizat prin organizarea in trei parti, iar simetria este sugerata prin raportare la tema timpului, din primul şi ultimul paragraf al volumului. Prima parte, de sambata seara pana duminica noaptea, contine scene care ilustreaza monografia vietii rurale: cina, taierea salcamului, intalnirea duminicala din poiana lui Iocan, hora. Partea a doua se deruleaza pe parcursul a doua saptamani, incepand cu plecarea lui Achim cu oile la Bucuresti. Partea a treia, de la seceris si pana la sfarsitul verii, se incheie cu fuga feciorilor. Un triplu conflict va destrăma familia lui Moromete. In prim plan, se afla dezacordul dintre tata si cei trei fii ai sai din prima casatorie: Paraschiv, Nila si Achim. Acestia erau suparati ca tatal lor statea degeaba, in timp ce pe ei ii trimitea sa faca munci grele si din cauza ca familia strangea zestre pentru maritisul fetelor, iar ei umblau in zdrente. Cel de-al doilea conflict izbucneste intre Moromete si sotia sa, Catrina. Initial, el ii promite trecerea casei pe numele ei, insa amana semnarea actului. Cel de-al treilea conflict se desfasoara intre acelasi Ilie si sora sa, Guica. Aceasta nu este de acord cu cea de-a doua casatorie a lui Moromete, asa ca ii starneste pe cei trei baiati impotriva tatalui si a mamei vitrege prin diferite siretlicuri. Un conflict secundar este cel dintre Moromete si fiul cel mic, Niculae. Acesta este generat de conceptiile diferite ale personajelor privind importanta educatiei. Astfel, pentru a-si continua studiile, baiatul se va desprinde treptat de familie. In cadrul primului volum, complexitatea operei este redata prin cateva scene de mare profunzime. Descrierea cinei se realizeaza lent, prin acumularea de detalii. Ceremonialul surprinde un moment din existenta familiei traditionale, condusa de un tata autoritar. Asezarea in jurul mesei joase, rotunde, dominata de statura tatalui care statea pe pragul odaii, sugereaza evolutia ulterioara a conflictului, care aduce iminenta destramare a familiei. Cei trei baieti mai mari, din prima casatorie a lui Moromete, “stateau spre partea din afara a tindei, ca si cand ar fi fost gata in

orice clipa sa se scoale de la masa si sa plece afara”, prevestind fuga din finalul volumului. In schimb, Catrina, sotia lui Moromete, se grupeaza cu propriile progenituri(Ilinca, Tita si Niculae) “de cealalta parte a mesei, langa vatra”. Niculae, mezinul familiei, nu era asezat la masa alaturi de fratii sai, ci statea undeva jos, langa vatra, ca un oaspete nepoftit. Simbolistica locului sau, atat la masa, cat si cel ocupat in cadrul familiei, nu este intamplatoare. El este singurul din familie caruia ii place cartea, ajungand in timp sa.si depaseasca nivelul si sa.si faca tatal mandru, desi intre ei existasera anumite conflicte. O alta secventa epica memorabila, incarcata de semnificatii simbolice, este cea a taierii salcamului. Ilie Moromete recurge la o asemenea actiune pentru a achita o parte din datorii, evitand astfel sa.si vanda pamantul sau oile. Tăierea salcâmului, duminică în zori, în timp ce în cimitir femeile îşi plângeau morţii, prefigurează destrămarea familiei, prăbuşirea satului tradiţional, risipirea iluziilor lui Moromete. Un alt episod ilustrativ pentru viata rurala este secerisul, fiind redat intr-o maniera originala. Planurile secundare completează acţiunea romanului, conferindu-i caracterul de frescă socială: boala lui Boţoghină, revolta ţăranului sărac Ţugurlan, familia chiaburului Tudor Bălosu.. Volumul al doilea, structurat in 5 parti, prezinta viata rurala desfasurata din 1938 si pana in 1962. Prin tehnica rezumativa, evenimentele sunt selectionate, unele perioade fiind eliminate din discursul narativ. Se descrie indeosebi viata satului din anii ’60, un sat schimbat, care se confrunta cu o istorie aspra: reforma agrara. Dispar traditiile, obiceiurile si odata cu acestea si veselia oamenilor. Moromete nu mai sta in centrul actiunii, conflictul dintre el si familia sa cade pe plan secund. Conflictul principal este acum intre vechea si noua mentalitate taraneasca. Volumul incepe cu o intrebare retorica: ,,In bine sau in rau se schimbase Moromete?”. Autoritatea sa in sat este considerabil diminuata, iar unitatea familiei este pierduta. Moromete castiga bani frumosi din negot, il retrage pe Niculae de la scoala si incerca sa.i aduca acasa pe fiii fugari, dar este refuzat. Afland de propunerea facuta baietilor, Catrina il paraseste, iar destramarea continua cu moartea lui Nila pe front si cu sfarsitul tragic al lui Paraschiv din cauza tuberculozei. Moromete se indragosteste de Fica, sora mai mica a Catrinei, pentru ca, ulterior, sa se implice in viata social-politica a satului, sprijinind candidatura lui Tugurlan. Atitudinea personajului este critica fata de noua societate, care se intemeieaza utopic, pe distrugerea unei clase sociala, a taranimii. Moromete se va stinge incet, traindu-si ultimii ani in singuratate. Moartea sa reprezinta simbolic moartea lumii vechi. Romanul se incheie zece ani mai tarziu: Niculae devine inginer horticol si se casatoreste cu Marioara, fiica lui Adam Fantana. In finalul operei, acesta viseaza ca s-a impacat cu tatal sau. Romanul surprinde numeroase personaje reprezentative pentru diverse categorii sociale din satul romanesc. Preda pleaca de la construirea protagonistului realist Ilie Moromete, personaj exponential, prototip al taranului patriarhal, ce reprezinta conceptia traditionala fata de pamant si familie. Personaj complex, el are o serie de trasaturi (inteligenta, ironie, disimulare, personaj sociabil, cu harul de a povesti) care il individualizeaza. Paraschiv, Nila si Achim reprezinta categoria dezradacinatilor, iar fiul cel mic, Niculae, este dominat de dorinta de a invata. Prozatorul utilizează o gamă narativă şi psihologică largă, pornind de la dialog la monolog adresat şi monolog interior, autointrospecţie, confera romanului virtuţi ale prozei de creaţie şi ale prozei de analiză psihologică. Stilul excelează prin oralitate, prin ironia subtilă sau ascuţită, creand uneori o atmosferă tragi-comică, iar expresivitatea verbelor actualizează întâmplările. In concluzie, romanul “Morometii” prezinta declinul familiei traditionale sub presiunea transformarilor de pe planul socio-istoric si a crizei comunicarii in plan intrafamilial. Mai mult, destinul lui Ilie Moromete simbolizeaza destinul societatii traditionale, care intra in declin din cauza dezindividualizarii, insa finalul romanului afirma superioritatea acestei lumi traditionale, ramasa la nivel de aspiratie.

CARACTERIZARE Ilie Moromete Ilie Moromete, personajul principal si eponim al romanului, este un erou de referinta in literatura romana, concentrand destinul tragic al taranului agresat de istorie intr-o perioada de schimbari ideologice profunde, cu efecte dramatice asupra satului traditional. Numit de Nicolae Manolescu ,,cel din urma taran”, el este un personaj realist si “rotund” prin complexitatea trairilor, prin forta conflictului interior ce se manifesta meditativ si prin analiza psihologica de introspectie a caracterului. Este un personaj exponential pentru patura sociala a taranimii, conectat vital la pamantul care asigura existenta familiei si respectul colectivitatii. Portretul moral este constituit din trasaturi puternice si complexe, ce reies indirect din comportament, atitudine, relatiile cu celelalte personaje, gandurile si framantarle protagonistului. Fire autoritara, Ilie este “capul familiei” numeroase, greu de tinut in frau, avand in vedere conflictele ce stateau gata sa explodeze intre el si membrii familiei, formata din Paraschiv, Nila si Achim, baietii din prima casatorie, Tita, Ilinca si Niculae, copiii facuti cu a doua nevasta, Catrina. Naratorul omniscient il prezinta inca de la inceputul romanului “stand deasupra tuturor” si stapanind “cu privirea pe fiecare”. Ilie este considerat de unii critici singurul taran-filozof din literatura romana, framantarile sale despre soarta taranilor dependenti de roadele pamantului, de vreme si de Dumnezeu fiind relevante pentru firea reflexive. Personajul este caracterizat in mod direct de narator in incipitul capitolului al zecelea din primul volum: “Era cu zece ani mai mare decat Catrina si acum avea acea varsta intre tinerete si batranete cand numai nenorociri sau bucurii mari mai pot schimba firea cuiva”. Autocaracterizarea realizata in finalul volumului al doilea evidentiaza libertatea individului in ciuda constrangerii istorice, afirmand pe patul de moarte:,,Domnule…eu totdeauna am dus o viata independenta”. O serie de conflicte vor destrama familia lui Moromete, marcand evolutia personajului.* Initial, Ilie e un invingator: taran de mijloc, respectat de membrii comunitatii, fara de care nu se pot incepe duminica dimineata discutiile despre politica, cap de familie ce stie sa.si impune punctual de vedere. Tacticile lui sunt ironia si disimularea. Prima e folosita ofensiv, ca in scena cinei, cand o sfatuieste pe Catrina, suparata ca au ramas fara branza, sa ii dea apa animalului, ca poate ii e sete dupa branza mancata. A doua tactica este defensiva, ca in discutiile cu Balosu despre vanzarea salcamului sau cu Jupuitu, venit dupa taxe. El creeaza diversiuni, se preface ca nu aude intrebarile, discuta despre altceva pentru a castiga timp. Mucalit si ironic, cand se hotaraste sa taie salcamul, nu spune nimanui, il trezeste pe Nila in zori, care, derutat de decizia tatalui intreaba “de ce sa-l taiem? Cum sa-l taiem?” si ramane total uluit de raspuns “Asa, sa se mire prostii!”. Relatia lui Moromete cu celelalte personaje ale romanului scoate la iveala, indirect, alte trasaturi considerabile. Placerea vorbei este esentiala pentru taranul mucalit si dornic de a comunica permanent cu oamenii, care profita de orice intalnire cu cate cineva pentru a sta la taclale. Desi isi iubeste copiii, isi cenzureaza orice manifestare in raport cu acestia, iar lipsa de comunicare va cauza sfarsitul tragic. Drama paternitatii se contureaza pe contextul social-istoric, care aduce schimbarea ordinii cunoscute a lumii. Banul este noua valoare care o inlocuieste pe cea traditionala, pamantul. Agresiunea istoriei va spulbera iluziile lui Moromete: unitatea familiei, libertatea spirituala a individului. Prabusirea acestora vor determina si prabusirea morala a personajului. In confruntarea finala, stapanirea de sine este arma lui Moromete. Dupa revolta fiilor, intr-o izbucnire teribila, acesta aplica inutil o corectie baietilor. Ca efect al acestei lovituri naprasnice, Ilie devine retras, pierde placerea de a povesti, caracterul sociabil, ironia. In volumul al doilea, Ilie isi pierde si prestigiul, iar autoritatea sa in cadrul satului este diminuata. Vechii prieteni il parasesc, iar cei noi ii par mediocrii. Schimbarea lui Moromete este surprinsa de catre Niculae:”Il vezi cum ii ia altul vorba din gura fara niciun respect si el lasa fruntea in jos si nu mai zice nimic”. In ciuda transformarilor sociale, el refuza sa accepte ideea potrivit careia rostul sau in lume este gresit. In acest sens, este ilustrativ monologul adresat unui personaj imaginar, Baznae, in scena ploii. Atitudinea personajului este critica fata de noua societate, care se intemeieaza utopic, pe distrugerea unei clase sociala, a taranimii. Moromete se va stinge incet, traindu-si ultimii ani in singuratate. Cazut la pat, isi exprima crezul de viata, afirmand:“Domule…eu totdeauna am dus o viata independenta!”. Moartea sa reprezinta simbolic moartea lumii vechi.

Particularitatile stilistice se contureaza din stilul narativ lent si rabdator, cu accent pe amanunte descriptive, pe detaliile sugestive ale gesturilor si mimicii personajelor. Taranii lui Marin Preda au independenta in miscare, gandire si exprimare, vocea auctoriala nefiind prezenta in determinarea reactiilor acestora, de aceea eroii sunt personaje-reflector. Prozatorul utilizeaza o gama narativa si psihologica larga, de dialog, monolog adresat si monolog interior, autointrospectie, conferind personajului virtuti ale analizei psihologice introspective. Dominanta de caracter a lui Moromete poate fi considerata inadaptabilitatea. El e produsul a secole de traditie si aceasta se reflecta in psihologia personajului: e un veritabil pater familias, asezat deasupra tuturor la masa, cel care impune ritmul de munca si sarcinile zilnice, cel care ia deciziile majore, jocul mintii sale fiind prea complicat pentru ceilalti. In concluzie, romanul “Morometii” creeaza, prin personajul central Ilie Moromete, imaginea unei lumi in prabusire si a unui stil de viata pierdut in favoarea celui modern. Moromete este, din acest pct de vedere, “cel din urma taran”, care refuza sa creada ca oamenii pot fi fericiti intr.un loc unde nu cunosc pe nimeni, unde lumina soarelui nu se vede de etajele blocurilor, de fapt, intr.un loc fara traditie.

contine punctual culminant. impresionata fiind de cuvintele vaduvei unui boier ucis. Publicata in perioada pasoptista. cu fapte verosimile.. tema romantica a nuvelei ilustrand evenimentele istorice si cele plasmuite din a doua domnie a lui Lapusneanul in Tara Moldovei. fiind caracterizate succint.Alexandru Lapusneanul. conflictul intre boieri si popor este limitat la revolta multimii din capitolul al treilea. Stroici) cat si intriga (hotararea domnitorului de a-si relua tronul si dorinta de razbunare fata de boierii tradatori). Capitolul al treilea. care o amenintase: “Ai sa dai sama. confiscarea averilor boieresti. Acesta presupune lupta pentru putere intre domnitor si boieri. Acesta este cel de-al doilea motto al operei. particularitate specifica romantica. detasat. originalitatea comunicarii artistice. cronologic. naratiunea liniara. doamna!. finalul consemneaza sfarsitul tiranului. aflat sub semnul mottoului “De ma voi scula. perspectiva narativa avand un caracter obiectiv. personajele (relative putine) graviteaza in jurul personajului principal. dar si scene romantice. Retras in cetatea Hotinului.”.. Viclean. iar doamna Ruxanda accepta sfatul boierilor de a-l otravi pe domnitor. Lapusneanul ameninta sa ii ucida pe toti. iesite din comun. in Moldova secolului al XVI-lea. Din punct de vedere social. il roaga sa nu mai verse sange. sobru. oferind replici memorabile. interventia doamnei Ruxanda in fata domnitorului pentru ca acesta sa ii promita a inceta cu pedepsirea capitala a boierilor. desfiintarea armatei pamantene. intervenind prin utilizarea unor epitete (“tiran. Capitolul intai curpinde expozitiunea aflata sub mottoul “Daca voi nu ma vreti… eu va vreu”( intoarcerea la tronul Moldovei si intalnirea cu solia formata din cei patru boieri: Veverita. Nuvela prezinta o intriga riguros construita. abil politic. nuvela ilustreaza una din sursele literaturii romantice (istoria nationala). curtezan. iar antiteza este utilizata ca procedeu de constructie.Dacia Literara’’ (1840). “Alexandru Lapusneanul” este o specie a genului epic. Motoc.. Daca incipitul rezuma evenimentele care motiveaza revenirea la tron a lui Lapuseanul. omniprezent. opera este o nuvela romantica prin inspiratia din istoria nationala. prin inlantuirea secventelor narative.. prezenta personajelor exceptionale aflate in situatii iesite din comun. de ordin politic. Pe de alta parte. incendierea cetatilor. urmarind un conflict unic. Alexandru Lapusneanul este personajul principal al nuvelei. acestea dispun de liniaritate psihologica. Fiind speriata de cruzimile si crimele infaptuite de sotului ei. in functie de contributia lor la desfasurarea actiunii. in cadrul primului nr al revistei . bun cunoscator al psihologiei umane. predominant obiectiv. Spancioc.Introductie’’. tiran si crud.leacul de frica’’ pentru doamna Ruxanda. cu un singur fir narativ. Nuvela are ca tema lupta pentru putere in epoca medievala. cu mottoul “Capul lui Motoc vrem…”. Conflictul secundar (intre domnitor si Motoc) releva dorinta de razbunare a lui Lapusneanul. Este caracterizat direct (de .ARGUMENTARE Nuvela . fiind si personajul eponim.Alexandru Lapusneanul” de Costache Negruzzi. fixand momentele subiectului.. prin caracterul memorabil: participarea si discursul domnitorului la slujba religioasa. este infatisat deznodamantul (moartea prin otravire). in proza. Prozatorul imbina realitatea istorica cu fictiunea. Echilibrul compozitional este realizat prin organizarea textului in patru capitole. accentul fiind pus mai mult pe definirea personajelor decat pe actiune. In capitolul al patrulea. personajul este puternic individualizat. tema abordata. construite in antiteza. Conflictul nuvelei este complex. miselul boier”) cu scopul de a caracteriza.. prima nuvela romantica de inspiratie istorica din literature romana. pre multi am sa popesc si eu…”. Principalul conflict este exterior. culoarea epocii cu valoare documentara. Naratiunea se desfasoara liniar. ospatul la palat si uciderea celor 47 de boieri. De asemenea. este o capodopera a speciei si constituie un model pentru autorii care au cultivat-o ulterior. potrivit recomandarilor lui Mihail Kogalniceanu din articolul-program . Naratorul este omniscient (heterodiegetic). uciderea lui Motoc ( de catre multimea revoltata) si . Capitolul al doilea corespunde desfasurarii actiunii si cuprinde o serie de evenimente generate de preluarea puterii de catre Lapusneanul: fuga lui Tomsa in Muntenia. Personajele sunt realizate conform esteticii romantice: au calitati si defecte contrastante. Intruchipeaza tipul domnitorului sangeros. Ca orice nuvela. inteligent.

autocaracterizare). caracter slab-caracter puternic). alte personaje. Stilul narativ se remarca prin sobrietate si echilibru. sunt personajele episodice Spancioc si Stroici. Nararea evenimentelor se face la persoana a III-a.. totusi. iar de realism vorbim in contextul obiectivitatii naratorului si al descrierilor amanuntite. regionalisme fonetice (.. gasand’’). Fiind o nuvela istorica in contextual literaturii pasoptiste.septe”) si arhaismele (spahii. Structura riguroasa si echilibrata. simetria constructiei. Descrierile (vestimentatie.Alexandru Lapusneanul” este si o nuvela de factura romantica prin respectarea principiului enuntat in .narator.ramasa cu gura cascata”).clipala. avand rol justitiar. vornicul. limbaj. cat si indirect (prin fapte. Boierul Motoc reprezinta tipul boierului tradator si viclean. gesturi.. culoarea epocii.. tema abordata. specie. Limbajul utilizat contine expresii populare (. cand aflam opinia autorului: discursul din biserica este catalogat drept “desantata cuvantare”. spatarul”) confera culoare locala. conferind culoare locala. Elementele clasice se impletesc cu cele romantice: echilibrul compositional. subiectul concis si intentia etico-moralista sunt elemente care tin de caracterul classic al operei. de catre un narator obiectiv si omniscient(pare sa stie gandurile ascunse ale lui Lapusneanu). cateva exceptii de la obiectivitate. .Introductie”. vestimentatie) si constituie un personaj rotund. aflat in antiteza cu domnitorul (blandete-cruzime. In antiteza cu acesta. dar si neologisme care conserva forma de secol XIX. Caracterul dramatic reiese din realizarea scenica a secventelor si din utilizarea predominanta a dialogului. atitudine. caracterul obiectiv al naratiunii. personajul principal construit din contraste. . Exista. urmarindu-si propriile interese. Regionalismele precum (. tehnica detaliului semnificativ.inspiratia din istoria nationala. obiceiuri) au valoare documentara.pana.. spectaculosul scenelor. personaje exceptionale in situatii extraordinare. Doamna Ruxanda este personaj secundar. aspectul credibil al faptelor povestite.

disimulat. cruzimea are manifestari exceptionale : personajul asista razand la macelul boierilor si ameninta sa isi ucida propriul fiu. abil politic. cat si indirect (prin fapte. care sunt personaje . apeland la teroare si uciderea eventualelor opozitii. cruzimea. regizeaza invitatia la ospatul de impacare. Asadar. Cruzimea sfarsitului ales pentru fiecare personaj este in raport cu vina pe care o poarta fiecare: pe boieri ii macelareste. Forta exceptionala a personajului reiese din relatiile cu alte personaje. iar prin substantive precizeaza ipostazele personajului .. construite in jurul unei singure calitati sau idei”. doua dintre ele constituind motto-ul capitolelor 1-(reiese vointa de neclintit). Nu o respecta nici pentru originea ei nobila.Caracterizare Alexandru Lapusneanul Actiunea nuvelei este oglindita prin intermediul unor personaje puternic individualizate. doamnei ii da ..Purta coroana Paleologilor. spectaculosul actiunilor. personajul este puternic individualizat. forta de a isi duce planurile la bun sfarsit.. inteligent. in raspunsul acordat soliei: . Hotararea de a detine puterea domneasca este formulate inca in incipitul nuvelei.. gesturi.Letopisetul Tarii Moldovei”.. cunoscator al psihologiei umane.rotund’’. constient fiind de puterea acesteia si da dovada de stapanire de sine in momentul pedepsirii lui Motoc. Abilitatea in relatiile umane si cunoasterea psihologiei umane sunt folosite pentru consolidarea puterii. De asemenea. hotarat.un leac de frica”. si peste dulama poloneza […] avea cabanita turceasca”. intr-un mod convingator’’. in mod direct.. indiferent de mijloacele la care apeleaza. Viclean. eu va vreu […]”. remarcam mijloace diverse de caracterizare. evidentiaza gesturile personajului. Cruzimea este o insusire comuna in Evul Mediu dominat de luptele pentru putere. Alexandru Lapusneanul constituie personajul principal al operei. concizia replicilor il transforma pe Alexandru Lapusneanul. Se bucura de spaima doamnei la vederea piramidei de capete si nu o iarta pentru indrazneala de a-i fi cerut sa opreasca uciderile. intruchipand tipul domnitorului tiran si crud. limba.Daca voi nu ma vreti. alte personaje. Lapusneanul constituie un personaj romantic. personajul principal al nuvelei ce ii poarta numele.Crud si cumplit este omul acesta”). . devenind mijloace perfide. Diversitatea atitudinilor adoptate de domnitor fata de Ruxanda releva ipocrizia si disimularea acestuia. aceasta desantata cuvantare’’). replici. Relatia cu doamna Ruxanda este construita pe antiteza romantica angelic-demonic. nici pentru ca ii este sotie (scena discutiei din capitolul al doilea). autorul porneste de la personaje reale si creeaza personaje literare. Aceasta atitudine este sustinuta prin guvernare. de la alegerea locului si a momentului pana la integrarea frazelor biblice in discurs. celelalte personaje gravitand in jurul acestuia. distrugerea cetatilor. Lapusneanul este un personaj . atitudine.rotund’’. Personajul este caracterizat direct (de narator. relatia cu alte personaje).nenorocitul domn. distantandu-se prin apelul la fictiune si prin viziunea romantica. respectiv 4-(dorinta de razbunare) .. propriul sfarsit va sta sub semnul cruzimii si al razbunarii celorlalte personaje. care constituie o cursa. care isi pune in aplicare planul diabolic. se dezvaluie complexitatea portretului moral al lui Laspusneanul. De altfel. portretul fizic al domnitorului prin descrierea vestimentatiei: . Disimulat. aflate in situatii exceptionale.de a ne surprinde.. Caracterizarea indirecta reiese din faptele personajului: uciderea boierilor. intr-o figura puternic individualizata si care ramane in memoria afectiva a cititorilor. In cazul lui Lapusneanul. vestimentatie. Naratorul realizeaza. Domnitorul are capacitatea de a manipula multimea revoltata.plate’’. spre deosebire de celelalte personaje individuale din nuvela. cronica din care Negruzzi preia scene. Imaginea domnitorului este conturata de Grigore Ureche in . Avand capacitatea . Prin inlantuirea scenelor. pe Motoc il da multimii.. autocaracterizare). construite cu minutiozitate sau portretizate succint. Insistentele boierilor si amenintarea din final o determina pe Ruxanda sa il otraveasca. Replicile sale sunt memorabile. Monumentalitatea personajului. in timp ce inversiunile sunt marci ale subiectivitatii (.. In conturarea portretului sau. Caracterizarea realizata de alte personaje este sumara (.

iar naratorul omniscient si omniprezent reconstituie in mod obiectiv.aproape de Sf. la crasma domnului David. prin tehnica detaliului. Primul isi recunoaste vina. Tipatul dinaintea coborarii cosciugului concentreaza iubirea.un exponent al spetei”(G. Deznodamantul il surprinde pe Bogza. cerandu-i iertare Vitoriei chiar inainte de a. miturile.si da ultima rasuflare. de mari dimensiuni. printr-o serie de popasuri: la hanul lui Donea. dar si durerea provocata de pierderea sotului:. iubirea. inmormantarea. Brosteni.Calinescu) in relatie cu lumea arhaica.Baltagul” prezinta monografia satului moldovenesc de la munte. Evenimentele la care iau parte au rol de a anticipa finalul tragic. femeia voluntara. Inteligenta nativa si stapanirea de sine sunt evidentiate in decursul drumului parcurs.. Prima parte (capitolele 1-6). patriarhale. antrenand un numar mare de personaje. cu actiune complexa. iar cel de-al doilea devine agresiv. Naratiunea se realizeaza la persoana a treia. marile teme sadoveniene se regasesc in structura acestuia: viata pastorala. desfasurata pe mai multe planuri. moment in care ii demasca pe ucigasi. dar si o individualitate. dar si satul de campie. Acestia reconstituie drumul barbatului. Vitoria este o femeie puternica. Vitoria Lipan porneste intro dubla aventura: a cunoasterii lumii si a cunoasterii de sine. intelepciunea. in cautarea lui Nechifor Lipan. curajoasa. Punctul culminant este momentul in care Vitoria reconstituie cu exactitate scena crimei.Baltagul Romanul . gesturi. natura. Roman al perioadei de maturitate. lucida. puternic individualizate. nume). Aceasta respecta obiceiurile de cumetrie si de nunta. este . drumul la cimitir. Ochii ii straluceau ca-ntr-o usoara . Timpul desfasurarii actiunii este vag precizat. arta povestirii. Naratiunea predomina. lui Gheorghita ii ofera un baltag sfintit. Cadrul actiunii este Satul Magura Tarcaului. pe momente ale subiectului. vinde anumite bunuri pentru a face rost de bani. dar avea o frumuseta neobisnuita in privire. dar pasajele descriptive fixeaza aspecte ale cadrului sau elemente de portret. Personajul complex este realizat prin tehnica basoreliefului si individualizat prin caracterzare directa. Borca. Prin multitudinea aspectelor infatisate. Opera literara . asteptarea sotului si pregatirile de druminclude expozitiunea si intriga. hotarata. pomana. vorbe. Sotie iubitoare..Baltagul” de Mihail Sadoveanu. Partea a treia (capitolele 14-16) prezinta sfarsitul drumului: ancheta politiei. prin repere temporale: . uimindu-i chiar si pe faptasii crimei. la Vatra Dornei.. in Balta Jijiei. Partea a doua (capitolele 7-13) contine desfasurarea actiunii si releva drumul parcurs de Vitoria si fiul sau. In postul Mare.Nu mai era tanara. Baltagul (topor cu doua taisuri) este un obiect simbolic. vegheaza la indeplinirea randuielilor din ritualul inmormantarii: priveghiul. Cristesti. ambivalent: arma a crimei si instrumentul actului justitiar. incat prin toti cei de fata a trecut un cutremur”. Personajul principal.. apoi spre Paltinis. la mos Pricop si baba Dochia. Secventele narative sunt legate prin inlantuire si alternanta. dar mai ales la parastas. prin trasaturile sale remarcabile. Cautarea constituie axul romanului si se asociaza cu motivul labirintului. 10 Martie”. lumea satului si actiunile personajelor. prin tehnica detaliului semnificativ: . slujba religioasa. Vitoria transmite copiilor traditiile si respinge noutatile epocii. o incredinteaza pe Minodora la Manastirea Varatec. relatii cu celelalte personaje. avand in primplan cautarea si pedepsirea celor ce l-au ucis pe Nechifor Lipan. Apartinand lumii arhaice. Motivul labirintului se concretizeaza si la nivelul titlului. Romanul este structurat in 16 capitole cu actiune desfasurata cronologic. este unicul roman obiectiv al scriitorului si creeaza o formula romaneasca inedita in peisajul epicii interbelice: opera se caracterizeaza prin polimorfismul structurii. Ilie Cutui si Calistrat Bogza. Coborarea in rapa si veghea celui stins marcheaza maturizarea lui Gheorghita. Portretul fizic releva frumusetea personajului.. parastasul lui Nechifor si pedepsirea ucigasului.framantarile Vitoriei. Romanul este o creatie epica in proza. Romanul este structurat pe doua coordonate fundamentale: aspectul realist si cel mitic. Este lovit de Gheorghita cu baltagul lui Nechifor si sfasiat de cainele Lupu.. Aceasta surprinde actiunile Vitoriei inainte de plecare: tine post negru 12 vineri. romanul ofera o imagine ampla asupra vietii. Andrei. cat si indirecta ( trasaturi care reies din fapte. publicat in 1930. bocitul. praznicul. porneste hotarata in cautarea barbatului:”era dragostea ei de douazeci si mai bine de ani”. atitudini. Cu asa glas a strigat.

parintele Danila (autoritate spirituala in cadrul satului arhaic)..Baltagul” de Mihail Sadoveanu apartine realismului mitic. atat la Dorna. Iata de ce. . Mihail Sadoveanu sacrifica mitul transhumantei pentru un fapt divers. Nechifor Lipan este caracterizat in absenta. desi. indrumand-o in cautarea sotului sau. un accident. latura simbolica fiind aici secundara.ceata in dosul genelor lungi si rasfrante in carligase”. cat si la Crucea Talienilor. Personajele episodice sunt: Minodora. autorul alege ca pretext epic situatia din balada populara (doi ciobani il ucid pe al treilea). prin rememorare.representative pentru lumea satului arhaic. mos Pricop (ospitalitate). baba Maranda (supestitiile). spre deosebire de majoritatea prozelor sadoveniene. Criticul Nicolae Manolescu arata ca. Natura devine o cutie de rezonanta a sentimentelor femeii. Romanul poate fi considerat initiatic din perspectiva lui Gheorghita. care ia locul tatalui disparut. Romanul . deoarece prezinta procesul de maturizare al baiatului. vantul o anunta ca se afla pe drumul cel bun. Personajul secundar. Gheorghita reprezinta generatia tanara. in Baltagul limbajul naratorului are o motivatie realista. simbolizand destinul efemer al oamenilor.

exponent al speciei’’(G. iubirea. acei ochi aprigi si inca tineri cautau zari necunoscute”.. indifferent de ipostaza. incat prin toti cei de fata a trecut un cutremur”.era dragostea ei de douazeci si mai bine de ani”. dar si a actiunii. o intelegere superioara a lumii. perfect integrat in ritmurile cosmice si care intelege concordanta dintre existenta individuala si cea universala. femeia voluntara. In complexitatea sa. Sotie iubitoare. Tipatul dinaintea coborarii cosciugului concentreaza iubirea..Baltagul’’ prezinta un personaj feminine memorabil. Asadar. personajul este privit din numeroase ipostaze : ca sotie. pe tot parcursul romanului. dar mai ales la parastas.Baltagul’’ ramane in memoria afectiva a cititorului. .. ca detectiv si ca munteanca. astfel incat Calistrat Bogza si Ilie Cutui sunt demascati. prin modalitatea de a prezenta monografia satului moldovenesc. devotamentul. romanul . dar si o individualitate. Inteligenta nativa si stapanirea de sine sunt evidentiate de-a lungul drumului.inca tanara si frumoasa”.. dovedeste abilitate in dozarea tensiunii si reconstituirea faptelor. hotarata. Vitoria speculeaza slabiciunile feminine si strecoara intriga intre nevestele ucigasilor.Cu asa glas a strigat. frumusetea exterioara a personajului. marile teme sadoveniene se regasesc in structura operei: viata pastorala. O neclintita vointa a ordinii si o liniste deplina conduc toate actiunile personajului. explicabila prin apropierea satului face ca faptele lumii acesteia sa se integreze unui rost. Vitoriei i se realizeaza portretul fizic.. intelepciunea. avand in primplan cautarea si gasirea celor ce l-au ucis pe Nechifor Lipan.Calinescu) in relatie cu lumea arhaica. un accident. Mihail Sadoveanu sacrifica mitul transhumantei pentru un fapt divers. dar si prin multitudinea de aspect oglindite. natura. lucida. conturat treptat. Inaintea loviturii decisive. In incipitul romanului. o acceptare a datului lumii ii confera puterea de a face actiona lucid. Opera apartine realismului mitic iar criticul Nicolae Manolescu subliniaza ca.Baltagul’’ prezinta monografia satului moldovenesc de la munte. . nume). cum sa realizeze portretul celui disparut. portretul fizic releva. atunci cand Vitoria ii demasca pe ucigasi. arta povestirii. Trasaturile fizice reies si din caracterziarea altor personaje: subprefectul Balmez observa ca Vitoria era o femeie . cat si indirect ( trasaturi care reies din fapte. Intregul portret fizic este subordonat celui moral. desi. Eroina stie. prin caracterizare directa facut de narator. relatii cu celelalte personaje. prin tehnica detaliului. curajoasa. Fiind un roman al perioadei de maturitate. instinctual. este un .. Personajul este realizat prin tehnica basoreliefului si individualizat prin caracterizare directa.. ca mama. in maniera tipic realista. vorbe. Vitoria este o femeie puternica.ipostaze prin intermediul carora ii sunt relevate valentele morale: iubirea.. felul in care sa interogheze martorii. porneste hotarata in cautarea barbatului: . gesture.Baltagul—caracterizare Vitoria Lipan Opera literara . autorul allege ca pretext epic situatia din balada populara. In final. Personajul principal. intuitia. Prin tehnica constructiei personajelor. Ipostaza de munteanca poate fi considerate un corolar al tuturor celorlalte. Ca roman al vietii. fapt care duce la identificarea Vitoriei in ipostaza de detective cu basma si opinci. ..ochii ei caprui in care parca se rasfrangea lumina castanie a parului. inteligenta.un portret neclintit’’. cu accent pe fizionomia acesteia: avea obrazul ca . dar si durerea provocata de pierderea sotului: . atitudini. Unul dintre elementele inedite ale operei este suprapunerea dramei pe schema romanului politest. prin trasaturile sale remarcabile.

un critic. este un roman critic. la Bucuresti. in scopul sustinerii imaginii ample a societatii citadine. Finalul este inchis prin rezolvarea conflictului. instanta narativa implica .. dupa moartea lui mos Costache. Naratorul omniscient si omniprezent este mai presus decat propriile personaje. structura. In epilog. Calinescu nu asimileaza nenuantat nici naratiunea la persoana a III-a sau naratorul omniscient. punandu-se accent pe iubirea purtata Otiliei. Depasind acest program. Caracterul citadin este un aspect al modernismului. viata lui Felix. Tanarul este gelos. Depaseste insa modelul realismului clasic-balzacian.Enigma Otiliei”. Titi-debilul mintal.. un erudite. Aceasta ramane pentru Felix o imagine a eternului feminin. orfanul. cu actiune complexa. student la medicina. Proza realist-obiectiva se realizeaza prin naratiunea la persoana a treia. schimbat ulterior din motive editoriale. Aceasta constituie un roman realist prin tema. Intriga se dezvolta pe doua planuri care se intrepatrund: istoria mosternirii lui Costache Giurgiuveanu si destinul tanarului Felix Sima. care nu se implica in faptele prezentate. titlul initial . dar si prin elemente ale modernitatii. in care realismul. cu actiune ce desfasoara pe mai multe planuri narative. urmarind evolutia diverselor personaje: destinul Otiliei. Batranul nutreste iluzia longevitatii si nu pune in practica niciun proiect referitor la asigurarea viitorului Otiliei. apoi cu un conte exotic. Competitia pentru mostenirea batranului avar constituie un prilej pentru observarea efectelor morale ale obsesiei banului. Aurica-fata batrana. Aglae-baba absoluta si fara cusur in rau. Felix-ambitiosul.prezinta personajele principale.Calinescu distinge doua tipuri de indivizi: cei care se adapteaza moral si cei care se adapteaza instinctual.. Tendinta de generalizare conduce la realizarea unei tipologii: mos Costache-avarul iubitor de copii. Viziunea . Naratorul ii atribuie personajului observarea obiectiva a rudelor sale. Clanul Tulea urmareste succesiunea totala a averii. ipohondrul). plan prericlitat ipotetic de infierea Otiliei. scriitorul realizeaza un roman cu implicatii modern evidente. Odata ajuns in locuinta tutorelui sau legal. Prin tema abordata. detasat. Stanica Ratiu-arivistul. cu un conflict complex care implica numeroase personaje. Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea strazii si a casei lui Mos Costache. Incipitul romanului realist fixeaza cadrul temporal si spatial. Alaturi de lacomie si fenomene sociale supuse observatiei critice. Otilia-cocheta. prin tehnica detaliului semnificativ). desfasurata pe mai multe planuri narative. Banul preverteste relatia sot-sotie. insa pune mai presus cariera profesionala. sugerand confictul ulterior. Roman al familiei si al mostenirii. balzacianismul si obiectivitatea au devenit program estetic. Pentru portretizarea personajelor. aflam ca Pascalopol ii confera Otiliei libertatea de a-si trai tineretea. Pascalopol-aristocratul rafinat. aceasta se va casatori cu Pascalopol. Planul formarii tanarului Felix. Opera constituie un roman fiind o specie epica in proza. romanul este citadin si balzacian. Felix isi cunoaste familia. Atenta la efectele pe care le produce povestea sa. astfel ca. specificul secventelor descriptive.Calinescu. opera poate fi considerata si un roman realistbalzacian. modul de realizare al personajelor. urmat fiind de un epilog. Stanica insurandu-se in scopul de a-si asigura conditia materiala.o seara de la inceputul lui iulie 1909…”)si spatiu(strada Antim. casatoria. si mai putin un creator de lume. naratorul din Enigma Otiliei este un estet. G. descrisa in maniera realista. De asemenea. In conturarea personajelor. reflecta ideea balzaciana a paternitatii. Expozitiunea este realizata in metoda realist-balzaciana: situarea exacta a actiunii in timp (“Intr. Secventele narative se succed prin inlantuire. Actiunea romanului incepe cu sosirea tanarului Felix in casa unchiului. Desi il iubeste pe Felix. iar pentru Pascalopol-o enigma.iar dialogul confera veridicitate epica. Portretul balzacian porneste de la caracterele clasice (avarul. relatia dintre soti. Acestea sunt insotite de planurile secundare. urmareste experientele traite de acesta. Textul este alcatuit din douazeci de capitole. controlandu-le evolutia acestora. .Enigma Otiliei Al doilea dintre cele patru romane scrise de G. scriitorul alege tehnica balzaciana a descrierii mediului si a fizionomiei. a membrilor clanului Tulea.Parintii Otiliei’’. prin spiritual critic si polemic. G. sunt infatisate aspect ale familiei burgheze: relatia parinti-copii.dindarat’’ presupune un narator obiectiv. Simion-dementul senil. gelosul.

caruia ii preia cateodata perspectiva. Autorul dispune personajele in planuri antitetice. Limbajul abstract este bogat in neologisme. iar la nivel stylistic. majoritatea eroilor depasind tipologia in care se vad incadrati odata cu prima aparitie in roman. momentul Balzac. “omulet subtire si putin incovoiat”. ajunge sa scrie o proza mai elaborata care deschide destule posibilitati pentru dezvoltarea ulterioara a literaturii romane.etc. feminitatea misterioasa a Otiliei cu uratenia Auricai.prezenta unui personaj naiv dpdv social. insa. autorul Enigmei Otiliei isi submineaza proiectul initial de a recupera etapa lipsa in evolutia romanului romanesc. In concluzie. O alta trasatura a formulei estetice modern este interesul pentru ambiguitatea personajelor. anume adolescentul Felix. prin reflectare inversata: inteligenta lui Felix cu Titi. portrele abunda in epitete:”taietura elinica a nasului”. .

parul buclat si rochia dantelata “ se potrivesc cu atitudinea copilaroasa a fetei ce pare de18-19 ani. o dezmatata si o stricata pentru Aglae si o fire artista. enigmatica la prima vedere. tipul adolescentei(dar incadrarea este defectuoasa). i s. Cititorul are acces la psihologia personajului doar prin faptele. cat si comportamental. dar reuseste sa o transforme radical. instabila. gesturile. Intr-o continua cautare a sigurantei psihologice si sociale. De pilda.o lume a barbatilor. cunoscandu. In primul rand. familia Tulea considerand. Otilia il surprinde prin atitudinea ei paradoxala.un cuvant prin comportamentul fetei. instaurandu. Oricat de ambiguizante ar fi interpretarile ce i se pot adduce. fata maslinie. ea intrucipeaza trasaturile unei femei moderne. bucuria sa de a trai viata este determinata de traumele copilariei produse de zgarcenia noului tutore si de malitiozitatea surorii lui Costache. masculinitate. Prin urmare. Romanul abunda in episoade narrative in care Otilia si Felix discuta despre feminitate. cel erotic. Portretul fizic ii indica tineretea si fragilitatea:”18-19 ani. Tocmai aceasta ambiguitate structurala ii ofera protagonistei aura enigmatica si insemnele eternului feminin. Aceste fragmente dezvaluie o Otilie lucida. Otilia Marculescu este un personaj modern care reuseste sa confere un nou statut feminitatii in romanul romanesc interbelic. la inceputul romanului.l pe neexperimentatul Felix. Pe de alta parte.Caracterizarea Otiliei Antrenand un nr mare de personaje.se in sine. constructia Otiliei tine de 3 strategii narrative/mijloace de caracterizare cu rolul de a-I ambiguiza personalitatea. Astfel. De altfel. Otilia da nastere neintentionat la principalele conflicte ale romanului. in urma lecturarii romanului. cariera. Costache Giurgiuveanu. este greu de spus care dintre ele sunt principale si care sunt secundare. Obisnuita cu luxul si rasfatata pe cand mama ei traia. altfel. Fata respinge proiectele pe termen lung. determinand pe autor sa organizeze intreaga arhitectura a romanului in jurul unei astfel de caracteristici. De aceea. personalitatea tinerei fete se contureaza la intersectia mai multor conflicte de interese. insa familiaritatea aproape erotica si farmecul feminin demonstrate in relatia cu Pascalopol ii amintesc tanarului de stapanirea desavarsita de femeie sesizata de la prima vedere. In al doilea rand. intr. ea este nevoita sa suporte brutalitatile verbale ale acestora.si atat defectele. o psihologie capricioasa. pt Pascalopol. dupa cum ii povesteste lui Felix. eroina nu doar ca se impune intr.se un al doilea conflict. replicile sale. un aspect e cert: protagonista din Enigma Otiliei ramane un subtil exemplu pentru a ilustra complexitatea feminitatii moderne.o un pericol pentru mostenirea ce. juvenila. social si psihologic este marcat de faptul ca inca de la o varsta frageda ramane orfana. familie. tensioneaza Aglae si frate. familiaritatea si simpatia de care da dovada in relatia cu Pascalopol. plina de farmec. rationala. in scena in care Felix intra pentru prima data in contact cu casa lui Giurgiuveanu. . starnesc gelozia lui Felix. nelamurirea lui Felix este accentuata de cel de. emancipate. cu reactii contradictorii. Avand un efect tonic asupra imbatranitilor Giurgiuveanu si Pascalopol si fascinandu. Considerata o intrusa de catre membrii familiei Tulea. Pe tot parcusul actiunii. In concluzie.al doilea mijloc modern de caracterizare-tehnica oglinzilor paralele.ar fi cuvenit in totalitate.Cel mai bine realizat portret ramane cel al Otiliei Marculescu. dar si o enigma. cu nasul mic si ochi foarte albastri”. suava. cu nasul mic si ochii foarte albastri. Aglae. amintind mereu ca este foarte capricioasa si dornica de libertate. inchizandu. Exuberanta. copila incepe sa invete ce inseamna singuratatea si rautatea celor din jur. Otilia este vazuta diferit de fiecare actant in parte: ea este fetita cuminte a lui Giurgiuveanu. generoasa. Statutul moral. eroina este prezentata prin tehnica moderna a comportamentismului. Pe de o partea. iar mediul incarcat de tensiuni impune principala trasatura de caracter a personajului: inconsecventa atat la nivel psihologic. cat si calitatile. prin cea de a treia strategie narativa ce ajuta la portretizarea personajuluiautocaracterizarea-Calinescu justifica aceasta complexitate ambigua a sufletului feminin. odata ajunsa sub tutela tatalui vitreg. “Fata maslinie.

“Rusinea”. Naratiunea obiectiva isi realizeaza functia de reprezentare a realitatii prin absenta marcilor subiectivitatii. al trairilor interioare din sufletul si constiinta personajului eponim.bogati. Incipitul. o capodopera care infatiseaza universul in mod realist. fetele nepoftite in joc urmaresc desfasurarea acestuia. inchis. Ion. iar atitudinea naratorului. Modurile de expunere indeplinesc o serie de functii epice in discursul narativ. “Ion” este o specie a genului epic.. datorita temei rurale. fara idilizarea din proza samanatorista. opera .dar si in tarani.. “Vasile”). nu numai ca fixeaza indicii spatio-temporali. al satului ardelenesc Pripas de la inceputul sec XX.Ion’’ este un roman realist de tip obiectiv. Descrierea initiala. de mare intindere.Ion. Descrierea jocului traditional. astfel.. dar bine individualizate. al monologului interior si al introspectiei auctoriale. Tema romanului presupune prezentarea problematicii pamantului. constituind expozitiune romanului. Lovinescu include acest roman in modernism. in care locuitorii satului Pripas participa la hora organizata in curtea Teodosiei. relatii generate de discrepanta sociala.Rusinea’’. deschis. mijloacele de analiza psihologica a protagonistului dominat de patimi. unde se fixeaza timpul si spatiul in care vor avea loc evenimentele si anume. in conditiile satului ardelean de la inceputul sec al XX-lea. Vasile Baciu. sau indirect. . deoarece se creaza iluzia realitatii. Actiunea romanului incepe cu “Glasul pamantului”. ganduri si vorbe. ideea principala a romanului este dublata de tema iubirii. de tipologi diferite. Opera literara isi are nucleul in nuvelele anterioare intitulate . . Perspectiva narativa defineste punctul de vedere al naratorului omniscient (heterodiegetic) si omniprezent asupra evenimentelor relatate la persoana a III-a. reiesita din relatia sa cu celelalte personaje. Conflictul central din roman este lupta pentru pamant in satul traditional. Personajele numeroase. Aceasta confruntare va starni dorinta flacaului de razbunare. relatii familiale. argumentand caracterul obiectiv al romanului. si unul imaginar. constituie o pagina etnografica memorabilia. simetric finalului. somesana. Caracterul monografic orienteaza naratiunea catre diverse aspecte ale vietii rurale: obiceiuri legate de evenimente importante din viata omului. bazata pe povestirea faptelor in ordinea derularii lor. profileaza focalizarea zero si viziunea “din spate”. protagonistul eponim al romanului. marcheaza inceputul conflictului.Glasul iubirii” alcatuite din 13(6+7) capitole purtand titluri-sinteza(ex: “Inceputul”.intelectuali).. cu o actiune complexa. duce la o confruntare verbala cu Ion. “Nunta”. galeria umana stratificata de numarul mare de personaje(in saraci. Ca orice alt roman. intr-o zi de duminica.. cu o intriga ampla si complicata. cu ajutorul unui narator auctorial care nu intervine in actiune. organizate prin alternanta sau inlantuire. Principalul mod de expunere este naratiunea. in hora. iar cea spatiala reflecta un spatiu real. in proza. preotul Belciug si fam. avand doua parti. prin intermediul dialogului.Glasul pamantului” si . “Streangul”. argumentand prin complexitatea planurilor de actiune (principale si secundare) inlantuite. fata bogata. dar are si o functie simbolica de anticipare. Mandru si orgolios. unde averea conditioneaza dreptul de a fi respectat. psihologic. iar intelectualii satului. sunt angrenate in conflicte puternice. Asadar. vaduva lui Maxim Oprea. circularitatea romanului. prin propriile fapte. circularitatea romanului. prin descriere de…. mai exact lupta unui taran pentru a obtine pamantul mult ravnit. Din alta perspectiva. desfasurata pe mai multe planuri narative.ARGUMENTARE Publicat in 1920. fapt ce constituie intriga romanului. poate fi considerat si un roman social. invatatorului Herdelea. se realizeaza prin descrierea drumului spre satul Pripas.petrecerea poporului’’ fara a se implica direct in joc. reliefanduse. iar personajele sunt conturate direct. iar structura narativa realista profileaza o imagine consistenta si profunda a vietii.. Perspectiva temporala este reala si cronologica. Asezarea participantilor reflecta relatiile sociale: cele doua grupuri de barbati respecta ordinea economica. conflictul interior si exterior. privesc .Zestrea’’ si . caracterului verosimil al romanului. Hotararea lui Ion al Glanetasului. Ion este nevoit . “Sfarsitul”. prin vigoarea evenimentului. Sosirea tatalui Anei. Structura romanului este simetrica.Ion’’ reprezinta primul roman al lui Liviu Rebreanu. de a o invita pe Ana. iar dialogul sustine veridicitatea si concentrarea epica.. apartinand prozei interbelice.

simbolic. Initial inzestrat cu o serie de calitati. si individual. . deznodamantul este previzibil. utilizarea naratiunii la persoana a treia. epitetul. Dincolo de aceste aspecte. Asadar. fam invatatorului Herdelea are necazurile sale:isi ridica casa pe pamanturile bisericii. deci incadrabil intr. Cum Ion nu solicita acte pentru pamant. Ion. deci reprezentativ pentru conceptia mimetica specifica realismului. Ion este framantat de cele 2 posibile optiuni:iubirea sau pamantul. Ca urmare. limbajul. este prezent si conflictul tragic provocat de dorinta obsesiva pentru pamant a personajului. cu focalizare zero. iar averea lui Ion revine bisericii. Chipes. Ion o necinsteste pe Ana si il obliga pe Vasile Baciu sa i. totusi sinuciderea Anei si moartea copilului sau nu il impresioneaza pe Ion. relatiile intre acestea. “”Glasul iubirii”.. Ion incearca sa revina la vechea sa iubire si o cauta pe Florica. cele doua obsesii ale personajului : averea si iubirea. dorind sa obtina o suprafata considerabila de pamant. insa isi depaseste aceasta tipologie si tinde spre individual prin faptul ca intra in conflict cu iubirea pentru Florica. Construit pe mai multe dominante psihologice. De asemenea. se remarca utilizarea diverselor registre lexicale in limbajul personajelor. . Calinescu constata autenticitatea limbajului regional. impersonalitatea naratorului omniscient si omniprezent. personajul ramane exponential. se teme ca ar putea ramane pe drumuri. Ion este personajul principal. in functie de conditia lor sociala. desi aceasta era a lui George. George este arestat. dar degradandu. La o lectura mai atenta.o dea de nevasta. se vor declansa ulterior conflictul si lupta pentru avere. conturate antitetic si complementar. In partea a doua a romanului. Cele doua femei.o tipologie. De ex. se incadreaza in tipologia taranului insetat de pamant. Florica ramane singura.Ion’’ de Liviu Rebreanu este un roman realist de tip obiectiv. Astfel. goana patimasa dupa avere duce la dezumanizarea personajului. caracterul verosimil al evenimentelor narate(conform argumentelelor prezentate). realizat prin tehnica basoreliefului. dar sarac. Naratorul obiectiv isi lasa personajele sa isi dezvaluie trasaturile in momente de incordare. iar lovitura lui George nu este decat un instrument al destinului. adaptat situatiei corespunzatoare. cu o parte din pamanturi. precum personificarea. In celalalt plan narativ. deoarece are trasaturi caracteristice: relatia narator-personaj. consemnandu-le gesturile. Preotul Belciug este cel care mediaza conflictul intre cei doi. reprezinta.sa aleaga intre iubirea pentru Florica si averea Anei. comparatia si hiperbola. Asadar. se observa si diversitatea procedeelor artistice. G.se relatiile cu preotul Belciug.

. coordonate evolutiei interioare a personajului principal: . Orgolios. atat principale. asadar. iubeste munca (. acesta se dezumanizeaza treptat. Celelalte personaje. Caracterizarea indirecta se realizeaza. Specia literara privilegiaza personajul. biografie. insistenta si cinism. dar supus destinului tragic. iar apoi se instraineaza de aceasta. silitor. fiind rapus de forte superioare dorintei sale. Ion hotaraste sa renunte la iubirea Floricai si alege zestrea Anei. un personaj modern prin complexitatea trairilor. Acesta este viclean. iar pe parcursul romanului. Ion constituie un personaj realist. Cunoscut drept impulsiv si violent. statut social) si indirect( fapte. elementele de portret moral. Naratorul prezinta intial. Ion are revelatia fericirii autentice: iubirea. Baiatul renunta insa la scoala deoarece pune pamantul mai presus de orice. cea a taranului sarac care doreste pamant mai mult decat orice. in mod direct. conflictul cu George ii aduce mustrarea preotului. casatoria fiind stabilita cu Baciu. simbolizand averea si iubirea. Istet. Insultat de Vasile Baciu. in ipostaza omului teluric. in relatia cu aceasta. Intregul roman este organizat in 2 parti. Initial. limbaj. . tipic pentru o categorie sociala. acesta este respectat de catre ceilalti flacai ai satului. care il considera capabil sa isi schimbe conditia prin cultura. pe care o doreste acum mai mult decat orice. Caracterizarea directa realizata de alte personaje se subordoneaza tehnicii pluralitatii perspectivelor. De aceea.pamantul ii era drag ca ochii din cap’’). nealungata nici macar de sinuciderea fetei sau de moartea propriului copil.. Ion este. conturate antitetic si complementar. este inzestrat cu insusiri contradictorii: viclenie si naivitate. Ana si Florica reprezinta cele doua obsesii. adaptat situatiei corespunzatoare. devenita nevasta lui George. care se stabileste intre personaj si pamant. Limbajul apartine registrului popular. relatia cu alte personaje). este .oricat ar fi fost de aspra’’) si pamantul (. Ulterior.romanul realist este istoria unui esec’’.Glasul pamantului” si . Ion depaseste caracterul reprezentativ si se individualzeaza. Desi este sustinut initial in disputa cu Baciu. Daca . Avertismentul Savistei aduce deznodamantul tragic: George il gaseste pe Ion in curtea sa si il ucide cu sapa. Brutalitatea aratata in relatia cu Ana este inlocuita de indiferenta. Relatia fundamentala. el este construit dintr-un ansamblu de trasaturi redate in mod direct( portret. In incipit. Prin destinul sau tragic.. cat si secundare au rolul de a ii evidentia trasaturile. Desi sarac. o individualitate. gesturi.. care s-ar inscrie mai bine in traditionalism. romanul ofera o imagine ampla asupra vietii. biografia personajului.. cuminte. in goana sa dupa avere. Este naiv si nu solicita o foaie de zestre dupa nunta. fiind un personaj . Ion Pop al Glanetasului este personajul principal si eponim al romanului “Ion” de Liviu Rebreanu.Glasul iubirii”. Fiind un personaj urmarit in evolutie. Ion ramane un personaj memorabil din literatura romana. capata o forta simbolica asupra lui Ion. starneste simpatia invatatorului. Vasile ii ofera preotului Belciug tot pamantul cuvenit lui Ion. Ion constituie. insa. iar autocaracterizarea releva framantarile sufletesti. prin forta conflictului interior care se maifesta patimas si prin analiza psihologica de introspectie a caracterului.iute si harnic’’. Cele doua femei din viata lui Ion. Ion devine o victima a lacomiei si a propriului orgoliu.CARACTERIZARE Prin multitudinea de aspecte oglindite. gingasie si brutalitate. prin modul in care obtine pamantul mult ravnit. Exponent al taranimii prin dragostea pentru pamant. a carui evolutie in plan psihologic constituie obiectul romanului. Instinctul de posesie asupra pamantului este satisfacut..Desi taran. Asadar. posesiunea pamantului ii apare ca o conditie a mentinerii demnitatii umane. prin faptele personajului.vesnic infratit cu pamantul’’.. calitatile initiale alimenteaza paradoxal dezumanizarea sa. autorul ii evidentiaza valentele demne de luat in seama. iar prietenia sa cu George nu este decat un pretext pentru a se apropia de Florica. Ion dovedeste viclenie: mai intai o seduce. Ion devine manios si doreste sa se razbune. atitudini. ilustrat ca un individ cu o serie de calitati.munca ii era draga. Insa.Ion. in preponderenta. destinul lui Ion reflecta esecul in planul valorilor umane. iar lacomia va raspunde altor nevoi interioare: patima pentru Florica. In complexitatea sa.

cele 4 tablouri ale ineditei tragedii nu mai anunta intrarea in scena a unui personaj(cei 2 pescari apar intempestiv in mijlocul actiunii) si nici schimbarea cadrului actiunii. Piesa constituie o parabola a cautarii spirituale a individului astfel ca evenimentele puse in scena nu trebuie interpretate in plan real. atunci cand incearca sa opreasca falcile . Este singur in pestietatea imensa si reapar cei 2 pescari. Gestul de a-si spinteca burta nu trebuie privit ca o sinucidere deoarece actiunile sunt oglindite in plan simbolic: omul a gasit calea. iar strigatul de ajutor este o confirmare. .. Iona urmareste a se adapta(. el doar se zbate sa scape. Liniste’’. odata ajuns prizonier in interiorul pestelui.. Fiecare dintre acestea prezinta alt context al personajului. constituie un avertisment simbolic. intrucat.. nepasator. Lumea pestilor nu este acvariul.ca de un vartej’’.. Eroul nu reactioneaza lucid.dau veseli din coada’’. spartura ultimului peste spintecat de Iona. proorocul revoltat. piesa soresciana se indreapta spre elemente tipice dramei. Prin urmare.Razbim noi cumva la lumina’’) sustin semnificatia simbolica a piesei. specifice teatrului modern. Sorescu depaseste orice tentative de inseriere in tipare prestabilite si reuseste sa confere constructiei sale dramatice din Iona particularitati de viziune si compozitie inovatoare.Pot sa merg. vine tarziu. Subintitulata . Tabloul al patrulea reprezinta . dar ei . .. intitulata sugestiv. fiind o forma de supravietuire. vointa de a se salva nu este suficienta. rezultatul fiind nul. Iesirea din limite vechi inseamna intrarea in altele noi. In tabloul intai. scena e pustie. . subintitulata de Marin Sorescu si “tragedie in patru tablouri”. iar aceasta se afla in sine. alaturi de “Paracliserul” si “Matca”.scena e impartita in doua.. raportul dintre libertate si necesitate sau prin comunicarea sociala.Iona “Iona”. In tabloul secundar. Pe de alta parte. si devine visator deoarece doreste sa contruiasca o banca de lemn pe care sa se aseze pescarusii. E intors cu spatele spre intunecimea din fundul gurii pestelui urias”.o gura de grota. Fac ce vreau…’’).. . piesa depaseste clasificarile clasice. astfel. el porneste intr-o aventura a cunoasterii si autocunoasterii. in fond o inchisoare.Micul acvariu’’ aflat langa Iona este o reprezentare dar si un avertisment asupra inconstientei umane in fata pericolului. dar si de a oferi un sprijin in intelegerea problematicii textului. vorbeste singur. Dorind probabil sa sugereze dezintegrarea lumii lui Iona. La inceput. Eroul constientizeaza in final ca a ales drumul gresit si ca totul e invers:. cele 4 tablouri se organizeaza pe baza dedublarii lui Iona. ezitarea in a-si asuma constient drumul in viata. limitandu-se doar la incercarea de a se adapta imprejurarii.. refuza sa constientizeze situatia in care se afla. parand a se fi adaptat. framantarea omului in efortul de aflare a sinelui.. Ideea cautarii se contopeste mult mai tarziu. In alcatuirea piesei. constructia subiectului nu se bazeaza pe o actiune sau pe un conflict clar conturat. Trebuie s-o iau in partea cealalta’’.. Piesa este alcatuita dintr-o succesiune de patru tablouri.. uite. preluand din forma originara a specie doar deznodamantul tragic. “Setea muntelui de sare”. pot sa merg incolo…Si pot sa merg si incoace…Pot sa merg unde vreau. Constientizarea propriei conditie si gasirea solutiei salvatoare nu vin de la sine. Mitul labirintului si metafora luminii din final(. Iona spinteca burta pestelui care l-a inghitit si ajunge intrun altul. Indicatiile scenice au rolul de a clarifica semnificatiile simbolice. insa. care se intoarce la calea cea dreapta dupa cele trei zile de pocainta si recluziune in burta unui chit.Tragedie in patru tablouri’’. lucru ce sugereaza ca lumea umana este limitata. ca sursa a singuratatii. personajul fiind implicat activ numai in nelamurirea unor nedumeriri referitoare la sensul existentei. Interpretand si valorificand miturile.care se inclesteaza scartaind groaznic’’. dintr-o trilogie dramatica. In tabloul al treilea. Sorescu opteaza pentru existenta unui singur personaj. fiind o parabola dramatica alcatuita sub forma unui monolog. Iona sta in gura pestelui. Inghitit de pestele urias. care cultiva alegoria si metafora. Gestul sau disperat din finalul primului tablou. Titlul trimite la mitul biblic al lui Iona. Problematica se diversifica prin revolta omului in fata destinului. Primele sale actiuni sunt mai degraba rodul unor impulsuri de moment decat actiuni rationale: prins in capcana. Gestul va fi repetat insa in zadar. Jumatate reprezinta o gura imensa de peste. teatrul modern ii asociaza personajului un destin asemanator. dar si spre teatrul absurdului.mica moara de vant’’ din burta pestelui si de care Iona se simte atras . disparitia conflictului si a intrigii numarandu-se printre consecintele inerente. Tema piesei este singuratatea. a fost publicata in 1968 in revista “Luceafarul” si face parte.

Asadar. actiunile simbolice. indicatiile autorului). . Iona aduce o innoire radicala in teatrul romanesc. rescrierea mitului biblic cu trimiteri spre actualitate sunt tot atatea trasaturi ale teatrului modern. deschiderea spre general-uman. Sensul ultim al textului este ideea potrivit careia singura cale de a-ti proiecta viitorul este constientizarea trecutului. dar modul de expunere este exclusiv monologul. situarea in atemporal.Mijloacele de caracterizare sunt specifice personajului dramatic (limbajul. Renuntarea la concretul istoric. gesturile.

nu mai vede marea. Eroul nu reactioneaza lucid. semnificand faptul ca omul lipsit de satisfactii se refugiaza in micile bucurii cunoscute. care exprima strigatul tragic al individului insingurat. care. desi isi doreste sa prinda pestele cel mai mare. In finalul tabloului.ca de un vartej’’. dar dornic de comunicare si de a se . Iona. simbolizand oamenii care-si duc povara data de destin. sa se identifice pe sine. Iona se dedubleaza pe tot parcursul piesei. Pentru a rezolva neputinta impusa de destin. Din cauza nenorocului. inscris in neomodernismul literar. Iona incearca. dar nu primeste niciun raspune. simbolizand nenascutii pe care chitul ii purta in pantece si care-l inspaimanta pe Iona. Sa vedem daca pot sa si tac. gandind si actionand solitar in lumea inconjuratoare. opinii sau conceptii. de aceea Iona traiaste drama unui ratat. dintre sens si nonsens. explorator pe drumul cunoasterii. cu care incepe sa spintece burtile pestilor. respirand acum alt aer.. care sugereaza libertatea. cu care incearca sa se lupte si striga dupa ajutor. nicio grija”. ca problema filozofica existentiala. cugetand asupra relatiei dintre viata si moarte. Tabloul al IV-lea il prezinta pe Iona in gura ultimului peste spintecat. Brusc. limitanduse doar la incercarea de a se adapta imprejurarii. totul devenind rutina. Iona devine visator si se simte ispitit sa construiasaca „o barca de lemn in mujlocul marii” pe care sa se odihneasca „pescarurii mai lasi” si vantul. Protagonistul ramane singur cu propria constiinta. pe care o cara fara oprire. care sugereaza capcanele sau tentatile vietii. Apar doi figuranti care “nu scot niciun cuvant”. Pestele I si in care se afla o . foloseste tehnica moderna a monologului dialogat. isi ia totdeauna cu el un acvariu ca sa pescuiasca pestii care “au mai fost prinsi o data”. logosul fiind solutia supravietuirii. Iona isi doreste sa se simta liber. dar periculoase pentru om. el avand aici ipostaza de calator. Nu-mi e frica”. Iona apare intr-o tripla ipostaza: pescar. s-a facut intuneric in mana dreapta si-n salcamul din fata casei”..“o scot eu la capat intr-un fel si cu asta.Iona – CARACTERIZARE Iona este personajul principal si eponim al dramei.S.. Uite. Iona se afla in interiorul Pestelui II. Tabloul I il prezinta pe Iona “in gura pestelui”. care inghitise.”fac ce vreau. incercand sa inteleaga aceasta conditie umila asumata ca obligatie. neputinta eroului de a inainta pe calea libertatii si de a-si asuma propriul destin. la randul sau. Iona este fascinat de apa marii „plina de nade [. Finalul tabloului ilustreaza o infinitate de ochi care-l privesc. Pescarul I si Pescarul II. dialogand cu sine insusi pentru a pune in valoare idei privind existenta si destinul uman. ca simbol al zadarniciei. in intuneric. Iona este un personaj neomodernist. strigandu-se. marea. refuza sa constientizeze situatia in care se afla. fermecatoare. In cele patru tablouri ale dramei. sa se regaseasca. Formula literara a monologului dialogat impletita cu influenta biblica in conturarea personajului. vorbesc. care face eforturi disperate de a-si regasi identitatea. calator si auditoriu. precum si tematica filozofica atribuie dramei calitatea de text la granite. Monologul dialogat continua cu puternice accente filozofice. stand total nepasator cu spatele la acesta si cu fata la imensa intindere de apa. atragatoare. aspiratia. pentru care M. dar care nici nu se framanta pentru gasirea unei solutii ori a unei motivatii. fiecare cu cate o barna in spate. Finalul tabloului il reprezinta pe Iona inghitit de un peste urias. apoi scoate cutitul. intr-o calatorie initiatica de regasire a sinelui. ca semnificatie a neputintei de comunicare. deoarece „noi pestii inotam printre ele” (nade).mica moara de vant’’ de care Iona se simte atras . exprimand cele mai variate idei existentiale care pun stapanire pe ganduri eroului –„de ce trebuie sa se culce toti oamenii la sfarsitul vietii” ori cugetari cu nuanta sententioasa: „de ce oamenii isi pierd timpul cu lucruri ce nu le folosec dupa moarte?”. sugerand pornirea personajului intr-o aventura a cunoasterii. Iona capata incredere in sine.. Iona vorbeste cu ei. este un pescar ghinionist. Iona isi asuma aceasta existenta. Singur in pustietatea imensa.. raportul dintre individ si societate. In tabloul al III-lea. iluzia sau chiar o posibila deschidere spre un orizont nelimitat al vietii. prin exprimarea propriilor reflectii. pe care le mai traise si alta data. dintre libertate si necesitatea. Si-mi tin gura. Tabloul II il gaseste in „interiorul Pestelui I”. Eroul lui Marin Sorescu are la origine cunoscutul personaj biblic Iona. ceea ce il determina pe Iona sa constate deprinat ca “incepe sa fie tarziu in mine. doar nisipul. Iona vorbeste mult.] frumos colorate”. prinde numai “fate”. surzi si muti.

din care nimeni nu poate evada in libertate: “Problema e ca nu mai reusesti sa iesi din ceva. este inghitit de un chit. In concluzie. cati pesti unul langa altul!”. cunoasterea propriilor capacitate de actiune. Toti oamenii se supun aceluiasi destin de muritor.. din propria captivitate. sufocanta. constata ca viata de pana acum a gresit drumul. Fiindca nu-si poate indeplini idealul (prinderea unui peste mare). simbolizeaza omul care aspira la libertate. de necazuri care uneori se tin lant. dar nu renunta: “plec din nou”. in cele din urma isi amintindu-si: „Eu sunt Iona!”. Drama se termina cu o replica ce sugereaza increderea pe care i-o a regasirea sinelui. sa isi „prezica” trecutul si incearca sa-si identifice propria viata.face auzit. In naivitatea lui. toate “lucrurile sunt pesti”. intrand astfel intr-un spatiu infinit. din propriul destin. “totul e invers”. dorind doar un sfat de supravietuire. Pe parcursul acestiu monolod dialogat Iona se situeaza in ipostaza unui auditoriu. Solutia pe care o gaseste Iona este aceea de spintecare a propriei burti care ar semnifica evadarea din propria carcera. El incearca sa-si controleze destinul. Ca urmare. . concluzionand ca “e greu sa fii singur” si simbolizand un nou inceput: “Razbim noi cumva la lumina”. Doamne. pescar pasionat. Iona incearca sa-si “prezica” trecutul si deodata isi aminteste: “Eu sunt Iona!”. o data ce te-ai nascut. iar aceasta se afla in sine. Metafora pestelui este viziunea centala a piesei: in pantelece chitului. simbolizand idea ca omul are un sir nesfarsit de insatisfactii. Aceasta rememorare simbolizeaza momentul de iluminare spirituala implinita ca o consecinta a calatoriei initiatice. Iona vrea sa isi depaseasca umila conditie. speranta si iluzie. Gestul de a-si spinteca burta nu trebuie privit ca o sinucidere deoarece actiunile sunt oglindite in plan simbolic: omul a gasit calea. Constata ca viata de pana acum a gresit drumul.Razbim noi cumva la lumina’’) sustin semnificatia simbolica a piesei. sa-l refaca. Pe parcursul acestiu monolod dialogat Iona se situeaza in ipostaza unui auditoriu.Meditand asupra relatiei dintre om si divinitate. Iona se descopera pe sine. idealuri sugerate de marea care-l fascineaza. Mitul labirintului si metafora luminii din final(. dar nu renunta: “plec din nou”. de neplaceri. “totul e invers”. Iona isi striga semenii: „Hei. Drama umana este aceea a vietii apasatoare. Iona. oameni buni!”. Iona nu are nicio speranta de inaltare.

actiunea desfasurandu-se pe parcursul unui an. o specie epica in proza. dovedeste brutalitate in relatia cu cei apropiati..Novele din popor” din 1881. Alcatuita din 17 capitole. Lica este individualizat printr-un portret realizat in mod direct de catre autor. Cizmar harnic. de un spatiu exterior. apeleaza la cele mai variate mijloace artistice de analiza psihologica: dialogul. introspectia constiintei si a sufletului. Desfasurarea actiunii se concentreaza in jurul procesului de instrainare a carciumarului in raport cu familia sa. Naratorul omniscient (heterodiegetic) si obiectiv. Aparuta in volumul de debut . realizata in maniera realista. specificul limbajului. obiectivitatea perspectivei narative. atitudinea critica fata de aspecte din societate. Aparitia la carciuma a lui Lica Samadaul. violent. intre doua repere temporale cu valoare religioasa : de la Sfantul Gheorghe pana la Paste.. onest. un fin psiholog. aflata in discordanta cu dorinta de imbogatire materiala a ginerelui.. Acesta devine mohorat.Moara cu noroc’’ cu scopul de a castiga rapid bani. prin tehnica detaliului semnificativ. controlandu-i comportamentul si hotarandu-i soarta. seful porcarilor din imprejurimi.Moara cu noroc’’.. Circularitatea nuvelei si simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin vorbele batranei care exprimă cu autoritatea vârstei mesajul moralizator al nuvelei. El are un orgoliu de stapan si isi impune propriile reguli. tipicitatea personajelor. dar viguros. Perspectiva spatiala este reprezentata. Opera este o nuvela. contribuie la profilarea protagonistului. Ghita ia in arenda carciuma de la . pe de-o parte. cu modificari ale timpului povestirii. dar si prin analiza psihologica.Ce sa. Caracterul realist reiese si din tehnica detaliului. caracterizandu-se prin lipsa de idealizare a vietii sociale rurale.Demonstratie Ioan Slavici este un autor moralist.Moara cu noroc’’ reprezinta. Personajele putine conturate succint. care reflecta conflictul interior al protagonistului. in care orice abatere de la principiile etice fiind grav sanctionata. ghinionul. redand un peisaj-cadru obiectiv al actiunii. Simbolistica initiala se va completa in final. Tema abordata sustine asadar caracterul realist. un creator de tipologii. Preceptul moral rostit de mama-soacra in incipitul nuvelei reflecta intelepciunea populara.. psihologic. monologul interior. de fapt. real. care scot in evidenta zbuciumul din ce in ce mai distructiv al protagonistului. O alta trasatura esentiala o constituie prezenta personajelor tipice aflate in situatii conditionate de mediu si de epoca.Moara cu noroc. autentic.. Inlantuite temporal si cauzal.mi fac daca e in mine ceva mai tare decat vointa mea?’’ Ghita devine treptat . aflat la o rascruce de drumuri. in maniera realista. dar si pe cel psihologic al nuvelei. constituie intriga nuvelei. pe de alta parte.Moara cu noroc’’ de Slavici este o nuvela realista. Toposul ales. cu un singur fir narativ. Nuvela apartine realismului clasic prin tema si importanta acordata banului. accentul fiind pus mai mult pe definirea personajului decat pe actiune. cu o structura narativa complexa si un ritm epic neomogen. Relatiile temporale definesc un timp real. de un spatiu interior. verosimilitatea intrigii. dialogul viu. Expozitiunea descrie drumului care conduce catre . autoanaliza si autointrospectia. Conflictul psihologic este de natura etica si determina soarta personajelor in functie de abaterile fiecaruia de la morala fundamentala a sufletului omenesc. faptele sunt verosimile. atunci cand aceasta pune stapanire pe om. deoarece usurinta de a castiga bani ascunde abateri grave precum nelegiuirea si crima. Conflictul social ilustreaza realitatile comunitatii ardelenesti de la sfarsitul sec al XIX-lea.Moara cu noroc’’. prezentand efectele nefaste ale lacomiei pentru bani. veridicitatea intamplarilor povestite. urmarind un conflict interior (psihologic) si unul exterior (social).. El creeaza o opera bazata pe cunoasterea sufletului omenesc. reprezentate de neputinta protagonistului de asi schimba statutul social din cauza afacerilor ilicite. . care tulbura echilibrul familiei. prin naratiunea la persoana a IIIa. cu fapte verosimile. cu sugestia drumului vietii care continua chiar si dupa tragedia de la . in care influenta decisiva o are forta banului. carciuma denumita . nuvela are un subiect concentrat. Titlul nuvelei este mai degraba ironic. de factura psihologica..: “Asa m-a lasat Dumnezeu!. Acesta declanseaza in interiorul lui Ghita un conflict intre dorinta de a ramane om onest si tentatia de a se imbogati. hanul. Prin intermediul monologului interior sunt redate framantarile personajului. Nuvela prezinta o intriga riguros construita. cu un puternic caracter moralizator.

un .sanctionarea drastica a protagonistilor e pe masura faptelor savarsite”(Pompiliu Marcea). Stilul nuvelei este unul sobru. Deznodamantul este unul tragic. creeaza personaje tipice. izbindu-se cu capul de un copac. de tip popular. la individualizare. Retinut de politie. Lica ramane egal cu sine. opera literara . Batrana si copiii. reprezentative pentru lumea ardeleneasca din perioada evocata. Samadaul se sinucide. sub determinarea sociala. Slavici este un observator impartial al vietii rurale. sobrietatea stilului si verosimilitatea evenimentelor. Opera isi sustine. Ana este constienta de lasitatea sotului si i se daruieste raufacatorului.. Carciumarul se aliaza cu jandarmul Pintea. accentul este pus pe complexitatea caracterului personajelor. In schimb. supravietuiesc datorita caracterului lor pur si inocent.. In cadrul nuvelei. Ghita este personajul principal al nuvelei. inzestrat cu spririt realist desavarsit. Punctul culminant al nuvelei coincide cu momentul in care Ghita ajunge pe ultima treapta a degradarii morale. Acesta isi ucide sotia.Calinescu). Modurile de expunere indeplinesc o serie de functii epice.complicele lui Lica: cei doi il jefuiesc pe arendas. iar la randul sau este ucis de catre Raut. Ghita isi arunca sotia in bratele lui Lica si il anunta pe jandarm are asupra sa banii furati. Naratiunea obiectiva isi realizeaza functia de reprezentare a realitatii prin absenta marcilor subiectivitatii. specific prozei realiste. Limbajul este regional.om rau si primejdios’’. Asadar. Ana sufera transformari interioare.chezasie’’. din ordinul lui Lica. ucid o femeie si un copil. lucru care il infurie pe carciumar. Descrierea initiala. Finalul nuvelei este moralizator deoarece . personaje episodice. deoarece oglindeste viata sociala si de familie in satul transilvanean de la sfarsitul sec al XIX-lea. . sub determinare psihologica si morala. si pregatesc impreuna o capcana pentru a-l da in vileag pe Samadau. de asemenea. sustinand veridicitatea faptelor narate.Moara cu noroc’’ este o nuvela realista. concis. conferita de . Destinul sau ilustreaza consecintele negative ale dorintei de imbogatire. are functie simbolica si de anticipare. Un incendiu provocat de oamenii lui Lica mistuie Moara cu noroc. lui Ghita i se da drumul numai pe . parcurgand un traseu sinuos al dezumanizarii. specific ardelenesc.. care ii ofera cititorului posibilitatea unei analize psihologice feminine. Pentru a nu fi prins de catre Pintea.acel amestec de bine si de rau ce se afla in oamenii adevarati”(G. caracterul realist si prin tehnica detaliului semnificativ. Personajul evolueaza de la tipicitate.. acorda importanta banului.. Dialogul contribuie la caracterizarea indirecta a personajelor.

insa ii va distruge imaginea ulterior. Acesta evolueaza de la tipicitate.. El creeaza o opera bazata pe cunoasterea sufletului omenesc. violent”.. cu gustul riscului si al aventurii. In concluzie. Ghita este personajul cel mai complex conturat din cadrul operei.. dezumanizarea lui Ghita. atractia malefica a banilor). Devine . evidentiata in scena petrecuta de Paste. Punctul culminant coincide cu relevarea principalei trasaturi de caracter a protagonistului. ii plac jocurile primejdioase. Ghita isi ia masuri de precautie impotriva porcarului. acesta realizand este un om de nadejde. Initial.Din dorinta de razbunare. dar nu este sincer in totalitate.Moara cu noroc’’ conflictul central este cel interior. departandu-se tot mai mult de Ana. dar si pe Ghita. clar si concis cele mai adecvate tehnici narativedescrierea realista prin care obtinem efectul de verosimilitate al personajului. . cumparand 2 pistoale si angajand un paznic. Destinul sau ilustreaza efectele nefaste ale lacomiei pentru bani atunci cand aceasta pune stapanire pe om.Novele din popor” din 1881. detaliile fizice relevand trasaturi morale. de factura psihologica. Sub pretextul ca o vointa superioara ii coordoneaza gandurile si actiunile. Incepe sa colaboreze cu jandarmul Pintea. pune exemplar in evidenta viziunea lui Slavici despre societatea rurala ardeleneasca de la sfarsitul sec XIX.. Fiind o nuvela realist-psihologica. acesta isi ucide sotia. cizmarul Ghita este un ins energic.Asa m-a lasat Dumnezeu!. controlandu-i comportamentul si hotarandu-i soarta. gandurile. a mimicii si a tonului vocii. cerandu-si iertare familiei: . El este capul familiei pe care incearca s. al personajului principal.”. un adevarat creator de tipologii. alternand minciuna cu adevarul. Ghita.Caracterizare Ghita Ioan Slavici este un autor moralist. nu se poate sustrage totusi ispitei malefice generate de lacomie.Moara cu noroc’’ de Slavici este o nuvela realista.. Are momente de remuscare. Orbit de furie. parcurgand un traseu sinuos al dezumanizarii. sotia Ana si dusmanul Lica. subordonat lui Lica. Sunt utilizate in conturarea portretului personajelor si mijloace de investigatie psihologica: scenele dialogate... in . pe Marti. monologul interior. fricos. coreland printr. realizandu-se autocaracterizare:”Ei! Ce sa-mi fac?. Ghita devine las. fiind ucis la randul sau de catre Raut. autorul nuvelei . si anume dezumanizarea. La procesul lui Lica. stilul indirect liber. Tovarasia cu Samadaul determina instrainarea lui Ghita de familia sa. Gesturile.. Constient ca reprezinta un pericol. Ezita intre cele doua cai simbolizate de Ana (valorile familiei) si de Lica(bogatia. Asadar. unul dintre oamenii lui Lica.un stil simplu. Prin intemediul monologului interior sunt redate gandurile si framantarile personajului.. dezvaluita de cele mai apropiate persoane ale sale. fapt care ii va aduce sfarsitul. Complexitatea si capacitatea de a. De asemenea. ceea ce va conduce la razbunarea lui Ghita. Naratorul obiectiv consemneaza gesturile si limbajul personajelor. Ghita este caracterizat in mod direct de Lica. De asemenea. incredintand-o Samadaului.. notatia gesticii. astfel el hotaraste luarea in arenda a carciumii de la Moara cu noroc.. In caracterizarea si individualizarea personajelor se utilizeaza tehnici de investigare psihologica. ajutandu-l astfel pe nelegiuitor sa scape. Cu toate acestea.o conduca catre bunastare materiala.si schimba insusirile il transforma pe Ghita intr-un personaj rotund. mai ales de sotie. specificul limbajului. Aparuta in volumul de debut . sub determinare psihologica si morala. caci eu n-am sa ma iert cat voi trai pe fata pamantului. cu un puternic caracter moralizator. sfarsitul sau si al celor ce il inconjoara este in mod inevitabil tragic. prezentand relatiile dintre acestea (caracterizare indirecta). Ghita ezita. Ano!. cu numeroase framantari sufletesti. produsa de obsesia imbogatirii. dovedeste brutalitate in relatia cu apropiatii sai. caracterizandu-se prin lipsa de idealizare a vietii sociale rurale. in ochii celorlalti. Ana il accepta pe Lica. faptele tradeaza conflictul interior. la individualizare. Dezgustata de lasitatea sotului insa.Iarta-ma cel putin tu. sub determinare sociala. Axa vietii morale a protagonistului este degenerata treptat.mohorat. dar si analiza psihologica ce ii serveste in redarea metamorfozelor interioare ale protagonistului-. realizeaza portrete sugestive prin caracterizarea directa.Iarta-ma. un fin psiholog. o foloseste pe Ana drept momeala.Ce sa-mi fac daca e in mine ceva mai tare decat vointa mea?”. dovedind lipsa de tarie de caracter in fata tentatiilor si sfarseste tragic. Aparitia lui Lica Samadaul tulbura echilibrul familiei. tipicitatea personajelor. in care orice abatere de la principiile etice este grav sanctionata.

.“Moara cu noroc” construieste un personaj complex care ramane un prototip neidealizat in universul rural romanesc.

comicul de situatie. Depesa primita de la centru solicita insa alegerea altui candidat. Actul II prezinta in incipit o alta numaratoare a voturilor.Caragiale este a treia dintre cele 4 scrise de acesta. Caragiale creeaza in aceasta opera numeroase tipologii. Actul IV aduce rezolvarea conflictului initial. Titlul pune in evidenta contrastul comic dintre aparenta si esenta. destinatarei. actiunea se desfasoara in sala mare a primariei. Aceasta declanseaza conflictul principal si constituie intriga comediei.in capitala unui judet de munte” la sfarsitul secolului al XIX-lea. sotia acestuia) si gruparea independenta constituita in jurul lui Nae Catavencu. acestia temandu. constituind o capodopera a genului dramatic si reprezentand o comedie de moravuri. iar Catavencu se supune conditiilor impuse de aceasta. de aceasta data. sub forma schimbului de replici intre personaje si se caracterizeaza prin complicarea treptata a conflictelor care dispar in final. cu un final fericit. cat si caracterul ei repetabil.O scrisoare pierduta’’ de I. Scrisoarea prima are o traiectorie circulara (Zoe Trahanache – Cetateanul turmentat – Nae Catavencu Cetateanul turmentat . de limbaj si de nume. Asadar. se declanseaza conflictul secundar. lingusitorului. reprezentand pretextul dramatic al comediei. gaseste pentru a doua oara scrisoarea si o duce. comedia . dar care stie sa profite de avantajele . Pristanda-tipul servilului. iar conflictul comic este realizat prin contrastul dintre aparenta si esenta. Branzovenescu. Personajele comediei sunt inferioare. care starneste rasul prin surprinderea unor moravuri. Zaharia Trahanachetipul incornoratului. Astfel. incheiate prin festivitatea condusa de Catavencu. ironia. cel al grupului Farfuridi-Branzovenescu. Zoe. Incercarea lui Catavencu de a vorbi in public despre scrisoarea compromitatoare esueaza si in incaierare. Astfel. Propulsarea directa a lui Dandanache. exceptie face Dandanache.14). Sunt prezente formele comicului si anume: umorul. Comedia este o specie a genului dramatic. avand ca instrument al santajului . Comicul de caracter contureaza personaje ridicole prin trasaturi negative. Scena initiala din actul intai prezinta venirea lui Trahanache cu vestea detinerii scrisorii de amor dintre Tipatescu si Zoe de catre adversarul lor politic. Textul dramatic este structurat in 4 acte alcatuite din 44 de scene (9. Conflictul dramatic principal consta in confruntarea pentru puterea politica a doua tabere: reprezentantii partidului de la putere (Farfuridi. In actul al treilea (punctual culminant). pentru ca scrisoarea ajunge la Zoe. Tensiunea dramatica este sustinuta prin seria de evenimente care conduc gradat catre rezolvarea conflictului. marcand astfel triumful prostiei. fapt ce ar putea compromite castigarea alegerilor. ca de exemplu:Catavencu este tipul demagogului.. Daca Tipatescu ii ceruse lui Pristanda arestarea lui Catavencu. aduce finalul piesei. in care sunt satirizate aspecte ale societatii contemporane autorului.14. O serie de procedee compozitionale mentin aceasta tensiune. acesta pierde palaria cu scrisoarea. care isi schimba principiile politice in functie de situatie. Zaharia Trahanache. inspirata fiind din farsa electorala a anului 1883. scrisoarea devine un personaj. Conflictul secundar este reprezentat de grupul Farfuridi-Branzovenescu. iar a doua scrisoare (gasita de Dandanache) are o traiectorie in sens unic.Zoe Trahanache). de carcter.. in perioada campaniei electorale. avand rolul de a mentiune tensiunea. Cetateanul turmentat. creatia dramatica impune anumite limite spatiale si temporale:. comedia este destinata reprezentarii scenice. un simbol.se de tradarea prefectului. a unor tipuri umane sau a unor situatii neasteptate. Actiunea se contureaza din replicile personajelor si fiind destinata punerii in scena. Zoe ordona eliberarea acestuia si il determina pe prefect sa sustina candidatura avocatului din opozitie. scrisoarea agita o lume intreaga de personaje si toti ajung de unde au plecat. de fapt. dar desfasurata cu o zi inaintea alegerilor. de aceea isi atinge tinta. santajului si senilitatii. Articolul nehotarat indica atat banalitatea situatiei. cauzata de o poveste asemanatoare (santaj tot cu o scrisoare de amor). idee sustinuta de didascalii si lista cu numele personajelor din incipitul piesei. unde Trahanache gaseste o polita falsificata de Catavencu si anunta in sedinta numele candidatului sustinut de comitet: Dandanache. prin lupta de culise. un obiect animat. in cadrul careia are loc impacarea generala. fiind introdusa tehnica amplificarii treptate a conflictului.L. Ca specie a genului dramatic. prefectul Stefan Tipatescu. starnind rasul cu scop moralizator. Catavencu.o scrisoare pierduta’’.7.O scrisoare pierduta Reprezentata pe scena pentru prima data in 1884.. Lupta pentru puterea politica se realizeaza.

”bampir”. puicusorule”. Astfel. prin maiestria autorului de a crea caractere. Tipatescu-tipul amorezatului. dar.”ai putintica rabdare”). bun strateg. truism(“un popor care nu merge inainte. conducator de osti. numele lui Agamemnon Dandanache starneste rasul prin asocierea celor doi termeni aparent incompatibili:Agamemnon= numele viteazului personaj grec. sta pe loc. mai ales de sotia sa. iar Agamemnon Dandanache cumuleaza toate trasaturile negative ale personajelor din comedie: parvenitismul. sugerand duplicitatea personajului. dansat dupa reguli prestabilite. prin profunda observare a realitatii sociale si politice din epoca. acest tip de comic s. ticuri verbale(“neicusorule. sugerand prin ele caracterul personajelor. adica ramolismentul personajului. . Comicul de nume: Caragiale are un rafinament aparte in alegerea numelor. Comediile lui Caragiale sunt unice in literatura romana prin arta desavarsita a dialogului si a constructiei scenice. prin numele sau trimite la “zahariseala”. perfidia. Comicul de situatie reiese din cele mai surprinzatoare ipostaze in care sunt angrenate personajele. numele lui Nae Catavencu se raporteaza fie la termenul “cataveica”=haina cu 2 fete. ramolismentul. situatii provocate de incurcaturi. ba mai da si inapoi”). prostia.”andrisant”). etc.pozitiei sale. asociatii imcompatibile ca sens(“la douasprezece trecute fix”).ar putea defini prin cateva particularitati: pronuntie gresita(“famelie”. “pristanda”= joc popular. etimologie gresita(“capitalisti” pentru locuitorii capitalei). nu numai o trasatura dominanta: Zaharia Trahanache. numararea steagurilor). confuzii si imprejurari absurde(ex:triunghiul amoros. nu in ultimul rand. incultura. fie la “cata”=mahalagiu. fiind un personaj usor de modelat. si “dandana”=incurcatura. bucluc. la comanada unui conducator de joc. ele fiind ridiculizate si caracterizate prin modul cum vorbesc. cat si la “trahana”care inseamna coca moale. Comicul de limbaj se refera la modul de vorbire al personajelor.

Pe langa dialog si monolog. Dualitatea personajului vine din existenta lui pe 2 planuri: cel real. prefectul judetului. daca nu capata in schimb postul de deputat. o modalitate aparte o constitue referirile lui Caragiale. o comedie de moravuri în care este prezentatã si criticatã viata publicã si de familie a unor politicieni. in care se misca o Zoe onorabila. este sotia lui Zaharia si amanta lui Stefan Tipatescu. Caragiale a creat personaje vii. gesturile si numele eroinei. cãreia i se adaugã si altele. prin vorbele. Zoe conduce din umbra manevrele politice. om ingrat si fara inima”. precum si direct de catre celelalte personaje. principalele trasaturi reiesind din manifestarea diversificata a comicului. . cuprinse in didascalii ori indicatii scenice. ea recurge la rugaminti si lamentatii. care defineste contradictia dintre esenta si aparenta. femeile nu aveau drept de vot. Catavencu o ameninta ca publica scrisoarea in ziarul “Racnetul Carpatilor”. si singurul personaj feminin al operei lui Caragiale care reprezinta doamna distinsa din inalta societate burgheza. prin care Caragiale satirizeaza defectele morale ale societatii burgheze. Marcheaza in comedie triunghiul conjugal. Cea mai cunoscutã comedie a sa este „O scrisoare pierdutã”. Doamna Trahanache avea. avand asupra barbatiilor o seductie aparte. a creat adevãrate capodopere ale genului. in mod indirect din atitudinea. penduland intre sot si amant cu inteligenta si abilitate. surprinzând aspecte ale realitãtii din societatea noastrã la sfârsitul sec al XIX-lea. si este. in piesa.CARACTERIZAREA Zoe Trahanache I L Caragiale. adversarul al sotului si al amantului ei din campania electorala. reprezentative pentru societatea timpului sãu. dandu.prezentand o femeie capabila de adulter. asemenea zeilor care conduceau oamenii. Zoe se dovedeste o luptatoare hotarata si foloseste tot arsenalul de arme feminine ca sa-si salveze onoarea(plânge. insa inseamna zeita. amenintã si trece de la o stare la alta cu dezinvolturã. Zoe Trahanache. Ca urmare. Zoe intruchipeaza tipul cochetei imorale. faptele si vorbele doamnei Trahanache. o relatie amoroasa cu prefectul Stefan Tipatescu. Zoe vrea sa para o doamna distinsa. Pentru a-l convinge pe Tipatescu sa accepte candidatura lui Catavencu. Astfel ca. nu numai o trasatura dominanta. il iarta pe Catavencu si ii impune sa conduca festivitatea de incheiere a alegerilor. Caragiale are un rafinament aparte in alegerea numelor. adulterul si perfidia. lesinã.Dupa ce recapata scrisoarea. Zoe este un personaj caricatural. Comicul de caracter reliefeaza insusirile ce reies. fãcându-se vinovatã de pierderea scrisorii de amor pe care i-o trimite Tipãtescu. insa esenta caracterului sau este minciuna. atat in mod indirect. didascaliile sunt un mijloc de caracterizare directa. Actiunea se desfãsoarã în capitala unui judet de munte. de 8 ani. Zoe este implicatã în mod direct chiar din intriga actiunii. pretextul dramatic din cauza caruia se declanseaza toata agitatia deoarece pierde. prietenul cel mai bun al sotului. Ele sunt tipuri umane care au o trãsãturã dominantã. si cel confectionat pentru lumea provinciei. Comicul de situatie defineste structura imorala a eroinei. toti fiind constienti de puterea si influenta ei. Asadar.le viata. faptele. fiind femeia care conduce barbatii. personajele fiind surprinse în complexitatea lor. pe fondul agitat al unei campanii electorale. Documentul devine instrumentul santajului politic aflat in mana lui Catavencu. iar in mod direct din didascalii sau din opiniile celorlalte personaje. la o femeie care parea sensibila si neajutorata. Voluntara. scrisoarea de amor primita de la amant. interesata de pastrarea aparentelor. langa “onorabilul si venerabilul nenea Trahanache”. ca o actritã). sugerand prin ele caracterul personajelor. Caracterizarea Zoei se face in mod specific genului dramatic. o sotie fidela si o familista autentica. Numele acestui personaj nu starneste rasul. dupa care trece la amenintarea cu sinuciderea. din neatentie. este capabila de orice compromis pentru a-si salva reputatia. Desi in epoca. Cu o energie impresionanta. cel mai mare dramaturg român. Cetateanul Turmentat inchina si el:”In cinstea coanii Joitichii ca e dama buna” . prin care dramaturgul isi “misca” personajele. personaj principal al comediei. ea se dovedeste a fi o combatanta apriga si ameninta: “Am sa lupt cu tine.

Mezinul reuseste sa treaca proba cu ursul cu ajutorul unei batrane pe care o miluieste cu un ban si care-l sfatuieste sa-i ceara tatalui sau “calul. prin care ii cere ajutorul. Reperele spatio-temporale sunt nedeterminate. pentru a vedea care dintre feciorii sai este capabil sa treaca peste numeroasele obstacole din drumul ce urma sa-l faca. in proza. Cei doi fii mai mari se sperie de falsul urs si se intorc rusinati la curtea craiului. realizata de un narator omniscient. Harap-Alb ii va lua eternitatea. impletind naratiunea cu dialogul si cu descrierea. propunand astfel o relatie de complicitate cu cititorul. publicata in revista . iar ca specie literara este un un basm cult. insa autorul imbina supranaturalul cu evocarea realista a satului moldovenesc. adica sa. armele si hainele cu care a fost mire”. vizibila a personajului. cele doua culori pot semnifica binele si raul. dar are rol si in caracterizarea personajelor.. de unde reiese originlitatea acestei creatii. in care. creeaza un oximoron. sunt prezente.Si a tinut veselia ani intregi. calatoria. alcatuit din 4 etape/momente. blana de urs etc. Dialogul are o dubla functie: sustine evolutia actiunii. puse pe seama unor personaje inzestrate cu puteri supranaturale. pentru a se ridica in finalul basmului. mitul lui Fat-Frumos. Primul termen. care este si un personaj eponim. Ca orice basm. identificata in pauzele descriptive din cadrul scenariului narativ. iar in cadrul operei. asadar. decide .. Demitizand. “Harap” inseamna sluga si caracterizeaza fata cunoscuta. de asemenea. Aceasta liniste este pierduta in momentul in care Craiul primeste o scrisoare de la fratele sau.Frumos. fiul de crai il refuza de doua ori. “Alb” desemneaza fata ascunsa si ar putea indica nemurirea. Tema basmului o constituie. intr. Feciorul craiului primeste binecuvantarea tatalui sau si pielea de urs. impreuna cu sfatul de a se feri “de omul ros si omul span”. Astfel. uciderea cerbului solomonit care are o piatra in frunte “de straluceste ca un soare”. Imparatul Verde. in final raul fiind invins. Basmul are la baza un tipar narativ cu un grad mare de stabilitate. Naratiunea este la persoana a treia. muncile. acest moment coincide si cu o moarte simbolica a eroului. Acest nume. craiul se imbraca in piele de urs si se ascunde sub un pod. Caracterul de bildungsroman al basmului presupune parcurgerea unui traseu al implinirii spirituale si al modificarii statului social al eroului. deoarece are un autor identificat. pedeapsa. Ucigand cerbul. se incadreaza in genul epic.Convorbiri literare” din 1877. si drumul initierii unui tanar de la stadiul de novice . la rangul de om total. dar nu si obiectiv. odata cu incheierea probelor si a desavarsirii sale. De asemenea. Ca sa-i puna la incercare . avand ritm rapid. si merg 49’’) care realizeaza trecerea de la o secventa la alta. dupa juramantul din fantana devine sluga Spanului. Este o naratiune heterodiegetica. care le confera purtatorilor privilegiul eternitatii. care. In basm sunt prezente formulele initiale si finale. Harap-Alb coboara in randul oamenilor obisnuiti.Povestea lui Harap-Alb Opera . un personaj umanizat care nu intruchipeaza imaginea lui Fat. casatoria. Actiunea de remediere/Intalnind in drumul sau Spanul. Situatia initiala de echilibru/ Expozitiunea prezinta viata linistita a Craiului si a celor trei fii ai sai. de care tatal sau ii ceruse sa se fereasca. de la conditia de sluga la cea de imparat. Semnificatia titlului se raporteaza la numele personajului principal. pana la acela de om total. demascarea raufacatorilor.. ce reprezinta binele si raul. in care se nareaza intamplari fantastice. intervenind adesea prin comentarii. care uneste cele doua contrarii. numerele si obiectele magice: cifra simbolica 3. Al doilea termen.i trimita pe unul dintre fiii sai pentru a-i urma la tron(actiunea prin care se tulbura echilibrul initial). tocmai cand se ratacise in codrii intunecosi. pe langa lupta dintre bine si rau. dar a treia oara.Povestea lui Harap-Alb’’. alb-negru. idee intalnita in toate basmele. si acum mai tine inca…”). Naratiunea este dramatizata prin existenta dialogului. Creanga creeaza un personaj atipic pentru lumea basmului. Motivele narative specifice sunt: superioritatea mezinului. Confirma acesta perspectiva si finalizarea probei a doua din drumul initierii lui. precum si a celor mediane (“si merg ei ozi. Stilul este elaborat. si merg doua. Acesta piatra aminteste de perla frontala din simbolismul hindus. Impletirea elementelor reale cu cele fabuloase creaza fanstasticul. pe Ion Creanga. “Povestea lui Harap-Alb” este o specie literara a genului epic. palosul.trasaturile negative. intr-un mod original se deschide o relatie directa intre narator si naratar. supunerea prin viclesug.o forma inedita(“Amu cica era odata” si . albultrasaturile positive ale eroului si negrul.

devenind un Erou Civilizator. uciderea cerbului “solomonit” si aducerea pietrelor pretioase cu care era impodobit. umanizarea fantasticului. Desfasurarea actiunii incepe odata cu ajungerea celor doi la palatul Imparatului Verde. la stadiul de Imparat. Finalul este fericit si deschis. basmul putand fi astfel considerat un bildungsroman. in ciuda infatisarii hidoase.. depasindu-si astfel starea de profan si revenind la adevarata sa esenta. juramantul este ridicat. cu eroi fabulosi alaturi de personaje realiste aduse de Creanga din Humulestiul natal. deoarece coordoneaza drumul eroului de perfectionare si purificare. Ajunsi la o fantana. pierzandu-si astfel identitatea. compasiunea fata de eroul aflat pe drumul intru devenire. neofitul incepe o noua viata ca initiat. Lupta pentru a. Punctul culminant este marcat de intoarcerea lui Harap-Alb la palatul Imparatului Verde. Spanul il ademeneste pe fiul craiului sa coboare in fantana sa se racoreasca. “Povestea lui Harap-Alb” ilustreaza o alta lume decat cea reala. folosirea diminutivelor. Protagonistul este un . umorul si specificul limbajului. Cele trei probe sunt: aducerea salatei din gradina ursului. proba in care protagonistul primeste atributul de Conducator desavarsit. acesta putand fi considerat un maestru spiritual. aparent neinsemnate. Ele pot reprezenta principiul “lumii pe dos”. Ca orice basm. Oralitatea stilului se realizeaza prin diferite mijloace: expresii narative. El accepta insotirea a 5 aparitii bizare (Gerila.om de soi bun’’. trasatura dominanta comuna este bunatatea. Pe parcursul celei de-a treia probe.sa-l ia cu el. versuri si fraze rimate si ritmate. dativul etic. cunoasterea si nemurirea. exprimarea afectiva in propozitii interogative si exclamative. Este un basm cult avand ca particularitati reflectarea conceptiei asupra lumii a scriitorului. Aici. Restabilirea echilibrului initial/ Deznodamantul consta in triumful valorilor pozitive asupra celor negative. taindu-i capul. Ochila si Pasari-LatiLungila) care-l vor ajuta sa treaca peste probele Imparatului Rosu. de la stadiul de sluga. Harap-Alb primeste ajutorul unor fiinte fantastice. ceea ce-i confera acestei creatii originalitate inconfundabila. semn ca initierea a fost incheiata. Registrele stilistice populare. Fata il demasca pe Span. si petirea fetei Imparatului Rosu. se maturizeaza. individualizarea personajelor. unde Spanul se da drept nepotul sau. insa este readus la viata prin intermediul apei moarte si apei vii. care ii ofera “craisorului” Nemurirea. . Astfel. Setila. ca va pastra taina si numele de Harap-Alb. In felul acesta. deoarece. precum albinele si furnicile. victoria adevarului asupra imposturii-demascarea Spanului. orale si regionale confera originalitate limbajului. care presupune o trecere de la starea de profan la cea de initiat. care traverseaza o serie de probe initiatice. primind puterea. un mistagog. Flamanzila. Harap-Alp este supus de Span la trei probe initiatice. ilustrat de o formula tipica. proba in care fiul de crai dobandeste atributele Luptatorului si statutul de Razboinic. deoarece veselia a tinut “ani intregi si acum mai tine inca” . iar acesta il ucide pe fiul de crai.si redobandi pozitia initiala reprezinta intriga basmului. unde il tine inchis pana cand jura pe palos ca va fi sluga lui.

impune o ultima proba: calul lui Harap-Alb si turturica ei trebuie sa se intreaca sa aduca trei smicele de mar dulce. ospatul pantagruelic (cu ajutorul lui Setila si Flamanzila). armele si hainele cu care a fost mire” tatal sau. luandu-si drept calauza chiar un span. Pentru a-i da fata. proba in care protagonistul primeste atributul de Conducator desavarsit. fiul cel mic al craiului va dobandi calitatile necesare unui imparat. el se teme. trecute tot prin intermediul puterilor supranaturale ale ajutoarelor eroului: casa de arama (proba focului. trecuta cu ajutorul lui Gerila). Cu sprijinul calului. dand dovada de curaj. decapitarea eroului fiind ultima treapta a initierii. precum si recunoasterea fetei (primind ajutor din partea craiesei albinelor). stapanire de sine. care ii ofera craisorului Nemurirea.si induplece tatal sa. Flamanzila. Fata insesi. Proba este castigata de calul fermecat.i. compasiunea fata de eroul aflat pe drumul intru devenire. sugerand caracterul repetabil al drumului initiatic. A treia incercare presupune o alta etapa a initierii. Astfel. deoarece. proba in care fiul de crai dobandeste atributele Luptatorului si statutul de Razboinic. acesta putand fi considerat un maestru spiritual. care presupune o trecere de la starea de profan la cea de initiat. alegerea macului de nisip (cu ajutorul furnicilor). un mistagog. Ulterior. trasatura dominanta comuna este bunatatea. relatii cu alte personaje. in care isi dovedeste superioritatea in fata fratilor sai.. uita repede povetele tatalui. Dintre procedeele de caracterizre indirecta se utilizeaza conturarea portretului prin fapte. Harap-Alb. Milostenia dovedita Sfintei Duminici ii este imediat rasplatita.i acorde o sansa. Aceasta il sfatuieste sa solicite . Ion Creanga il coboara pe Harap-Alb in randul oamenilor obisnuiti pentru a-l ridica in finalul basmului. un personaj umanizat care nu intruchipeaza imaginea lui Fat-Frumos din basmele populare. In trecerea acestor probe. cu ajutorul obiectelor magice aduse de cal. cerandu. un prim act de curaj. Credincios juramantului. este un personaj atipic pentru lumea acestui tip de opera. Harap-Alp este supus de catre Span la trei probe initiatice. semn ca initierea este desavarsita. Fata il demasca insa pe Span. de la stadiul de sluga. Ochila si Pasari-Lati-Lungila) care-l vor ajuta sa treaca peste probele Imparatului Rosu. mezinul va trece de ursul de la pod. sugerate. Astfel. Aceste personaje pot reprezenta principiul “lumii pe dos”. uciderea cerbului “solomonit” si aducerea pietrelor pretioase cu care era impodobit. pe cand caraterizarea directa reiese din vorbele naratorului sau a celorlalte personaje. la rangul de om total. precum albinele si furnicile. Inca din inceputul basmului isi dovedeste bunatatea cu care a fost inzestrat. “o farmazoana cumplita”. Mijloacele prin intermediul carora eroul trece aceste probe tin de supranatural. necesitand ajutorul unor fiinte fantastice. Primele doua probe le trece cu ajutorul Sfintei Duminici. fiind invatat de catre batrana cum sa. avand semnificatia coborarii in Infern. iar fata il insoteste pe erou la curtea Imparatului Verde. Harap-Alb este umanizat. nume. Acesta are atat calitati. Schimbarea fundamentala a . respectarea juramantului. a renasterii si a redobandirii adevaratei sale esente.calul. Eroul reintra in posesia palosului si isi primeste recompensa: nunta cu fata de imparat si intreaga imparatie. inzestrata cu puteri supranaturale. pierzandu-si astfel identitatea. in primul rand. apa vie si apa moarta. in ciuda infatisarii hidoase. in schimbul eliberarii. aparent neinsemnate. Neexperimentat si naiv. Trecerea podului semnifica sansa transformarii. devenind sluga lui. care fusesera sortiti esecului. odata cu incheierea probelor initiatice si a desavarsirii lui. tanarul ajunge sa se rataceasca in padurea-labirint. Prin trecerea probelor la care il supune Spanul. acesta nu ii marturiseste fetei adevarata sa identitate. In plus. la stadiul de Imparat. Imparatul Rosu il supune pe Harap-Alb la o serie de probe. sa isi schimbe numele in Harap-Alb. straja nocturna la odaia fetei (ajutat de Ochila si de Pasari-Lati-Lungila). devenind un Erou Civilizator si petirea fetei Imparatului Rosu. mezinul craiului. deoarece coordoneaza drumul eroului de perfectionare si purificare.Caracterizarea lui Harap-Alb Eroul basmului. antagonistul il pacaleste si il inchide intr-o fantana. cat si defecte. se plange de soarta si cere ajutorul acelora in care avea incredere. El accepta si tovarasia a 5 aparitii bizare (Gerila. Cele trei probe sunt: aducerea salatei din gradina ursului. Setila. care ii va taia capul eroului. Acesta este readus la viata de catre fata. prin oximoronul din numele sau. juramantul este dezlegat.

de cal (”nu te stiam asa de fricos”). lipsit de curaj.Duminica („luminate craisor”. dincolo de toate invaluirile simbolice si alegorice. tanarul este timid. drumul initierii protagonistului in viata. Initial.o stransa legatura cu conflictul principal al basmului. pentru ca in final sa. fapte („ca tovaras. prin limbaj. si la paguba si la castig).si asume rolul de Imparat. Intregul traseu descris este intr. formarea nu mai este o initiere.statului social. . dar isi accepta conditia de sluga. „naiv”). ”gaina plouata”). Deznodamantul consta asadar in refacerea echilibrului initial. Caracterizarea directa este facuta de narator (”fiul craiului. de Sf . constructia personajului eponim din acest basm propune un model care nu sare etapele de evolutie a unui tanar in viata. ”mai fricos decat o femeie”. Specific basmului cult este modul in care se individualizeaza personajele. ramane un exemplu formativ pentru orice tanar obisnuit. boboc in felul sau…”. rusinos. ci o descoperire a lumii fara nicio logica progresiva. Principala trasatura a protagonistului reiese cu usurinta tocmai din acele scene in care eroul se vede confruntat cu evenimente care depasesc puterea sa omeneasca de intelegere. care este vazut in evolutia catre desavarsire. dar si nunta confirma desavarsirea eroului. Prin portretele fizice ale celor 5 tovarasi se ironizeaza defecte de ordin fizic. era partas la toate. in lumea contemporana. dar aspectul grotesc ascunde bunatatea sufleteasca. moral si psihologic. celelalte personaje reprezinta tipologii umane reductibile la o unica trasatura dominanta. Asadar. ”slab de inger”. anume acela dintre conditia umana a lui Harap-Alb si destinul sau de vita nobila. indiferent de epoca. gesturi. autocaracterizarea si caracterizarea indirecta: prin nume (oximoronul Harap-Alb). de Span (”Pentru vrednicia lui mi l-a dat tata”). Cu exceptia eroului. In timp ce.

opera literara a lui Petrescu este apreciata de critica vremii drept o . naratiunea la persoana intai. care va deveni ulterior.Eram insurat de doi ani si jumatate cu o colega de la Universitate si banuiam ca ma insala” constituie fraza prin intermediul careia incepe capitolul al doilea. iar personajele sunt prezentate ca evenimente interioare. Ordinele superiorilor sunt contradictorii. dar care nu sunt singurele. . Experientele dramatice modifica atitudinea personajului-narator fata de celelalte aspecte existentiale. Stefan asista la o discutie intre ofiteri. Astfel. Dialogul declanseaza memoria afectiva a personajului.. studenta la litere. dezordine generala. un eveniment exterior declanseaza rememorarea unor intamplari traite intr-un timp pierdut. Stefan Gheorghidiu.. este posterioara intamplarilor relatate in restul cartii I. Ela este atrasa de bani si viata mondena. scriitorul fiind ofiter al armatei in timpul primului razboi mondial. Tanarul. cu tituri semnificative. este ilustrata viata celor doi indragostiti. la Piatra Craiului in munte. in cadrul careia. sub forma unei confesiuni a personajului principal. . Operatiunile incep cu atacarea postului vamal maghiar. In primavara anului 1916. Stefan impreuna cu unitatea cuceresc Branul. Ela ii acorda o atentie deosebita unui anume domn G. respective 7 capitole. pe atunci student la filozofie. evenimentele din trecut fiind ordonate cronologic si analizate lucid. Cuplul evolueaza catre o inevitabila criza matrimoniala. Cele 2 nopti prezinta 2 etape de evolutie ale personajului. repetat. Situarea eului narativ in centrul naratiunii confera autenticitate. necunoscutul. Asadar. eroismul fiind inlocuit de spaima in fata mortii. Romanul debuteaza printr-un artificiu compozitional: actiunea primului capitol. modesti dpdv material. Dupa casatorie. iar artileria romana isi fixeaza tunurile asupra propriilor batalioane. insa a doua parte este o experienta traita. Echilibrul este tulburat de mostenirea primita de Stefan la moartea avarului sau unchi. iar a doua parte ilustreaza imaginea unui razboi tragic si absurd. cea a omenirii. Textul poate fi considerat si un roman de tip subiectiv. Romanul este compus din 2 carti. iar Stefan pleaca pe front. deoarece autorul nu traise o drama de iubire. Prima parte este fictiune. simbolizeaza incertitudinea. dupa care se impaca.. dar si retrospectia iubirii dintre Stefan si Ela. Titlul se refera la aceste 2 experiente ale eroului. apoi Tohanul Vechi. presupune existenta unui narator implicat. mizerie. Romanul structurat in 2 parti. reprezentate sugestiv prin cuvintele “ultima” si “intaia”. Naratiunea la persoana intai. Capitolul . intaia noapte de razboi”. pt ca el este dispus sufleteste de a trai si alte experiente. cu focalizare exclusiv interna. insetat de absolutul in iubire.fiind un conflict psihologic ce se desfasoara in constiinta eroului. care traieste un razboi tragic si absurd. cu 6. Cuvantul “noapte”. Viata combatantilor tine de hazard.Ultima noapte de dragoste. conflict (interior) si protagonist. amantul sau. aparut in1930 si . masuri absurde. potrivit convigerilor personajului-narator. intaia noapte de razboi Prin cele doua romane ale sale. Camil Petrescu a innoit romanul romanesc interbelic prin sincronizare cu literatura universala. Tema romanului prezinta drama intelectualului lucid. pentru a se opri de partea cealalta a Oltului. respectiv absurdul. Capitolul evidentiaza cele doua planuri temporale din discursul narativ: timpul povestirii (prezent) si timpul narat (trecutul povestii de iubire).se la cele 2 experiente:dragostea si razboiul. comuna Vulcan. Aceasta concentreaza intriga. punandu-I in lumina amintirii legate de casnicia sa cu Ela. de care se salveaza prin constientizarea unei drame mai profunde.monografie a indoielii”. Tache. despre dragoste si fidelitate.Patul lui Procust”.“Ultima noapte de dragoste. deoarece are drept caracteristici urm: unicitatea perspectivei narative. dar fericiti pe plan spiritual. raportandu. timpul prezent si subiectiv. ce alcatuiesc un jurnal scris la persoana intai.. Stefan si Ela se despart pentru scurt timp. Conflictul este intre ideal si realitate.. se casatoreste cu frumoasa Ela. nesiguranta lui Stefan privind fidelitatea sotiei. Frontul semnifica haos. fluxul constiintei. tragismul razboiului.Ne-a acoperit pamantul lui Dumnezeu” ilustreaza razboiul si tragismul confruntarii cu moartea. tinzand la un statut superior. surprinde cele 2 drame existentiale ale eroului: prima parte prezinta aspiratia spre o iubire absoluta. autenticitatea definita ca identificarea actului de creatie cu realitatea vietii. al carei punct culminant il constituie excursia de la Odobesti. memoria afectiva. Roman modern de analiza psihologica prin tema.

Ranit si spitalizat. Daca trairile personajului sunt exclusiv subiective. Ca urmare. Aceasta strategie de gestionare a timpului. relatii. personajul-narator reprezinta tipul intelectualului lucid.I-am scris ca ii las absolut tot ce e in casa[…].Adica tot trecutul”. Mai mult. cititorul nu se poate pronunta asupra fidelitatii ori naturii ei superificiale. percepe cu luciditate aspectele planului interior (sentimente. dar se simte detasat de tot ceea ce simbolizeaza Ela. pentru care opteaza autorul. In concluzie. drama colectiva a razboiului pune in umbra drama individuala a iubirii. Stilul anticalofil. Stefan G. acesta o priveste cu indiferenta si decide sa o paraseasca: . Asadar. din dorinta de a da autenticitate naratiunii. Astfel. Stefan Gheorghidiu.Individul se pierde. C. reflectii). are ca scop obtinerea efectului de autenticitate. Prin introspectie si monolog interior. sustine autenticitatea limbajului. respectiv exterior (fapte. Extenuat in plan spiritual. a iubirii. inadaptatul superior. Stefan se intoarce in Bucuresti. deoarece scriitorul nu refuza corectitudinea acestuia. ci efectul de artificialitate. care traieste drama indragostitului de absolut.nici timpul naratiunii nu mai urmeaza cronologia lumii reale. prin folosirea analizei psihologice ca tehnica predilecta si prin ordonarea majoritatii evenimentelor in functie de un timp interior. de unde rezulta impresia de epic evenimential sarac in favoarea analizei. utilizarea timpului prezent-subiectiv. pe deplin sincronizat cu tendintele literare occidentale... opera. Relatarea este inlocuita in aceasta proza moderna cu analiza si interpretarea. Finalul romanului reprezinta sfarsitul dramei personale. memoria afectiva. simtindu-se anulat in iuresul colectiv. Ela este personajul misterios deoarece atitudinea ei este mediata de viziunea personajului-narator.o tipologie. dar mai ales prin autenticitatea trairiilor. tehnici ale analizei psihologice. . autorul construieste primul roman psihologic romanesc.Ultima noapte…” este un roman modern subiectiv si psihologic prin unicitatea perspectivei narative. tipuri umane). naratiunea la persoana intai. Petrescu combina un fragment autobiografic cu o poveste fictiva si atribuie perspectiva narativa unui personaj imposibil de incadrat intr.

in urma schimbarii statutului social printr. el isi confirma superioritatea intelectuala. Pe de o parte. astfel el incearca sa gaseasca Absolutul in tot soiul de idealisme:dragoste. care reiese din ganduri. inadaptatul superior. este determinata de cele 2 experiente fundamentale de viata:iubirea si razboiul. Prin ambele situatii de viata. Statutul moral si psihologic al protagonistului. un intelectual ateu ce se iluzioneaza ca poate hotari si rationaliza experientele decisive pentru formarea sa ca subiectivitate. introspectia. conform lui Nietzche. pare sa nu poata recunoaste vreo instanta superioara. iar tot demersul sau psihologic se va indrepta doar spre uciderea imaginii femeii iubite. dar si procedee artistice specifice romanului subiectivpsihologic modern: autoanaliza lucida. care traieste drama indragostitului de absolut. cea de. eroul cauta o iesire din conditia sa limitata. deci anunta particularitatile de constructie ale personajuluinarator. experienta din trecut intr. deplasarea interesului spre conflictul si portretul interior. Stefan isi recunoaste prabusirea launtrica. cu scopul atingerii unui absolut imaginat. iar unchiul sau. este influentat de 2 conficte:casnicia ratata cu Ela. etc. prin introspectie si analiza psihologica. In final. desfiintarea ca personalitate. Astfel ca particularitatile de constructie a personajului in acest tip de roman sunt: inlocuirea portretului fizic detaliat si a corespondentelor dintre latura fizica si cea morala cu detalii fizice semnificative in trairile personajului. aceste 2 cai.i implice intreaga personalitate. limbaj. memoria voluntara. pe cand celalalt. protagonistul este caracterizat indirect prin faptele si vorbele sale(drept un idealist atras de absolut. Stefan. 2 nuante ce par sa. Acest prim capitol contine o secventa narativa in care mai multi ofiteri discuta polemic despre un articol de ziar dedicat unei crime pasionale comise de un barbat inselat. ce vede doar idei. eruditie. Daca prima carte se axeaza pe ultima noapte de dragoste. Primul crede in D si isi interpreteaza intreaga existenta in functie de destin. atitudini si relatia cu celelalte personaje. personajul-narator al romanului…. il caracterizeaza drept lipsit de spirit practic). starnesc in constiinta lui ganduri dramatice. Pe de alta parte. cea mai importanta diferenta intre omul traditional si cel modern poate fi redusa la modul in care cei 2 se raporteaza la o autoritate transcendenta. In acest mod. grosolane”. reprezinta tipul intelectualului lucid. Mai mult. Stefan descopera. ca un adevarat expert in psihologia dragostei. Evolutia lui Stefan G. portretul lui Stefan este realizat prin caracterizare indirecta. capitolul de inceput al romanului reprezintand un artificiu compozitional ce da tonul intregii arhitecturi narative. Ascultandu. si realitatea exterioara se intaureaza o ruptura constientizata de protagonist abia in momentul in care Ela prefera deliciile vietii mondene in defavoarea lui. prin vorbele celorlalte personaje(sotia sa ii spune ca toti vor sa.o mostenire substantiala. Astfel. rememorarea.Caracterizare lui Stefan Gheorghidiu In linii generale. Memoria vountara. politica. Ela. Nu dupa mult timp. ordoneaza intreaga actiune a textului. transforma. Dintre modalitatile de caracterizare a personajului. dar total inadaptat dpdv social).i pe camarazi.specifica primei parti a romanului. Pe cand era student la filozofie. gesturi. relevate prin analiza si retrospectie. Lucid si hiperrational. Constituind si temele literare principale ale romanului.l insele deoarece e prea bun. Drama razboiului submineaza definitiv conceptia absolutista despre iubire. protagonistul nu numai ca retraieste trecutul sau amoros. ce poarta numele de proza subiectiv-psihologica. cititorul nu se poate pronunta asupra fidelitatii ori naturii ei superificiale. se casatoreste cu o frumoasa colega de la litere. pasionat de filozofie. intre universal interior utopic al omului. Expresia literara a acestei schimbari de mentalitate consta in inventarea unui pers-narator si a viziunii narrative “impreuna cu”. tanarul construieste o intreaga teorie despre acest sentiment. si tragediile razboiului. extenuat si . Aceasta este un personaj misterios deoarece atitudinea ei este mediata de viziunea personajului-narator. ci il analizeaza si interpreteaza. prin care eroul incearca sa atinga absolutul existentei. Prin urmare. fluxul constiintei. micile flirturi ale sotiei cu dansatorul G.a doua porneste de la intaia noapte de razboi. cat si direct. monologul interior. Pentru el “D a murit”.o autocaracterizare a intregului parcurs alaturi de Ela. Nae. cu ajutorul monologului interior. catalogand ideile tovarasilor sai drept “notiuni primare.

de la obiecte de pret la carti” . pe care il construise cu atata minutiozitate. renunta chiar la universal sau imaginar. prin parcurgerea drumului de la apararea incrancenata a absolutului iubirii. la incercarea disperata de a. pana la renuntarea indiferenta la orice idealuri. . dar totusi este invingator moral. ii lasa Elei “absolut tot din casa. Asadar.deziluzionat. astfel refuzand sa mai analizeze. eroul traieste un esec sentimental.si mentine rational latura umana in razboi.

intelectuala a poeziei sale. de aceea o va transforma in poezie. deasupra locului de observatie). iar rima este incrucisata. ce face parte din sfera semantica a matematicii: “Din ceas. matematician. Primul termen metaforic defineste spatiul real. de a ordona “harpele rasfirate”: “… Poetul ridica insumarea/ De harpe rasfirate ce in zbor invers le pierzi/ Si cantec istoveste: ascuns. se resfrange. Asadar. In expunerea ideilor si de incifrare a simbolurilor. ci avand valoarea unei constatari definitive: “Nadir latent!”. poezia fiind un produs al mintii. precum si procedeele poetice. Starea de extaz este declansata de abandonarea materialului. o oglindire a zenitului in apa. Dar imaginile poetice nu copiaza exact lumea exterioara. G. Actul creatiei capata astfel valori narcisiste. lumea intra in “mantuit azur”. joc secund… E un nadir latent. Strofa a doua se deschide cu o exclamatie retorica. in care se reflecta realitatea. pentru care “se simte in adevar facut”. cerebrale. poezia se naste prin “inecarea cirezilor agreste”. universul unde se naste poezia. reflectare. ideal (in prima strofa). Ion Barbu propune prin poezia sa o imagine generala. celalalt universul artistic. cu masura de 1314 silabe. Metafora “din ceas” poate simboliza temporalul. realul. Este alcatuita din 2 catrene. Eul liric restrange spatiul poetic la "o lume purificata pana la a nu mai oglindi decat figura spiritului nostru". Poezia se afla in stare latenta in realitate. dar si de sintaxa poetica In care predomina terminologiile stiintifice. “Cirezile agreste” sunt forme ale contingentului. asa se explica folosirea verbului “a deduce”. insemnand oglindire. asa cum cantecul marii ramane pentru multi imperceptibil. Starea poetica este asemenea cantecului marii."adancul acestei calme creste" -. care se rasfrange in sine insusi ca intr-o oglinda. rezultata din contemplarea lumii in totalitatea ei. dupa propriile legi in constiinta umana. si este o autentica arta poetica. Prin oglinda. Asa cum elementele materiale se pot reflecta intr-o oglinda sau pe suprafata apei. starii poetice latente existente in realitate."Din ceas" frumosul . aparut in anul 1930. in care poezia se afla in stare latenta. ceea ce determina natura lirismului sau. lumea in toalitatea ei. ca formatie. "un joc secund mai pur". ca manifestare stricta a mintii. de scoatearea acestuia de sub tutela timpului. dedus…” face parte din volumul “Joc secund”. Poezia este rezultatul unei activitati rationale. dificultatea receptarii ei fiind mai intai cauzata de concizia exprimarii. “Din ceas. Substantivul “Ceas” apartine campului semantic al timpului. asa si starea poetului ramane muta pana cand acesta reuseste sa dea glas frumusetii. nu cu valoare emfatica sau afectiva./ In grupurile apei.si recurgerea la .Din ceas. si poate fi integrata in simbolistica “mitul oglinzii”. poetul cautind in real . Pornind de la acest poem. dedus… Ion Barbu este. aceasta fiind trasfigurata artistic. mai pur”. luate mai ales din matematica -"Insumare"-. cum numai marea/ Meduzele cand plimba sub clopotele verzi”. al contingentului. Calinescu sustinea: “poezia este o iesire (“de dus”) din contingent (“ceas”) in pura gratuitate (“mantuit azur”). Se releva rolul poetului vazut ca un centru al universului. elemente ale realitatii. un joc secund. o sublimare a vietii prin retorsiune”. In spatiul real elementele sunt dispersate. Discursul liric propune o conceptie moderna despre poezie. neologismele cu rol de epitet -"nadir latent". aceasta metafora ilustrand unul din atributele artei – eternitatea. este evidenta natura profund reflexiva. Spre deosebire de poetii care l-au precedat si care au investigat mai ales latura afectiva a universului uman. fiind opus acestuia (cel mai inalt punct de pe bolta cereasca. dar este un timp neclintit. adica prin abandonarea materialitatii: “Taind pe inecarea cirezilor agreste. sustras din temporalitate. In a doua strofa marea devine simbolul genezei poetice. Apa este asadar un alt simbol al poeziei. in care sunt sintetizate principiile artei creatoare barbiene. fara scurgere. Nadirul este o reflectare a zenitului. dar si un limbaj ermetic. are versuri lungi. incifrat si o sinteza poetica dificila. in viziunea lui Ion Barbu. rolul poetului fiind acela de a le “insuma”. din conjugarea spiritului matematicianului cu poezia ce naste o viziune totalitara asupra universului. dedus adancul acestei calme creste/ Intrata prin oglinda in mantuit azur…” Strofa intai plaseaza expresia artistica in atemporal. poezia este un proces exclusiv intelectual. prin care se transcende lumea reala spre un univers imaginar. Cunoasterea matematica i se pare lui Barbu singura “mantuitoare”.

sa descatuseze cuvintele de incarcatura conventionala. cat si prin aceea ca este un adevarat cod ce deschide intelesurile poetice ale universului liric barbian. in acest demers. . ingreunand astfel descifrarea sensurilor clasice ale discursului liric. Poezia "Din ceas dedus. metaforele revelatoare (“ceas”. model de concizie lirica. constituie o profunda arta poetica. capodopera a creatiei artistice a lui Ion Barbu. solemn al poeziei.elipse. atat prin conceptia poetului asupra rostului si rolului artei.. Aparentele concrete ale realitatii sunt “inecate” si.".. “joc secund”) joaca un rol important. anacoluturi. “mantuit azur”. Cuvintele stau la baza tonului incantator. arbitrara. cu totul unic in literatura romana. dislocari. Poetul isi propune sa anuleze sinteza clasica. inversiuni topice.

plaseaza eul poetic intr-o relatie definita cu lumea. afirma optiunea poetica pentru un mod al cunoasterii.lumina mea” si . termen . stand sub semnul misterului. Tema poeziei o reprezinta atitudinea poetica in fata marilor taine universale: cunoasterea in planul creatiei poetice este posibila numai prin iubire. Titlul este o metafora revelatorie care semnifica ideea cunoasterii luciferice. ci de a le potenta prin trairea interioara si contemplarea formelor concrete ilustrate. Antiteza este marca si grafic. reluarea pronumelui personal .. Corolla este o metafora a operei artistice deoarece. sunt redate propriile idei despre poezie si despre rolul poetului. Organizarea ideilor poetice se realizeaza in jurul unei imagini conturate prin comparatia ampla a elementului abstract(de ordin spiritual).morminte”-tema mortii si a eternitatii.. deoarece autorul isi exprima crezul liric si viziunea asupra lumii.sporesc”.Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga face parte din seria artelor poetice moderne ale literaturii romane din perioada interbelica. Opozitia lumina-intuneric releva relatia in mod simbolic: cunoasterea poetica. avand rol de program literar.. Pronumele personal . lexicul imprumutat din sfera cosmicului sunt organizate ca forme sensibile ale cunoasterii. care are ca izvor misterul.ochi”-cunoasterea lumii. Dedublarea luminii este redata prin opozitia dintre metafora .lumina altora”. adica frumosul artistic. limbajul artistic si imaginile poetice sunt puse in relatie cu un plan filozofic secundar. Fiind o poezie de tip confesiune. alcatuind poezia.. sentimentul poetic fiind transmis in mod direct.o coroana. cu un aspect al materialitatii. A doua secventa se construieste pe baza unor relatii de opozitie: eu-altii. asociate cunoasterii poetice).. .buze”-iubirea. respectiv cea logica. se desavarseste cu versurile finale.Eu nu strivesc corola de minuni a lumii . poezia are trei secvente marcate. Rolul poetului nu este de a descifra tainele lumii. accentuand ideile cu valoare gnomica. sensul sau fiind imbogatit prin seria antitezelor si prin lantul metaphoric.nu ucid.... prin scrierea cu initiala majuscula a versurilor.eu” este plasat in fruntea operei. Verbele la present.. prin marcile subiectivitatii. rationale. sentimentele. .. De asemenea.lumina altora”. realizat cu mijloace poetice. Plasarea sa initiala poate corespunde influentelor expresioniste. prin intermediul verbelor la forma negativa(. sustine caracterul confesiv si definirea relatiei eu-lume.Testament” si . pentru a le spori..Poemele luminii”(1919). Prima secventa exprima concentrat. Poezia este asezata in fruntea primului sau volum.dar”. verbul la persoana intai singular..lumina mea”-. Conjunctia adversativa . poezia este o arta poetica moderna pentru ca interesul autorului este deplasat de la tehnica poetica la relatia poet-lume/ creatie. prin mijloace artistice.. prezenta in zece pozitii. confera cursivitate discursului liric.nu strivesc”)-refuzul cunoasterii logice. Pe de alta parte.. si cunoasterea luciferica(intuitiva. ca prim vers.eu” in pozitie initiala si repetarea de sase ori in poezie. La nivel morfosintactic. misterul fiind sporit prin imaginarul poetic. interiorizarea. Opera constituie o arta poetica. Metafora luminii.. pentru ca versul liber poate reda fluxul afectiv.. . plasarea pronumelui personal . . Campul semantic al misterului este realizat prin structuri lexicale cu valoare de metafore revelatorii. alaturi de .eu”. . Discursul poetic este alcatuit din 20 de versuri libere(cu metrica variabila si masura inegala). asa cum se impletesc florile intr. Asadar.flori”viata/efemeritatea/frumosul. dar mai ales exprima atitudinea poetului de a proteja misterele lumii. In poezia lui Lucian Blaga. dispuse in serii antonimice. Atitudinea poetului fata de cunoastere poate fi explicata prin distinctia intre cunoasterea paradisiaca(pe calea ratiunii). Conjunctia . La nivel lexico-semantic se observa ca terminologia abstracta. sugereaza cunoasterea.. Relatia dintre viziunea autorului asupra poeziei si expresionism se concentreaza in jurul exacerbarii eului creator.si”. Sursele expresivitatii si ale sugestiei se regasesc la fiecare nivel al limbajului poetic. Eufonia versurilor sugereaza amplificarea misterului iar forma moderna reprezinta o eliberare de rigorile clasice. misterul fiind partial redus cu ajutorul logicii. al caror ritm interior reda fluxul ideilor. Metaforele enumerate surprind teme majore ale creatiei poetice: . creatorul sa patrunda in tainele Universului. Titlul este reluat in incipit. Compozitional. Topica afectiva evidentiaza optiunea poetica pentru o forma de cunoastere: iubirea si creatia. scopul poeziei este ca. sentimentul absolutului.. tensiunea lirica. prin mit si simbol.. emblematica pentru opera. asa se inlantuie gandurile. lirismul subiectiv se realizeaza prin atitudinea poetica transmisa direct.Joc secund”.

al carei scop este acela de a descifra un mister esential. Prin aceasta.cu esenta lumii. Creatia sa este un mijlocitor intre eu si lume iar sentimentul fundamental transmis este acela de contopire cu misterele universale. ci il protejeaza prin transfigurare. poezia . a comparatiei ample si a versului liber. prin intermediul metaforei revelatorii. misterul este amplificat. si nu redus. Asardar. dar si a metaforei plasticizante.concret. iar cuvantul poetic nu explica misterul. in fond. O alta particularitate stilistica este cultivarea cu predilectie a metaforei revelatorii. care confera concretete faptului.…” este o arta poetica moderna pentru ca interesul autorului este deplasat de la principiile tehnicii poetice la relatia poet-lume/ creatie. ..

consemnandu-se ca o continuare a meditatiei barbatului. abstract/concret. a cunoasterii absolute. A treia secventa contine strofele 5-12. Simbolul florii albastre dobandeste valoare polisemantica: aspiratie catre fericirea prin iubire. stare apolinica/dionisiaca. Cadrul obiectiv al idilei se incheie cu despartirea. de motivele literare. tema iubirii apare in corelatie cu tema naturii..albastrami”). chemare a lumii fenomenale. Femeia este denumita . vis/realitate. . exprimand puternice trairi interioare. Avertismentul final . peisajul rustic si intim.Convorbiri literare”. Ultima secventa poetica ( strofele 13-15) presupune a doua interventie a vocii lirice din strofa a patra. dar ca in lirismul de masti.. portretul fetei. precum si incompatibilitatea celor doua lumi sunt sugerate de versul final: . este o capodopera a lirismului eminescian din etapa de tinerete. a cunoasterii absolute. Asadar. Marcile subiectivitatii sunt formele pronominale si verbale la persoana intai si a doua singular. in plan terestru...masculin si feminin. Prima secventa(strofele 1-3) infatiseaza lumea rece a ideilor. Aspiratia catre cunoasterea absoluta este sugerata prin metafora ..mititica..eu. cele doua ipostaze. eul liric imprumuta succesiv. iubite!” cuprinde un adevar general valabil: implinirea umana se realizeaza doar prin iubire. ce nebuna. verbe si pronume la persoana intai singular: . dulce minune”... precum si dativul posesiv (. aceasta opera poate fi considerata o poezie nucleu a romantismului eminescian. implicand conditia geniului. izvoarele. In creatia eminesciana. valea. “Floare albastra” este o idila romantica. Tonul adresarii este familiar.Floare albastra” se contureaza lirismul subiectiv. prezenta in ideile eminesciene. Viziunea romantica este data de tema abordata.Totusi este trist in lume!”. natura ocrotitoare a cuplului adamic are atributele spatiului sacru. am ras. Dezvoltare a unui motiv poetic european intr-o viziune lirica proprie. menit sa anunte marile creatii ulterioare. balta.. Poezia se structureaza in jurul unei serii de opozitii: eternitate/moarte. Monologul fetei continua cu o chemare la iubire in lumea ei.. de iubire pura. A doua secventa constituie meditatia barbatului asupra sensului profund al unei iubiri rememorate. cu alternanta propozitiilor afirmative si negative. luna. Trairea dionisiaca. In . a cunoasterii terestre. prezentand o iubire idealizata. floarea simbolizand viata. albastrul este culoarea infinitului. sugerate prin modificarea apelativelor acesteia. despartirea. pe de o parte. aproape/departe.Floare albastra”. Pe de alta parte. gesturile de tandrete. egloga si elegie.. dar si de asocierea speciilor: poem filozofic. Conutarea starii de spirit se realizeaza prin folosirea marcilor gramaticale ale eului. Refacerea cuplului adamic necesita un spatiu protector si un timp sacru. e albastra-mi dulce floare. in planul terestru: . n-am zis”. ce frumoasa. care exprima termenii antinomici.Iar te-ai cufundat in stele/ Si in nori si-n ceruri nalte?”.Floare albastra Poemul . principiul feminine are ca atribute gratia rustica si miscarea. de atitudinea poetica. si lumea iubirii concrete.Floare albastra” apartine acestei teme si reprezinta ipostaza iubirii paradisiace. masculin/feminin. Categoria aproapelui se realizeaza din elemente care compun spatiul idilic: codrul. jocul erotic. prin sugestia centrului. Aceasta isi are punctul de plecare in mitul romantic al aspiratiei catre idealul de fericire. nostalgie a iubirii ca mister al vietii. . Simetria celor 4 secvente poetice este sustinuta de monologul liric al fetei. Chemarea la iubirea organizeaza secventa in mod gradat. este inlocuita de detasarea apolinica si de asumarea sentimentului de tristete.. pe de alta parte.Hai in codrul cu verdeata…”. Din punct de vedere al speciei. Monologul fetei imbraca forma reprosului in primele trei strofe pentru ca in final discursul poetic sa releve meditatia barbatului. scris in 1872 si publicat un an mai tarziu in revista . Perceptia principiului masculine asupra femeii inregistreaza mai multe trepte ale cunoasterii erotice. Poezia depaseste insa cadrul unei idile. Universul spiritual in cadrul caruia geniul este izolat se configureaza prin enumerarea simbolurilor eternitatii mortii: . punctat de doua reflectii ulterioare ale barbatului.rauri in soare/ Gramadesti-n a ta gandire”. intr-un scenario erotic prin urmatoarele etape: descrierea naturii umanizate. La romantici. Compozitia romantica se realizeaza prin alternarea a doua planuri si a doua moduri de existenta: lumea abstractiei. simbolizata de ipostaza feminine. intoarcerea in sat. atunci/acum. interogative si exclamative.Nu cata in departare/ Fericirea ta. Contrastul vis/realitate.

m. rima imbratisata.Floare-albastra! Floare-albastra!.s. inversiuni (.. Muzicalitatea aparte a poemului este conferita de elementele prozodice: masura de 8 silabe. consoanele .albastra-mi.. .. dar si terestru (. Poezia se caracterizeaza printr-ul stil mai colorat.Floare albastra” este o capodopera a creatiei eminseciene. este o categoria morfologica valorificata stilistic. Dezvoltare a unui motiv romantic de circulatie europeana intr-o lirica proprie. predominta termeni din capul semantic al cosmicului (. s..stele. Prezentul reda lumea eterna a ideilor in timp ce viitorul proiecteaza aspiratia spre iubire in reverie.. La nivel lexico-semantic.rosie ca marul”)..Limbajul poetic din prima etapa de creatie sta sub semnul retorismului. rauri de soare”). apelandu-se la o diversitate de figuri de stil: epitetul (..”). ceruri nalte.. ritm trohaic.. balta”). in poezia lui Eminescu. comparatia (.. Verbul.izvoare plang in vale”). . La nivel fonetic.prapastia mareata”). dulce floare”). personificarea (. n’’nostalgia. abordand marile teme si idei poetice dezvoltate mai tarziu de catre poet. repetitia (. codru.. nori. t” sugereaza tristetea iar .. izvoare. padure.

. tampla. inca-o vreme” este semnificativ pentru trecerea de la repere precise catre nedefinire. marcile lirismului subiectiv. sentimentul situandu-se in sfera puterii. formele pronumelui la persoana intai singular. iubirea” este o poezie neomodernista. corespunzatoare celor trei strofe: intalnirea cu iubirea/creatia. Metafora explicita a iubirii imaginate ca o leoaica tanara propune o perspectiva atipica. privirea. ale fiintei creatoare. iar discursul liric ia forma unei confesiuni: se marturiseste propria aventura. m-a muscat…”. poezia are trei secvente lirice. Campul semantic al timpului: . Eufonia versurilor sugereaza amplificarea starii de mirare iar forma moderna. Finalul poeziei ilustreaza scoaterea fiintei umane de sub legile fizice ca urmare a intalnirii cu iubirea/poezia. metamorfoza universului.in jurul meu”). Metamorfoza devine totala. Simetria se realizeaza prin cele doua imagini ale iubirii-leoaica iar relatiile de opozitie se manifesta in secventa a doua.. remarcam prezenta terminologiei concrete. poezia situeaza eul intr-un univers reconstruit: valoarea cosmogonica a intalnirii eului cu iubirea ca forta transfiguratoare a lumii plaseaza poezia atat in lirica erotica. Campul semantic al fiintei este realizat prin termeni cu valoare simbolica: .Leoaica tanara. deodata.in fata. modificand dimensiunile universului. Din punct de vedere prozodic. in care spontaneitatea reda fluxul ideilor. Textul poetic contrariaza asteptarile cititorului.O viziune a sentimentelor”(1964). Cea de-a doua secventa poetica.inca-o vreme/si-nca-o vreme…”. ilustrand definita-portret a iubirii. La nivel morfosintactic. prezinta recrearea universului sub influenta transfiguratoare a iubirii. in care subiectivitatea. poezia este alcatuita din trei strofa si 24 de versuri libere. schimbarea timpului verbal si adverbele de timp redau iesirea treptata din timpul cronologic si fixarea indragostitului intr-un tim circular. printr-o miscare surpirnzatoare.. dar o defineste si ca pe o arta poetica. traversat de simturile omenesti autonome: privirea si auzul. cu masura inegala. o cale directa de transmitere a sentimentelor si a ideilor poetice. ca prim vers si din acest moment. Aceasta este plasata in eternitate. mana. . la nivelul metamorfozei fiintei si al universului. Fiinta devine astfel un univers in expansiune. iar tema volumului este dragostea ca stare de certitudine.. avand in centru eul creator(. concretizarea abstractului. La nivel lexico-semantic. iubirea” face parte din al doilea volum al lui Nichita Stanescu. care exprima atributele poetului. Compozitional. iubirea Poezia ./ Coltii albi mi i-a infipt in fata. Cercul este un simbol al perfectiunii. un timp al iubirii. Apartinand lirismului subiectiv. barbie.. A treia secventa concretizeaza efectele intalnirii cu iubirea/inspiratia. Atitudinea fiintei care intalneste iubirea/inspiratia poetica constituie tema. Primul vers contine o metafora provenita din titlu. sugestia violentei este anulata. urmata de actul de seductie. ilustrand sentimentul de uimire. fapt sugerat de cele patru metonimii.detasarea de rigorile clasice. auzul. . Aceasta modificare conduce catre modificarea perceptei umane asupra realitatii. Motivul central al textului este acela al leoaicei. socanta prin ideea de ferocitate sugerata.azi. senzorialul si afectivitatea se impletesc cu puterea expresiva a limbajului.Leoaica tanara. idee sustinuta de abolirea timpului: . ambiguitatea sensurilor.leoaica”) si prada (eul) presupune o asteptare camuflata.. o descriere cosmogonica. Raportul dintre vanator (. Discursul liric presupune un mod profund subiectiv de receptare a sentimentului iubirii. spranceana. si implicit ale fiintei. Dinamismul celui de-al doilea vers sugereaza surpriza provocata de aparitia sentimentului. Prima secventa surprinde momentul intalnirii dureroase a fiintei cu iubirea/inspiratia poetica. Sursele expresivitatii si ale sugestiei se ragesesc la fiecare nivel al limbajului poetic.. In plan morphologic. a elegantei si al nobletii. in care viziunea asupra lumii este . Iubirea/ inspiratia apare brusc in spatiul sensibilitatii fiintei. aparitie marcata intial prin imagini ale agresivitatii: .. simbol al iubirii/poeziei. au un dublu efect: sustin caracterul confesiv la poeziei. Titlul este reluat in incipitul poeziei.Leoaica tanara. Titlul defineste metaforic iubirea/poezia. Momentul este marcat de o dubla transfigurare. abordand iubirea ca tema majora a liricii. mitic.. rima aleatorie si ritm combinat. constatarea caracterului ireversibil al metamorfozei. descoperirea sentimentului. a fiintei coplesite de sentiment si a lumii.Ma pandise-n incordare/ mai demult.

Leoaica tanara.Asadar. iubirea” de Nichita Stanescu este o arta poetica neomodernista pentru ca interesul autorului vizeaza relatia poet-lume/poet-creatie si identifica poezia/inspiratia cu iubirea.. Iubirea/ poezia reprezinta un mijlocitor intre eu si universul fiintei iar sentimentul poetic este acela de contopire cu esenta lumii prin iubire. . .

O. oglinda.. Tema poemului este de factura romantica(problematica geniului in raport cu lumea. culminand cu asemanarea Luceafarului cu un fulger:. Primele sapte strofe constituie uvertura poemului. simetria si caracterul gnomic. fereastra. cum numa-n vis/Un demon se arata”.. amandoi gasindu-si astfel sfarsitul. Atractia celor doi este sugerata printr-o chemare. esti frumos. Catalina inca aspira la iubirea ideala :. umerele goale. Poemul este inspirat din basmul romanesc . Idila se desfasoara sub forma unui joc. iar comparatiile .A fost odata ca-n povesti…”. dialogul cu Demiurgul si libertatea. ori acesta face parte din ordinea primordiala a cosmosului. Cadrul romantic este creat prin simboluri.. Aceasta se naste lent din starea de contemplatie. Aceasta secventa poate fi divizata in trei parti: zborul cosmic.Convorbiri literare”. Partea a treia ilustreaza planul cosmic si constituie cheia de bolta a poemului. Asadar. unicele elemente clasice fiind echilibrul compozitional. Fata de imparat intelege aceasta si refuza sa il urmeze.Cum e Fecioara intre sfinti/Si luna intre stele” propun o posibila dualitate. in Romania Juna din Viena. i se ofera diverse ipostaze ale geniului: filozoful. Un zmeu se indragosteste de aceasta. Compozitia romantic se realizeaza prin opozitia planurilor si celor doua ipostaze ale cunoasterii: geniul/omul comun. Astfel.. dupa cum o percepe fata: . Viziunea romantic este data de tema. Motivul serii si al castelului accentueaza romantismul conferit de prezenta Luceafarului.. dar fata refuza nemurirea zeului si se indragosteste de un pamantean. iubirea. detasata de omul comun. Spatiul parcurs de Luceafar este o calatorie regresiva in timp.Fata in gradina de aur” care cuprindea povestea unei frumoase fete de imparat izolata intr-un castel. Semnificatia alegoriei sugereaza faptul ca fata apsira catre absolut in timp ce spiritul superior sime nevoia materialitatii. castelul. dar indraznet cu ochii”. rugaciunea. refuzand iubirea acestuia. In aceasta ipostaza angelica. tanar voievod”. marea. intruchiparea teluricului. in cursul careia acesta traieste in sens invers istoria creatiei. Desi accepta iubirea pamanteana. Portretul lui Catalin este reazliat in stilul vorbirii populare. dorinta in contradictoriu cu sentimentele Luceafarului. Cea de-a doua intrupare reda imaginea circumscrisa demonicului. cunoasterea). Fata de imparat reprezinta planul terestru. iar partea a patra sa contina elemente de meditatie si pastel. Textul poetic romantic se realizeaza prin amestecul genurilor si al speciilor. de luceafarul din cer/M-a prins un dor de moarte”. a mediocritatii: . dar si o meditatie asupra conditiei umane duale. Zborul cosmic potenteaza sentimentul de iubirea. realizat prin motive romantic: luceafarul. Luceafarul ii cere sa fie dezlegat de nemurire. Timpul este mitic: . iar natura ii ocroteste pe cei doi . baiat din flori si de pripas. personajele si relatiile dintre acestea sunt infatisate printr-o serie de metafore si simboluri iar geniul este privit o fiinta solitara si nefericita. Demiurgul il refuza intrucat este necesar ca Hyperion se sa fi nascut inca o data. avand si elemente dramatice. Demiurgul respinge cererea zmeului de a fi dezlegat si se razbuna pe pamanteni. fiind reprodus ulterior in revista . par de aur moale. Luceafarul este construit dupa o frumusete inspirata din canoanele romantice:. Acestea se regasesc in partea intai si a treia. Partea a patra este constituia simetric fata de prima. asadar. prin interferenta cosmicului cu terestrul.Luceafarul Poemul . fata considera ca lucirea ochilor si paloarea fetei Luceafarului sun atribute ale mortii.Parea un fulger ne-ntrerupt”. in cadrul nocturn.. Incipitul poemului este conturat sub semnul basmului.. cezarul.. Aparitia iubirii este sustinuta de mitul zburatorului iar gesturile dezvaluie suavitatea sentimentului de iubire. lirismul sustinut de expresivitatea limbajului sunt turnate in schema epica a basmului.. poetul. peisajul este umanizat. care are in centrul idila dintre fata de imparat (acum Catalina) si pajul Catalin. In schimb. Catalin urmand o tehnica asemanatoare vanatului pentru a o cuceri pe fata de imparat. in antiteza cu cel al Luceafarului. ilustreaza rapiditatea conexiunii sentimentale dintre exponenti ai lumii terestre. Asemanarea acestora sugereaza omul comun.Luceafarul” a aparut in 1883. O.viclean copil de casa. Catalin devine. Partea a doua. In dialogul cu Demiurgul.. Pentru a doua oara insa. precum si de alternarea planului terestru cu cel cosmic. Poemul romantic .. umbra fetei stravezii. ilustrand povestea de iubire. un mort frumos cu ochii. pentru ca partea a doua sa combine specii lirice apparent incompatibile( idila si elegia).Luceafarul” este o alegorie pe tema geniului. Cadrul abstract este umanizat iar portretul fetei de imparat scoate in evident unicitatea terestra.

rima incrucisata. dativul etic si posesiv sustin tonul de intimitate./Patrunde-n codru si in gand. Luceafarul semnificand steaua norocului: . poemul este constituit pe baza alegoriei. precum si abundenta imperativului marcheaza adresarea directa iar perfectul simplu si conjunctivul sustin oralitatea stilului. Omul traieste intr-o viata caracterizata prin ciclicitate. elemente de imaginar poetic. La nivel stilistic.indragostiti.Luceafarul” constituie o sinteza a capodoperei eminesciene. luceafar bland/Alunecand pe-o raza. Luceafarul exprima dramatismul propriei conditii. armonizand teme si motive romantic. simboluri ale mortii si temporalitatii/vietii. Antiteza dintre cele doua lumi este sugerata la nivel fonetic./Norocu-mi lumineaza!”. deoarece asocierea celor doua lumi este imposibila. procedee artistice. dar si a anitetizei intre geniu si omul de rand. La nivel morphologic. Prezenta metaforelor.. mai ales in tabloul intai. Catalina va adresa ulterior o a treia chemare. ritm iambic. Interjectiile in dialogul dintre Catalin si Catalina. Pentru ilustarea conditiei geniului.. . accentueaza ideea iubirii absolute. Declaratia de dragoste a lui Catalin il proiecteaza intr-o lumina diferita de cea din partea a doua deoarece profunzimea pasiunii il scot pe tanar din sfera mediocritatii terestre. fiind incapabil sa isi depaseasca limitele. .Cobori in jos. Muzicalitatea elegiaca este conferita de elementele de prozodie: masura de 7-8 silabe.

Starea de solitudine a eului liric este sugerata prin repetarea sintagmei . textul este structurat pe o serie de propozitii independente. apasator si sufocant. in care eul se simte claustrat: un cavou.. simbolizata de sentimentul de iubire. m.. moartea.. vantul fiind unicul element care sugereaza miscarea. i. Din punct de vedere prosodic. prin inchiderea versurilor cu rima imbratisata.Plumb”. Tema poeziei o constituie conditia poetului intr-o societate aritificiala. care sugereaza apasarea sufocanta.Si scartaiau coroanele de plumb”.Plumb Poezia simbolista . cenusiul existential. de George Bacovia. p. ale mortii: .. accentueaza senzatia de pustietate sufleteasca. cu subiectul postpus: . t. asociat metaforelor multiple: . Strofa intai surprinde elemente ale cadrului spatial inchis. coordonate prin juxtapunere sau copulativ. .a fi” cu sens existential.plumb” cuprinde o vocala inchisa de cate doua consoane . Lumea conturata prin cateva pete de culoare reprezinta tragismul asumat cu luciditate.Plumb” are o constructive riguroasa. s. De asemenea. permanenta unei stari de angoasa: . izolarea si solitudinea se circumscriu esteticii simboliste. coroanele de plumb.intors” constituie misterul intregului discurs poetic. stam. Cele doua verbe la perfect compus (.dormeau. se remarca prezenta verbelor. atarnau”. Elementele decorului funerar sunt . aparut in 1916. angoasa. Versul al treilea din prima strofa se remarca prin elipsa verbului . simbolizata de cimitir si realitatea interioara. ritmul iambic alternand cu amfibrahul.. Strofa a doua incepe sub semnul tragicului existential. lipsita de aspiratii.. Eul isi priveste sentimentul ca un spectator: .plumb”. dormea. era. reluat in sase din cele opt versuri ale poeziei.. universul monoton..de plumb” are multiple sugestii ( cromatica. Adjectivul . remarcam prezenta simbolului central plumb. poezia . aripile de plumb”. Titlul poeziei este simbolul plumb..Dormea intors amorul meu de plumb”. Timpul imperfect desemneaza trecutul nedeterminat. anoste. La nivel sintactic. vestmantul funerar. am inceput”) si. instrainarea.sa strig”).. flori de plumb. Dormea intors amorul”. al vidului launtric. muzicalitate. Textul poetic se inscrie in lirica simbolista prin tehnica repetitiei. Elementele naturii primordial sunt frigul si vantul. cavou...sicriele de plumb. funerar. definindu-l in totalitate.. impietrirea..sicriu. care produc disolutia materiei.. generat de disparitia afectivitatii: .. lipsite de transcendenta sau de posibilitatea inaltarii. s.. La nivel morfologic. se evidentiaza prezenta cuvintelor din campul semantic al mortii: . am inceput”). poezia . subiectiva.. substantivul . Dramatismul este sugerat prin corespondenta ce se stabileste intre materie si spirit. Lumea obiectuala este marcata de impietrire. u conferind sentimentul golului existential. Verbele statice la imperfect sunt plasate cu precadere la inceputul versului. cat si inchiderea definitiva a spatiului existential. Lirismul subiectiv este redat prin marcile subiectivitatii: persoana intai a verbelor ( . folosirea sugestiei. In restul poeziei. Incercarea de salvare este iluzorie. ilustrarea starilor sufletesti de angoasa. totul putand fi dedus din descrierea cadrului. fapt ce sugereaza inchiderea spatiului.flori de plumb. sugerand staticul dar si caracterul impresionist al tabloului. Sonoritatile lugubre sunt obtinute prin aglomerarea consoanelor dure . care sugereaza prezenta mortii. predomina vocalele o. Prin atmosfera. Repetarea acestora produce efectul de monotonie. masura fixa de 10 silabe. sugereaza disperarea poetului atunci cand acesta constientizeaza cufundarea universului in atmosfera sumbra a mortii. folosirea simbolurilor si dramatismul trairii eului liric.. in marea lor majoritate statice.Dormeau adanc sicriele de plumb. Textul poetic este structurat in doua catrene construite pe baza lexemului .Plumb” se incadreaza fara indoiala in estetica simbolista.. t. a simbolului si a corespondentelor. scartaiau. coroanele de plumb”. deschide volumul cu acelasi titlu. n. respective.stam. cromatica. la conjunctiv (. care. alaturi de celelalte simboluri.b. La nivel lexical.sunt singur”. La nivel stilistic. simbolizand universul interior. Repetarea epitetului . fizica). caderea surda si grea. Cele doua strofe corespund celor doua planuri ale realitatii: realitatea exterioara. cat si a adjectivului posesiv ( .Aripile de plumb” presupun un zbor in jos.. insa.. Astfel.amorul meu”). insistand asupra existentei mohorate. mort”. si in care mediul inconjurator capata greutatea plumbului. principale.grele”. de natura obiectiva. insa produce efecte reci. coroana. La nivel fonetic. se remarca topica inversa.

Testament . Vechiul Testament si Noul Testament. Discursul poetic constituie o arta poetica deoarece autorul isi exprima propriile convingeri despre menirea literaturii si rolul artistului in societate. Formula de adresare in vocativ. cand sa-njure”.. In acceptie religioasa. .cuvinte potrivite”. . carora le trimite mostenirea...brazda” devine .. Lirismul subiectiv se realizeaza prin atitudinea poetica transmisa direct.condei”. in care sunt concentrate pildele adresate omenirii.. La nivel lexico-semantic. cartea de capatai a urmasilor. regionalisme(gramadii). creatie lasata ca mostenire unui fiu spiritual. astfel. care dobandesc insa valente estetice. Strofa a patra incepe printr-o confesiune lirica: . expresii populare(gropi. aceea a relatiei spirituale dintre generatii si a responsabilitatii urmasilor fata de mesajul primit de la strabuni. Discursul liric este organizat sub forma unui monolog adresat imaginar intre un tata si un fiu. intre rob si Domn. In strofa a doua. ciorchin de negi”). iar poezia apare in ipostaza unui bun spiritual .. adjectivele posesive. Ineditul limbajului arghezian provine din valorificarea diferitelor straturi lexical in asocieri surprinzatoare: arhaisme(hrisov). Cartea capata.sapa”.Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” si . arta capata prin intermediul poetului atat functie catarhica. pe branci. Revolta sociala este concentrate in poezie. contine ideea mostenirii spirituale. pastrandu-si forta expresiva.Am luat ocara si torcand usure/Am pus-o cand sa-mbie..hrisovul cel dintai”..vioara”.bubce. intre strabuni si urmasi. truda poetului deosebindu-se de cea a stramosilor doar prin materialul intrebuintat. face referire la ideea fundamentala a poeziei.seara razvratita” se refera la trecutul zbuciumat. se observa acumularea de cuvinte nepoetice. Conditia poetului este concentrata in versul . realizat prin mijloace poetice. Metafora . rapi. Textul poetic este alcatuit ca un monolog adresat de tata catre fiul spiritual. metafora care desemneaza poezia ca mestesug. Asadar. devine . prin intermediul marcilor subiectivitatii: pronumele personale.. este numita ..decat un nume adunat pe-o carte”. poezia poate fi considerata o arta moderna. cuvintele se metamorfozeaza prin arta. poetul devine un nascocitor. In strofa a cincea apare indeea transfigurarii socialului in estetic. Sugestiv. cat si moralizatoare.. pentru ca abordeaza o tripla problematica. Incipitul. desemneaza un potential cititor.Cuvinte potrivite” si are rol de program literar. Astfel. izvoarele creatiei poetice si poezia insesi. topica afectiva. asociindu-l generatiilor viitoare prin intermediul cartii.. necesar transfigurarii artistice. raportul dintre inspiratie si tehnica poetica. titlul desemneaza un act juridic intocmit de catre o persoana prin care aceasta isi exprima dorintele care urmeaza a-I fi indeplinite dupa moarte.Joc secund” de Ion Barbu. Tema poeziei o reprezinta creatia literara in ipostaza de mestesug. poetul identificandu-se cu un mentor al generatiilor viitoare. creatie elaborata prin truda de catre poet..Intinsa lenesa pe canapea..cartea”. instrument reprezentativ pentru universul rural. Efortul poetic presupune insa un timp indelungat. conceput ca o adresare a eului liric catre un fiu spiritual.. trecutul devine sacru. In viziunea lui Arghezi. iar . Prin urmare. care transforma . mucegaiuri si noroi. alaturi de .fiule”..Testament” de Tudor Arghezi face parte din seria artelor poetice moderne ale literaturii romane din perioada interbelica. Organizarea discursului poetic se realizeaza si prin seria relatiilor de opozitie referitoare la carte: instrumentele muncii taranesti/ intelectuale. plavani. cuvantul-titlu face referire la cele doua parti ale Bibliei. verbele la persoana intai si a doua singular.. In sens denotativ. sugerat prin paralelismul dintre munca fizica si cea spiritual. vite. Prin intermediul poeziei. caruia ii lasa drept mostenire .cartea”. Ultima strofa evidentiaza cum arta contemplative pierde in favoarea mestesugului poetic: . treapta a prezentului. valoarea unui document fundamental pentru generatiile viitoare.graiul lor cu-ndemnuri de vite” in . Poezia este plasata in fruntea primului volum arghezian . prin .. depasirea regulilor prozodice fiind o particularitate specifica modernismului. unealta utilizata pentru a lucra pamantul. Titlul poeziei are o dubla acceptie. specifica liricii moderne: transfigurarea socialului in estetic./Domnita sufera in cartea mea”. Poezia este structurata in sase strofe cu numar inegal de versuri. estetica uratului.. . potrivit esteticii uratului(.Nu-ti voi lasa drept bunuri dupa moarte”.. Mai mult. .. Ideea centrala a strofei a treia este transformarea poeziei intr-o lumea obiectuala. in special in legatura cu transmiterea averii sale.calimara”. iar opera literara capata valoare justitiara.

dulcea lui putere”).Veninul strans l-am preschimbat in miere/Lasand intreaga dulce lui putere”). epitetul rar(. De asemenea. neologisme(obscur). singurul verb la viitor. Opera literara . termeni religiosi (cu credinta. sugestia trudei creatorului se contureaza prin dislocarea topica si sintactica.zdrente). mucegaiuri si noroi”).. Seriile antonimice .cand sa-njure” sugereaza diversele tonalitati ale creatiei. Rezultatul este atat produsul inspiratiei divine. La nivel morfosintactic... rima imperecheata si ritm variabil. acestea fiind conferite de versificatie: strofe ingegale ca numar de versuri. poezia introduce in literatura romana estetica uratului..cand sa-mbie. sustine caracterul testamentar al poeziei.bube. Alternanta singularului persoanei intai cu pluralul reda relatia poetului cu stramosii sai iar utliziarea trecutului sugereaza rolul poetului.Imperecheate-n carte se marita/Ca fierul cald imbratisat in cleste”). . in functie de intensitatea sentimentelor transmise. In context. masura 9-11 silabe. plasat in incipit. Jocul timpurilor verbale sustine ideile artei poetice. oximoronul(. valorificarea straturilor lexicale in asocieri surprinzatoare si depasirea regulilor de prozodie. La nivel stilistic.. Sonoritatile dure sugereaza truda cautarii si a creatiei. iar poezia presupune mestesugul. icoane.. forma negativa(nu-ti voi lasa). cat si al talentului artistic. negatia dobandeste insa sens afirmativ. izbaveste).Testament” este o arta poetica pentru ca poetul devine un nascocitor. enumeratia(. materialitatea imaginilor artistice este realizata prin fantezia metaforei si comparatia inedita( .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful