Morometii- DEMONSTRATIE Primul roman scris de Marin Preda, ,,Morometii’’, este alcatuit din doua volume, publicate la 12 ani

distanta: in 1955, volumul intai, iar in 1967, volumul al doilea. Prin constructie si prin strategii narative, textul este o sinteza de traditie si modernitate, iar prin tema, subiect si mesaj, romanul poate fi incadrat in orientarea din literatura romana postbelica. Desi modalitatea artistica si problematica celor doua volume difera, romanul este unitar, deoarece reconstituie imaginea satului romanesc intr.o perioada de criza in preajma celui de-al Doilea Razboi Mondial. Titlul “Morometii” promoveaza tema predilecta a operei lui Preada, cea rurala, reprezentata de satul romanesc, supus zguduitoarelor prefaceri ale istoriei, ilustrat prin familie, taranime si drama ei istorica. Valoarea de exceptie consta in densitatea epica, in profunzimea psihologica si problematica inedita a satului romanesc inter si postbelic. Ca roman, “Morometii” este o specie a genului epic, in proza, de mare intindere, cu o actiune complexa desfasurata pe mai multe planuri narative, organizate prin alternanta sau inlantuire, cu o intriga ampla si complicata. Personajele numeroare, de tipologi diferite, dar bine individualizate, sunt angrenate in conflicte puternice, iar structura narativa realista profileaza o imagine consistenta si profunda a vietii rurale. Principalul mod de expunere este naratiunea, iar personajele sunt conturate direct, prin descriere, sau indirect, prin propriile fapte, ganduri si vorbe, dar si prin intermediul dialogului, al monologului interior si al introspectiei auctoriale. Perspectiva narativa este realista si defineste punctul de vedere al naratorului omniscient (heterodiegetic) si omniprezent asupra evenimentelor relatate la persoana a III-a, iar atitudinea reiesita din relatia sa cu celelalte personaje, profileaza focalizarea zero si viziunea “din spate”, argumentand caracterul obiectiv al romanului. Perspectiva temporala este cronologica, bazata pe relatarea evenimentelor in ordinea desfasurarii lor, iar cea spatiala reflecta un spatiu real, acela al satului Siliştea-Gumesti si unul imaginar inchis, al trairilor interioare din sufletul si constiinta personajelor. Exista aici un plan al familiei Moromete, care sta in centrul intregii naratiuni si un alt plan al celorlalte destine si familii din sat, care evolueaza paralel, adica nu se intersecteaza si nu se determina reciproc . Personajele numeroase sunt puternic individualizate si intra in conflicte puternice, fie intre ele, fie cu oranduirea sociala. Primul volum presupune tehnica decupajului si accelerarea gradata a timpului naratiunii. Ilustreaza o actiune concentrata, care se desfasoara pe parcursul verii, cu 3 ani inaintea izbucnirii celui de-al Doilea Razboi Mondial. Echilibrul compozitional este realizat prin organizarea in trei parti, iar simetria este sugerata prin raportare la tema timpului, din primul şi ultimul paragraf al volumului. Prima parte, de sambata seara pana duminica noaptea, contine scene care ilustreaza monografia vietii rurale: cina, taierea salcamului, intalnirea duminicala din poiana lui Iocan, hora. Partea a doua se deruleaza pe parcursul a doua saptamani, incepand cu plecarea lui Achim cu oile la Bucuresti. Partea a treia, de la seceris si pana la sfarsitul verii, se incheie cu fuga feciorilor. Un triplu conflict va destrăma familia lui Moromete. In prim plan, se afla dezacordul dintre tata si cei trei fii ai sai din prima casatorie: Paraschiv, Nila si Achim. Acestia erau suparati ca tatal lor statea degeaba, in timp ce pe ei ii trimitea sa faca munci grele si din cauza ca familia strangea zestre pentru maritisul fetelor, iar ei umblau in zdrente. Cel de-al doilea conflict izbucneste intre Moromete si sotia sa, Catrina. Initial, el ii promite trecerea casei pe numele ei, insa amana semnarea actului. Cel de-al treilea conflict se desfasoara intre acelasi Ilie si sora sa, Guica. Aceasta nu este de acord cu cea de-a doua casatorie a lui Moromete, asa ca ii starneste pe cei trei baiati impotriva tatalui si a mamei vitrege prin diferite siretlicuri. Un conflict secundar este cel dintre Moromete si fiul cel mic, Niculae. Acesta este generat de conceptiile diferite ale personajelor privind importanta educatiei. Astfel, pentru a-si continua studiile, baiatul se va desprinde treptat de familie. In cadrul primului volum, complexitatea operei este redata prin cateva scene de mare profunzime. Descrierea cinei se realizeaza lent, prin acumularea de detalii. Ceremonialul surprinde un moment din existenta familiei traditionale, condusa de un tata autoritar. Asezarea in jurul mesei joase, rotunde, dominata de statura tatalui care statea pe pragul odaii, sugereaza evolutia ulterioara a conflictului, care aduce iminenta destramare a familiei. Cei trei baieti mai mari, din prima casatorie a lui Moromete, “stateau spre partea din afara a tindei, ca si cand ar fi fost gata in

orice clipa sa se scoale de la masa si sa plece afara”, prevestind fuga din finalul volumului. In schimb, Catrina, sotia lui Moromete, se grupeaza cu propriile progenituri(Ilinca, Tita si Niculae) “de cealalta parte a mesei, langa vatra”. Niculae, mezinul familiei, nu era asezat la masa alaturi de fratii sai, ci statea undeva jos, langa vatra, ca un oaspete nepoftit. Simbolistica locului sau, atat la masa, cat si cel ocupat in cadrul familiei, nu este intamplatoare. El este singurul din familie caruia ii place cartea, ajungand in timp sa.si depaseasca nivelul si sa.si faca tatal mandru, desi intre ei existasera anumite conflicte. O alta secventa epica memorabila, incarcata de semnificatii simbolice, este cea a taierii salcamului. Ilie Moromete recurge la o asemenea actiune pentru a achita o parte din datorii, evitand astfel sa.si vanda pamantul sau oile. Tăierea salcâmului, duminică în zori, în timp ce în cimitir femeile îşi plângeau morţii, prefigurează destrămarea familiei, prăbuşirea satului tradiţional, risipirea iluziilor lui Moromete. Un alt episod ilustrativ pentru viata rurala este secerisul, fiind redat intr-o maniera originala. Planurile secundare completează acţiunea romanului, conferindu-i caracterul de frescă socială: boala lui Boţoghină, revolta ţăranului sărac Ţugurlan, familia chiaburului Tudor Bălosu.. Volumul al doilea, structurat in 5 parti, prezinta viata rurala desfasurata din 1938 si pana in 1962. Prin tehnica rezumativa, evenimentele sunt selectionate, unele perioade fiind eliminate din discursul narativ. Se descrie indeosebi viata satului din anii ’60, un sat schimbat, care se confrunta cu o istorie aspra: reforma agrara. Dispar traditiile, obiceiurile si odata cu acestea si veselia oamenilor. Moromete nu mai sta in centrul actiunii, conflictul dintre el si familia sa cade pe plan secund. Conflictul principal este acum intre vechea si noua mentalitate taraneasca. Volumul incepe cu o intrebare retorica: ,,In bine sau in rau se schimbase Moromete?”. Autoritatea sa in sat este considerabil diminuata, iar unitatea familiei este pierduta. Moromete castiga bani frumosi din negot, il retrage pe Niculae de la scoala si incerca sa.i aduca acasa pe fiii fugari, dar este refuzat. Afland de propunerea facuta baietilor, Catrina il paraseste, iar destramarea continua cu moartea lui Nila pe front si cu sfarsitul tragic al lui Paraschiv din cauza tuberculozei. Moromete se indragosteste de Fica, sora mai mica a Catrinei, pentru ca, ulterior, sa se implice in viata social-politica a satului, sprijinind candidatura lui Tugurlan. Atitudinea personajului este critica fata de noua societate, care se intemeieaza utopic, pe distrugerea unei clase sociala, a taranimii. Moromete se va stinge incet, traindu-si ultimii ani in singuratate. Moartea sa reprezinta simbolic moartea lumii vechi. Romanul se incheie zece ani mai tarziu: Niculae devine inginer horticol si se casatoreste cu Marioara, fiica lui Adam Fantana. In finalul operei, acesta viseaza ca s-a impacat cu tatal sau. Romanul surprinde numeroase personaje reprezentative pentru diverse categorii sociale din satul romanesc. Preda pleaca de la construirea protagonistului realist Ilie Moromete, personaj exponential, prototip al taranului patriarhal, ce reprezinta conceptia traditionala fata de pamant si familie. Personaj complex, el are o serie de trasaturi (inteligenta, ironie, disimulare, personaj sociabil, cu harul de a povesti) care il individualizeaza. Paraschiv, Nila si Achim reprezinta categoria dezradacinatilor, iar fiul cel mic, Niculae, este dominat de dorinta de a invata. Prozatorul utilizează o gamă narativă şi psihologică largă, pornind de la dialog la monolog adresat şi monolog interior, autointrospecţie, confera romanului virtuţi ale prozei de creaţie şi ale prozei de analiză psihologică. Stilul excelează prin oralitate, prin ironia subtilă sau ascuţită, creand uneori o atmosferă tragi-comică, iar expresivitatea verbelor actualizează întâmplările. In concluzie, romanul “Morometii” prezinta declinul familiei traditionale sub presiunea transformarilor de pe planul socio-istoric si a crizei comunicarii in plan intrafamilial. Mai mult, destinul lui Ilie Moromete simbolizeaza destinul societatii traditionale, care intra in declin din cauza dezindividualizarii, insa finalul romanului afirma superioritatea acestei lumi traditionale, ramasa la nivel de aspiratie.

CARACTERIZARE Ilie Moromete Ilie Moromete, personajul principal si eponim al romanului, este un erou de referinta in literatura romana, concentrand destinul tragic al taranului agresat de istorie intr-o perioada de schimbari ideologice profunde, cu efecte dramatice asupra satului traditional. Numit de Nicolae Manolescu ,,cel din urma taran”, el este un personaj realist si “rotund” prin complexitatea trairilor, prin forta conflictului interior ce se manifesta meditativ si prin analiza psihologica de introspectie a caracterului. Este un personaj exponential pentru patura sociala a taranimii, conectat vital la pamantul care asigura existenta familiei si respectul colectivitatii. Portretul moral este constituit din trasaturi puternice si complexe, ce reies indirect din comportament, atitudine, relatiile cu celelalte personaje, gandurile si framantarle protagonistului. Fire autoritara, Ilie este “capul familiei” numeroase, greu de tinut in frau, avand in vedere conflictele ce stateau gata sa explodeze intre el si membrii familiei, formata din Paraschiv, Nila si Achim, baietii din prima casatorie, Tita, Ilinca si Niculae, copiii facuti cu a doua nevasta, Catrina. Naratorul omniscient il prezinta inca de la inceputul romanului “stand deasupra tuturor” si stapanind “cu privirea pe fiecare”. Ilie este considerat de unii critici singurul taran-filozof din literatura romana, framantarile sale despre soarta taranilor dependenti de roadele pamantului, de vreme si de Dumnezeu fiind relevante pentru firea reflexive. Personajul este caracterizat in mod direct de narator in incipitul capitolului al zecelea din primul volum: “Era cu zece ani mai mare decat Catrina si acum avea acea varsta intre tinerete si batranete cand numai nenorociri sau bucurii mari mai pot schimba firea cuiva”. Autocaracterizarea realizata in finalul volumului al doilea evidentiaza libertatea individului in ciuda constrangerii istorice, afirmand pe patul de moarte:,,Domnule…eu totdeauna am dus o viata independenta”. O serie de conflicte vor destrama familia lui Moromete, marcand evolutia personajului.* Initial, Ilie e un invingator: taran de mijloc, respectat de membrii comunitatii, fara de care nu se pot incepe duminica dimineata discutiile despre politica, cap de familie ce stie sa.si impune punctual de vedere. Tacticile lui sunt ironia si disimularea. Prima e folosita ofensiv, ca in scena cinei, cand o sfatuieste pe Catrina, suparata ca au ramas fara branza, sa ii dea apa animalului, ca poate ii e sete dupa branza mancata. A doua tactica este defensiva, ca in discutiile cu Balosu despre vanzarea salcamului sau cu Jupuitu, venit dupa taxe. El creeaza diversiuni, se preface ca nu aude intrebarile, discuta despre altceva pentru a castiga timp. Mucalit si ironic, cand se hotaraste sa taie salcamul, nu spune nimanui, il trezeste pe Nila in zori, care, derutat de decizia tatalui intreaba “de ce sa-l taiem? Cum sa-l taiem?” si ramane total uluit de raspuns “Asa, sa se mire prostii!”. Relatia lui Moromete cu celelalte personaje ale romanului scoate la iveala, indirect, alte trasaturi considerabile. Placerea vorbei este esentiala pentru taranul mucalit si dornic de a comunica permanent cu oamenii, care profita de orice intalnire cu cate cineva pentru a sta la taclale. Desi isi iubeste copiii, isi cenzureaza orice manifestare in raport cu acestia, iar lipsa de comunicare va cauza sfarsitul tragic. Drama paternitatii se contureaza pe contextul social-istoric, care aduce schimbarea ordinii cunoscute a lumii. Banul este noua valoare care o inlocuieste pe cea traditionala, pamantul. Agresiunea istoriei va spulbera iluziile lui Moromete: unitatea familiei, libertatea spirituala a individului. Prabusirea acestora vor determina si prabusirea morala a personajului. In confruntarea finala, stapanirea de sine este arma lui Moromete. Dupa revolta fiilor, intr-o izbucnire teribila, acesta aplica inutil o corectie baietilor. Ca efect al acestei lovituri naprasnice, Ilie devine retras, pierde placerea de a povesti, caracterul sociabil, ironia. In volumul al doilea, Ilie isi pierde si prestigiul, iar autoritatea sa in cadrul satului este diminuata. Vechii prieteni il parasesc, iar cei noi ii par mediocrii. Schimbarea lui Moromete este surprinsa de catre Niculae:”Il vezi cum ii ia altul vorba din gura fara niciun respect si el lasa fruntea in jos si nu mai zice nimic”. In ciuda transformarilor sociale, el refuza sa accepte ideea potrivit careia rostul sau in lume este gresit. In acest sens, este ilustrativ monologul adresat unui personaj imaginar, Baznae, in scena ploii. Atitudinea personajului este critica fata de noua societate, care se intemeieaza utopic, pe distrugerea unei clase sociala, a taranimii. Moromete se va stinge incet, traindu-si ultimii ani in singuratate. Cazut la pat, isi exprima crezul de viata, afirmand:“Domule…eu totdeauna am dus o viata independenta!”. Moartea sa reprezinta simbolic moartea lumii vechi.

Particularitatile stilistice se contureaza din stilul narativ lent si rabdator, cu accent pe amanunte descriptive, pe detaliile sugestive ale gesturilor si mimicii personajelor. Taranii lui Marin Preda au independenta in miscare, gandire si exprimare, vocea auctoriala nefiind prezenta in determinarea reactiilor acestora, de aceea eroii sunt personaje-reflector. Prozatorul utilizeaza o gama narativa si psihologica larga, de dialog, monolog adresat si monolog interior, autointrospectie, conferind personajului virtuti ale analizei psihologice introspective. Dominanta de caracter a lui Moromete poate fi considerata inadaptabilitatea. El e produsul a secole de traditie si aceasta se reflecta in psihologia personajului: e un veritabil pater familias, asezat deasupra tuturor la masa, cel care impune ritmul de munca si sarcinile zilnice, cel care ia deciziile majore, jocul mintii sale fiind prea complicat pentru ceilalti. In concluzie, romanul “Morometii” creeaza, prin personajul central Ilie Moromete, imaginea unei lumi in prabusire si a unui stil de viata pierdut in favoarea celui modern. Moromete este, din acest pct de vedere, “cel din urma taran”, care refuza sa creada ca oamenii pot fi fericiti intr.un loc unde nu cunosc pe nimeni, unde lumina soarelui nu se vede de etajele blocurilor, de fapt, intr.un loc fara traditie.

Nuvela prezinta o intriga riguros construita. predominant obiectiv. particularitate specifica romantica. in proza. aflat sub semnul mottoului “De ma voi scula. in Moldova secolului al XVI-lea. uciderea lui Motoc ( de catre multimea revoltata) si . Prozatorul imbina realitatea istorica cu fictiunea. bun cunoscator al psihologiei umane. iesite din comun. Acesta este cel de-al doilea motto al operei. in cadrul primului nr al revistei . in functie de contributia lor la desfasurarea actiunii. ospatul la palat si uciderea celor 47 de boieri. il roaga sa nu mai verse sange. Din punct de vedere social. tiran si crud. opera este o nuvela romantica prin inspiratia din istoria nationala. Ca orice nuvela. Capitolul intai curpinde expozitiunea aflata sub mottoul “Daca voi nu ma vreti… eu va vreu”( intoarcerea la tronul Moldovei si intalnirea cu solia formata din cei patru boieri: Veverita. Spancioc. Daca incipitul rezuma evenimentele care motiveaza revenirea la tron a lui Lapuseanul. fiind si personajul eponim.Alexandru Lapusneanul” de Costache Negruzzi. Capitolul al doilea corespunde desfasurarii actiunii si cuprinde o serie de evenimente generate de preluarea puterii de catre Lapusneanul: fuga lui Tomsa in Muntenia. Principalul conflict este exterior. culoarea epocii cu valoare documentara. cu mottoul “Capul lui Motoc vrem…”. Viclean. naratiunea liniara.. Naratiunea se desfasoara liniar. Conflictul secundar (intre domnitor si Motoc) releva dorinta de razbunare a lui Lapusneanul. iar antiteza este utilizata ca procedeu de constructie. cu un singur fir narativ. finalul consemneaza sfarsitul tiranului. omniprezent. Nuvela are ca tema lupta pentru putere in epoca medievala.. personajul este puternic individualizat. care o amenintase: “Ai sa dai sama. cu fapte verosimile. Publicata in perioada pasoptista. oferind replici memorabile. Lapusneanul ameninta sa ii ucida pe toti. Personajele sunt realizate conform esteticii romantice: au calitati si defecte contrastante. prin caracterul memorabil: participarea si discursul domnitorului la slujba religioasa. intervenind prin utilizarea unor epitete (“tiran. Naratorul este omniscient (heterodiegetic).Introductie’’.ARGUMENTARE Nuvela .leacul de frica’’ pentru doamna Ruxanda. este o capodopera a speciei si constituie un model pentru autorii care au cultivat-o ulterior.Dacia Literara’’ (1840). miselul boier”) cu scopul de a caracteriza. originalitatea comunicarii artistice. construite in antiteza. tema romantica a nuvelei ilustrand evenimentele istorice si cele plasmuite din a doua domnie a lui Lapusneanul in Tara Moldovei. De asemenea. perspectiva narativa avand un caracter obiectiv. conflictul intre boieri si popor este limitat la revolta multimii din capitolul al treilea. confiscarea averilor boieresti. fiind caracterizate succint.. iar doamna Ruxanda accepta sfatul boierilor de a-l otravi pe domnitor. fixand momentele subiectului. contine punctual culminant. Este caracterizat direct (de . pre multi am sa popesc si eu…”. Intruchipeaza tipul domnitorului sangeros. cronologic.”. interventia doamnei Ruxanda in fata domnitorului pentru ca acesta sa ii promita a inceta cu pedepsirea capitala a boierilor. sobru. Retras in cetatea Hotinului. abil politic. curtezan. dar si scene romantice. Acesta presupune lupta pentru putere intre domnitor si boieri.. prezenta personajelor exceptionale aflate in situatii iesite din comun.. potrivit recomandarilor lui Mihail Kogalniceanu din articolul-program . incendierea cetatilor. Stroici) cat si intriga (hotararea domnitorului de a-si relua tronul si dorinta de razbunare fata de boierii tradatori). In capitolul al patrulea. Echilibrul compozitional este realizat prin organizarea textului in patru capitole.. inteligent. nuvela ilustreaza una din sursele literaturii romantice (istoria nationala). urmarind un conflict unic.Alexandru Lapusneanul. Pe de alta parte. prin inlantuirea secventelor narative. desfiintarea armatei pamantene. Capitolul al treilea. doamna!. tema abordata. acestea dispun de liniaritate psihologica. de ordin politic. Fiind speriata de cruzimile si crimele infaptuite de sotului ei. accentul fiind pus mai mult pe definirea personajelor decat pe actiune. Conflictul nuvelei este complex. “Alexandru Lapusneanul” este o specie a genului epic. este infatisat deznodamantul (moartea prin otravire). detasat. impresionata fiind de cuvintele vaduvei unui boier ucis. prima nuvela romantica de inspiratie istorica din literature romana. Motoc. personajele (relative putine) graviteaza in jurul personajului principal. Alexandru Lapusneanul este personajul principal al nuvelei.

caracter slab-caracter puternic). aflat in antiteza cu domnitorul (blandete-cruzime. gesturi.Alexandru Lapusneanul” este si o nuvela de factura romantica prin respectarea principiului enuntat in . subiectul concis si intentia etico-moralista sunt elemente care tin de caracterul classic al operei.. spectaculosul scenelor. obiceiuri) au valoare documentara. totusi. avand rol justitiar. In antiteza cu acesta.. gasand’’).. atitudine. Caracterul dramatic reiese din realizarea scenica a secventelor si din utilizarea predominanta a dialogului.pana.Introductie”. limbaj. alte personaje. personajul principal construit din contraste. Fiind o nuvela istorica in contextual literaturii pasoptiste. tema abordata. Boierul Motoc reprezinta tipul boierului tradator si viclean. spatarul”) confera culoare locala. cand aflam opinia autorului: discursul din biserica este catalogat drept “desantata cuvantare”. specie. vestimentatie) si constituie un personaj rotund. dar si neologisme care conserva forma de secol XIX.clipala. caracterul obiectiv al naratiunii. autocaracterizare). Nararea evenimentelor se face la persoana a III-a.septe”) si arhaismele (spahii. de catre un narator obiectiv si omniscient(pare sa stie gandurile ascunse ale lui Lapusneanu).. tehnica detaliului semnificativ. Exista. Regionalismele precum (. iar de realism vorbim in contextul obiectivitatii naratorului si al descrierilor amanuntite. cateva exceptii de la obiectivitate.narator. Elementele clasice se impletesc cu cele romantice: echilibrul compositional. Stilul narativ se remarca prin sobrietate si echilibru. regionalisme fonetice (. personaje exceptionale in situatii extraordinare. aspectul credibil al faptelor povestite. . culoarea epocii.ramasa cu gura cascata”). Descrierile (vestimentatie. simetria constructiei. Doamna Ruxanda este personaj secundar. sunt personajele episodice Spancioc si Stroici. Structura riguroasa si echilibrata..inspiratia din istoria nationala. . conferind culoare locala. vornicul. urmarindu-si propriile interese. cat si indirect (prin fapte. Limbajul utilizat contine expresii populare (.

Aceasta atitudine este sustinuta prin guvernare. Replicile sale sunt memorabile.. remarcam mijloace diverse de caracterizare.Purta coroana Paleologilor. Viclean. construite in jurul unei singure calitati sau idei”. regizeaza invitatia la ospatul de impacare. limba. relatia cu alte personaje). in raspunsul acordat soliei: . inteligent. autocaracterizare). doamnei ii da ... si peste dulama poloneza […] avea cabanita turceasca”. cruzimea are manifestari exceptionale : personajul asista razand la macelul boierilor si ameninta sa isi ucida propriul fiu. respectiv 4-(dorinta de razbunare) .de a ne surprinde. De altfel. apeland la teroare si uciderea eventualelor opozitii. Abilitatea in relatiile umane si cunoasterea psihologiei umane sunt folosite pentru consolidarea puterii. Personajul este caracterizat direct (de narator. . aceasta desantata cuvantare’’). spre deosebire de celelalte personaje individuale din nuvela. intruchipand tipul domnitorului tiran si crud. spectaculosul actiunilor..un leac de frica”. intr-un mod convingator’’. doua dintre ele constituind motto-ul capitolelor 1-(reiese vointa de neclintit). concizia replicilor il transforma pe Alexandru Lapusneanul. Naratorul realizeaza. autorul porneste de la personaje reale si creeaza personaje literare. hotarat. cunoscator al psihologiei umane. intr-o figura puternic individualizata si care ramane in memoria afectiva a cititorilor. care sunt personaje . gesturi. In conturarea portretului sau.. In cazul lui Lapusneanul.. cruzimea. nici pentru ca ii este sotie (scena discutiei din capitolul al doilea). De asemenea. indiferent de mijloacele la care apeleaza.Daca voi nu ma vreti. Nu o respecta nici pentru originea ei nobila.. propriul sfarsit va sta sub semnul cruzimii si al razbunarii celorlalte personaje. de la alegerea locului si a momentului pana la integrarea frazelor biblice in discurs.plate’’. in timp ce inversiunile sunt marci ale subiectivitatii (. cronica din care Negruzzi preia scene.. replici. Forta exceptionala a personajului reiese din relatiile cu alte personaje. personajul principal al nuvelei ce ii poarta numele. Prin inlantuirea scenelor.nenorocitul domn. Alexandru Lapusneanul constituie personajul principal al operei. abil politic. forta de a isi duce planurile la bun sfarsit. Cruzimea sfarsitului ales pentru fiecare personaj este in raport cu vina pe care o poarta fiecare: pe boieri ii macelareste.Crud si cumplit este omul acesta”).Caracterizare Alexandru Lapusneanul Actiunea nuvelei este oglindita prin intermediul unor personaje puternic individualizate. Imaginea domnitorului este conturata de Grigore Ureche in . Caracterizarea realizata de alte personaje este sumara (. cat si indirect (prin fapte. Disimulat. portretul fizic al domnitorului prin descrierea vestimentatiei: . Domnitorul are capacitatea de a manipula multimea revoltata. Lapusneanul constituie un personaj romantic. devenind mijloace perfide. Asadar. distrugerea cetatilor. care isi pune in aplicare planul diabolic. Se bucura de spaima doamnei la vederea piramidei de capete si nu o iarta pentru indrazneala de a-i fi cerut sa opreasca uciderile. Relatia cu doamna Ruxanda este construita pe antiteza romantica angelic-demonic. disimulat. Diversitatea atitudinilor adoptate de domnitor fata de Ruxanda releva ipocrizia si disimularea acestuia. Hotararea de a detine puterea domneasca este formulate inca in incipitul nuvelei. pe Motoc il da multimii. evidentiaza gesturile personajului.rotund’’. Avand capacitatea .Letopisetul Tarii Moldovei”. Caracterizarea indirecta reiese din faptele personajului: uciderea boierilor.rotund’’. se dezvaluie complexitatea portretului moral al lui Laspusneanul. aflate in situatii exceptionale. care constituie o cursa. eu va vreu […]”. Monumentalitatea personajului. constient fiind de puterea acesteia si da dovada de stapanire de sine in momentul pedepsirii lui Motoc. Lapusneanul este un personaj . Insistentele boierilor si amenintarea din final o determina pe Ruxanda sa il otraveasca. construite cu minutiozitate sau portretizate succint. celelalte personaje gravitand in jurul acestuia.. in mod direct. vestimentatie.. atitudine. distantandu-se prin apelul la fictiune si prin viziunea romantica. iar prin substantive precizeaza ipostazele personajului . personajul este puternic individualizat. alte personaje. Cruzimea este o insusire comuna in Evul Mediu dominat de luptele pentru putere.

vegheaza la indeplinirea randuielilor din ritualul inmormantarii: priveghiul. atitudini. relatii cu celelalte personaje. dar si durerea provocata de pierderea sotului:. Evenimentele la care iau parte au rol de a anticipa finalul tragic. Cautarea constituie axul romanului si se asociaza cu motivul labirintului. inmormantarea. cu actiune complexa. Prima parte (capitolele 1-6). dar si satul de campie.. dar mai ales la parastas. desfasurata pe mai multe planuri. arta povestirii. Personajul complex este realizat prin tehnica basoreliefului si individualizat prin caracterzare directa.Calinescu) in relatie cu lumea arhaica. pe momente ale subiectului. uimindu-i chiar si pe faptasii crimei. Primul isi recunoaste vina. Sotie iubitoare. dar pasajele descriptive fixeaza aspecte ale cadrului sau elemente de portret. Secventele narative sunt legate prin inlantuire si alternanta. este unicul roman obiectiv al scriitorului si creeaza o formula romaneasca inedita in peisajul epicii interbelice: opera se caracterizeaza prin polimorfismul structurii.Baltagul” de Mihail Sadoveanu. antrenand un numar mare de personaje. praznicul. cat si indirecta ( trasaturi care reies din fapte. Brosteni. Vitoria este o femeie puternica. Aceasta surprinde actiunile Vitoriei inainte de plecare: tine post negru 12 vineri. prin tehnica detaliului. Baltagul (topor cu doua taisuri) este un obiect simbolic. puternic individualizate. In postul Mare. ambivalent: arma a crimei si instrumentul actului justitiar. marile teme sadoveniene se regasesc in structura acestuia: viata pastorala. Ochii ii straluceau ca-ntr-o usoara . nume).Nu mai era tanara. lucida. Apartinand lumii arhaice. Vitoria transmite copiilor traditiile si respinge noutatile epocii. Coborarea in rapa si veghea celui stins marcheaza maturizarea lui Gheorghita.Baltagul” prezinta monografia satului moldovenesc de la munte. Motivul labirintului se concretizeaza si la nivelul titlului. dar si o individualitate. lumea satului si actiunile personajelor. in cautarea lui Nechifor Lipan. prin repere temporale: .. Naratiunea predomina. romanul ofera o imagine ampla asupra vietii. Romanul este structurat in 16 capitole cu actiune desfasurata cronologic. in Balta Jijiei. cerandu-i iertare Vitoriei chiar inainte de a. Tipatul dinaintea coborarii cosciugului concentreaza iubirea. bocitul.framantarile Vitoriei. hotarata. printr-o serie de popasuri: la hanul lui Donea. parastasul lui Nechifor si pedepsirea ucigasului. este . Punctul culminant este momentul in care Vitoria reconstituie cu exactitate scena crimei. Cristesti. de mari dimensiuni. miturile. vorbe..Baltagul Romanul . slujba religioasa.si da ultima rasuflare. iar naratorul omniscient si omniprezent reconstituie in mod obiectiv. vinde anumite bunuri pentru a face rost de bani. femeia voluntara. asteptarea sotului si pregatirile de druminclude expozitiunea si intriga. o incredinteaza pe Minodora la Manastirea Varatec. Naratiunea se realizeaza la persoana a treia. Partea a doua (capitolele 7-13) contine desfasurarea actiunii si releva drumul parcurs de Vitoria si fiul sau. la mos Pricop si baba Dochia. Portretul fizic releva frumusetea personajului. iar cel de-al doilea devine agresiv. avand in primplan cautarea si pedepsirea celor ce l-au ucis pe Nechifor Lipan. drumul la cimitir. pomana. Este lovit de Gheorghita cu baltagul lui Nechifor si sfasiat de cainele Lupu.un exponent al spetei”(G. curajoasa. dar avea o frumuseta neobisnuita in privire. Aceasta respecta obiceiurile de cumetrie si de nunta. gesturi. Deznodamantul il surprinde pe Bogza. la crasma domnului David. iubirea. Acestia reconstituie drumul barbatului. Ilie Cutui si Calistrat Bogza. natura. porneste hotarata in cautarea barbatului:”era dragostea ei de douazeci si mai bine de ani”. Roman al perioadei de maturitate. intelepciunea. Vitoria Lipan porneste intro dubla aventura: a cunoasterii lumii si a cunoasterii de sine. Prin multitudinea aspectelor infatisate. patriarhale. incat prin toti cei de fata a trecut un cutremur”.aproape de Sf. Borca. 10 Martie”. Romanul este o creatie epica in proza. prin trasaturile sale remarcabile.. Cadrul actiunii este Satul Magura Tarcaului. Partea a treia (capitolele 14-16) prezinta sfarsitul drumului: ancheta politiei. Andrei. Cu asa glas a strigat. Personajul principal. moment in care ii demasca pe ucigasi. apoi spre Paltinis. la Vatra Dornei. prin tehnica detaliului semnificativ: .. Timpul desfasurarii actiunii este vag precizat. Romanul este structurat pe doua coordonate fundamentale: aspectul realist si cel mitic. publicat in 1930. lui Gheorghita ii ofera un baltag sfintit. Inteligenta nativa si stapanirea de sine sunt evidentiate in decursul drumului parcurs.. Opera literara .

ceata in dosul genelor lungi si rasfrante in carligase”. Mihail Sadoveanu sacrifica mitul transhumantei pentru un fapt divers. Criticul Nicolae Manolescu arata ca. care ia locul tatalui disparut. baba Maranda (supestitiile).. mos Pricop (ospitalitate). Romanul .representative pentru lumea satului arhaic. spre deosebire de majoritatea prozelor sadoveniene. latura simbolica fiind aici secundara.Baltagul” de Mihail Sadoveanu apartine realismului mitic. desi. prin rememorare. Nechifor Lipan este caracterizat in absenta. Natura devine o cutie de rezonanta a sentimentelor femeii. deoarece prezinta procesul de maturizare al baiatului. . autorul alege ca pretext epic situatia din balada populara (doi ciobani il ucid pe al treilea). simbolizand destinul efemer al oamenilor. Gheorghita reprezinta generatia tanara. Iata de ce. vantul o anunta ca se afla pe drumul cel bun. cat si la Crucea Talienilor. Personajul secundar. parintele Danila (autoritate spirituala in cadrul satului arhaic). indrumand-o in cautarea sotului sau. Personajele episodice sunt: Minodora. un accident. atat la Dorna. Romanul poate fi considerat initiatic din perspectiva lui Gheorghita. in Baltagul limbajul naratorului are o motivatie realista.

. prin modalitatea de a prezenta monografia satului moldovenesc. Unul dintre elementele inedite ale operei este suprapunerea dramei pe schema romanului politest. autorul allege ca pretext epic situatia din balada populara. este un .Calinescu) in relatie cu lumea arhaica. intuitia.un portret neclintit’’. In incipitul romanului. marile teme sadoveniene se regasesc in structura operei: viata pastorala. Personajul principal. Personajul este realizat prin tehnica basoreliefului si individualizat prin caracterizare directa. conturat treptat. prin trasaturile sale remarcabile.Baltagul—caracterizare Vitoria Lipan Opera literara . devotamentul. atunci cand Vitoria ii demasca pe ucigasi.era dragostea ei de douazeci si mai bine de ani”. Mihail Sadoveanu sacrifica mitul transhumantei pentru un fapt divers. avand in primplan cautarea si gasirea celor ce l-au ucis pe Nechifor Lipan.. dar si prin multitudinea de aspect oglindite. Asadar. . O neclintita vointa a ordinii si o liniste deplina conduc toate actiunile personajului. inteligenta. Vitoria este o femeie puternica. astfel incat Calistrat Bogza si Ilie Cutui sunt demascati. desi. Ca roman al vietii. perfect integrat in ritmurile cosmice si care intelege concordanta dintre existenta individuala si cea universala. felul in care sa interogheze martorii. Eroina stie. Vitoriei i se realizeaza portretul fizic. Sotie iubitoare. dar si durerea provocata de pierderea sotului: . iubirea. nume). In final. dar mai ales la parastas.inca tanara si frumoasa”. Inaintea loviturii decisive.. prin caracterizare directa facut de narator. Vitoria speculeaza slabiciunile feminine si strecoara intriga intre nevestele ucigasilor. frumusetea exterioara a personajului.Baltagul’’ prezinta un personaj feminine memorabil. cat si indirect ( trasaturi care reies din fapte. curajoasa. Prin tehnica constructiei personajelor.ipostaze prin intermediul carora ii sunt relevate valentele morale: iubirea. o acceptare a datului lumii ii confera puterea de a face actiona lucid.Cu asa glas a strigat.. Fiind un roman al perioadei de maturitate. indifferent de ipostaza. ca detectiv si ca munteanca. cu accent pe fizionomia acesteia: avea obrazul ca .. Trasaturile fizice reies si din caracterziarea altor personaje: subprefectul Balmez observa ca Vitoria era o femeie .. ca mama. gesture. incat prin toti cei de fata a trecut un cutremur”.exponent al speciei’’(G. portretul fizic releva. hotarata. porneste hotarata in cautarea barbatului: . femeia voluntara. Opera apartine realismului mitic iar criticul Nicolae Manolescu subliniaza ca. o intelegere superioara a lumii. relatii cu celelalte personaje. in maniera tipic realista. In complexitatea sa.. pe tot parcursul romanului. Ipostaza de munteanca poate fi considerate un corolar al tuturor celorlalte. acei ochi aprigi si inca tineri cautau zari necunoscute”. arta povestirii. dar si a actiunii. explicabila prin apropierea satului face ca faptele lumii acesteia sa se integreze unui rost.Baltagul’’ prezinta monografia satului moldovenesc de la munte.Baltagul’’ ramane in memoria afectiva a cititorului. intelepciunea.. vorbe. dovedeste abilitate in dozarea tensiunii si reconstituirea faptelor. instinctual. personajul este privit din numeroase ipostaze : ca sotie.ochii ei caprui in care parca se rasfrangea lumina castanie a parului. Inteligenta nativa si stapanirea de sine sunt evidentiate de-a lungul drumului. Tipatul dinaintea coborarii cosciugului concentreaza iubirea. . romanul . dar si o individualitate.. fapt care duce la identificarea Vitoriei in ipostaza de detective cu basma si opinci. atitudini. Intregul portret fizic este subordonat celui moral. prin tehnica detaliului.. lucida. cum sa realizeze portretul celui disparut. natura. un accident.

astfel ca. Tanarul este gelos. In epilog. specificul secventelor descriptive.Calinescu. Aglae-baba absoluta si fara cusur in rau. naratorul din Enigma Otiliei este un estet. Pentru portretizarea personajelor. G. Felix isi cunoaste familia. Intriga se dezvolta pe doua planuri care se intrepatrund: istoria mosternirii lui Costache Giurgiuveanu si destinul tanarului Felix Sima. urmarind evolutia diverselor personaje: destinul Otiliei. Aceasta ramane pentru Felix o imagine a eternului feminin.Enigma Otiliei”. Clanul Tulea urmareste succesiunea totala a averii. viata lui Felix. Proza realist-obiectiva se realizeaza prin naratiunea la persoana a treia. plan prericlitat ipotetic de infierea Otiliei. sugerand confictul ulterior. Expozitiunea este realizata in metoda realist-balzaciana: situarea exacta a actiunii in timp (“Intr. urmareste experientele traite de acesta. Caracterul citadin este un aspect al modernismului. detasat. cu actiune ce desfasoara pe mai multe planuri narative. Tendinta de generalizare conduce la realizarea unei tipologii: mos Costache-avarul iubitor de copii. Atenta la efectele pe care le produce povestea sa. Batranul nutreste iluzia longevitatii si nu pune in practica niciun proiect referitor la asigurarea viitorului Otiliei. este un roman critic. prin spiritual critic si polemic.prezinta personajele principale. in care realismul. cu un conflict complex care implica numeroase personaje.iar dialogul confera veridicitate epica. urmat fiind de un epilog. Calinescu nu asimileaza nenuantat nici naratiunea la persoana a III-a sau naratorul omniscient. Planul formarii tanarului Felix. insa pune mai presus cariera profesionala. aflam ca Pascalopol ii confera Otiliei libertatea de a-si trai tineretea. Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea strazii si a casei lui Mos Costache. casatoria. Viziunea . care nu se implica in faptele prezentate. scriitorul alege tehnica balzaciana a descrierii mediului si a fizionomiei. si mai putin un creator de lume. scriitorul realizeaza un roman cu implicatii modern evidente. Depasind acest program. Felix-ambitiosul. cu actiune complexa. aceasta se va casatori cu Pascalopol. Acestea sunt insotite de planurile secundare. dupa moartea lui mos Costache. relatia dintre soti. in scopul sustinerii imaginii ample a societatii citadine. Textul este alcatuit din douazeci de capitole. titlul initial . Stanica Ratiu-arivistul.dindarat’’ presupune un narator obiectiv. desfasurata pe mai multe planuri narative. student la medicina. Aurica-fata batrana. Roman al familiei si al mostenirii. Aceasta constituie un roman realist prin tema. un erudite. Competitia pentru mostenirea batranului avar constituie un prilej pentru observarea efectelor morale ale obsesiei banului. G. Incipitul romanului realist fixeaza cadrul temporal si spatial. Depaseste insa modelul realismului clasic-balzacian. un critic.. ipohondrul). a membrilor clanului Tulea. romanul este citadin si balzacian. gelosul. instanta narativa implica . sunt infatisate aspect ale familiei burgheze: relatia parinti-copii. Titi-debilul mintal.Enigma Otiliei Al doilea dintre cele patru romane scrise de G. structura. controlandu-le evolutia acestora. Simion-dementul senil. apoi cu un conte exotic. Odata ajuns in locuinta tutorelui sau legal. iar pentru Pascalopol-o enigma. Opera constituie un roman fiind o specie epica in proza. punandu-se accent pe iubirea purtata Otiliei.Parintii Otiliei’’.. Otilia-cocheta. In conturarea personajelor. .Calinescu distinge doua tipuri de indivizi: cei care se adapteaza moral si cei care se adapteaza instinctual. schimbat ulterior din motive editoriale. reflecta ideea balzaciana a paternitatii. Prin tema abordata. Secventele narative se succed prin inlantuire. De asemenea. la Bucuresti. modul de realizare al personajelor. orfanul. prin tehnica detaliului semnificativ). Actiunea romanului incepe cu sosirea tanarului Felix in casa unchiului. opera poate fi considerata si un roman realistbalzacian. balzacianismul si obiectivitatea au devenit program estetic. descrisa in maniera realista. Alaturi de lacomie si fenomene sociale supuse observatiei critice.. Desi il iubeste pe Felix. dar si prin elemente ale modernitatii. Naratorul omniscient si omniprezent este mai presus decat propriile personaje. Pascalopol-aristocratul rafinat. Finalul este inchis prin rezolvarea conflictului. Portretul balzacian porneste de la caracterele clasice (avarul.o seara de la inceputul lui iulie 1909…”)si spatiu(strada Antim. Banul preverteste relatia sot-sotie. Stanica insurandu-se in scopul de a-si asigura conditia materiala. Naratorul ii atribuie personajului observarea obiectiva a rudelor sale.

anume adolescentul Felix. In concluzie. Limbajul abstract este bogat in neologisme. iar la nivel stylistic. caruia ii preia cateodata perspectiva. ajunge sa scrie o proza mai elaborata care deschide destule posibilitati pentru dezvoltarea ulterioara a literaturii romane. prin reflectare inversata: inteligenta lui Felix cu Titi. momentul Balzac. O alta trasatura a formulei estetice modern este interesul pentru ambiguitatea personajelor. “omulet subtire si putin incovoiat”.prezenta unui personaj naiv dpdv social. majoritatea eroilor depasind tipologia in care se vad incadrati odata cu prima aparitie in roman. Autorul dispune personajele in planuri antitetice. . insa. feminitatea misterioasa a Otiliei cu uratenia Auricai. portrele abunda in epitete:”taietura elinica a nasului”.etc. autorul Enigmei Otiliei isi submineaza proiectul initial de a recupera etapa lipsa in evolutia romanului romanesc.

Caracterizarea Otiliei Antrenand un nr mare de personaje. familiaritatea si simpatia de care da dovada in relatia cu Pascalopol. insa familiaritatea aproape erotica si farmecul feminin demonstrate in relatia cu Pascalopol ii amintesc tanarului de stapanirea desavarsita de femeie sesizata de la prima vedere. fata maslinie. un aspect e cert: protagonista din Enigma Otiliei ramane un subtil exemplu pentru a ilustra complexitatea feminitatii moderne. personalitatea tinerei fete se contureaza la intersectia mai multor conflicte de interese. nelamurirea lui Felix este accentuata de cel de.un cuvant prin comportamentul fetei. Pe tot parcusul actiunii. in scena in care Felix intra pentru prima data in contact cu casa lui Giurgiuveanu. . este greu de spus care dintre ele sunt principale si care sunt secundare. pt Pascalopol.o lume a barbatilor. iar mediul incarcat de tensiuni impune principala trasatura de caracter a personajului: inconsecventa atat la nivel psihologic. determinand pe autor sa organizeze intreaga arhitectura a romanului in jurul unei astfel de caracteristici. eroina este prezentata prin tehnica moderna a comportamentismului. cu nasul mic si ochii foarte albastri. intr.ar fi cuvenit in totalitate. in urma lecturarii romanului. Obisnuita cu luxul si rasfatata pe cand mama ei traia.Cel mai bine realizat portret ramane cel al Otiliei Marculescu. generoasa.se un al doilea conflict. Otilia Marculescu este un personaj modern care reuseste sa confere un nou statut feminitatii in romanul romanesc interbelic. familia Tulea considerand. Exuberanta. ea intrucipeaza trasaturile unei femei moderne. parul buclat si rochia dantelata “ se potrivesc cu atitudinea copilaroasa a fetei ce pare de18-19 ani. ea este nevoita sa suporte brutalitatile verbale ale acestora. Intr-o continua cautare a sigurantei psihologice si sociale. gesturile. Aglae. juvenila. cariera. emancipate. starnesc gelozia lui Felix.o un pericol pentru mostenirea ce. social si psihologic este marcat de faptul ca inca de la o varsta frageda ramane orfana. rationala. Fata respinge proiectele pe termen lung. tensioneaza Aglae si frate. Otilia il surprinde prin atitudinea ei paradoxala. cel erotic. Astfel. Oricat de ambiguizante ar fi interpretarile ce i se pot adduce. o psihologie capricioasa. “Fata maslinie. De pilda. cat si calitatile. inchizandu. Prin urmare. cunoscandu. Portretul fizic ii indica tineretea si fragilitatea:”18-19 ani. cu reactii contradictorii. Tocmai aceasta ambiguitate structurala ii ofera protagonistei aura enigmatica si insemnele eternului feminin.l pe neexperimentatul Felix. In primul rand. cu nasul mic si ochi foarte albastri”. odata ajunsa sub tutela tatalui vitreg. eroina nu doar ca se impune intr. In concluzie.al doilea mijloc modern de caracterizare-tehnica oglinzilor paralele. instaurandu. tipul adolescentei(dar incadrarea este defectuoasa).si atat defectele. Avand un efect tonic asupra imbatranitilor Giurgiuveanu si Pascalopol si fascinandu. Otilia este vazuta diferit de fiecare actant in parte: ea este fetita cuminte a lui Giurgiuveanu. constructia Otiliei tine de 3 strategii narrative/mijloace de caracterizare cu rolul de a-I ambiguiza personalitatea. plina de farmec. familie. copila incepe sa invete ce inseamna singuratatea si rautatea celor din jur. Romanul abunda in episoade narrative in care Otilia si Felix discuta despre feminitate. dar reuseste sa o transforme radical. enigmatica la prima vedere. Otilia da nastere neintentionat la principalele conflicte ale romanului. cat si comportamental. Cititorul are acces la psihologia personajului doar prin faptele. Aceste fragmente dezvaluie o Otilie lucida. Considerata o intrusa de catre membrii familiei Tulea. bucuria sa de a trai viata este determinata de traumele copilariei produse de zgarcenia noului tutore si de malitiozitatea surorii lui Costache. De aceea. instabila. Costache Giurgiuveanu. prin cea de a treia strategie narativa ce ajuta la portretizarea personajuluiautocaracterizarea-Calinescu justifica aceasta complexitate ambigua a sufletului feminin. In al doilea rand.se in sine. amintind mereu ca este foarte capricioasa si dornica de libertate. altfel. la inceputul romanului. De altfel. o dezmatata si o stricata pentru Aglae si o fire artista. suava. masculinitate. dar si o enigma. dupa cum ii povesteste lui Felix. Statutul moral. i s. replicile sale. Pe de alta parte. Pe de o partea.

protagonistul eponim al romanului. sau indirect. prin descriere de…. Ion. astfel. de tipologi diferite. datorita temei rurale. Perspectiva temporala este reala si cronologica. Din alta perspectiva. galeria umana stratificata de numarul mare de personaje(in saraci. reliefanduse.. reiesita din relatia sa cu celelalte personaje. “Vasile”).dar si in tarani. dar are si o functie simbolica de anticipare. ganduri si vorbe.. Ca orice alt roman. Aceasta confruntare va starni dorinta flacaului de razbunare. se realizeaza prin descrierea drumului spre satul Pripas. Descrierea jocului traditional. Naratiunea obiectiva isi realizeaza functia de reprezentare a realitatii prin absenta marcilor subiectivitatii. psihologic. fetele nepoftite in joc urmaresc desfasurarea acestuia. al monologului interior si al introspectiei auctoriale.. prin intermediul dialogului. fata bogata. Principalul mod de expunere este naratiunea. relatii familiale. circularitatea romanului. caracterului verosimil al romanului. organizate prin alternanta sau inlantuire.Glasul iubirii” alcatuite din 13(6+7) capitole purtand titluri-sinteza(ex: “Inceputul”. unde se fixeaza timpul si spatiul in care vor avea loc evenimentele si anume.Ion. poate fi considerat si un roman social. bazata pe povestirea faptelor in ordinea derularii lor. in conditiile satului ardelean de la inceputul sec al XX-lea. Tema romanului presupune prezentarea problematicii pamantului.Ion’’ este un roman realist de tip obiectiv. Mandru si orgolios.Rusinea’’. “Nunta”. al trairilor interioare din sufletul si constiinta personajului eponim.. mijloacele de analiza psihologica a protagonistului dominat de patimi. unde averea conditioneaza dreptul de a fi respectat. “Ion” este o specie a genului epic. Descrierea initiala. al satului ardelenesc Pripas de la inceputul sec XX. iar dialogul sustine veridicitatea si concentrarea epica. nu numai ca fixeaza indicii spatio-temporali. ideea principala a romanului este dublata de tema iubirii. Actiunea romanului incepe cu “Glasul pamantului”. somesana. apartinand prozei interbelice. relatii generate de discrepanta sociala. deoarece se creaza iluzia realitatii. conflictul interior si exterior. inchis.Ion’’ reprezinta primul roman al lui Liviu Rebreanu. dar bine individualizate. constituind expozitiune romanului. iar intelectualii satului. o capodopera care infatiseaza universul in mod realist. vaduva lui Maxim Oprea. sunt angrenate in conflicte puternice. profileaza focalizarea zero si viziunea “din spate”. “Streangul”. prin propriile fapte. fapt ce constituie intriga romanului. in hora. in care locuitorii satului Pripas participa la hora organizata in curtea Teodosiei. duce la o confruntare verbala cu Ion. “Rusinea”.. iar structura narativa realista profileaza o imagine consistenta si profunda a vietii.intelectuali). Asezarea participantilor reflecta relatiile sociale: cele doua grupuri de barbati respecta ordinea economica.. cu ajutorul unui narator auctorial care nu intervine in actiune. Ion este nevoit . intr-o zi de duminica. de a o invita pe Ana. Structura romanului este simetrica. “Sfarsitul”. Conflictul central din roman este lupta pentru pamant in satul traditional. circularitatea romanului. Personajele numeroase. iar cea spatiala reflecta un spatiu real. cu o actiune complexa. opera . Opera literara isi are nucleul in nuvelele anterioare intitulate . avand doua parti. Lovinescu include acest roman in modernism..bogati. in proza. Modurile de expunere indeplinesc o serie de functii epice in discursul narativ.Glasul pamantului” si . argumentand prin complexitatea planurilor de actiune (principale si secundare) inlantuite.Zestrea’’ si . prin vigoarea evenimentului. deschis. argumentand caracterul obiectiv al romanului. Sosirea tatalui Anei. invatatorului Herdelea. desfasurata pe mai multe planuri narative. simetric finalului. Hotararea lui Ion al Glanetasului. . iar personajele sunt conturate direct. de mare intindere. mai exact lupta unui taran pentru a obtine pamantul mult ravnit. Incipitul. constituie o pagina etnografica memorabilia. Vasile Baciu. iar atitudinea naratorului. fara idilizarea din proza samanatorista. cu o intriga ampla si complicata. Asadar. . Caracterul monografic orienteaza naratiunea catre diverse aspecte ale vietii rurale: obiceiuri legate de evenimente importante din viata omului. privesc .petrecerea poporului’’ fara a se implica direct in joc. Perspectiva narativa defineste punctul de vedere al naratorului omniscient (heterodiegetic) si omniprezent asupra evenimentelor relatate la persoana a III-a.ARGUMENTARE Publicat in 1920. preotul Belciug si fam. si unul imaginar. marcheaza inceputul conflictului.

se remarca utilizarea diverselor registre lexicale in limbajul personajelor. dar sarac. deci incadrabil intr. In celalalt plan narativ. se incadreaza in tipologia taranului insetat de pamant. se observa si diversitatea procedeelor artistice. se teme ca ar putea ramane pe drumuri. Ca urmare. G. consemnandu-le gesturile. Cum Ion nu solicita acte pentru pamant. utilizarea naratiunii la persoana a treia. simbolic..Ion’’ de Liviu Rebreanu este un roman realist de tip obiectiv. insa isi depaseste aceasta tipologie si tinde spre individual prin faptul ca intra in conflict cu iubirea pentru Florica. personajul ramane exponential.se relatiile cu preotul Belciug. precum personificarea.sa aleaga intre iubirea pentru Florica si averea Anei. Ion o necinsteste pe Ana si il obliga pe Vasile Baciu sa i. goana patimasa dupa avere duce la dezumanizarea personajului. De ex. desi aceasta era a lui George. Preotul Belciug este cel care mediaza conflictul intre cei doi. realizat prin tehnica basoreliefului. impersonalitatea naratorului omniscient si omniprezent. . Astfel. relatiile intre acestea. iar lovitura lui George nu este decat un instrument al destinului. Calinescu constata autenticitatea limbajului regional. se vor declansa ulterior conflictul si lupta pentru avere. Dincolo de aceste aspecte. Ion este personajul principal. Asadar. Asadar. cele doua obsesii ale personajului : averea si iubirea. iar averea lui Ion revine bisericii.o dea de nevasta. deznodamantul este previzibil. dorind sa obtina o suprafata considerabila de pamant. Cele doua femei. totusi sinuciderea Anei si moartea copilului sau nu il impresioneaza pe Ion. si individual. caracterul verosimil al evenimentelor narate(conform argumentelelor prezentate). fam invatatorului Herdelea are necazurile sale:isi ridica casa pe pamanturile bisericii. epitetul. In partea a doua a romanului. reprezinta. Ion este framantat de cele 2 posibile optiuni:iubirea sau pamantul. in functie de conditia lor sociala. La o lectura mai atenta. Ion. De asemenea. cu focalizare zero. Naratorul obiectiv isi lasa personajele sa isi dezvaluie trasaturile in momente de incordare. adaptat situatiei corespunzatoare. “”Glasul iubirii”. comparatia si hiperbola. George este arestat. dar degradandu.o tipologie. deci reprezentativ pentru conceptia mimetica specifica realismului. conturate antitetic si complementar. . Initial inzestrat cu o serie de calitati. Ion incearca sa revina la vechea sa iubire si o cauta pe Florica. Florica ramane singura. deoarece are trasaturi caracteristice: relatia narator-personaj. cu o parte din pamanturi. limbajul. Construit pe mai multe dominante psihologice. este prezent si conflictul tragic provocat de dorinta obsesiva pentru pamant a personajului. Chipes.

iar prietenia sa cu George nu este decat un pretext pentru a se apropia de Florica. Asadar. relatia cu alte personaje). Caracterizarea directa realizata de alte personaje se subordoneaza tehnicii pluralitatii perspectivelor. devenita nevasta lui George. dar supus destinului tragic.. iar autocaracterizarea releva framantarile sufletesti.. Intregul roman este organizat in 2 parti. iar lacomia va raspunde altor nevoi interioare: patima pentru Florica. un personaj modern prin complexitatea trairilor.. Vasile ii ofera preotului Belciug tot pamantul cuvenit lui Ion.Glasul pamantului” si . Relatia fundamentala. Ion devine o victima a lacomiei si a propriului orgoliu. tipic pentru o categorie sociala. atitudini. Ion Pop al Glanetasului este personajul principal si eponim al romanului “Ion” de Liviu Rebreanu. ilustrat ca un individ cu o serie de calitati. cat si secundare au rolul de a ii evidentia trasaturile. In incipit. este . care il considera capabil sa isi schimbe conditia prin cultura. Cele doua femei din viata lui Ion. iar apoi se instraineaza de aceasta. conturate antitetic si complementar.Glasul iubirii”. Ion devine manios si doreste sa se razbune. fiind rapus de forte superioare dorintei sale..pamantul ii era drag ca ochii din cap’’). iubeste munca (. Ulterior. pe care o doreste acum mai mult decat orice.vesnic infratit cu pamantul’’. casatoria fiind stabilita cu Baciu.romanul realist este istoria unui esec’’. elementele de portret moral. destinul lui Ion reflecta esecul in planul valorilor umane. prin forta conflictului interior care se maifesta patimas si prin analiza psihologica de introspectie a caracterului. adaptat situatiei corespunzatoare. acesta se dezumanizeaza treptat. Exponent al taranimii prin dragostea pentru pamant. Ion are revelatia fericirii autentice: iubirea. gesturi. Desi este sustinut initial in disputa cu Baciu.oricat ar fi fost de aspra’’) si pamantul (. Specia literara privilegiaza personajul. starneste simpatia invatatorului. insa. iar pe parcursul romanului. insistenta si cinism. posesiunea pamantului ii apare ca o conditie a mentinerii demnitatii umane. Caracterizarea indirecta se realizeaza. Ion depaseste caracterul reprezentativ si se individualzeaza. este inzestrat cu insusiri contradictorii: viclenie si naivitate. Ion dovedeste viclenie: mai intai o seduce. Ion ramane un personaj memorabil din literatura romana. in goana sa dupa avere. nealungata nici macar de sinuciderea fetei sau de moartea propriului copil.. silitor. Ion este. care s-ar inscrie mai bine in traditionalism. biografie. atat principale. care se stabileste intre personaj si pamant. a carui evolutie in plan psihologic constituie obiectul romanului. conflictul cu George ii aduce mustrarea preotului.Desi taran.CARACTERIZARE Prin multitudinea de aspecte oglindite. Naratorul prezinta intial. In complexitatea sa. asadar. Brutalitatea aratata in relatia cu Ana este inlocuita de indiferenta. cuminte. Fiind un personaj urmarit in evolutie.. Ion hotaraste sa renunte la iubirea Floricai si alege zestrea Anei. romanul ofera o imagine ampla asupra vietii. Baiatul renunta insa la scoala deoarece pune pamantul mai presus de orice. De aceea. Daca . cea a taranului sarac care doreste pamant mai mult decat orice. Orgolios. in relatia cu aceasta. el este construit dintr-un ansamblu de trasaturi redate in mod direct( portret. Initial. Ion constituie un personaj realist. Prin destinul sau tragic. Limbajul apartine registrului popular. capata o forta simbolica asupra lui Ion. Avertismentul Savistei aduce deznodamantul tragic: George il gaseste pe Ion in curtea sa si il ucide cu sapa. Ana si Florica reprezinta cele doua obsesii. statut social) si indirect( fapte.. in ipostaza omului teluric. prin modul in care obtine pamantul mult ravnit. in mod direct.iute si harnic’’. limbaj. Celelalte personaje. fiind un personaj . Cunoscut drept impulsiv si violent. biografia personajului. Desi sarac. prin faptele personajului. autorul ii evidentiaza valentele demne de luat in seama. calitatile initiale alimenteaza paradoxal dezumanizarea sa. acesta este respectat de catre ceilalti flacai ai satului. coordonate evolutiei interioare a personajului principal: . . Este naiv si nu solicita o foaie de zestre dupa nunta. Instinctul de posesie asupra pamantului este satisfacut. Insultat de Vasile Baciu.Ion. Istet. in preponderenta.munca ii era draga. Acesta este viclean. Insa. simbolizand averea si iubirea. gingasie si brutalitate. Ion constituie. o individualitate.

care se inclesteaza scartaind groaznic’’. Problematica se diversifica prin revolta omului in fata destinului. . a fost publicata in 1968 in revista “Luceafarul” si face parte. vorbeste singur. Piesa constituie o parabola a cautarii spirituale a individului astfel ca evenimentele puse in scena nu trebuie interpretate in plan real.o gura de grota.Micul acvariu’’ aflat langa Iona este o reprezentare dar si un avertisment asupra inconstientei umane in fata pericolului. Prin urmare. limitandu-se doar la incercarea de a se adapta imprejurarii.Razbim noi cumva la lumina’’) sustin semnificatia simbolica a piesei. specifice teatrului modern. care se intoarce la calea cea dreapta dupa cele trei zile de pocainta si recluziune in burta unui chit. Gestul sau disperat din finalul primului tablou.. Iesirea din limite vechi inseamna intrarea in altele noi..Pot sa merg. dar si de a oferi un sprijin in intelegerea problematicii textului. dintr-o trilogie dramatica.. Constientizarea propriei conditie si gasirea solutiei salvatoare nu vin de la sine.. ezitarea in a-si asuma constient drumul in viata. intitulata sugestiv. cele 4 tablouri se organizeaza pe baza dedublarii lui Iona. In tabloul intai. Gestul de a-si spinteca burta nu trebuie privit ca o sinucidere deoarece actiunile sunt oglindite in plan simbolic: omul a gasit calea. iar aceasta se afla in sine. raportul dintre libertate si necesitate sau prin comunicarea sociala. La inceput. dar ei . Indicatiile scenice au rolul de a clarifica semnificatiile simbolice. si devine visator deoarece doreste sa contruiasca o banca de lemn pe care sa se aseze pescarusii.. uite. care cultiva alegoria si metafora.. atunci cand incearca sa opreasca falcile .. Tabloul al patrulea reprezinta . preluand din forma originara a specie doar deznodamantul tragic. “Setea muntelui de sare”. lucru ce sugereaza ca lumea umana este limitata. scena e pustie. constructia subiectului nu se bazeaza pe o actiune sau pe un conflict clar conturat. el doar se zbate sa scape. Gestul va fi repetat insa in zadar. alaturi de “Paracliserul” si “Matca”. Ideea cautarii se contopeste mult mai tarziu. teatrul modern ii asociaza personajului un destin asemanator. refuza sa constientizeze situatia in care se afla. fiind o forma de supravietuire. Titlul trimite la mitul biblic al lui Iona. Subintitulata . Piesa este alcatuita dintr-o succesiune de patru tablouri.. Dorind probabil sa sugereze dezintegrarea lumii lui Iona.mica moara de vant’’ din burta pestelui si de care Iona se simte atras . Trebuie s-o iau in partea cealalta’’. Este singur in pestietatea imensa si reapar cei 2 pescari.Tragedie in patru tablouri’’.. Jumatate reprezinta o gura imensa de peste. in fond o inchisoare. nepasator.. Iona sta in gura pestelui. dar si spre teatrul absurdului. ca sursa a singuratatii. Sorescu opteaza pentru existenta unui singur personaj. piesa soresciana se indreapta spre elemente tipice dramei. spartura ultimului peste spintecat de Iona.scena e impartita in doua. In tabloul secundar. Iona urmareste a se adapta(. Liniste’’.. Eroul constientizeaza in final ca a ales drumul gresit si ca totul e invers:.dau veseli din coada’’. pot sa merg incolo…Si pot sa merg si incoace…Pot sa merg unde vreau. constituie un avertisment simbolic. cele 4 tablouri ale ineditei tragedii nu mai anunta intrarea in scena a unui personaj(cei 2 pescari apar intempestiv in mijlocul actiunii) si nici schimbarea cadrului actiunii. vine tarziu. Lumea pestilor nu este acvariul. intrucat. Fac ce vreau…’’). personajul fiind implicat activ numai in nelamurirea unor nedumeriri referitoare la sensul existentei. E intors cu spatele spre intunecimea din fundul gurii pestelui urias”. Fiecare dintre acestea prezinta alt context al personajului. framantarea omului in efortul de aflare a sinelui. . . piesa depaseste clasificarile clasice. astfel. proorocul revoltat. el porneste intr-o aventura a cunoasterii si autocunoasterii. rezultatul fiind nul. subintitulata de Marin Sorescu si “tragedie in patru tablouri”. iar strigatul de ajutor este o confirmare. Tema piesei este singuratatea. Iona spinteca burta pestelui care l-a inghitit si ajunge intrun altul. Interpretand si valorificand miturile. odata ajuns prizonier in interiorul pestelui. . fiind o parabola dramatica alcatuita sub forma unui monolog. Pe de alta parte. In alcatuirea piesei. vointa de a se salva nu este suficienta. Inghitit de pestele urias. In tabloul al treilea.ca de un vartej’’.Iona “Iona”. Primele sale actiuni sunt mai degraba rodul unor impulsuri de moment decat actiuni rationale: prins in capcana. Mitul labirintului si metafora luminii din final(. parand a se fi adaptat. Eroul nu reactioneaza lucid. insa. disparitia conflictului si a intrigii numarandu-se printre consecintele inerente. Sorescu depaseste orice tentative de inseriere in tipare prestabilite si reuseste sa confere constructiei sale dramatice din Iona particularitati de viziune si compozitie inovatoare.

Iona aduce o innoire radicala in teatrul romanesc. deschiderea spre general-uman. gesturile. Asadar.Mijloacele de caracterizare sunt specifice personajului dramatic (limbajul. actiunile simbolice. rescrierea mitului biblic cu trimiteri spre actualitate sunt tot atatea trasaturi ale teatrului modern. Sensul ultim al textului este ideea potrivit careia singura cale de a-ti proiecta viitorul este constientizarea trecutului. . indicatiile autorului). dar modul de expunere este exclusiv monologul. Renuntarea la concretul istoric. situarea in atemporal.

Monologul dialogat continua cu puternice accente filozofice. pe care le mai traise si alta data. simbolizand nenascutii pe care chitul ii purta in pantece si care-l inspaimanta pe Iona. Protagonistul ramane singur cu propria constiinta. incercand sa inteleaga aceasta conditie umila asumata ca obligatie. prin exprimarea propriilor reflectii. Finalul tabloului ilustreaza o infinitate de ochi care-l privesc. Iona incearca. Pentru a rezolva neputinta impusa de destin. Pestele I si in care se afla o . In tabloul al III-lea. Iona este fascinat de apa marii „plina de nade [. dar dornic de comunicare si de a se . aspiratia. sugerand pornirea personajului intr-o aventura a cunoasterii. care face eforturi disperate de a-si regasi identitatea. Si-mi tin gura. precum si tematica filozofica atribuie dramei calitatea de text la granite..Iona – CARACTERIZARE Iona este personajul principal si eponim al dramei. surzi si muti. foloseste tehnica moderna a monologului dialogat. refuza sa constientizeze situatia in care se afla. doar nisipul. dintre sens si nonsens. totul devenind rutina. Iona vorbeste cu ei. Iona apare intr-o tripla ipostaza: pescar. raportul dintre individ si societate. s-a facut intuneric in mana dreapta si-n salcamul din fata casei”. la randul sau. care sugereaza libertatea. prinde numai “fate”. pe care o cara fara oprire.. Brusc. dar periculoase pentru om. stand total nepasator cu spatele la acesta si cu fata la imensa intindere de apa. Finalul tabloului il reprezinta pe Iona inghitit de un peste urias. gandind si actionand solitar in lumea inconjuratoare. Apar doi figuranti care “nu scot niciun cuvant”. fiecare cu cate o barna in spate. strigandu-se. Iona isi asuma aceasta existenta. apoi scoate cutitul. sa se identifice pe sine. deoarece „noi pestii inotam printre ele” (nade). Iona se dedubleaza pe tot parcursul piesei. Iona capata incredere in sine. In finalul tabloului. semnificand faptul ca omul lipsit de satisfactii se refugiaza in micile bucurii cunoscute. cu care incearca sa se lupte si striga dupa ajutor. In cele patru tablouri ale dramei. dintre libertate si necesitatea. nu mai vede marea. opinii sau conceptii.. pentru care M.”fac ce vreau.ca de un vartej’’. care. el avand aici ipostaza de calator... logosul fiind solutia supravietuirii. isi ia totdeauna cu el un acvariu ca sa pescuiasca pestii care “au mai fost prinsi o data”. simbolizand oamenii care-si duc povara data de destin.S. Eroul nu reactioneaza lucid. dar nu primeste niciun raspune.mica moara de vant’’ de care Iona se simte atras . Iona isi doreste sa se simta liber. Tabloul I il prezinta pe Iona “in gura pestelui”. explorator pe drumul cunoasterii. Iona se afla in interiorul Pestelui II. Uite. Nu-mi e frica”. sa se regaseasca. iluzia sau chiar o posibila deschidere spre un orizont nelimitat al vietii. Din cauza nenorocului. calator si auditoriu. ceea ce il determina pe Iona sa constate deprinat ca “incepe sa fie tarziu in mine. care sugereaza capcanele sau tentatile vietii. ca problema filozofica existentiala. Iona vorbeste mult. dar care nici nu se framanta pentru gasirea unei solutii ori a unei motivatii. limitanduse doar la incercarea de a se adapta imprejurarii. Formula literara a monologului dialogat impletita cu influenta biblica in conturarea personajului. Iona devine visator si se simte ispitit sa construiasaca „o barca de lemn in mujlocul marii” pe care sa se odihneasca „pescarurii mai lasi” si vantul. Iona este un personaj neomodernist. intr-o calatorie initiatica de regasire a sinelui. Sa vedem daca pot sa si tac. respirand acum alt aer. Eroul lui Marin Sorescu are la origine cunoscutul personaj biblic Iona. de aceea Iona traiaste drama unui ratat.“o scot eu la capat intr-un fel si cu asta. desi isi doreste sa prinda pestele cel mai mare. ca simbol al zadarniciei. Tabloul II il gaseste in „interiorul Pestelui I”. vorbesc. cugetand asupra relatiei dintre viata si moarte. atragatoare. fermecatoare. ca semnificatie a neputintei de comunicare. este un pescar ghinionist. care inghitise. Tabloul al IV-lea il prezinta pe Iona in gura ultimului peste spintecat. care exprima strigatul tragic al individului insingurat. nicio grija”. marea. Singur in pustietatea imensa. Iona. inscris in neomodernismul literar. neputinta eroului de a inainta pe calea libertatii si de a-si asuma propriul destin.] frumos colorate”. exprimand cele mai variate idei existentiale care pun stapanire pe ganduri eroului –„de ce trebuie sa se culce toti oamenii la sfarsitul vietii” ori cugetari cu nuanta sententioasa: „de ce oamenii isi pierd timpul cu lucruri ce nu le folosec dupa moarte?”. cu care incepe sa spintece burtile pestilor. Pescarul I si Pescarul II. dialogand cu sine insusi pentru a pune in valoare idei privind existenta si destinul uman. in intuneric.

dar nu renunta: “plec din nou”.Meditand asupra relatiei dintre om si divinitate. de necazuri care uneori se tin lant. din propria captivitate. concluzionand ca “e greu sa fii singur” si simbolizand un nou inceput: “Razbim noi cumva la lumina”. Iona nu are nicio speranta de inaltare. Doamne. Iona. “totul e invers”.Razbim noi cumva la lumina’’) sustin semnificatia simbolica a piesei.face auzit. in cele din urma isi amintindu-si: „Eu sunt Iona!”. constata ca viata de pana acum a gresit drumul. intrand astfel intr-un spatiu infinit. pescar pasionat. Gestul de a-si spinteca burta nu trebuie privit ca o sinucidere deoarece actiunile sunt oglindite in plan simbolic: omul a gasit calea. Metafora pestelui este viziunea centala a piesei: in pantelece chitului. de neplaceri. Drama se termina cu o replica ce sugereaza increderea pe care i-o a regasirea sinelui. iar aceasta se afla in sine. simbolizand idea ca omul are un sir nesfarsit de insatisfactii. oameni buni!”. In concluzie. dorind doar un sfat de supravietuire. este inghitit de un chit. Drama umana este aceea a vietii apasatoare. din care nimeni nu poate evada in libertate: “Problema e ca nu mai reusesti sa iesi din ceva. Iona isi striga semenii: „Hei. Iona se descopera pe sine. sa isi „prezica” trecutul si incearca sa-si identifice propria viata. din propriul destin. dar nu renunta: “plec din nou”. Fiindca nu-si poate indeplini idealul (prinderea unui peste mare). cunoasterea propriilor capacitate de actiune. cati pesti unul langa altul!”. “totul e invers”. Iona incearca sa-si “prezica” trecutul si deodata isi aminteste: “Eu sunt Iona!”.. Ca urmare. Constata ca viata de pana acum a gresit drumul. Pe parcursul acestiu monolod dialogat Iona se situeaza in ipostaza unui auditoriu. In naivitatea lui. El incearca sa-si controleze destinul. Pe parcursul acestiu monolod dialogat Iona se situeaza in ipostaza unui auditoriu. Toti oamenii se supun aceluiasi destin de muritor. speranta si iluzie. sa-l refaca. Mitul labirintului si metafora luminii din final(. simbolizeaza omul care aspira la libertate. toate “lucrurile sunt pesti”. sufocanta. Aceasta rememorare simbolizeaza momentul de iluminare spirituala implinita ca o consecinta a calatoriei initiatice. . Iona vrea sa isi depaseasca umila conditie. Solutia pe care o gaseste Iona este aceea de spintecare a propriei burti care ar semnifica evadarea din propria carcera. o data ce te-ai nascut. idealuri sugerate de marea care-l fascineaza.

. autentic. dialogul viu. redand un peisaj-cadru obiectiv al actiunii. cu sugestia drumului vietii care continua chiar si dupa tragedia de la . faptele sunt verosimile. un creator de tipologii. El are un orgoliu de stapan si isi impune propriile reguli. caracterizandu-se prin lipsa de idealizare a vietii sociale rurale. Nuvela prezinta o intriga riguros construita. apeleaza la cele mai variate mijloace artistice de analiza psihologica: dialogul. aflat la o rascruce de drumuri. de un spatiu exterior. in care orice abatere de la principiile etice fiind grav sanctionata. contribuie la profilarea protagonistului. dovedeste brutalitate in relatia cu cei apropiati. realizata in maniera realista. dar viguros.Moara cu noroc’’ cu scopul de a castiga rapid bani. psihologic. Simbolistica initiala se va completa in final. intre doua repere temporale cu valoare religioasa : de la Sfantul Gheorghe pana la Paste. Circularitatea nuvelei si simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin vorbele batranei care exprimă cu autoritatea vârstei mesajul moralizator al nuvelei. Aparuta in volumul de debut . carciuma denumita . monologul interior. onest. accentul fiind pus mai mult pe definirea personajului decat pe actiune. atitudinea critica fata de aspecte din societate. seful porcarilor din imprejurimi. verosimilitatea intrigii. cu un puternic caracter moralizator. Relatiile temporale definesc un timp real. Opera este o nuvela. pe de alta parte.. .Moara cu noroc’’. Lica este individualizat printr-un portret realizat in mod direct de catre autor. Toposul ales. actiunea desfasurandu-se pe parcursul unui an.. O alta trasatura esentiala o constituie prezenta personajelor tipice aflate in situatii conditionate de mediu si de epoca. Alcatuita din 17 capitole. specificul limbajului. Acesta declanseaza in interiorul lui Ghita un conflict intre dorinta de a ramane om onest si tentatia de a se imbogati. pe de-o parte. veridicitatea intamplarilor povestite. Conflictul social ilustreaza realitatile comunitatii ardelenesti de la sfarsitul sec al XIX-lea. cu o structura narativa complexa si un ritm epic neomogen. El creeaza o opera bazata pe cunoasterea sufletului omenesc.mi fac daca e in mine ceva mai tare decat vointa mea?’’ Ghita devine treptat .Demonstratie Ioan Slavici este un autor moralist. Inlantuite temporal si cauzal.. prezentand efectele nefaste ale lacomiei pentru bani. de un spatiu interior. Perspectiva spatiala este reprezentata. Nuvela apartine realismului clasic prin tema si importanta acordata banului. Acesta devine mohorat. tipicitatea personajelor.Moara cu noroc.. Aparitia la carciuma a lui Lica Samadaul.. reprezentate de neputinta protagonistului de asi schimba statutul social din cauza afacerilor ilicite. Cizmar harnic. Preceptul moral rostit de mama-soacra in incipitul nuvelei reflecta intelepciunea populara. nuvela are un subiect concentrat. care scot in evidenta zbuciumul din ce in ce mai distructiv al protagonistului. dar si prin analiza psihologica. atunci cand aceasta pune stapanire pe om. cu fapte verosimile. obiectivitatea perspectivei narative. violent. urmarind un conflict interior (psihologic) si unul exterior (social).Moara cu noroc’’ reprezinta..Moara cu noroc’’ de Slavici este o nuvela realista. de factura psihologica. in maniera realista.Ce sa. Desfasurarea actiunii se concentreaza in jurul procesului de instrainare a carciumarului in raport cu familia sa. Caracterul realist reiese si din tehnica detaliului. Expozitiunea descrie drumului care conduce catre . care tulbura echilibrul familiei. Ghita ia in arenda carciuma de la . controlandu-i comportamentul si hotarandu-i soarta. Prin intermediul monologului interior sunt redate framantarile personajului. autoanaliza si autointrospectia. aflata in discordanta cu dorinta de imbogatire materiala a ginerelui. Naratorul omniscient (heterodiegetic) si obiectiv. dar si pe cel psihologic al nuvelei.Novele din popor” din 1881. Personajele putine conturate succint.Moara cu noroc’’. prin tehnica detaliului semnificativ. un fin psiholog. Titlul nuvelei este mai degraba ironic. deoarece usurinta de a castiga bani ascunde abateri grave precum nelegiuirea si crima.: “Asa m-a lasat Dumnezeu!. cu un singur fir narativ. prin naratiunea la persoana a IIIa.. hanul. o specie epica in proza. in care influenta decisiva o are forta banului. cu modificari ale timpului povestirii. introspectia constiintei si a sufletului. constituie intriga nuvelei. Tema abordata sustine asadar caracterul realist. de fapt. real. ghinionul. care reflecta conflictul interior al protagonistului. Conflictul psihologic este de natura etica si determina soarta personajelor in functie de abaterile fiecaruia de la morala fundamentala a sufletului omenesc.

lui Ghita i se da drumul numai pe .Calinescu). Opera isi sustine.Moara cu noroc’’ este o nuvela realista. sub determinare psihologica si morala. sustinand veridicitatea faptelor narate. Limbajul este regional. concis. accentul este pus pe complexitatea caracterului personajelor. inzestrat cu spririt realist desavarsit. In schimb. conferita de . sobrietatea stilului si verosimilitatea evenimentelor. Carciumarul se aliaza cu jandarmul Pintea. Dialogul contribuie la caracterizarea indirecta a personajelor. acorda importanta banului. caracterul realist si prin tehnica detaliului semnificativ. Naratiunea obiectiva isi realizeaza functia de reprezentare a realitatii prin absenta marcilor subiectivitatii. un . Pentru a nu fi prins de catre Pintea.om rau si primejdios’’. Batrana si copiii. Personajul evolueaza de la tipicitate. are functie simbolica si de anticipare.. de tip popular. care ii ofera cititorului posibilitatea unei analize psihologice feminine.. Lica ramane egal cu sine. Ghita isi arunca sotia in bratele lui Lica si il anunta pe jandarm are asupra sa banii furati. specific ardelenesc. Stilul nuvelei este unul sobru. reprezentative pentru lumea ardeleneasca din perioada evocata. Retinut de politie. sub determinarea sociala. din ordinul lui Lica. la individualizare. Descrierea initiala. .acel amestec de bine si de rau ce se afla in oamenii adevarati”(G. parcurgand un traseu sinuos al dezumanizarii. specific prozei realiste.complicele lui Lica: cei doi il jefuiesc pe arendas. Punctul culminant al nuvelei coincide cu momentul in care Ghita ajunge pe ultima treapta a degradarii morale. Acesta isi ucide sotia. izbindu-se cu capul de un copac. Ghita este personajul principal al nuvelei. Finalul nuvelei este moralizator deoarece . ucid o femeie si un copil. Samadaul se sinucide.. Asadar. Deznodamantul este unul tragic. opera literara ..sanctionarea drastica a protagonistilor e pe masura faptelor savarsite”(Pompiliu Marcea). Ana sufera transformari interioare. Ana este constienta de lasitatea sotului si i se daruieste raufacatorului.chezasie’’. si pregatesc impreuna o capcana pentru a-l da in vileag pe Samadau. supravietuiesc datorita caracterului lor pur si inocent. de asemenea. iar la randul sau este ucis de catre Raut. personaje episodice. In cadrul nuvelei. deoarece oglindeste viata sociala si de familie in satul transilvanean de la sfarsitul sec al XIX-lea. creeaza personaje tipice. Slavici este un observator impartial al vietii rurale. Modurile de expunere indeplinesc o serie de functii epice. Destinul sau ilustreaza consecintele negative ale dorintei de imbogatire. Un incendiu provocat de oamenii lui Lica mistuie Moara cu noroc.. lucru care il infurie pe carciumar.

in . o foloseste pe Ana drept momeala. In concluzie.Novele din popor” din 1881.Moara cu noroc’’ conflictul central este cel interior. autorul nuvelei . atractia malefica a banilor). caracterizandu-se prin lipsa de idealizare a vietii sociale rurale.Caracterizare Ghita Ioan Slavici este un autor moralist. acesta isi ucide sotia. Gesturile. de factura psihologica. Devine . faptele tradeaza conflictul interior. dovedeste brutalitate in relatia cu apropiatii sai. Constient ca reprezinta un pericol. tipicitatea personajelor.. detaliile fizice relevand trasaturi morale. Dezgustata de lasitatea sotului insa. Ghita ezita. Tovarasia cu Samadaul determina instrainarea lui Ghita de familia sa. fricos. incredintand-o Samadaului. Ghita este personajul cel mai complex conturat din cadrul operei. Acesta evolueaza de la tipicitate. realizeaza portrete sugestive prin caracterizarea directa.Iarta-ma cel putin tu.. mai ales de sotie.. De asemenea.”. Are momente de remuscare. Asadar.. Ano!. Aparuta in volumul de debut . Cu toate acestea. sotia Ana si dusmanul Lica. prezentand relatiile dintre acestea (caracterizare indirecta). in ochii celorlalti.Ce sa-mi fac daca e in mine ceva mai tare decat vointa mea?”. specificul limbajului.. si anume dezumanizarea. cu un puternic caracter moralizator. Ghita devine las.Iarta-ma. unul dintre oamenii lui Lica. fiind ucis la randul sau de catre Raut. insa ii va distruge imaginea ulterior. dovedind lipsa de tarie de caracter in fata tentatiilor si sfarseste tragic. coreland printr. un adevarat creator de tipologii. fapt care ii va aduce sfarsitul.. cu numeroase framantari sufletesti. La procesul lui Lica. astfel el hotaraste luarea in arenda a carciumii de la Moara cu noroc. pune exemplar in evidenta viziunea lui Slavici despre societatea rurala ardeleneasca de la sfarsitul sec XIX. clar si concis cele mai adecvate tehnici narativedescrierea realista prin care obtinem efectul de verosimilitate al personajului. dezumanizarea lui Ghita. Orbit de furie.. sub determinare sociala. nu se poate sustrage totusi ispitei malefice generate de lacomie. cumparand 2 pistoale si angajand un paznic. Sunt utilizate in conturarea portretului personajelor si mijloace de investigatie psihologica: scenele dialogate. Prin intemediul monologului interior sunt redate gandurile si framantarile personajului. Fiind o nuvela realist-psihologica. un fin psiholog. Initial. realizandu-se autocaracterizare:”Ei! Ce sa-mi fac?. notatia gesticii. dezvaluita de cele mai apropiate persoane ale sale.. cizmarul Ghita este un ins energic. violent”. Punctul culminant coincide cu relevarea principalei trasaturi de caracter a protagonistului. pe Marti. monologul interior. Ana il accepta pe Lica. . la individualizare.Asa m-a lasat Dumnezeu!. departandu-se tot mai mult de Ana.. Aparitia lui Lica Samadaul tulbura echilibrul familiei. Ghita este caracterizat in mod direct de Lica. El creeaza o opera bazata pe cunoasterea sufletului omenesc. cu gustul riscului si al aventurii. alternand minciuna cu adevarul. Ghita. In caracterizarea si individualizarea personajelor se utilizeaza tehnici de investigare psihologica. dar nu este sincer in totalitate. Axa vietii morale a protagonistului este degenerata treptat. ajutandu-l astfel pe nelegiuitor sa scape. ceea ce va conduce la razbunarea lui Ghita.Din dorinta de razbunare. dar si pe Ghita. in care orice abatere de la principiile etice este grav sanctionata. acesta realizand este un om de nadejde. sub determinare psihologica si morala.un stil simplu. El este capul familiei pe care incearca s.. caci eu n-am sa ma iert cat voi trai pe fata pamantului.mohorat. Naratorul obiectiv consemneaza gesturile si limbajul personajelor. stilul indirect liber. a mimicii si a tonului vocii. produsa de obsesia imbogatirii.. Destinul sau ilustreaza efectele nefaste ale lacomiei pentru bani atunci cand aceasta pune stapanire pe om. dar si analiza psihologica ce ii serveste in redarea metamorfozelor interioare ale protagonistului-. De asemenea. Ezita intre cele doua cai simbolizate de Ana (valorile familiei) si de Lica(bogatia. parcurgand un traseu sinuos al dezumanizarii.o conduca catre bunastare materiala. cerandu-si iertare familiei: . Complexitatea si capacitatea de a. sfarsitul sau si al celor ce il inconjoara este in mod inevitabil tragic. controlandu-i comportamentul si hotarandu-i soarta. Incepe sa colaboreze cu jandarmul Pintea. al personajului principal. evidentiata in scena petrecuta de Paste. subordonat lui Lica. Sub pretextul ca o vointa superioara ii coordoneaza gandurile si actiunile. Ghita isi ia masuri de precautie impotriva porcarului.Moara cu noroc’’ de Slavici este o nuvela realista. gandurile. ii plac jocurile primejdioase.si schimba insusirile il transforma pe Ghita intr-un personaj rotund.

.“Moara cu noroc” construieste un personaj complex care ramane un prototip neidealizat in universul rural romanesc.

Caragiale creeaza in aceasta opera numeroase tipologii. constituind o capodopera a genului dramatic si reprezentand o comedie de moravuri. avand rolul de a mentiune tensiunea. Actul II prezinta in incipit o alta numaratoare a voturilor. dar desfasurata cu o zi inaintea alegerilor.. in care sunt satirizate aspecte ale societatii contemporane autorului. Zoe. Ca specie a genului dramatic. Comedia este o specie a genului dramatic. iar Catavencu se supune conditiilor impuse de aceasta. Scena initiala din actul intai prezinta venirea lui Trahanache cu vestea detinerii scrisorii de amor dintre Tipatescu si Zoe de catre adversarul lor politic. Titlul pune in evidenta contrastul comic dintre aparenta si esenta. pentru ca scrisoarea ajunge la Zoe. care starneste rasul prin surprinderea unor moravuri.O scrisoare pierduta’’ de I. acesta pierde palaria cu scrisoarea. in perioada campaniei electorale. avand ca instrument al santajului . comicul de situatie. sub forma schimbului de replici intre personaje si se caracterizeaza prin complicarea treptata a conflictelor care dispar in final. a unor tipuri umane sau a unor situatii neasteptate.Zoe Trahanache).o scrisoare pierduta’’. de aceea isi atinge tinta. Propulsarea directa a lui Dandanache.14. Sunt prezente formele comicului si anume: umorul. cel al grupului Farfuridi-Branzovenescu. destinatarei. Aceasta declanseaza conflictul principal si constituie intriga comediei. dar care stie sa profite de avantajele . unde Trahanache gaseste o polita falsificata de Catavencu si anunta in sedinta numele candidatului sustinut de comitet: Dandanache. reprezentand pretextul dramatic al comediei. in cadrul careia are loc impacarea generala. In actul al treilea (punctual culminant). fapt ce ar putea compromite castigarea alegerilor. ironia. incheiate prin festivitatea condusa de Catavencu. un simbol. idee sustinuta de didascalii si lista cu numele personajelor din incipitul piesei. Catavencu. Comicul de caracter contureaza personaje ridicole prin trasaturi negative. inspirata fiind din farsa electorala a anului 1883. fiind introdusa tehnica amplificarii treptate a conflictului.. Pristanda-tipul servilului.O scrisoare pierduta Reprezentata pe scena pentru prima data in 1884.L. Actul IV aduce rezolvarea conflictului initial.Caragiale este a treia dintre cele 4 scrise de acesta. ca de exemplu:Catavencu este tipul demagogului. Zaharia Trahanachetipul incornoratului. de limbaj si de nume.. de aceasta data. comedia . gaseste pentru a doua oara scrisoarea si o duce. Depesa primita de la centru solicita insa alegerea altui candidat. care isi schimba principiile politice in functie de situatie. scrisoarea agita o lume intreaga de personaje si toti ajung de unde au plecat. Daca Tipatescu ii ceruse lui Pristanda arestarea lui Catavencu. de fapt. Branzovenescu. exceptie face Dandanache. Zaharia Trahanache. O serie de procedee compozitionale mentin aceasta tensiune. marcand astfel triumful prostiei. acestia temandu. Tensiunea dramatica este sustinuta prin seria de evenimente care conduc gradat catre rezolvarea conflictului.14). prin lupta de culise. Incercarea lui Catavencu de a vorbi in public despre scrisoarea compromitatoare esueaza si in incaierare. un obiect animat. cat si caracterul ei repetabil. Personajele comediei sunt inferioare. Asadar. cauzata de o poveste asemanatoare (santaj tot cu o scrisoare de amor).in capitala unui judet de munte” la sfarsitul secolului al XIX-lea. Cetateanul turmentat. sotia acestuia) si gruparea independenta constituita in jurul lui Nae Catavencu.se de tradarea prefectului. creatia dramatica impune anumite limite spatiale si temporale:. Conflictul secundar este reprezentat de grupul Farfuridi-Branzovenescu. aduce finalul piesei. Lupta pentru puterea politica se realizeaza. Zoe ordona eliberarea acestuia si il determina pe prefect sa sustina candidatura avocatului din opozitie. santajului si senilitatii. scrisoarea devine un personaj. de carcter. Articolul nehotarat indica atat banalitatea situatiei. Scrisoarea prima are o traiectorie circulara (Zoe Trahanache – Cetateanul turmentat – Nae Catavencu Cetateanul turmentat . Astfel. Textul dramatic este structurat in 4 acte alcatuite din 44 de scene (9. comedia este destinata reprezentarii scenice. starnind rasul cu scop moralizator. Conflictul dramatic principal consta in confruntarea pentru puterea politica a doua tabere: reprezentantii partidului de la putere (Farfuridi. Astfel. iar conflictul comic este realizat prin contrastul dintre aparenta si esenta. iar a doua scrisoare (gasita de Dandanache) are o traiectorie in sens unic. Actiunea se contureaza din replicile personajelor si fiind destinata punerii in scena. cu un final fericit. actiunea se desfasoara in sala mare a primariei. se declanseaza conflictul secundar.7. lingusitorului. prefectul Stefan Tipatescu.

nu in ultimul rand. ba mai da si inapoi”). prin maiestria autorului de a crea caractere. sta pe loc. . Comicul de limbaj se refera la modul de vorbire al personajelor. ticuri verbale(“neicusorule. etc. conducator de osti. incultura. cat si la “trahana”care inseamna coca moale. ele fiind ridiculizate si caracterizate prin modul cum vorbesc. si “dandana”=incurcatura. prostia. Tipatescu-tipul amorezatului. Comicul de nume: Caragiale are un rafinament aparte in alegerea numelor. situatii provocate de incurcaturi. truism(“un popor care nu merge inainte. ramolismentul. prin profunda observare a realitatii sociale si politice din epoca.pozitiei sale. dar. fiind un personaj usor de modelat. acest tip de comic s. mai ales de sotia sa. confuzii si imprejurari absurde(ex:triunghiul amoros. Astfel. etimologie gresita(“capitalisti” pentru locuitorii capitalei). nu numai o trasatura dominanta: Zaharia Trahanache. asociatii imcompatibile ca sens(“la douasprezece trecute fix”). “pristanda”= joc popular. numele lui Agamemnon Dandanache starneste rasul prin asocierea celor doi termeni aparent incompatibili:Agamemnon= numele viteazului personaj grec. Comediile lui Caragiale sunt unice in literatura romana prin arta desavarsita a dialogului si a constructiei scenice. puicusorule”. sugerand duplicitatea personajului.ar putea defini prin cateva particularitati: pronuntie gresita(“famelie”.”ai putintica rabdare”).”bampir”. bucluc. adica ramolismentul personajului. fie la “cata”=mahalagiu. Comicul de situatie reiese din cele mai surprinzatoare ipostaze in care sunt angrenate personajele. sugerand prin ele caracterul personajelor. iar Agamemnon Dandanache cumuleaza toate trasaturile negative ale personajelor din comedie: parvenitismul. bun strateg.”andrisant”). dansat dupa reguli prestabilite. la comanada unui conducator de joc. numararea steagurilor). perfidia. prin numele sau trimite la “zahariseala”. numele lui Nae Catavencu se raporteaza fie la termenul “cataveica”=haina cu 2 fete.

o modalitate aparte o constitue referirile lui Caragiale.prezentand o femeie capabila de adulter. faptele si vorbele doamnei Trahanache. adversarul al sotului si al amantului ei din campania electorala. personajele fiind surprinse în complexitatea lor. scrisoarea de amor primita de la amant. lesinã. la o femeie care parea sensibila si neajutorata. cel mai mare dramaturg român. o sotie fidela si o familista autentica. prin care Caragiale satirizeaza defectele morale ale societatii burgheze. Pe langa dialog si monolog.le viata. prin vorbele. . Astfel ca. gesturile si numele eroinei. langa “onorabilul si venerabilul nenea Trahanache”. Zoe intruchipeaza tipul cochetei imorale. Caragiale a creat personaje vii. nu numai o trasatura dominanta. fãcându-se vinovatã de pierderea scrisorii de amor pe care i-o trimite Tipãtescu. din neatentie. sugerand prin ele caracterul personajelor. in care se misca o Zoe onorabila. Zoe se dovedeste o luptatoare hotarata si foloseste tot arsenalul de arme feminine ca sa-si salveze onoarea(plânge. prietenul cel mai bun al sotului. insa esenta caracterului sau este minciuna. Dualitatea personajului vine din existenta lui pe 2 planuri: cel real. in piesa. o relatie amoroasa cu prefectul Stefan Tipatescu. si cel confectionat pentru lumea provinciei. in mod indirect din atitudinea. o comedie de moravuri în care este prezentatã si criticatã viata publicã si de familie a unor politicieni. interesata de pastrarea aparentelor. si este. este capabila de orice compromis pentru a-si salva reputatia. ea se dovedeste a fi o combatanta apriga si ameninta: “Am sa lupt cu tine. Marcheaza in comedie triunghiul conjugal. si singurul personaj feminin al operei lui Caragiale care reprezinta doamna distinsa din inalta societate burgheza. adulterul si perfidia. care defineste contradictia dintre esenta si aparenta. de 8 ani. prin care dramaturgul isi “misca” personajele. cãreia i se adaugã si altele. Comicul de caracter reliefeaza insusirile ce reies. il iarta pe Catavencu si ii impune sa conduca festivitatea de incheiere a alegerilor. Ele sunt tipuri umane care au o trãsãturã dominantã. Documentul devine instrumentul santajului politic aflat in mana lui Catavencu. personaj principal al comediei. faptele.CARACTERIZAREA Zoe Trahanache I L Caragiale. Desi in epoca. dupa care trece la amenintarea cu sinuciderea. Zoe Trahanache. Pentru a-l convinge pe Tipatescu sa accepte candidatura lui Catavencu. prefectul judetului. Catavencu o ameninta ca publica scrisoarea in ziarul “Racnetul Carpatilor”. Ca urmare. reprezentative pentru societatea timpului sãu. Caracterizarea Zoei se face in mod specific genului dramatic. Actiunea se desfãsoarã în capitala unui judet de munte. amenintã si trece de la o stare la alta cu dezinvolturã. Cu o energie impresionanta. atat in mod indirect. Zoe este implicatã în mod direct chiar din intriga actiunii. ea recurge la rugaminti si lamentatii. pretextul dramatic din cauza caruia se declanseaza toata agitatia deoarece pierde. daca nu capata in schimb postul de deputat. precum si direct de catre celelalte personaje. Zoe conduce din umbra manevrele politice. toti fiind constienti de puterea si influenta ei. avand asupra barbatiilor o seductie aparte. Cetateanul Turmentat inchina si el:”In cinstea coanii Joitichii ca e dama buna” . iar in mod direct din didascalii sau din opiniile celorlalte personaje. surprinzând aspecte ale realitãtii din societatea noastrã la sfârsitul sec al XIX-lea. dandu. insa inseamna zeita. didascaliile sunt un mijloc de caracterizare directa. Voluntara. om ingrat si fara inima”. fiind femeia care conduce barbatii. este sotia lui Zaharia si amanta lui Stefan Tipatescu. Asadar. a creat adevãrate capodopere ale genului. asemenea zeilor care conduceau oamenii. Numele acestui personaj nu starneste rasul. ca o actritã). cuprinse in didascalii ori indicatii scenice.Dupa ce recapata scrisoarea. Zoe vrea sa para o doamna distinsa. Doamna Trahanache avea. penduland intre sot si amant cu inteligenta si abilitate. Comicul de situatie defineste structura imorala a eroinei. pe fondul agitat al unei campanii electorale. principalele trasaturi reiesind din manifestarea diversificata a comicului. Caragiale are un rafinament aparte in alegerea numelor. Zoe este un personaj caricatural. femeile nu aveau drept de vot. Cea mai cunoscutã comedie a sa este „O scrisoare pierdutã”.

iar in cadrul operei. deoarece are un autor identificat.trasaturile negative. de la conditia de sluga la cea de imparat. idee intalnita in toate basmele. impreuna cu sfatul de a se feri “de omul ros si omul span”. identificata in pauzele descriptive din cadrul scenariului narativ. pentru a se ridica in finalul basmului. Tema basmului o constituie. care uneste cele doua contrarii. Reperele spatio-temporale sunt nedeterminate. “Alb” desemneaza fata ascunsa si ar putea indica nemurirea. realizata de un narator omniscient. armele si hainele cu care a fost mire”. Situatia initiala de echilibru/ Expozitiunea prezinta viata linistita a Craiului si a celor trei fii ai sai. Dialogul are o dubla functie: sustine evolutia actiunii. puse pe seama unor personaje inzestrate cu puteri supranaturale. muncile. calatoria. si acum mai tine inca…”).. intr-un mod original se deschide o relatie directa intre narator si naratar. Demitizand. precum si a celor mediane (“si merg ei ozi. pe langa lupta dintre bine si rau. numerele si obiectele magice: cifra simbolica 3. de care tatal sau ii ceruse sa se fereasca. intr. dupa juramantul din fantana devine sluga Spanului. Al doilea termen.Convorbiri literare” din 1877. in final raul fiind invins. Motivele narative specifice sunt: superioritatea mezinului. propunand astfel o relatie de complicitate cu cititorul. Harap-Alb ii va lua eternitatea. in care se nareaza intamplari fantastice. in proza. mitul lui Fat-Frumos. care este si un personaj eponim. De asemenea. Acesta piatra aminteste de perla frontala din simbolismul hindus. dar are rol si in caracterizarea personajelor. In basm sunt prezente formulele initiale si finale. Ca sa-i puna la incercare . un personaj umanizat care nu intruchipeaza imaginea lui Fat. Feciorul craiului primeste binecuvantarea tatalui sau si pielea de urs. palosul. la rangul de om total. alcatuit din 4 etape/momente. insa autorul imbina supranaturalul cu evocarea realista a satului moldovenesc. pe Ion Creanga. “Harap” inseamna sluga si caracterizeaza fata cunoscuta. impletind naratiunea cu dialogul si cu descrierea. Mezinul reuseste sa treaca proba cu ursul cu ajutorul unei batrane pe care o miluieste cu un ban si care-l sfatuieste sa-i ceara tatalui sau “calul. alb-negru. asadar. dar a treia oara. Imparatul Verde. decide . intervenind adesea prin comentarii.Frumos. avand ritm rapid.Povestea lui Harap-Alb Opera . uciderea cerbului solomonit care are o piatra in frunte “de straluceste ca un soare”. Ucigand cerbul. prin care ii cere ajutorul.. Naratiunea este dramatizata prin existenta dialogului.i trimita pe unul dintre fiii sai pentru a-i urma la tron(actiunea prin care se tulbura echilibrul initial). care le confera purtatorilor privilegiul eternitatii. “Povestea lui Harap-Alb” este o specie literara a genului epic. supunerea prin viclesug. sunt prezente.Si a tinut veselia ani intregi. vizibila a personajului. cele doua culori pot semnifica binele si raul. ce reprezinta binele si raul. si drumul initierii unui tanar de la stadiul de novice . albultrasaturile positive ale eroului si negrul. Actiunea de remediere/Intalnind in drumul sau Spanul. Creanga creeaza un personaj atipic pentru lumea basmului.Povestea lui Harap-Alb’’. pentru a vedea care dintre feciorii sai este capabil sa treaca peste numeroasele obstacole din drumul ce urma sa-l faca. Ca orice basm. demascarea raufacatorilor. se incadreaza in genul epic. Naratiunea este la persoana a treia. fiul de crai il refuza de doua ori. si merg 49’’) care realizeaza trecerea de la o secventa la alta. Primul termen. de unde reiese originlitatea acestei creatii. Confirma acesta perspectiva si finalizarea probei a doua din drumul initierii lui. iar ca specie literara este un un basm cult. adica sa. in care. de asemenea. Aceasta liniste este pierduta in momentul in care Craiul primeste o scrisoare de la fratele sau. creeaza un oximoron. tocmai cand se ratacise in codrii intunecosi. pedeapsa. odata cu incheierea probelor si a desavarsirii sale. si merg doua. Semnificatia titlului se raporteaza la numele personajului principal. Este o naratiune heterodiegetica. Harap-Alb coboara in randul oamenilor obisnuiti. Cei doi fii mai mari se sperie de falsul urs si se intorc rusinati la curtea craiului. pana la acela de om total. acest moment coincide si cu o moarte simbolica a eroului. craiul se imbraca in piele de urs si se ascunde sub un pod. care. dar nu si obiectiv. Caracterul de bildungsroman al basmului presupune parcurgerea unui traseu al implinirii spirituale si al modificarii statului social al eroului. Acest nume. Basmul are la baza un tipar narativ cu un grad mare de stabilitate. blana de urs etc. casatoria. Stilul este elaborat.o forma inedita(“Amu cica era odata” si . Impletirea elementelor reale cu cele fabuloase creaza fanstasticul. Astfel. publicata in revista ..

Registrele stilistice populare. . aparent neinsemnate. Finalul este fericit si deschis. iar acesta il ucide pe fiul de crai. deoarece. In felul acesta. cu eroi fabulosi alaturi de personaje realiste aduse de Creanga din Humulestiul natal. Astfel. care presupune o trecere de la starea de profan la cea de initiat. El accepta insotirea a 5 aparitii bizare (Gerila. de la stadiul de sluga.si redobandi pozitia initiala reprezinta intriga basmului. dativul etic. care ii ofera “craisorului” Nemurirea.. care traverseaza o serie de probe initiatice. compasiunea fata de eroul aflat pe drumul intru devenire. Pe parcursul celei de-a treia probe. Cele trei probe sunt: aducerea salatei din gradina ursului. Desfasurarea actiunii incepe odata cu ajungerea celor doi la palatul Imparatului Verde. in ciuda infatisarii hidoase. umanizarea fantasticului. juramantul este ridicat. exprimarea afectiva in propozitii interogative si exclamative. pierzandu-si astfel identitatea. Ajunsi la o fantana. Protagonistul este un . si petirea fetei Imparatului Rosu. “Povestea lui Harap-Alb” ilustreaza o alta lume decat cea reala. la stadiul de Imparat. proba in care protagonistul primeste atributul de Conducator desavarsit. Harap-Alp este supus de Span la trei probe initiatice. orale si regionale confera originalitate limbajului. cunoasterea si nemurirea. Ele pot reprezenta principiul “lumii pe dos”. ca va pastra taina si numele de Harap-Alb. Ca orice basm. deoarece coordoneaza drumul eroului de perfectionare si purificare.om de soi bun’’. basmul putand fi astfel considerat un bildungsroman. precum albinele si furnicile. Este un basm cult avand ca particularitati reflectarea conceptiei asupra lumii a scriitorului. semn ca initierea a fost incheiata. proba in care fiul de crai dobandeste atributele Luptatorului si statutul de Razboinic. unde il tine inchis pana cand jura pe palos ca va fi sluga lui. Aici. Restabilirea echilibrului initial/ Deznodamantul consta in triumful valorilor pozitive asupra celor negative. Oralitatea stilului se realizeaza prin diferite mijloace: expresii narative. uciderea cerbului “solomonit” si aducerea pietrelor pretioase cu care era impodobit.sa-l ia cu el. Flamanzila. Spanul il ademeneste pe fiul craiului sa coboare in fantana sa se racoreasca. neofitul incepe o noua viata ca initiat. folosirea diminutivelor. insa este readus la viata prin intermediul apei moarte si apei vii. depasindu-si astfel starea de profan si revenind la adevarata sa esenta. Ochila si Pasari-LatiLungila) care-l vor ajuta sa treaca peste probele Imparatului Rosu. devenind un Erou Civilizator. ilustrat de o formula tipica. ceea ce-i confera acestei creatii originalitate inconfundabila. Fata il demasca pe Span. Setila. deoarece veselia a tinut “ani intregi si acum mai tine inca” . se maturizeaza. umorul si specificul limbajului. Lupta pentru a. un mistagog. primind puterea. acesta putand fi considerat un maestru spiritual. victoria adevarului asupra imposturii-demascarea Spanului. individualizarea personajelor. Harap-Alb primeste ajutorul unor fiinte fantastice. taindu-i capul. trasatura dominanta comuna este bunatatea. Punctul culminant este marcat de intoarcerea lui Harap-Alb la palatul Imparatului Verde. versuri si fraze rimate si ritmate. unde Spanul se da drept nepotul sau.

se plange de soarta si cere ajutorul acelora in care avea incredere. respectarea juramantului. Harap-Alb. semn ca initierea este desavarsita. El accepta si tovarasia a 5 aparitii bizare (Gerila. armele si hainele cu care a fost mire” tatal sau. Flamanzila. in schimbul eliberarii. Acesta este readus la viata de catre fata. Cele trei probe sunt: aducerea salatei din gradina ursului. impune o ultima proba: calul lui Harap-Alb si turturica ei trebuie sa se intreaca sa aduca trei smicele de mar dulce. iar fata il insoteste pe erou la curtea Imparatului Verde. Eroul reintra in posesia palosului si isi primeste recompensa: nunta cu fata de imparat si intreaga imparatie. sa isi schimbe numele in Harap-Alb. necesitand ajutorul unor fiinte fantastice. precum si recunoasterea fetei (primind ajutor din partea craiesei albinelor). ospatul pantagruelic (cu ajutorul lui Setila si Flamanzila). acesta nu ii marturiseste fetei adevarata sa identitate. care ii ofera craisorului Nemurirea. deoarece. Harap-Alp este supus de catre Span la trei probe initiatice. In plus. trasatura dominanta comuna este bunatatea. relatii cu alte personaje. mezinul craiului. un mistagog. in ciuda infatisarii hidoase. care fusesera sortiti esecului. pe cand caraterizarea directa reiese din vorbele naratorului sau a celorlalte personaje. Schimbarea fundamentala a . aparent neinsemnate. cerandu. Prin trecerea probelor la care il supune Spanul.Caracterizarea lui Harap-Alb Eroul basmului. Proba este castigata de calul fermecat. Neexperimentat si naiv.si induplece tatal sa. tanarul ajunge sa se rataceasca in padurea-labirint. “o farmazoana cumplita”. Aceasta il sfatuieste sa solicite . a renasterii si a redobandirii adevaratei sale esente.. avand semnificatia coborarii in Infern. acesta putand fi considerat un maestru spiritual. Fata il demasca insa pe Span. este un personaj atipic pentru lumea acestui tip de opera. un personaj umanizat care nu intruchipeaza imaginea lui Fat-Frumos din basmele populare.calul. devenind un Erou Civilizator si petirea fetei Imparatului Rosu. la rangul de om total. proba in care fiul de crai dobandeste atributele Luptatorului si statutul de Razboinic. prin oximoronul din numele sau. In trecerea acestor probe. Pentru a-i da fata. Dintre procedeele de caracterizre indirecta se utilizeaza conturarea portretului prin fapte. compasiunea fata de eroul aflat pe drumul intru devenire. Astfel. Milostenia dovedita Sfintei Duminici ii este imediat rasplatita. Imparatul Rosu il supune pe Harap-Alb la o serie de probe. luandu-si drept calauza chiar un span. Setila. devenind sluga lui. stapanire de sine. Ulterior. odata cu incheierea probelor initiatice si a desavarsirii lui. Harap-Alb este umanizat. Aceste personaje pot reprezenta principiul “lumii pe dos”. inzestrata cu puteri supranaturale. care ii va taia capul eroului. decapitarea eroului fiind ultima treapta a initierii. A treia incercare presupune o alta etapa a initierii. pierzandu-si astfel identitatea. uciderea cerbului “solomonit” si aducerea pietrelor pretioase cu care era impodobit. sugerate. Fata insesi. cu ajutorul obiectelor magice aduse de cal. la stadiul de Imparat.i. deoarece coordoneaza drumul eroului de perfectionare si purificare. antagonistul il pacaleste si il inchide intr-o fantana. Cu sprijinul calului. in primul rand. nume. Ion Creanga il coboara pe Harap-Alb in randul oamenilor obisnuiti pentru a-l ridica in finalul basmului. fiind invatat de catre batrana cum sa.i acorde o sansa. Acesta are atat calitati. uita repede povetele tatalui. mezinul va trece de ursul de la pod. Trecerea podului semnifica sansa transformarii. Primele doua probe le trece cu ajutorul Sfintei Duminici. in care isi dovedeste superioritatea in fata fratilor sai. el se teme. apa vie si apa moarta. trecute tot prin intermediul puterilor supranaturale ale ajutoarelor eroului: casa de arama (proba focului. Mijloacele prin intermediul carora eroul trece aceste probe tin de supranatural. Credincios juramantului. de la stadiul de sluga. dand dovada de curaj. un prim act de curaj. trecuta cu ajutorul lui Gerila). cat si defecte. care presupune o trecere de la starea de profan la cea de initiat. Astfel. proba in care protagonistul primeste atributul de Conducator desavarsit. fiul cel mic al craiului va dobandi calitatile necesare unui imparat. alegerea macului de nisip (cu ajutorul furnicilor). straja nocturna la odaia fetei (ajutat de Ochila si de Pasari-Lati-Lungila). Inca din inceputul basmului isi dovedeste bunatatea cu care a fost inzestrat. sugerand caracterul repetabil al drumului initiatic. juramantul este dezlegat. Ochila si Pasari-Lati-Lungila) care-l vor ajuta sa treaca peste probele Imparatului Rosu. precum albinele si furnicile.

”slab de inger”. dincolo de toate invaluirile simbolice si alegorice. prin limbaj.statului social. Deznodamantul consta asadar in refacerea echilibrului initial. ”mai fricos decat o femeie”. care este vazut in evolutia catre desavarsire. Prin portretele fizice ale celor 5 tovarasi se ironizeaza defecte de ordin fizic. lipsit de curaj. Cu exceptia eroului. Specific basmului cult este modul in care se individualizeaza personajele. . indiferent de epoca. gesturi. anume acela dintre conditia umana a lui Harap-Alb si destinul sau de vita nobila. pentru ca in final sa. formarea nu mai este o initiere. Initial. autocaracterizarea si caracterizarea indirecta: prin nume (oximoronul Harap-Alb).Duminica („luminate craisor”. celelalte personaje reprezinta tipologii umane reductibile la o unica trasatura dominanta. drumul initierii protagonistului in viata. ci o descoperire a lumii fara nicio logica progresiva. Principala trasatura a protagonistului reiese cu usurinta tocmai din acele scene in care eroul se vede confruntat cu evenimente care depasesc puterea sa omeneasca de intelegere. tanarul este timid. In timp ce. ramane un exemplu formativ pentru orice tanar obisnuit. moral si psihologic. „naiv”). rusinos. de cal (”nu te stiam asa de fricos”). Caracterizarea directa este facuta de narator (”fiul craiului. si la paguba si la castig). Asadar. constructia personajului eponim din acest basm propune un model care nu sare etapele de evolutie a unui tanar in viata. ”gaina plouata”). in lumea contemporana. de Span (”Pentru vrednicia lui mi l-a dat tata”). dar si nunta confirma desavarsirea eroului. dar isi accepta conditia de sluga. dar aspectul grotesc ascunde bunatatea sufleteasca.si asume rolul de Imparat. boboc in felul sau…”. era partas la toate. de Sf .o stransa legatura cu conflictul principal al basmului. Intregul traseu descris este intr. fapte („ca tovaras.

raportandu. autenticitatea definita ca identificarea actului de creatie cu realitatea vietii.Ne-a acoperit pamantul lui Dumnezeu” ilustreaza razboiul si tragismul confruntarii cu moartea. Ela ii acorda o atentie deosebita unui anume domn G. Tanarul. Situarea eului narativ in centrul naratiunii confera autenticitate.Ultima noapte de dragoste. potrivit convigerilor personajului-narator. dar fericiti pe plan spiritual. Camil Petrescu a innoit romanul romanesc interbelic prin sincronizare cu literatura universala. cu tituri semnificative. iar Stefan pleaca pe front. necunoscutul. este posterioara intamplarilor relatate in restul cartii I. Tema romanului prezinta drama intelectualului lucid. deoarece are drept caracteristici urm: unicitatea perspectivei narative. intaia noapte de razboi Prin cele doua romane ale sale. Cuplul evolueaza catre o inevitabila criza matrimoniala. Roman modern de analiza psihologica prin tema. respectiv absurdul.. respective 7 capitole. un eveniment exterior declanseaza rememorarea unor intamplari traite intr-un timp pierdut. Frontul semnifica haos. comuna Vulcan.Patul lui Procust”. Aceasta concentreaza intriga. iar a doua parte ilustreaza imaginea unui razboi tragic si absurd. Dialogul declanseaza memoria afectiva a personajului. Titlul se refera la aceste 2 experiente ale eroului. punandu-I in lumina amintirii legate de casnicia sa cu Ela. Viata combatantilor tine de hazard. memoria afectiva. In primavara anului 1916. . iar personajele sunt prezentate ca evenimente interioare. tinzand la un statut superior. presupune existenta unui narator implicat. este ilustrata viata celor doi indragostiti. scriitorul fiind ofiter al armatei in timpul primului razboi mondial. la Piatra Craiului in munte. . evenimentele din trecut fiind ordonate cronologic si analizate lucid. masuri absurde. aparut in1930 si . care va deveni ulterior. Ela este atrasa de bani si viata mondena. dar care nu sunt singurele. Asadar. intaia noapte de razboi”. modesti dpdv material. pe atunci student la filozofie.monografie a indoielii”. iar artileria romana isi fixeaza tunurile asupra propriilor batalioane. eroismul fiind inlocuit de spaima in fata mortii. Cele 2 nopti prezinta 2 etape de evolutie ale personajului. Tache. cu 6. Astfel. reprezentate sugestiv prin cuvintele “ultima” si “intaia”. timpul prezent si subiectiv. de care se salveaza prin constientizarea unei drame mai profunde.Eram insurat de doi ani si jumatate cu o colega de la Universitate si banuiam ca ma insala” constituie fraza prin intermediul careia incepe capitolul al doilea. deoarece autorul nu traise o drama de iubire. Operatiunile incep cu atacarea postului vamal maghiar. tragismul razboiului. opera literara a lui Petrescu este apreciata de critica vremii drept o . amantul sau. insa a doua parte este o experienta traita. Capitolul evidentiaza cele doua planuri temporale din discursul narativ: timpul povestirii (prezent) si timpul narat (trecutul povestii de iubire). Romanul debuteaza printr-un artificiu compozitional: actiunea primului capitol.. Capitolul . dupa care se impaca. sub forma unei confesiuni a personajului principal.. insetat de absolutul in iubire. surprinde cele 2 drame existentiale ale eroului: prima parte prezinta aspiratia spre o iubire absoluta. Naratiunea la persoana intai. ce alcatuiesc un jurnal scris la persoana intai. Stefan impreuna cu unitatea cuceresc Branul. apoi Tohanul Vechi. cea a omenirii. dezordine generala. pt ca el este dispus sufleteste de a trai si alte experiente. in cadrul careia. al carei punct culminant il constituie excursia de la Odobesti. simbolizeaza incertitudinea. naratiunea la persoana intai. Stefan si Ela se despart pentru scurt timp. Stefan asista la o discutie intre ofiteri. fluxul constiintei. dar si retrospectia iubirii dintre Stefan si Ela. Ordinele superiorilor sunt contradictorii. Echilibrul este tulburat de mostenirea primita de Stefan la moartea avarului sau unchi. repetat.“Ultima noapte de dragoste.se la cele 2 experiente:dragostea si razboiul. despre dragoste si fidelitate. care traieste un razboi tragic si absurd.fiind un conflict psihologic ce se desfasoara in constiinta eroului. conflict (interior) si protagonist. Stefan Gheorghidiu. nesiguranta lui Stefan privind fidelitatea sotiei. se casatoreste cu frumoasa Ela. Romanul este compus din 2 carti.. Prima parte este fictiune. Conflictul este intre ideal si realitate. studenta la litere. Dupa casatorie.. mizerie. Textul poate fi considerat si un roman de tip subiectiv. pentru a se opri de partea cealalta a Oltului. Experientele dramatice modifica atitudinea personajului-narator fata de celelalte aspecte existentiale. cu focalizare exclusiv interna. Romanul structurat in 2 parti. Cuvantul “noapte”.

reflectii). Asadar. Ela este personajul misterios deoarece atitudinea ei este mediata de viziunea personajului-narator. Aceasta strategie de gestionare a timpului. naratiunea la persoana intai.Individul se pierde. tipuri umane).Ultima noapte…” este un roman modern subiectiv si psihologic prin unicitatea perspectivei narative. de unde rezulta impresia de epic evenimential sarac in favoarea analizei. autorul construieste primul roman psihologic romanesc.I-am scris ca ii las absolut tot ce e in casa[…].. Finalul romanului reprezinta sfarsitul dramei personale. cititorul nu se poate pronunta asupra fidelitatii ori naturii ei superificiale. Prin introspectie si monolog interior.Adica tot trecutul”. Extenuat in plan spiritual. Ranit si spitalizat. drama colectiva a razboiului pune in umbra drama individuala a iubirii. Daca trairile personajului sunt exclusiv subiective. dar mai ales prin autenticitatea trairiilor. Stefan G. In concluzie. Stefan Gheorghidiu. acesta o priveste cu indiferenta si decide sa o paraseasca: . a iubirii. simtindu-se anulat in iuresul colectiv. pe deplin sincronizat cu tendintele literare occidentale. Ca urmare. pentru care opteaza autorul. percepe cu luciditate aspectele planului interior (sentimente.. inadaptatul superior.nici timpul naratiunii nu mai urmeaza cronologia lumii reale. Relatarea este inlocuita in aceasta proza moderna cu analiza si interpretarea. opera. utilizarea timpului prezent-subiectiv. tehnici ale analizei psihologice. care traieste drama indragostitului de absolut. Astfel. dar se simte detasat de tot ceea ce simbolizeaza Ela. Stilul anticalofil. Stefan se intoarce in Bucuresti. memoria afectiva. relatii. personajul-narator reprezinta tipul intelectualului lucid. Petrescu combina un fragment autobiografic cu o poveste fictiva si atribuie perspectiva narativa unui personaj imposibil de incadrat intr. deoarece scriitorul nu refuza corectitudinea acestuia. ci efectul de artificialitate. Mai mult. prin folosirea analizei psihologice ca tehnica predilecta si prin ordonarea majoritatii evenimentelor in functie de un timp interior. respectiv exterior (fapte. C. are ca scop obtinerea efectului de autenticitate. .o tipologie. sustine autenticitatea limbajului. din dorinta de a da autenticitate naratiunii.

Dintre modalitatile de caracterizare a personajului. cititorul nu se poate pronunta asupra fidelitatii ori naturii ei superificiale. el isi confirma superioritatea intelectuala. Aceasta este un personaj misterios deoarece atitudinea ei este mediata de viziunea personajului-narator. Statutul moral si psihologic al protagonistului. inadaptatul superior. il caracterizeaza drept lipsit de spirit practic). relevate prin analiza si retrospectie. ordoneaza intreaga actiune a textului. cat si direct. Memoria vountara.i implice intreaga personalitate. protagonistul este caracterizat indirect prin faptele si vorbele sale(drept un idealist atras de absolut. Evolutia lui Stefan G. Stefan descopera. Drama razboiului submineaza definitiv conceptia absolutista despre iubire. in urma schimbarii statutului social printr. un intelectual ateu ce se iluzioneaza ca poate hotari si rationaliza experientele decisive pentru formarea sa ca subiectivitate. Lucid si hiperrational. Prin ambele situatii de viata. si realitatea exterioara se intaureaza o ruptura constientizata de protagonist abia in momentul in care Ela prefera deliciile vietii mondene in defavoarea lui. ca un adevarat expert in psihologia dragostei. Prin urmare. este determinata de cele 2 experiente fundamentale de viata:iubirea si razboiul. Stefan. care traieste drama indragostitului de absolut. Daca prima carte se axeaza pe ultima noapte de dragoste. fluxul constiintei. monologul interior. Stefan isi recunoaste prabusirea launtrica. deplasarea interesului spre conflictul si portretul interior. iar unchiul sau. Pe de alta parte. eroul cauta o iesire din conditia sa limitata. etc. se casatoreste cu o frumoasa colega de la litere. In final. protagonistul nu numai ca retraieste trecutul sau amoros. tanarul construieste o intreaga teorie despre acest sentiment. 2 nuante ce par sa. Pe de o parte. Pentru el “D a murit”.specifica primei parti a romanului. politica. eruditie.o mostenire substantiala.a doua porneste de la intaia noapte de razboi. prin care eroul incearca sa atinga absolutul existentei. reprezinta tipul intelectualului lucid. Mai mult. dar si procedee artistice specifice romanului subiectivpsihologic modern: autoanaliza lucida. ce vede doar idei. Ela. Expresia literara a acestei schimbari de mentalitate consta in inventarea unui pers-narator si a viziunii narrative “impreuna cu”. prin introspectie si analiza psihologica. limbaj. pare sa nu poata recunoaste vreo instanta superioara. si tragediile razboiului. cu ajutorul monologului interior. grosolane”. Nu dupa mult timp. desfiintarea ca personalitate. ce poarta numele de proza subiectiv-psihologica. ci il analizeaza si interpreteaza. Astfel ca particularitatile de constructie a personajului in acest tip de roman sunt: inlocuirea portretului fizic detaliat si a corespondentelor dintre latura fizica si cea morala cu detalii fizice semnificative in trairile personajului. iar tot demersul sau psihologic se va indrepta doar spre uciderea imaginii femeii iubite. aceste 2 cai. cea de. catalogand ideile tovarasilor sai drept “notiuni primare. starnesc in constiinta lui ganduri dramatice.l insele deoarece e prea bun. pe cand celalalt. portretul lui Stefan este realizat prin caracterizare indirecta. conform lui Nietzche.i pe camarazi. este influentat de 2 conficte:casnicia ratata cu Ela. In acest mod. care reiese din ganduri. Pe cand era student la filozofie. intre universal interior utopic al omului. Ascultandu. Primul crede in D si isi interpreteaza intreaga existenta in functie de destin. micile flirturi ale sotiei cu dansatorul G. cu scopul atingerii unui absolut imaginat. personajul-narator al romanului…. prin vorbele celorlalte personaje(sotia sa ii spune ca toti vor sa. capitolul de inceput al romanului reprezintand un artificiu compozitional ce da tonul intregii arhitecturi narative. dar total inadaptat dpdv social). gesturi. transforma. extenuat si . introspectia. deci anunta particularitatile de constructie ale personajuluinarator. pasionat de filozofie. Nae. astfel el incearca sa gaseasca Absolutul in tot soiul de idealisme:dragoste. Acest prim capitol contine o secventa narativa in care mai multi ofiteri discuta polemic despre un articol de ziar dedicat unei crime pasionale comise de un barbat inselat. Astfel. atitudini si relatia cu celelalte personaje. Constituind si temele literare principale ale romanului. rememorarea.Caracterizare lui Stefan Gheorghidiu In linii generale. memoria voluntara. cea mai importanta diferenta intre omul traditional si cel modern poate fi redusa la modul in care cei 2 se raporteaza la o autoritate transcendenta.o autocaracterizare a intregului parcurs alaturi de Ela. experienta din trecut intr.

pe care il construise cu atata minutiozitate. de la obiecte de pret la carti” . la incercarea disperata de a. ii lasa Elei “absolut tot din casa.si mentine rational latura umana in razboi. Asadar. pana la renuntarea indiferenta la orice idealuri. renunta chiar la universal sau imaginar. astfel refuzand sa mai analizeze. dar totusi este invingator moral. . eroul traieste un esec sentimental. prin parcurgerea drumului de la apararea incrancenata a absolutului iubirii.deziluzionat.

dedus adancul acestei calme creste/ Intrata prin oglinda in mantuit azur…” Strofa intai plaseaza expresia artistica in atemporal. reflectare. Eul liric restrange spatiul poetic la "o lume purificata pana la a nu mai oglindi decat figura spiritului nostru". fara scurgere. o oglindire a zenitului in apa. de aceea o va transforma in poezie. neologismele cu rol de epitet -"nadir latent". din conjugarea spiritului matematicianului cu poezia ce naste o viziune totalitara asupra universului. ceea ce determina natura lirismului sau. dupa propriile legi in constiinta umana. joc secund… E un nadir latent. fiind opus acestuia (cel mai inalt punct de pe bolta cereasca. Actul creatiei capata astfel valori narcisiste. luate mai ales din matematica -"Insumare"-. este evidenta natura profund reflexiva. aceasta fiind trasfigurata artistic. Apa este asadar un alt simbol al poeziei. universul unde se naste poezia. G. Starea de extaz este declansata de abandonarea materialului. Spre deosebire de poetii care l-au precedat si care au investigat mai ales latura afectiva a universului uman. celalalt universul artistic. poezia fiind un produs al mintii. asa si starea poetului ramane muta pana cand acesta reuseste sa dea glas frumusetii./ In grupurile apei. o sublimare a vietii prin retorsiune”. ci avand valoarea unei constatari definitive: “Nadir latent!”. Starea poetica este asemenea cantecului marii. iar rima este incrucisata. “Din ceas. un joc secund. poezia este un proces exclusiv intelectual. incifrat si o sinteza poetica dificila. Pornind de la acest poem. Substantivul “Ceas” apartine campului semantic al timpului. in care sunt sintetizate principiile artei creatoare barbiene. cu masura de 1314 silabe. rezultata din contemplarea lumii in totalitatea ei. dedus… Ion Barbu este. Discursul liric propune o conceptie moderna despre poezie.Din ceas. aparut in anul 1930. starii poetice latente existente in realitate. care se rasfrange in sine insusi ca intr-o oglinda. in care se reflecta realitatea. Ion Barbu propune prin poezia sa o imagine generala. Se releva rolul poetului vazut ca un centru al universului. “Cirezile agreste” sunt forme ale contingentului. Calinescu sustinea: “poezia este o iesire (“de dus”) din contingent (“ceas”) in pura gratuitate (“mantuit azur”). de scoatearea acestuia de sub tutela timpului. Poezia se afla in stare latenta in realitate. Este alcatuita din 2 catrene. Metafora “din ceas” poate simboliza temporalul. Asadar. Nadirul este o reflectare a zenitului."Din ceas" frumosul . Prin oglinda. se resfrange. aceasta metafora ilustrand unul din atributele artei – eternitatea. ce face parte din sfera semantica a matematicii: “Din ceas. Cunoasterea matematica i se pare lui Barbu singura “mantuitoare”. Asa cum elementele materiale se pot reflecta intr-o oglinda sau pe suprafata apei. deasupra locului de observatie). In spatiul real elementele sunt dispersate. si este o autentica arta poetica. in viziunea lui Ion Barbu. dificultatea receptarii ei fiind mai intai cauzata de concizia exprimarii."adancul acestei calme creste" -. Poezia este rezultatul unei activitati rationale. dar si de sintaxa poetica In care predomina terminologiile stiintifice. de a ordona “harpele rasfirate”: “… Poetul ridica insumarea/ De harpe rasfirate ce in zbor invers le pierzi/ Si cantec istoveste: ascuns. "un joc secund mai pur". Dar imaginile poetice nu copiaza exact lumea exterioara. rolul poetului fiind acela de a le “insuma”. Primul termen metaforic defineste spatiul real. ideal (in prima strofa). ca formatie. adica prin abandonarea materialitatii: “Taind pe inecarea cirezilor agreste. si poate fi integrata in simbolistica “mitul oglinzii”. poezia se naste prin “inecarea cirezilor agreste”. lumea in toalitatea ei. poetul cautind in real . realul. insemnand oglindire.si recurgerea la . pentru care “se simte in adevar facut”. dar si un limbaj ermetic. sustras din temporalitate. matematician. asa cum cantecul marii ramane pentru multi imperceptibil. nu cu valoare emfatica sau afectiva. mai pur”. ca manifestare stricta a mintii. cum numai marea/ Meduzele cand plimba sub clopotele verzi”. intelectuala a poeziei sale. lumea intra in “mantuit azur”. dedus…” face parte din volumul “Joc secund”. In expunerea ideilor si de incifrare a simbolurilor. In a doua strofa marea devine simbolul genezei poetice. asa se explica folosirea verbului “a deduce”. in care poezia se afla in stare latenta. precum si procedeele poetice. dar este un timp neclintit. elemente ale realitatii. al contingentului. are versuri lungi. prin care se transcende lumea reala spre un univers imaginar. Strofa a doua se deschide cu o exclamatie retorica. cerebrale.

arbitrara. .. cu totul unic in literatura romana. dislocari. “joc secund”) joaca un rol important. constituie o profunda arta poetica. in acest demers. inversiuni topice. capodopera a creatiei artistice a lui Ion Barbu. model de concizie lirica. sa descatuseze cuvintele de incarcatura conventionala. anacoluturi. Poetul isi propune sa anuleze sinteza clasica. solemn al poeziei. ingreunand astfel descifrarea sensurilor clasice ale discursului liric. Poezia "Din ceas dedus. atat prin conceptia poetului asupra rostului si rolului artei. Cuvintele stau la baza tonului incantator. cat si prin aceea ca este un adevarat cod ce deschide intelesurile poetice ale universului liric barbian.. metaforele revelatoare (“ceas”.". Aparentele concrete ale realitatii sunt “inecate” si.elipse. “mantuit azur”.

nu ucid. La nivel morfosintactic. sentimentul poetic fiind transmis in mod direct.Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga face parte din seria artelor poetice moderne ale literaturii romane din perioada interbelica. lirismul subiectiv se realizeaza prin atitudinea poetica transmisa direct. poezia are trei secvente marcate.ochi”-cunoasterea lumii. La nivel lexico-semantic se observa ca terminologia abstracta.lumina mea”-. rationale. stand sub semnul misterului. .Joc secund”. interiorizarea.. De asemenea.Testament” si . Prima secventa exprima concentrat...morminte”-tema mortii si a eternitatii. Relatia dintre viziunea autorului asupra poeziei si expresionism se concentreaza in jurul exacerbarii eului creator. avand rol de program literar. asa cum se impletesc florile intr.nu strivesc”)-refuzul cunoasterii logice. prin mijloace artistice. Poezia este asezata in fruntea primului sau volum. misterul fiind partial redus cu ajutorul logicii. prin mit si simbol. Pe de alta parte. sentimentele. Sursele expresivitatii si ale sugestiei se regasesc la fiecare nivel al limbajului poetic. sunt redate propriile idei despre poezie si despre rolul poetului. Topica afectiva evidentiaza optiunea poetica pentru o forma de cunoastere: iubirea si creatia. reluarea pronumelui personal . dispuse in serii antonimice.. afirma optiunea poetica pentru un mod al cunoasterii.lumina altora”. Antiteza este marca si grafic.... accentuand ideile cu valoare gnomica. sustine caracterul confesiv si definirea relatiei eu-lume. realizat cu mijloace poetice.flori”viata/efemeritatea/frumosul. scopul poeziei este ca. Corolla este o metafora a operei artistice deoarece. . pentru ca versul liber poate reda fluxul afectiv. asa se inlantuie gandurile. Tema poeziei o reprezinta atitudinea poetica in fata marilor taine universale: cunoasterea in planul creatiei poetice este posibila numai prin iubire. Organizarea ideilor poetice se realizeaza in jurul unei imagini conturate prin comparatia ampla a elementului abstract(de ordin spiritual). Opera constituie o arta poetica. tensiunea lirica.si”.. plaseaza eul poetic intr-o relatie definita cu lumea. Dedublarea luminii este redata prin opozitia dintre metafora . plasarea pronumelui personal . A doua secventa se construieste pe baza unor relatii de opozitie: eu-altii. . prezenta in zece pozitii. sensul sau fiind imbogatit prin seria antitezelor si prin lantul metaphoric.eu”. creatorul sa patrunda in tainele Universului. poezia este o arta poetica moderna pentru ca interesul autorului este deplasat de la tehnica poetica la relatia poet-lume/ creatie. prin scrierea cu initiala majuscula a versurilor. Atitudinea poetului fata de cunoastere poate fi explicata prin distinctia intre cunoasterea paradisiaca(pe calea ratiunii). asociate cunoasterii poetice). respectiv cea logica. Rolul poetului nu este de a descifra tainele lumii. Discursul poetic este alcatuit din 20 de versuri libere(cu metrica variabila si masura inegala).lumina altora”.. . Opozitia lumina-intuneric releva relatia in mod simbolic: cunoasterea poetica. Metafora luminii. Fiind o poezie de tip confesiune. lexicul imprumutat din sfera cosmicului sunt organizate ca forme sensibile ale cunoasterii.. termen . misterul fiind sporit prin imaginarul poetic. confera cursivitate discursului liric. care are ca izvor misterul. emblematica pentru opera. Conjunctia . Campul semantic al misterului este realizat prin structuri lexicale cu valoare de metafore revelatorii. prin intermediul verbelor la forma negativa(. Eufonia versurilor sugereaza amplificarea misterului iar forma moderna reprezinta o eliberare de rigorile clasice. Titlul este o metafora revelatorie care semnifica ideea cunoasterii luciferice.dar”. si cunoasterea luciferica(intuitiva.Eu nu strivesc corola de minuni a lumii .lumina mea” si . In poezia lui Lucian Blaga.Poemele luminii”(1919). Pronumele personal . se desavarseste cu versurile finale. Compozitional.buze”-iubirea. Metaforele enumerate surprind teme majore ale creatiei poetice: . Titlul este reluat in incipit. Plasarea sa initiala poate corespunde influentelor expresioniste. alcatuind poezia.. Asadar... sentimentul absolutului.. pentru a le spori. verbul la persoana intai singular. adica frumosul artistic. deoarece autorul isi exprima crezul liric si viziunea asupra lumii. .eu” in pozitie initiala si repetarea de sase ori in poezie..eu” este plasat in fruntea operei. ca prim vers. alaturi de . Verbele la present. dar mai ales exprima atitudinea poetului de a proteja misterele lumii. al caror ritm interior reda fluxul ideilor... sugereaza cunoasterea... prin marcile subiectivitatii. ci de a le potenta prin trairea interioara si contemplarea formelor concrete ilustrate.o coroana.sporesc”. cu un aspect al materialitatii. Conjunctia adversativa . limbajul artistic si imaginile poetice sunt puse in relatie cu un plan filozofic secundar.

al carei scop este acela de a descifra un mister esential. poezia . care confera concretete faptului. Prin aceasta.cu esenta lumii. . misterul este amplificat. dar si a metaforei plasticizante. si nu redus. iar cuvantul poetic nu explica misterul.…” este o arta poetica moderna pentru ca interesul autorului este deplasat de la principiile tehnicii poetice la relatia poet-lume/ creatie. in fond.. a comparatiei ample si a versului liber. prin intermediul metaforei revelatorii.concret. ci il protejeaza prin transfigurare. Asardar. O alta particularitate stilistica este cultivarea cu predilectie a metaforei revelatorii. Creatia sa este un mijlocitor intre eu si lume iar sentimentul fundamental transmis este acela de contopire cu misterele universale.

verbe si pronume la persoana intai singular: . vis/realitate. cu alternanta propozitiilor afirmative si negative. Aceasta isi are punctul de plecare in mitul romantic al aspiratiei catre idealul de fericire. La romantici. iubite!” cuprinde un adevar general valabil: implinirea umana se realizeaza doar prin iubire. Universul spiritual in cadrul caruia geniul este izolat se configureaza prin enumerarea simbolurilor eternitatii mortii: . Chemarea la iubirea organizeaza secventa in mod gradat. dar ca in lirismul de masti. Poezia se structureaza in jurul unei serii de opozitii: eternitate/moarte.Floare albastra”. Prima secventa(strofele 1-3) infatiseaza lumea rece a ideilor.masculin si feminin. de motivele literare. este inlocuita de detasarea apolinica si de asumarea sentimentului de tristete. este o capodopera a lirismului eminescian din etapa de tinerete. Perceptia principiului masculine asupra femeii inregistreaza mai multe trepte ale cunoasterii erotice. Dezvoltare a unui motiv poetic european intr-o viziune lirica proprie. a cunoasterii absolute. gesturile de tandrete.Floare albastra” apartine acestei teme si reprezinta ipostaza iubirii paradisiace. interogative si exclamative. precum si dativul posesiv (. a cunoasterii terestre.. valea. luna.. intoarcerea in sat. n-am zis”.. Din punct de vedere al speciei. menit sa anunte marile creatii ulterioare. am ras. Tonul adresarii este familiar.Iar te-ai cufundat in stele/ Si in nori si-n ceruri nalte?”.Floare albastra” se contureaza lirismul subiectiv. A treia secventa contine strofele 5-12. ce nebuna. prezentand o iubire idealizata. abstract/concret. Marcile subiectivitatii sunt formele pronominale si verbale la persoana intai si a doua singular. Pe de alta parte.. Simbolul florii albastre dobandeste valoare polisemantica: aspiratie catre fericirea prin iubire. Conutarea starii de spirit se realizeaza prin folosirea marcilor gramaticale ale eului. prezenta in ideile eminesciene. Aspiratia catre cunoasterea absoluta este sugerata prin metafora . tema iubirii apare in corelatie cu tema naturii. Trairea dionisiaca. dar si de asocierea speciilor: poem filozofic.. egloga si elegie. Refacerea cuplului adamic necesita un spatiu protector si un timp sacru.Floare albastra Poemul .. de atitudinea poetica. intr-un scenario erotic prin urmatoarele etape: descrierea naturii umanizate. punctat de doua reflectii ulterioare ale barbatului. jocul erotic. e albastra-mi dulce floare. . de iubire pura. albastrul este culoarea infinitului. in plan terestru. simbolizata de ipostaza feminine. pe de alta parte. nostalgie a iubirii ca mister al vietii. In creatia eminesciana. masculin/feminin.. prin sugestia centrului. Avertismentul final ... Cadrul obiectiv al idilei se incheie cu despartirea. eul liric imprumuta succesiv.rauri in soare/ Gramadesti-n a ta gandire”. implicand conditia geniului. Simetria celor 4 secvente poetice este sustinuta de monologul liric al fetei.eu. Monologul fetei imbraca forma reprosului in primele trei strofe pentru ca in final discursul poetic sa releve meditatia barbatului. “Floare albastra” este o idila romantica. chemare a lumii fenomenale. stare apolinica/dionisiaca. floarea simbolizand viata. Contrastul vis/realitate. portretul fetei. Femeia este denumita . aproape/departe.mititica.Nu cata in departare/ Fericirea ta. pe de o parte. a cunoasterii absolute. Monologul fetei continua cu o chemare la iubire in lumea ei. sugerate prin modificarea apelativelor acesteia. exprimand puternice trairi interioare. dulce minune”. consemnandu-se ca o continuare a meditatiei barbatului. in planul terestru: . cele doua ipostaze. .. Viziunea romantica este data de tema abordata.Convorbiri literare”. Asadar. natura ocrotitoare a cuplului adamic are atributele spatiului sacru. Categoria aproapelui se realizeaza din elemente care compun spatiul idilic: codrul. balta. atunci/acum. principiul feminine are ca atribute gratia rustica si miscarea. In . Compozitia romantica se realizeaza prin alternarea a doua planuri si a doua moduri de existenta: lumea abstractiei. despartirea. aceasta opera poate fi considerata o poezie nucleu a romantismului eminescian. scris in 1872 si publicat un an mai tarziu in revista . precum si incompatibilitatea celor doua lumi sunt sugerate de versul final: . A doua secventa constituie meditatia barbatului asupra sensului profund al unei iubiri rememorate.Totusi este trist in lume!”.. peisajul rustic si intim. si lumea iubirii concrete.albastrami”). Poezia depaseste insa cadrul unei idile. ce frumoasa.Hai in codrul cu verdeata…”. care exprima termenii antinomici. Ultima secventa poetica ( strofele 13-15) presupune a doua interventie a vocii lirice din strofa a patra. izvoarele..

s.Floare-albastra! Floare-albastra!. inversiuni (.stele. Verbul. rima imbratisata..”). Prezentul reda lumea eterna a ideilor in timp ce viitorul proiecteaza aspiratia spre iubire in reverie.Floare albastra” este o capodopera a creatiei eminseciene. ritm trohaic.rosie ca marul”). este o categoria morfologica valorificata stilistic. La nivel fonetic..prapastia mareata”)..albastra-mi. codru. in poezia lui Eminescu.izvoare plang in vale”). . Poezia se caracterizeaza printr-ul stil mai colorat.. personificarea (.. Dezvoltare a unui motiv romantic de circulatie europeana intr-o lirica proprie.m. abordand marile teme si idei poetice dezvoltate mai tarziu de catre poet. padure. dar si terestru (. dulce floare”).. nori.. consoanele . rauri de soare”). predominta termeni din capul semantic al cosmicului (.Limbajul poetic din prima etapa de creatie sta sub semnul retorismului. balta”). apelandu-se la o diversitate de figuri de stil: epitetul (. ceruri nalte. Muzicalitatea aparte a poemului este conferita de elementele prozodice: masura de 8 silabe... repetitia (. .. n’’nostalgia..s.. La nivel lexico-semantic. izvoare. t” sugereaza tristetea iar . comparatia (.

formele pronumelui la persoana intai singular.. sentimentul situandu-se in sfera puterii. simbol al iubirii/poeziei. deodata.. urmata de actul de seductie. Sursele expresivitatii si ale sugestiei se ragesesc la fiecare nivel al limbajului poetic. Apartinand lirismului subiectiv. un timp al iubirii. Din punct de vedere prozodic.. iubirea” face parte din al doilea volum al lui Nichita Stanescu. care exprima atributele poetului. Compozitional. La nivel morfosintactic. Aceasta modificare conduce catre modificarea perceptei umane asupra realitatii. ca prim vers si din acest moment. mana. Raportul dintre vanator (.. Finalul poeziei ilustreaza scoaterea fiintei umane de sub legile fizice ca urmare a intalnirii cu iubirea/poezia. ambiguitatea sensurilor. Textul poetic contrariaza asteptarile cititorului. ilustrand definita-portret a iubirii. Eufonia versurilor sugereaza amplificarea starii de mirare iar forma moderna. Titlul este reluat in incipitul poeziei. Motivul central al textului este acela al leoaicei. fapt sugerat de cele patru metonimii. o descriere cosmogonica. si implicit ale fiintei. Aceasta este plasata in eternitate.leoaica”) si prada (eul) presupune o asteptare camuflata.detasarea de rigorile clasice./ Coltii albi mi i-a infipt in fata. m-a muscat…”. auzul.O viziune a sentimentelor”(1964). Iubirea/ inspiratia apare brusc in spatiul sensibilitatii fiintei. . iar discursul liric ia forma unei confesiuni: se marturiseste propria aventura.Leoaica tanara.Ma pandise-n incordare/ mai demult. schimbarea timpului verbal si adverbele de timp redau iesirea treptata din timpul cronologic si fixarea indragostitului intr-un tim circular. mitic. tampla. privirea. au un dublu efect: sustin caracterul confesiv la poeziei. Primul vers contine o metafora provenita din titlu. poezia are trei secvente lirice. cu masura inegala. iar tema volumului este dragostea ca stare de certitudine. senzorialul si afectivitatea se impletesc cu puterea expresiva a limbajului. barbie. marcile lirismului subiectiv.. a elegantei si al nobletii. corespunzatoare celor trei strofe: intalnirea cu iubirea/creatia. poezia este alcatuita din trei strofa si 24 de versuri libere. Atitudinea fiintei care intalneste iubirea/inspiratia poetica constituie tema. descoperirea sentimentului. Metamorfoza devine totala. inca-o vreme” este semnificativ pentru trecerea de la repere precise catre nedefinire. Discursul liric presupune un mod profund subiectiv de receptare a sentimentului iubirii. abordand iubirea ca tema majora a liricii. sugestia violentei este anulata. Campul semantic al fiintei este realizat prin termeni cu valoare simbolica: . modificand dimensiunile universului. printr-o miscare surpirnzatoare..Leoaica tanara. Dinamismul celui de-al doilea vers sugereaza surpriza provocata de aparitia sentimentului. Campul semantic al timpului: . La nivel lexico-semantic. in care viziunea asupra lumii este . iubirea” este o poezie neomodernista.in fata.in jurul meu”). Cercul este un simbol al perfectiunii. In plan morphologic. Cea de-a doua secventa poetica.. traversat de simturile omenesti autonome: privirea si auzul. idee sustinuta de abolirea timpului: . in care spontaneitatea reda fluxul ideilor. ale fiintei creatoare. spranceana. socanta prin ideea de ferocitate sugerata. ilustrand sentimentul de uimire. Simetria se realizeaza prin cele doua imagini ale iubirii-leoaica iar relatiile de opozitie se manifesta in secventa a doua. aparitie marcata intial prin imagini ale agresivitatii: . a fiintei coplesite de sentiment si a lumii. Metafora explicita a iubirii imaginate ca o leoaica tanara propune o perspectiva atipica. poezia situeaza eul intr-un univers reconstruit: valoarea cosmogonica a intalnirii eului cu iubirea ca forta transfiguratoare a lumii plaseaza poezia atat in lirica erotica. A treia secventa concretizeaza efectele intalnirii cu iubirea/inspiratia.. constatarea caracterului ireversibil al metamorfozei.Leoaica tanara. prezinta recrearea universului sub influenta transfiguratoare a iubirii. avand in centru eul creator(.inca-o vreme/si-nca-o vreme…”. metamorfoza universului. rima aleatorie si ritm combinat.. remarcam prezenta terminologiei concrete.azi. in care subiectivitatea. Fiinta devine astfel un univers in expansiune. Prima secventa surprinde momentul intalnirii dureroase a fiintei cu iubirea/inspiratia poetica. la nivelul metamorfozei fiintei si al universului. iubirea Poezia . Momentul este marcat de o dubla transfigurare. concretizarea abstractului. Titlul defineste metaforic iubirea/poezia. o cale directa de transmitere a sentimentelor si a ideilor poetice. dar o defineste si ca pe o arta poetica. .

.Leoaica tanara.Asadar. iubirea” de Nichita Stanescu este o arta poetica neomodernista pentru ca interesul autorului vizeaza relatia poet-lume/poet-creatie si identifica poezia/inspiratia cu iubirea. . . Iubirea/ poezia reprezinta un mijlocitor intre eu si universul fiintei iar sentimentul poetic este acela de contopire cu esenta lumii prin iubire.

Aceasta secventa poate fi divizata in trei parti: zborul cosmic. personajele si relatiile dintre acestea sunt infatisate printr-o serie de metafore si simboluri iar geniul este privit o fiinta solitara si nefericita. dar si o meditatie asupra conditiei umane duale.Luceafarul” a aparut in 1883. Portretul lui Catalin este reazliat in stilul vorbirii populare. amandoi gasindu-si astfel sfarsitul. cunoasterea). peisajul este umanizat. precum si de alternarea planului terestru cu cel cosmic. Catalin urmand o tehnica asemanatoare vanatului pentru a o cuceri pe fata de imparat. Poemul este inspirat din basmul romanesc . lirismul sustinut de expresivitatea limbajului sunt turnate in schema epica a basmului. Incipitul poemului este conturat sub semnul basmului. Aparitia iubirii este sustinuta de mitul zburatorului iar gesturile dezvaluie suavitatea sentimentului de iubire. Luceafarul ii cere sa fie dezlegat de nemurire.Cum e Fecioara intre sfinti/Si luna intre stele” propun o posibila dualitate. Compozitia romantic se realizeaza prin opozitia planurilor si celor doua ipostaze ale cunoasterii: geniul/omul comun. In dialogul cu Demiurgul.O. Partea a treia ilustreaza planul cosmic si constituie cheia de bolta a poemului. fata considera ca lucirea ochilor si paloarea fetei Luceafarului sun atribute ale mortii. culminand cu asemanarea Luceafarului cu un fulger:. Pentru a doua oara insa. refuzand iubirea acestuia. marea. Atractia celor doi este sugerata printr-o chemare.. fereastra. rugaciunea. care are in centrul idila dintre fata de imparat (acum Catalina) si pajul Catalin. par de aur moale.A fost odata ca-n povesti…”.Parea un fulger ne-ntrerupt”. O. esti frumos.. Fata de imparat intelege aceasta si refuza sa il urmeze.. umerele goale. ori acesta face parte din ordinea primordiala a cosmosului.. unicele elemente clasice fiind echilibrul compozitional. in cursul careia acesta traieste in sens invers istoria creatiei. iar natura ii ocroteste pe cei doi . dar fata refuza nemurirea zeului si se indragosteste de un pamantean. Partea a doua. de luceafarul din cer/M-a prins un dor de moarte”.Luceafarul Poemul . ilustrand povestea de iubire. Catalin devine. poetul. intruchiparea teluricului. Asemanarea acestora sugereaza omul comun. Tema poemului este de factura romantica(problematica geniului in raport cu lumea. cezarul. Viziunea romantic este data de tema....viclean copil de casa.Luceafarul” este o alegorie pe tema geniului. In schimb. Desi accepta iubirea pamanteana. fiind reprodus ulterior in revista . Partea a patra este constituia simetric fata de prima. iar comparatiile . cum numa-n vis/Un demon se arata”.. tanar voievod”. Cea de-a doua intrupare reda imaginea circumscrisa demonicului.. a mediocritatii: .. dar indraznet cu ochii”. Acestea se regasesc in partea intai si a treia. Textul poetic romantic se realizeaza prin amestecul genurilor si al speciilor. Spatiul parcurs de Luceafar este o calatorie regresiva in timp.Convorbiri literare”. un mort frumos cu ochii. i se ofera diverse ipostaze ale geniului: filozoful. prin interferenta cosmicului cu terestrul. iar partea a patra sa contina elemente de meditatie si pastel. avand si elemente dramatice. simetria si caracterul gnomic. in antiteza cu cel al Luceafarului. dupa cum o percepe fata: . oglinda. Luceafarul este construit dupa o frumusete inspirata din canoanele romantice:. Demiurgul respinge cererea zmeului de a fi dezlegat si se razbuna pe pamanteni. asadar. baiat din flori si de pripas. Astfel. Demiurgul il refuza intrucat este necesar ca Hyperion se sa fi nascut inca o data. Fata de imparat reprezinta planul terestru. Timpul este mitic: . dorinta in contradictoriu cu sentimentele Luceafarului. Cadrul abstract este umanizat iar portretul fetei de imparat scoate in evident unicitatea terestra. Aceasta se naste lent din starea de contemplatie. Cadrul romantic este creat prin simboluri. Motivul serii si al castelului accentueaza romantismul conferit de prezenta Luceafarului. ilustreaza rapiditatea conexiunii sentimentale dintre exponenti ai lumii terestre. Poemul romantic . Asadar. iubirea.Fata in gradina de aur” care cuprindea povestea unei frumoase fete de imparat izolata intr-un castel. Primele sapte strofe constituie uvertura poemului. Idila se desfasoara sub forma unui joc. umbra fetei stravezii. pentru ca partea a doua sa combine specii lirice apparent incompatibile( idila si elegia). castelul. in Romania Juna din Viena.. dialogul cu Demiurgul si libertatea. detasata de omul comun. Semnificatia alegoriei sugereaza faptul ca fata apsira catre absolut in timp ce spiritul superior sime nevoia materialitatii. Catalina inca aspira la iubirea ideala :. Un zmeu se indragosteste de aceasta. in cadrul nocturn. realizat prin motive romantic: luceafarul. Zborul cosmic potenteaza sentimentul de iubirea. In aceasta ipostaza angelica.

indragostiti. Declaratia de dragoste a lui Catalin il proiecteaza intr-o lumina diferita de cea din partea a doua deoarece profunzimea pasiunii il scot pe tanar din sfera mediocritatii terestre. Muzicalitatea elegiaca este conferita de elementele de prozodie: masura de 7-8 silabe. Luceafarul exprima dramatismul propriei conditii. Omul traieste intr-o viata caracterizata prin ciclicitate. dativul etic si posesiv sustin tonul de intimitate. Prezenta metaforelor. dar si a anitetizei intre geniu si omul de rand. precum si abundenta imperativului marcheaza adresarea directa iar perfectul simplu si conjunctivul sustin oralitatea stilului.. accentueaza ideea iubirii absolute. La nivel morphologic. fiind incapabil sa isi depaseasca limitele. Antiteza dintre cele doua lumi este sugerata la nivel fonetic. La nivel stilistic.Cobori in jos. poemul este constituit pe baza alegoriei. procedee artistice. . ritm iambic. elemente de imaginar poetic. luceafar bland/Alunecand pe-o raza.. Pentru ilustarea conditiei geniului. simboluri ale mortii si temporalitatii/vietii. rima incrucisata. deoarece asocierea celor doua lumi este imposibila. Catalina va adresa ulterior o a treia chemare./Patrunde-n codru si in gand. ./Norocu-mi lumineaza!”. armonizand teme si motive romantic. Interjectiile in dialogul dintre Catalin si Catalina. mai ales in tabloul intai. Luceafarul semnificand steaua norocului: .Luceafarul” constituie o sinteza a capodoperei eminesciene.

Cele doua verbe la perfect compus (. Timpul imperfect desemneaza trecutul nedeterminat. era. ale mortii: .sicriu. Repetarea acestora produce efectul de monotonie. La nivel stilistic. cavou.b. fizica).. dormea. totul putand fi dedus din descrierea cadrului. izolarea si solitudinea se circumscriu esteticii simboliste. Textul poetic se inscrie in lirica simbolista prin tehnica repetitiei. Strofa a doua incepe sub semnul tragicului existential. instrainarea. fapt ce sugereaza inchiderea spatiului.. La nivel morfologic. u conferind sentimentul golului existential. care sugereaza apasarea sufocanta. vestmantul funerar. funerar.Dormeau adanc sicriele de plumb. Dormea intors amorul”. am inceput”) si.. anoste. coroanele de plumb. reluat in sase din cele opt versuri ale poeziei. la conjunctiv (. lipsita de aspiratii.. Verbele statice la imperfect sunt plasate cu precadere la inceputul versului. in care eul se simte claustrat: un cavou.. se remarca topica inversa. Cele doua strofe corespund celor doua planuri ale realitatii: realitatea exterioara.stam. aripile de plumb”. se evidentiaza prezenta cuvintelor din campul semantic al mortii: . n. poezia . s.a fi” cu sens existential.. al vidului launtric.. p..Aripile de plumb” presupun un zbor in jos. se remarca prezenta verbelor. coordonate prin juxtapunere sau copulativ. . universul monoton.de plumb” are multiple sugestii ( cromatica. Repetarea epitetului .grele”.dormeau. cu subiectul postpus: .Plumb” are o constructive riguroasa. de natura obiectiva. predomina vocalele o. La nivel fonetic.sa strig”). asociat metaforelor multiple: . i. Lumea obiectuala este marcata de impietrire. alaturi de celelalte simboluri.. care. subiectiva. masura fixa de 10 silabe. textul este structurat pe o serie de propozitii independente. ritmul iambic alternand cu amfibrahul.sunt singur”.Plumb” se incadreaza fara indoiala in estetica simbolista. Elementele decorului funerar sunt . poezia . respective. simbolizata de sentimentul de iubire. simbolizand universul interior. De asemenea. insa produce efecte reci. si in care mediul inconjurator capata greutatea plumbului.. prin inchiderea versurilor cu rima imbratisata. care produc disolutia materiei. moartea. generat de disparitia afectivitatii: . Lirismul subiectiv este redat prin marcile subiectivitatii: persoana intai a verbelor ( . Titlul poeziei este simbolul plumb. insa.. definindu-l in totalitate.plumb” cuprinde o vocala inchisa de cate doua consoane .. Incercarea de salvare este iluzorie. Elementele naturii primordial sunt frigul si vantul. scartaiau. Sonoritatile lugubre sunt obtinute prin aglomerarea consoanelor dure . sugerand staticul dar si caracterul impresionist al tabloului. insistand asupra existentei mohorate. cenusiul existential. ilustrarea starilor sufletesti de angoasa.Dormea intors amorul meu de plumb”. flori de plumb. stam. aparut in 1916. folosirea simbolurilor si dramatismul trairii eului liric. cromatica. La nivel sintactic. care sugereaza prezenta mortii.. impietrirea. Strofa intai surprinde elemente ale cadrului spatial inchis. Tema poeziei o constituie conditia poetului intr-o societate aritificiala. mort”. coroanele de plumb”.Plumb”.amorul meu”). principale. In restul poeziei. am inceput”)..intors” constituie misterul intregului discurs poetic. de George Bacovia.. cat si inchiderea definitiva a spatiului existential. t. apasator si sufocant. muzicalitate. Lumea conturata prin cateva pete de culoare reprezinta tragismul asumat cu luciditate. lipsite de transcendenta sau de posibilitatea inaltarii. accentueaza senzatia de pustietate sufleteasca. Starea de solitudine a eului liric este sugerata prin repetarea sintagmei . permanenta unei stari de angoasa: . a simbolului si a corespondentelor. Astfel. Din punct de vedere prosodic. remarcam prezenta simbolului central plumb. sugereaza disperarea poetului atunci cand acesta constientizeaza cufundarea universului in atmosfera sumbra a mortii.. Adjectivul .plumb”. Versul al treilea din prima strofa se remarca prin elipsa verbului . m.flori de plumb. angoasa. Dramatismul este sugerat prin corespondenta ce se stabileste intre materie si spirit.Si scartaiau coroanele de plumb”. folosirea sugestiei. Prin atmosfera.Plumb Poezia simbolista . atarnau”.. caderea surda si grea.. in marea lor majoritate statice. simbolizata de cimitir si realitatea interioara. Textul poetic este structurat in doua catrene construite pe baza lexemului .. cat si a adjectivului posesiv ( .sicriele de plumb. La nivel lexical. s... coroana. Eul isi priveste sentimentul ca un spectator: . deschide volumul cu acelasi titlu.. vantul fiind unicul element care sugereaza miscarea. t. substantivul .

poetul devine un nascocitor. Tema poeziei o reprezinta creatia literara in ipostaza de mestesug. realizat prin mijloace poetice.Joc secund” de Ion Barbu. poezia poate fi considerata o arta moderna..Testament . carora le trimite mostenirea.. pe branci. in special in legatura cu transmiterea averii sale. astfel. iar opera literara capata valoare justitiara. intre rob si Domn. rapi. devine . asociindu-l generatiilor viitoare prin intermediul cartii.. intre strabuni si urmasi. raportul dintre inspiratie si tehnica poetica.bubce. In strofa a doua..fiule”. iar .cartea”.Am luat ocara si torcand usure/Am pus-o cand sa-mbie. In strofa a cincea apare indeea transfigurarii socialului in estetic.calimara”. arta capata prin intermediul poetului atat functie catarhica. Prin intermediul poeziei.Cuvinte potrivite” si are rol de program literar. Conditia poetului este concentrata in versul . truda poetului deosebindu-se de cea a stramosilor doar prin materialul intrebuintat. Discursul poetic constituie o arta poetica deoarece autorul isi exprima propriile convingeri despre menirea literaturii si rolul artistului in societate.. adjectivele posesive. izvoarele creatiei poetice si poezia insesi./Domnita sufera in cartea mea”.. titlul desemneaza un act juridic intocmit de catre o persoana prin care aceasta isi exprima dorintele care urmeaza a-I fi indeplinite dupa moarte. ciorchin de negi”)... Poezia este structurata in sase strofe cu numar inegal de versuri. Organizarea discursului poetic se realizeaza si prin seria relatiilor de opozitie referitoare la carte: instrumentele muncii taranesti/ intelectuale. estetica uratului. La nivel lexico-semantic. Asadar. Strofa a patra incepe printr-o confesiune lirica: .condei”. pentru ca abordeaza o tripla problematica. expresii populare(gropi. Ineditul limbajului arghezian provine din valorificarea diferitelor straturi lexical in asocieri surprinzatoare: arhaisme(hrisov). Titlul poeziei are o dubla acceptie. contine ideea mostenirii spirituale. Efortul poetic presupune insa un timp indelungat. pastrandu-si forta expresiva. caruia ii lasa drept mostenire . aceea a relatiei spirituale dintre generatii si a responsabilitatii urmasilor fata de mesajul primit de la strabuni. Textul poetic este alcatuit ca un monolog adresat de tata catre fiul spiritual. depasirea regulilor prozodice fiind o particularitate specifica modernismului.Testament” de Tudor Arghezi face parte din seria artelor poetice moderne ale literaturii romane din perioada interbelica. regionalisme(gramadii)... instrument reprezentativ pentru universul rural. prin intermediul marcilor subiectivitatii: pronumele personale. In acceptie religioasa.. iar poezia apare in ipostaza unui bun spiritual . face referire la ideea fundamentala a poeziei. in care sunt concentrate pildele adresate omenirii. Poezia este plasata in fruntea primului volum arghezian . metafora care desemneaza poezia ca mestesug.seara razvratita” se refera la trecutul zbuciumat. prin . conceput ca o adresare a eului liric catre un fiu spiritual.. creatie elaborata prin truda de catre poet. Ideea centrala a strofei a treia este transformarea poeziei intr-o lumea obiectuala.. se observa acumularea de cuvinte nepoetice.brazda” devine . mucegaiuri si noroi.cuvinte potrivite”. Formula de adresare in vocativ. valoarea unui document fundamental pentru generatiile viitoare. Cartea capata. specifica liricii moderne: transfigurarea socialului in estetic.cartea”. care transforma . necesar transfigurarii artistice. vite. In sens denotativ. Discursul liric este organizat sub forma unui monolog adresat imaginar intre un tata si un fiu. Lirismul subiectiv se realizeaza prin atitudinea poetica transmisa direct. poetul identificandu-se cu un mentor al generatiilor viitoare. cand sa-njure”. este numita . . ..Intinsa lenesa pe canapea. plavani. verbele la persoana intai si a doua singular.Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” si . cartea de capatai a urmasilor.. In viziunea lui Arghezi. cuvantul-titlu face referire la cele doua parti ale Bibliei. Incipitul. sugerat prin paralelismul dintre munca fizica si cea spiritual. topica afectiva.sapa”. cat si moralizatoare. treapta a prezentului.hrisovul cel dintai”. Vechiul Testament si Noul Testament. desemneaza un potential cititor. Ultima strofa evidentiaza cum arta contemplative pierde in favoarea mestesugului poetic: .. Sugestiv. Metafora . cuvintele se metamorfozeaza prin arta. trecutul devine sacru. creatie lasata ca mostenire unui fiu spiritual. unealta utilizata pentru a lucra pamantul. potrivit esteticii uratului(... care dobandesc insa valente estetice..Nu-ti voi lasa drept bunuri dupa moarte”. alaturi de .vioara”.. . Astfel..decat un nume adunat pe-o carte”. Prin urmare. Revolta sociala este concentrate in poezie. Mai mult.graiul lor cu-ndemnuri de vite” in . .

In context..cand sa-mbie. mucegaiuri si noroi”).. materialitatea imaginilor artistice este realizata prin fantezia metaforei si comparatia inedita( .cand sa-njure” sugereaza diversele tonalitati ale creatiei. in functie de intensitatea sentimentelor transmise.zdrente). acestea fiind conferite de versificatie: strofe ingegale ca numar de versuri.Veninul strans l-am preschimbat in miere/Lasand intreaga dulce lui putere”). icoane.. poezia introduce in literatura romana estetica uratului. La nivel morfosintactic. Sonoritatile dure sugereaza truda cautarii si a creatiei. Opera literara . De asemenea. termeni religiosi (cu credinta.dulcea lui putere”). singurul verb la viitor. masura 9-11 silabe. La nivel stilistic.bube.Imperecheate-n carte se marita/Ca fierul cald imbratisat in cleste”). .Testament” este o arta poetica pentru ca poetul devine un nascocitor. Alternanta singularului persoanei intai cu pluralul reda relatia poetului cu stramosii sai iar utliziarea trecutului sugereaza rolul poetului. plasat in incipit. iar poezia presupune mestesugul. izbaveste). Rezultatul este atat produsul inspiratiei divine.. cat si al talentului artistic. neologisme(obscur). sustine caracterul testamentar al poeziei. enumeratia(. oximoronul(.. rima imperecheata si ritm variabil. sugestia trudei creatorului se contureaza prin dislocarea topica si sintactica.. valorificarea straturilor lexicale in asocieri surprinzatoare si depasirea regulilor de prozodie. forma negativa(nu-ti voi lasa). Seriile antonimice . epitetul rar(. negatia dobandeste insa sens afirmativ. Jocul timpurilor verbale sustine ideile artei poetice.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful