Morometii- DEMONSTRATIE Primul roman scris de Marin Preda, ,,Morometii’’, este alcatuit din doua volume, publicate la 12 ani

distanta: in 1955, volumul intai, iar in 1967, volumul al doilea. Prin constructie si prin strategii narative, textul este o sinteza de traditie si modernitate, iar prin tema, subiect si mesaj, romanul poate fi incadrat in orientarea din literatura romana postbelica. Desi modalitatea artistica si problematica celor doua volume difera, romanul este unitar, deoarece reconstituie imaginea satului romanesc intr.o perioada de criza in preajma celui de-al Doilea Razboi Mondial. Titlul “Morometii” promoveaza tema predilecta a operei lui Preada, cea rurala, reprezentata de satul romanesc, supus zguduitoarelor prefaceri ale istoriei, ilustrat prin familie, taranime si drama ei istorica. Valoarea de exceptie consta in densitatea epica, in profunzimea psihologica si problematica inedita a satului romanesc inter si postbelic. Ca roman, “Morometii” este o specie a genului epic, in proza, de mare intindere, cu o actiune complexa desfasurata pe mai multe planuri narative, organizate prin alternanta sau inlantuire, cu o intriga ampla si complicata. Personajele numeroare, de tipologi diferite, dar bine individualizate, sunt angrenate in conflicte puternice, iar structura narativa realista profileaza o imagine consistenta si profunda a vietii rurale. Principalul mod de expunere este naratiunea, iar personajele sunt conturate direct, prin descriere, sau indirect, prin propriile fapte, ganduri si vorbe, dar si prin intermediul dialogului, al monologului interior si al introspectiei auctoriale. Perspectiva narativa este realista si defineste punctul de vedere al naratorului omniscient (heterodiegetic) si omniprezent asupra evenimentelor relatate la persoana a III-a, iar atitudinea reiesita din relatia sa cu celelalte personaje, profileaza focalizarea zero si viziunea “din spate”, argumentand caracterul obiectiv al romanului. Perspectiva temporala este cronologica, bazata pe relatarea evenimentelor in ordinea desfasurarii lor, iar cea spatiala reflecta un spatiu real, acela al satului Siliştea-Gumesti si unul imaginar inchis, al trairilor interioare din sufletul si constiinta personajelor. Exista aici un plan al familiei Moromete, care sta in centrul intregii naratiuni si un alt plan al celorlalte destine si familii din sat, care evolueaza paralel, adica nu se intersecteaza si nu se determina reciproc . Personajele numeroase sunt puternic individualizate si intra in conflicte puternice, fie intre ele, fie cu oranduirea sociala. Primul volum presupune tehnica decupajului si accelerarea gradata a timpului naratiunii. Ilustreaza o actiune concentrata, care se desfasoara pe parcursul verii, cu 3 ani inaintea izbucnirii celui de-al Doilea Razboi Mondial. Echilibrul compozitional este realizat prin organizarea in trei parti, iar simetria este sugerata prin raportare la tema timpului, din primul şi ultimul paragraf al volumului. Prima parte, de sambata seara pana duminica noaptea, contine scene care ilustreaza monografia vietii rurale: cina, taierea salcamului, intalnirea duminicala din poiana lui Iocan, hora. Partea a doua se deruleaza pe parcursul a doua saptamani, incepand cu plecarea lui Achim cu oile la Bucuresti. Partea a treia, de la seceris si pana la sfarsitul verii, se incheie cu fuga feciorilor. Un triplu conflict va destrăma familia lui Moromete. In prim plan, se afla dezacordul dintre tata si cei trei fii ai sai din prima casatorie: Paraschiv, Nila si Achim. Acestia erau suparati ca tatal lor statea degeaba, in timp ce pe ei ii trimitea sa faca munci grele si din cauza ca familia strangea zestre pentru maritisul fetelor, iar ei umblau in zdrente. Cel de-al doilea conflict izbucneste intre Moromete si sotia sa, Catrina. Initial, el ii promite trecerea casei pe numele ei, insa amana semnarea actului. Cel de-al treilea conflict se desfasoara intre acelasi Ilie si sora sa, Guica. Aceasta nu este de acord cu cea de-a doua casatorie a lui Moromete, asa ca ii starneste pe cei trei baiati impotriva tatalui si a mamei vitrege prin diferite siretlicuri. Un conflict secundar este cel dintre Moromete si fiul cel mic, Niculae. Acesta este generat de conceptiile diferite ale personajelor privind importanta educatiei. Astfel, pentru a-si continua studiile, baiatul se va desprinde treptat de familie. In cadrul primului volum, complexitatea operei este redata prin cateva scene de mare profunzime. Descrierea cinei se realizeaza lent, prin acumularea de detalii. Ceremonialul surprinde un moment din existenta familiei traditionale, condusa de un tata autoritar. Asezarea in jurul mesei joase, rotunde, dominata de statura tatalui care statea pe pragul odaii, sugereaza evolutia ulterioara a conflictului, care aduce iminenta destramare a familiei. Cei trei baieti mai mari, din prima casatorie a lui Moromete, “stateau spre partea din afara a tindei, ca si cand ar fi fost gata in

orice clipa sa se scoale de la masa si sa plece afara”, prevestind fuga din finalul volumului. In schimb, Catrina, sotia lui Moromete, se grupeaza cu propriile progenituri(Ilinca, Tita si Niculae) “de cealalta parte a mesei, langa vatra”. Niculae, mezinul familiei, nu era asezat la masa alaturi de fratii sai, ci statea undeva jos, langa vatra, ca un oaspete nepoftit. Simbolistica locului sau, atat la masa, cat si cel ocupat in cadrul familiei, nu este intamplatoare. El este singurul din familie caruia ii place cartea, ajungand in timp sa.si depaseasca nivelul si sa.si faca tatal mandru, desi intre ei existasera anumite conflicte. O alta secventa epica memorabila, incarcata de semnificatii simbolice, este cea a taierii salcamului. Ilie Moromete recurge la o asemenea actiune pentru a achita o parte din datorii, evitand astfel sa.si vanda pamantul sau oile. Tăierea salcâmului, duminică în zori, în timp ce în cimitir femeile îşi plângeau morţii, prefigurează destrămarea familiei, prăbuşirea satului tradiţional, risipirea iluziilor lui Moromete. Un alt episod ilustrativ pentru viata rurala este secerisul, fiind redat intr-o maniera originala. Planurile secundare completează acţiunea romanului, conferindu-i caracterul de frescă socială: boala lui Boţoghină, revolta ţăranului sărac Ţugurlan, familia chiaburului Tudor Bălosu.. Volumul al doilea, structurat in 5 parti, prezinta viata rurala desfasurata din 1938 si pana in 1962. Prin tehnica rezumativa, evenimentele sunt selectionate, unele perioade fiind eliminate din discursul narativ. Se descrie indeosebi viata satului din anii ’60, un sat schimbat, care se confrunta cu o istorie aspra: reforma agrara. Dispar traditiile, obiceiurile si odata cu acestea si veselia oamenilor. Moromete nu mai sta in centrul actiunii, conflictul dintre el si familia sa cade pe plan secund. Conflictul principal este acum intre vechea si noua mentalitate taraneasca. Volumul incepe cu o intrebare retorica: ,,In bine sau in rau se schimbase Moromete?”. Autoritatea sa in sat este considerabil diminuata, iar unitatea familiei este pierduta. Moromete castiga bani frumosi din negot, il retrage pe Niculae de la scoala si incerca sa.i aduca acasa pe fiii fugari, dar este refuzat. Afland de propunerea facuta baietilor, Catrina il paraseste, iar destramarea continua cu moartea lui Nila pe front si cu sfarsitul tragic al lui Paraschiv din cauza tuberculozei. Moromete se indragosteste de Fica, sora mai mica a Catrinei, pentru ca, ulterior, sa se implice in viata social-politica a satului, sprijinind candidatura lui Tugurlan. Atitudinea personajului este critica fata de noua societate, care se intemeieaza utopic, pe distrugerea unei clase sociala, a taranimii. Moromete se va stinge incet, traindu-si ultimii ani in singuratate. Moartea sa reprezinta simbolic moartea lumii vechi. Romanul se incheie zece ani mai tarziu: Niculae devine inginer horticol si se casatoreste cu Marioara, fiica lui Adam Fantana. In finalul operei, acesta viseaza ca s-a impacat cu tatal sau. Romanul surprinde numeroase personaje reprezentative pentru diverse categorii sociale din satul romanesc. Preda pleaca de la construirea protagonistului realist Ilie Moromete, personaj exponential, prototip al taranului patriarhal, ce reprezinta conceptia traditionala fata de pamant si familie. Personaj complex, el are o serie de trasaturi (inteligenta, ironie, disimulare, personaj sociabil, cu harul de a povesti) care il individualizeaza. Paraschiv, Nila si Achim reprezinta categoria dezradacinatilor, iar fiul cel mic, Niculae, este dominat de dorinta de a invata. Prozatorul utilizează o gamă narativă şi psihologică largă, pornind de la dialog la monolog adresat şi monolog interior, autointrospecţie, confera romanului virtuţi ale prozei de creaţie şi ale prozei de analiză psihologică. Stilul excelează prin oralitate, prin ironia subtilă sau ascuţită, creand uneori o atmosferă tragi-comică, iar expresivitatea verbelor actualizează întâmplările. In concluzie, romanul “Morometii” prezinta declinul familiei traditionale sub presiunea transformarilor de pe planul socio-istoric si a crizei comunicarii in plan intrafamilial. Mai mult, destinul lui Ilie Moromete simbolizeaza destinul societatii traditionale, care intra in declin din cauza dezindividualizarii, insa finalul romanului afirma superioritatea acestei lumi traditionale, ramasa la nivel de aspiratie.

CARACTERIZARE Ilie Moromete Ilie Moromete, personajul principal si eponim al romanului, este un erou de referinta in literatura romana, concentrand destinul tragic al taranului agresat de istorie intr-o perioada de schimbari ideologice profunde, cu efecte dramatice asupra satului traditional. Numit de Nicolae Manolescu ,,cel din urma taran”, el este un personaj realist si “rotund” prin complexitatea trairilor, prin forta conflictului interior ce se manifesta meditativ si prin analiza psihologica de introspectie a caracterului. Este un personaj exponential pentru patura sociala a taranimii, conectat vital la pamantul care asigura existenta familiei si respectul colectivitatii. Portretul moral este constituit din trasaturi puternice si complexe, ce reies indirect din comportament, atitudine, relatiile cu celelalte personaje, gandurile si framantarle protagonistului. Fire autoritara, Ilie este “capul familiei” numeroase, greu de tinut in frau, avand in vedere conflictele ce stateau gata sa explodeze intre el si membrii familiei, formata din Paraschiv, Nila si Achim, baietii din prima casatorie, Tita, Ilinca si Niculae, copiii facuti cu a doua nevasta, Catrina. Naratorul omniscient il prezinta inca de la inceputul romanului “stand deasupra tuturor” si stapanind “cu privirea pe fiecare”. Ilie este considerat de unii critici singurul taran-filozof din literatura romana, framantarile sale despre soarta taranilor dependenti de roadele pamantului, de vreme si de Dumnezeu fiind relevante pentru firea reflexive. Personajul este caracterizat in mod direct de narator in incipitul capitolului al zecelea din primul volum: “Era cu zece ani mai mare decat Catrina si acum avea acea varsta intre tinerete si batranete cand numai nenorociri sau bucurii mari mai pot schimba firea cuiva”. Autocaracterizarea realizata in finalul volumului al doilea evidentiaza libertatea individului in ciuda constrangerii istorice, afirmand pe patul de moarte:,,Domnule…eu totdeauna am dus o viata independenta”. O serie de conflicte vor destrama familia lui Moromete, marcand evolutia personajului.* Initial, Ilie e un invingator: taran de mijloc, respectat de membrii comunitatii, fara de care nu se pot incepe duminica dimineata discutiile despre politica, cap de familie ce stie sa.si impune punctual de vedere. Tacticile lui sunt ironia si disimularea. Prima e folosita ofensiv, ca in scena cinei, cand o sfatuieste pe Catrina, suparata ca au ramas fara branza, sa ii dea apa animalului, ca poate ii e sete dupa branza mancata. A doua tactica este defensiva, ca in discutiile cu Balosu despre vanzarea salcamului sau cu Jupuitu, venit dupa taxe. El creeaza diversiuni, se preface ca nu aude intrebarile, discuta despre altceva pentru a castiga timp. Mucalit si ironic, cand se hotaraste sa taie salcamul, nu spune nimanui, il trezeste pe Nila in zori, care, derutat de decizia tatalui intreaba “de ce sa-l taiem? Cum sa-l taiem?” si ramane total uluit de raspuns “Asa, sa se mire prostii!”. Relatia lui Moromete cu celelalte personaje ale romanului scoate la iveala, indirect, alte trasaturi considerabile. Placerea vorbei este esentiala pentru taranul mucalit si dornic de a comunica permanent cu oamenii, care profita de orice intalnire cu cate cineva pentru a sta la taclale. Desi isi iubeste copiii, isi cenzureaza orice manifestare in raport cu acestia, iar lipsa de comunicare va cauza sfarsitul tragic. Drama paternitatii se contureaza pe contextul social-istoric, care aduce schimbarea ordinii cunoscute a lumii. Banul este noua valoare care o inlocuieste pe cea traditionala, pamantul. Agresiunea istoriei va spulbera iluziile lui Moromete: unitatea familiei, libertatea spirituala a individului. Prabusirea acestora vor determina si prabusirea morala a personajului. In confruntarea finala, stapanirea de sine este arma lui Moromete. Dupa revolta fiilor, intr-o izbucnire teribila, acesta aplica inutil o corectie baietilor. Ca efect al acestei lovituri naprasnice, Ilie devine retras, pierde placerea de a povesti, caracterul sociabil, ironia. In volumul al doilea, Ilie isi pierde si prestigiul, iar autoritatea sa in cadrul satului este diminuata. Vechii prieteni il parasesc, iar cei noi ii par mediocrii. Schimbarea lui Moromete este surprinsa de catre Niculae:”Il vezi cum ii ia altul vorba din gura fara niciun respect si el lasa fruntea in jos si nu mai zice nimic”. In ciuda transformarilor sociale, el refuza sa accepte ideea potrivit careia rostul sau in lume este gresit. In acest sens, este ilustrativ monologul adresat unui personaj imaginar, Baznae, in scena ploii. Atitudinea personajului este critica fata de noua societate, care se intemeieaza utopic, pe distrugerea unei clase sociala, a taranimii. Moromete se va stinge incet, traindu-si ultimii ani in singuratate. Cazut la pat, isi exprima crezul de viata, afirmand:“Domule…eu totdeauna am dus o viata independenta!”. Moartea sa reprezinta simbolic moartea lumii vechi.

Particularitatile stilistice se contureaza din stilul narativ lent si rabdator, cu accent pe amanunte descriptive, pe detaliile sugestive ale gesturilor si mimicii personajelor. Taranii lui Marin Preda au independenta in miscare, gandire si exprimare, vocea auctoriala nefiind prezenta in determinarea reactiilor acestora, de aceea eroii sunt personaje-reflector. Prozatorul utilizeaza o gama narativa si psihologica larga, de dialog, monolog adresat si monolog interior, autointrospectie, conferind personajului virtuti ale analizei psihologice introspective. Dominanta de caracter a lui Moromete poate fi considerata inadaptabilitatea. El e produsul a secole de traditie si aceasta se reflecta in psihologia personajului: e un veritabil pater familias, asezat deasupra tuturor la masa, cel care impune ritmul de munca si sarcinile zilnice, cel care ia deciziile majore, jocul mintii sale fiind prea complicat pentru ceilalti. In concluzie, romanul “Morometii” creeaza, prin personajul central Ilie Moromete, imaginea unei lumi in prabusire si a unui stil de viata pierdut in favoarea celui modern. Moromete este, din acest pct de vedere, “cel din urma taran”, care refuza sa creada ca oamenii pot fi fericiti intr.un loc unde nu cunosc pe nimeni, unde lumina soarelui nu se vede de etajele blocurilor, de fapt, intr.un loc fara traditie.

uciderea lui Motoc ( de catre multimea revoltata) si . cu fapte verosimile. Viclean.ARGUMENTARE Nuvela . prezenta personajelor exceptionale aflate in situatii iesite din comun. Echilibrul compozitional este realizat prin organizarea textului in patru capitole. urmarind un conflict unic. detasat.Introductie’’. Personajele sunt realizate conform esteticii romantice: au calitati si defecte contrastante. Retras in cetatea Hotinului. cronologic.. in Moldova secolului al XVI-lea. fiind caracterizate succint. cu mottoul “Capul lui Motoc vrem…”. Conflictul nuvelei este complex. fiind si personajul eponim. Principalul conflict este exterior. confiscarea averilor boieresti. miselul boier”) cu scopul de a caracteriza. este o capodopera a speciei si constituie un model pentru autorii care au cultivat-o ulterior.. desfiintarea armatei pamantene. Stroici) cat si intriga (hotararea domnitorului de a-si relua tronul si dorinta de razbunare fata de boierii tradatori). “Alexandru Lapusneanul” este o specie a genului epic. Acesta este cel de-al doilea motto al operei. Din punct de vedere social.. Motoc. conflictul intre boieri si popor este limitat la revolta multimii din capitolul al treilea. finalul consemneaza sfarsitul tiranului. Nuvela prezinta o intriga riguros construita. Ca orice nuvela. Naratiunea se desfasoara liniar. Capitolul al treilea. originalitatea comunicarii artistice.Alexandru Lapusneanul. interventia doamnei Ruxanda in fata domnitorului pentru ca acesta sa ii promita a inceta cu pedepsirea capitala a boierilor. Publicata in perioada pasoptista.Dacia Literara’’ (1840). culoarea epocii cu valoare documentara. pre multi am sa popesc si eu…”. Intruchipeaza tipul domnitorului sangeros. De asemenea. iesite din comun. fixand momentele subiectului. Conflictul secundar (intre domnitor si Motoc) releva dorinta de razbunare a lui Lapusneanul.Alexandru Lapusneanul” de Costache Negruzzi. Capitolul al doilea corespunde desfasurarii actiunii si cuprinde o serie de evenimente generate de preluarea puterii de catre Lapusneanul: fuga lui Tomsa in Muntenia. il roaga sa nu mai verse sange. In capitolul al patrulea. perspectiva narativa avand un caracter obiectiv. curtezan.. Lapusneanul ameninta sa ii ucida pe toti. iar antiteza este utilizata ca procedeu de constructie. aflat sub semnul mottoului “De ma voi scula. personajul este puternic individualizat. prin caracterul memorabil: participarea si discursul domnitorului la slujba religioasa.”. in functie de contributia lor la desfasurarea actiunii. nuvela ilustreaza una din sursele literaturii romantice (istoria nationala). iar doamna Ruxanda accepta sfatul boierilor de a-l otravi pe domnitor. oferind replici memorabile. in cadrul primului nr al revistei . cu un singur fir narativ. construite in antiteza. tiran si crud. acestea dispun de liniaritate psihologica.. ospatul la palat si uciderea celor 47 de boieri. naratiunea liniara. sobru. tema romantica a nuvelei ilustrand evenimentele istorice si cele plasmuite din a doua domnie a lui Lapusneanul in Tara Moldovei. Daca incipitul rezuma evenimentele care motiveaza revenirea la tron a lui Lapuseanul. omniprezent. Capitolul intai curpinde expozitiunea aflata sub mottoul “Daca voi nu ma vreti… eu va vreu”( intoarcerea la tronul Moldovei si intalnirea cu solia formata din cei patru boieri: Veverita. opera este o nuvela romantica prin inspiratia din istoria nationala. bun cunoscator al psihologiei umane. personajele (relative putine) graviteaza in jurul personajului principal. intervenind prin utilizarea unor epitete (“tiran. doamna!. prima nuvela romantica de inspiratie istorica din literature romana.. de ordin politic. tema abordata. impresionata fiind de cuvintele vaduvei unui boier ucis. este infatisat deznodamantul (moartea prin otravire). prin inlantuirea secventelor narative. Spancioc. contine punctual culminant. care o amenintase: “Ai sa dai sama. Alexandru Lapusneanul este personajul principal al nuvelei. Este caracterizat direct (de . Nuvela are ca tema lupta pentru putere in epoca medievala. Fiind speriata de cruzimile si crimele infaptuite de sotului ei. incendierea cetatilor. accentul fiind pus mai mult pe definirea personajelor decat pe actiune. in proza. dar si scene romantice.leacul de frica’’ pentru doamna Ruxanda. abil politic. particularitate specifica romantica. Naratorul este omniscient (heterodiegetic). inteligent. predominant obiectiv. Pe de alta parte. Acesta presupune lupta pentru putere intre domnitor si boieri. potrivit recomandarilor lui Mihail Kogalniceanu din articolul-program . Prozatorul imbina realitatea istorica cu fictiunea.

avand rol justitiar.ramasa cu gura cascata”). gasand’’). Stilul narativ se remarca prin sobrietate si echilibru. totusi. conferind culoare locala. Caracterul dramatic reiese din realizarea scenica a secventelor si din utilizarea predominanta a dialogului. caracterul obiectiv al naratiunii.. . vestimentatie) si constituie un personaj rotund. regionalisme fonetice (. Elementele clasice se impletesc cu cele romantice: echilibrul compositional. Exista. caracter slab-caracter puternic).pana. urmarindu-si propriile interese. spatarul”) confera culoare locala. specie. Boierul Motoc reprezinta tipul boierului tradator si viclean. Regionalismele precum (.. personajul principal construit din contraste. personaje exceptionale in situatii extraordinare. cand aflam opinia autorului: discursul din biserica este catalogat drept “desantata cuvantare”. subiectul concis si intentia etico-moralista sunt elemente care tin de caracterul classic al operei. cateva exceptii de la obiectivitate. Fiind o nuvela istorica in contextual literaturii pasoptiste. . tehnica detaliului semnificativ. aspectul credibil al faptelor povestite. Descrierile (vestimentatie. cat si indirect (prin fapte.septe”) si arhaismele (spahii.. limbaj.narator. Nararea evenimentelor se face la persoana a III-a. dar si neologisme care conserva forma de secol XIX. simetria constructiei. culoarea epocii. sunt personajele episodice Spancioc si Stroici.clipala.Introductie”. gesturi. autocaracterizare). atitudine.Alexandru Lapusneanul” este si o nuvela de factura romantica prin respectarea principiului enuntat in . In antiteza cu acesta.. Doamna Ruxanda este personaj secundar. de catre un narator obiectiv si omniscient(pare sa stie gandurile ascunse ale lui Lapusneanu). iar de realism vorbim in contextul obiectivitatii naratorului si al descrierilor amanuntite. tema abordata. Structura riguroasa si echilibrata. obiceiuri) au valoare documentara. vornicul.inspiratia din istoria nationala. aflat in antiteza cu domnitorul (blandete-cruzime. Limbajul utilizat contine expresii populare (.. alte personaje. spectaculosul scenelor.

Replicile sale sunt memorabile. Personajul este caracterizat direct (de narator. Caracterizarea indirecta reiese din faptele personajului: uciderea boierilor. in mod direct.Caracterizare Alexandru Lapusneanul Actiunea nuvelei este oglindita prin intermediul unor personaje puternic individualizate. Prin inlantuirea scenelor. evidentiaza gesturile personajului.Crud si cumplit este omul acesta”). personajul este puternic individualizat. care isi pune in aplicare planul diabolic. cruzimea are manifestari exceptionale : personajul asista razand la macelul boierilor si ameninta sa isi ucida propriul fiu.Daca voi nu ma vreti. spre deosebire de celelalte personaje individuale din nuvela. constient fiind de puterea acesteia si da dovada de stapanire de sine in momentul pedepsirii lui Motoc. Lapusneanul este un personaj . devenind mijloace perfide. Forta exceptionala a personajului reiese din relatiile cu alte personaje.. aflate in situatii exceptionale.plate’’. eu va vreu […]”. iar prin substantive precizeaza ipostazele personajului . si peste dulama poloneza […] avea cabanita turceasca”.de a ne surprinde. spectaculosul actiunilor. se dezvaluie complexitatea portretului moral al lui Laspusneanul. intr-un mod convingator’’. intr-o figura puternic individualizata si care ramane in memoria afectiva a cititorilor. Caracterizarea realizata de alte personaje este sumara (.rotund’’. remarcam mijloace diverse de caracterizare. nici pentru ca ii este sotie (scena discutiei din capitolul al doilea). doamnei ii da . Se bucura de spaima doamnei la vederea piramidei de capete si nu o iarta pentru indrazneala de a-i fi cerut sa opreasca uciderile. regizeaza invitatia la ospatul de impacare.Letopisetul Tarii Moldovei”. relatia cu alte personaje). portretul fizic al domnitorului prin descrierea vestimentatiei: . disimulat. In conturarea portretului sau. Disimulat. indiferent de mijloacele la care apeleaza.. in raspunsul acordat soliei: .. intruchipand tipul domnitorului tiran si crud. In cazul lui Lapusneanul.un leac de frica”. vestimentatie. cruzimea. alte personaje.. distrugerea cetatilor. cat si indirect (prin fapte. Aceasta atitudine este sustinuta prin guvernare. Relatia cu doamna Ruxanda este construita pe antiteza romantica angelic-demonic. Cruzimea sfarsitului ales pentru fiecare personaj este in raport cu vina pe care o poarta fiecare: pe boieri ii macelareste. Cruzimea este o insusire comuna in Evul Mediu dominat de luptele pentru putere. gesturi.. Monumentalitatea personajului. construite cu minutiozitate sau portretizate succint.. forta de a isi duce planurile la bun sfarsit. in timp ce inversiunile sunt marci ale subiectivitatii (. doua dintre ele constituind motto-ul capitolelor 1-(reiese vointa de neclintit).Purta coroana Paleologilor. Lapusneanul constituie un personaj romantic. Asadar. respectiv 4-(dorinta de razbunare) . Alexandru Lapusneanul constituie personajul principal al operei. cunoscator al psihologiei umane. abil politic.. care sunt personaje . personajul principal al nuvelei ce ii poarta numele. . concizia replicilor il transforma pe Alexandru Lapusneanul. pe Motoc il da multimii. De altfel. Hotararea de a detine puterea domneasca este formulate inca in incipitul nuvelei. care constituie o cursa.. Avand capacitatea . autocaracterizare). Viclean. de la alegerea locului si a momentului pana la integrarea frazelor biblice in discurs. hotarat. Naratorul realizeaza. Domnitorul are capacitatea de a manipula multimea revoltata. Nu o respecta nici pentru originea ei nobila. De asemenea. autorul porneste de la personaje reale si creeaza personaje literare. cronica din care Negruzzi preia scene.. Imaginea domnitorului este conturata de Grigore Ureche in .. limba. Insistentele boierilor si amenintarea din final o determina pe Ruxanda sa il otraveasca. apeland la teroare si uciderea eventualelor opozitii. Abilitatea in relatiile umane si cunoasterea psihologiei umane sunt folosite pentru consolidarea puterii. celelalte personaje gravitand in jurul acestuia. atitudine. distantandu-se prin apelul la fictiune si prin viziunea romantica. Diversitatea atitudinilor adoptate de domnitor fata de Ruxanda releva ipocrizia si disimularea acestuia.nenorocitul domn. aceasta desantata cuvantare’’).rotund’’. construite in jurul unei singure calitati sau idei”. inteligent. replici. propriul sfarsit va sta sub semnul cruzimii si al razbunarii celorlalte personaje.

avand in primplan cautarea si pedepsirea celor ce l-au ucis pe Nechifor Lipan. Cristesti.. lumea satului si actiunile personajelor. Naratiunea predomina. In postul Mare. Tipatul dinaintea coborarii cosciugului concentreaza iubirea. natura.Baltagul” prezinta monografia satului moldovenesc de la munte. Portretul fizic releva frumusetea personajului. uimindu-i chiar si pe faptasii crimei. Deznodamantul il surprinde pe Bogza. Vitoria Lipan porneste intro dubla aventura: a cunoasterii lumii si a cunoasterii de sine. gesturi.un exponent al spetei”(G. Motivul labirintului se concretizeaza si la nivelul titlului. pe momente ale subiectului. vorbe. cerandu-i iertare Vitoriei chiar inainte de a.Baltagul” de Mihail Sadoveanu. prin tehnica detaliului. Roman al perioadei de maturitate.. ambivalent: arma a crimei si instrumentul actului justitiar. miturile. Personajul complex este realizat prin tehnica basoreliefului si individualizat prin caracterzare directa.Calinescu) in relatie cu lumea arhaica. Romanul este structurat pe doua coordonate fundamentale: aspectul realist si cel mitic. Ilie Cutui si Calistrat Bogza. apoi spre Paltinis. Prima parte (capitolele 1-6). Opera literara . Timpul desfasurarii actiunii este vag precizat. praznicul. nume). dar si o individualitate.. publicat in 1930.si da ultima rasuflare. iar cel de-al doilea devine agresiv. atitudini. cu actiune complexa. drumul la cimitir. parastasul lui Nechifor si pedepsirea ucigasului. vinde anumite bunuri pentru a face rost de bani. prin trasaturile sale remarcabile. incat prin toti cei de fata a trecut un cutremur”. Cadrul actiunii este Satul Magura Tarcaului. Secventele narative sunt legate prin inlantuire si alternanta. asteptarea sotului si pregatirile de druminclude expozitiunea si intriga. Ochii ii straluceau ca-ntr-o usoara . Aceasta surprinde actiunile Vitoriei inainte de plecare: tine post negru 12 vineri.Baltagul Romanul . Andrei. curajoasa. Evenimentele la care iau parte au rol de a anticipa finalul tragic. Sotie iubitoare. Cautarea constituie axul romanului si se asociaza cu motivul labirintului. prin repere temporale: . la Vatra Dornei. bocitul. este . Personajul principal. intelepciunea. Primul isi recunoaste vina. 10 Martie”. antrenand un numar mare de personaje. vegheaza la indeplinirea randuielilor din ritualul inmormantarii: priveghiul. de mari dimensiuni. la crasma domnului David. Brosteni. iar naratorul omniscient si omniprezent reconstituie in mod obiectiv. dar pasajele descriptive fixeaza aspecte ale cadrului sau elemente de portret. Aceasta respecta obiceiurile de cumetrie si de nunta. Partea a doua (capitolele 7-13) contine desfasurarea actiunii si releva drumul parcurs de Vitoria si fiul sau. moment in care ii demasca pe ucigasi.. cat si indirecta ( trasaturi care reies din fapte. Prin multitudinea aspectelor infatisate. dar mai ales la parastas. Apartinand lumii arhaice. Partea a treia (capitolele 14-16) prezinta sfarsitul drumului: ancheta politiei. slujba religioasa. desfasurata pe mai multe planuri. Vitoria este o femeie puternica. pomana. dar si durerea provocata de pierderea sotului:. hotarata. inmormantarea. Coborarea in rapa si veghea celui stins marcheaza maturizarea lui Gheorghita. femeia voluntara. Cu asa glas a strigat. la mos Pricop si baba Dochia. dar avea o frumuseta neobisnuita in privire. patriarhale. Este lovit de Gheorghita cu baltagul lui Nechifor si sfasiat de cainele Lupu. Naratiunea se realizeaza la persoana a treia. Acestia reconstituie drumul barbatului. in cautarea lui Nechifor Lipan. Inteligenta nativa si stapanirea de sine sunt evidentiate in decursul drumului parcurs.aproape de Sf. dar si satul de campie. arta povestirii. romanul ofera o imagine ampla asupra vietii. lui Gheorghita ii ofera un baltag sfintit.Nu mai era tanara. iubirea. printr-o serie de popasuri: la hanul lui Donea. Vitoria transmite copiilor traditiile si respinge noutatile epocii. relatii cu celelalte personaje. Romanul este o creatie epica in proza. Romanul este structurat in 16 capitole cu actiune desfasurata cronologic. Punctul culminant este momentul in care Vitoria reconstituie cu exactitate scena crimei. porneste hotarata in cautarea barbatului:”era dragostea ei de douazeci si mai bine de ani”. in Balta Jijiei. marile teme sadoveniene se regasesc in structura acestuia: viata pastorala. Borca. este unicul roman obiectiv al scriitorului si creeaza o formula romaneasca inedita in peisajul epicii interbelice: opera se caracterizeaza prin polimorfismul structurii. lucida.framantarile Vitoriei. prin tehnica detaliului semnificativ: ... Baltagul (topor cu doua taisuri) este un obiect simbolic. puternic individualizate. o incredinteaza pe Minodora la Manastirea Varatec.

Gheorghita reprezinta generatia tanara. Romanul poate fi considerat initiatic din perspectiva lui Gheorghita.representative pentru lumea satului arhaic. Personajul secundar. care ia locul tatalui disparut. autorul alege ca pretext epic situatia din balada populara (doi ciobani il ucid pe al treilea). cat si la Crucea Talienilor. baba Maranda (supestitiile). un accident. Natura devine o cutie de rezonanta a sentimentelor femeii. Romanul .Baltagul” de Mihail Sadoveanu apartine realismului mitic. parintele Danila (autoritate spirituala in cadrul satului arhaic).. Iata de ce. vantul o anunta ca se afla pe drumul cel bun. . prin rememorare. deoarece prezinta procesul de maturizare al baiatului. Personajele episodice sunt: Minodora. latura simbolica fiind aici secundara. in Baltagul limbajul naratorului are o motivatie realista. desi. indrumand-o in cautarea sotului sau. Mihail Sadoveanu sacrifica mitul transhumantei pentru un fapt divers. Nechifor Lipan este caracterizat in absenta. mos Pricop (ospitalitate). spre deosebire de majoritatea prozelor sadoveniene. Criticul Nicolae Manolescu arata ca. atat la Dorna. simbolizand destinul efemer al oamenilor.ceata in dosul genelor lungi si rasfrante in carligase”.

atitudini.Baltagul’’ prezinta un personaj feminine memorabil. astfel incat Calistrat Bogza si Ilie Cutui sunt demascati. porneste hotarata in cautarea barbatului: . Eroina stie. intuitia. Vitoria este o femeie puternica. in maniera tipic realista.Cu asa glas a strigat.Calinescu) in relatie cu lumea arhaica. cat si indirect ( trasaturi care reies din fapte. nume). o acceptare a datului lumii ii confera puterea de a face actiona lucid. Personajul principal. devotamentul. pe tot parcursul romanului.exponent al speciei’’(G. hotarata. In incipitul romanului. arta povestirii.ochii ei caprui in care parca se rasfrangea lumina castanie a parului. ca detectiv si ca munteanca. romanul . Prin tehnica constructiei personajelor. frumusetea exterioara a personajului.. dar si o individualitate. O neclintita vointa a ordinii si o liniste deplina conduc toate actiunile personajului. conturat treptat. marile teme sadoveniene se regasesc in structura operei: viata pastorala. intelepciunea. natura. prin caracterizare directa facut de narator.inca tanara si frumoasa”. perfect integrat in ritmurile cosmice si care intelege concordanta dintre existenta individuala si cea universala. gesture. iubirea. Tipatul dinaintea coborarii cosciugului concentreaza iubirea. In final. Fiind un roman al perioadei de maturitate. vorbe.Baltagul’’ prezinta monografia satului moldovenesc de la munte. personajul este privit din numeroase ipostaze : ca sotie. avand in primplan cautarea si gasirea celor ce l-au ucis pe Nechifor Lipan. Sotie iubitoare.era dragostea ei de douazeci si mai bine de ani”. explicabila prin apropierea satului face ca faptele lumii acesteia sa se integreze unui rost. dar mai ales la parastas. Inaintea loviturii decisive. prin trasaturile sale remarcabile. dovedeste abilitate in dozarea tensiunii si reconstituirea faptelor.Baltagul’’ ramane in memoria afectiva a cititorului.. lucida. Trasaturile fizice reies si din caracterziarea altor personaje: subprefectul Balmez observa ca Vitoria era o femeie . instinctual. Personajul este realizat prin tehnica basoreliefului si individualizat prin caracterizare directa. dar si durerea provocata de pierderea sotului: . dar si a actiunii.un portret neclintit’’. Vitoriei i se realizeaza portretul fizic. Vitoria speculeaza slabiciunile feminine si strecoara intriga intre nevestele ucigasilor. fapt care duce la identificarea Vitoriei in ipostaza de detective cu basma si opinci. .Baltagul—caracterizare Vitoria Lipan Opera literara . desi. Opera apartine realismului mitic iar criticul Nicolae Manolescu subliniaza ca.. Mihail Sadoveanu sacrifica mitul transhumantei pentru un fapt divers.. atunci cand Vitoria ii demasca pe ucigasi. Ca roman al vietii. autorul allege ca pretext epic situatia din balada populara. In complexitatea sa. portretul fizic releva. femeia voluntara. este un . . acei ochi aprigi si inca tineri cautau zari necunoscute”. un accident. cum sa realizeze portretul celui disparut.ipostaze prin intermediul carora ii sunt relevate valentele morale: iubirea. inteligenta. prin tehnica detaliului. curajoasa.. Ipostaza de munteanca poate fi considerate un corolar al tuturor celorlalte. incat prin toti cei de fata a trecut un cutremur”. prin modalitatea de a prezenta monografia satului moldovenesc. ca mama. .. dar si prin multitudinea de aspect oglindite.. indifferent de ipostaza. Unul dintre elementele inedite ale operei este suprapunerea dramei pe schema romanului politest.. relatii cu celelalte personaje. Asadar. felul in care sa interogheze martorii.. Inteligenta nativa si stapanirea de sine sunt evidentiate de-a lungul drumului. o intelegere superioara a lumii. cu accent pe fizionomia acesteia: avea obrazul ca . Intregul portret fizic este subordonat celui moral.

iar pentru Pascalopol-o enigma. dupa moartea lui mos Costache. Atenta la efectele pe care le produce povestea sa.dindarat’’ presupune un narator obiectiv. scriitorul realizeaza un roman cu implicatii modern evidente. Aceasta constituie un roman realist prin tema. Expozitiunea este realizata in metoda realist-balzaciana: situarea exacta a actiunii in timp (“Intr. un erudite. urmat fiind de un epilog. Prin tema abordata. . aceasta se va casatori cu Pascalopol. a membrilor clanului Tulea. Stanica insurandu-se in scopul de a-si asigura conditia materiala.Enigma Otiliei Al doilea dintre cele patru romane scrise de G. Caracterul citadin este un aspect al modernismului. Acestea sunt insotite de planurile secundare. Aceasta ramane pentru Felix o imagine a eternului feminin. Textul este alcatuit din douazeci de capitole. Proza realist-obiectiva se realizeaza prin naratiunea la persoana a treia. aflam ca Pascalopol ii confera Otiliei libertatea de a-si trai tineretea. Naratorul omniscient si omniprezent este mai presus decat propriile personaje. Tendinta de generalizare conduce la realizarea unei tipologii: mos Costache-avarul iubitor de copii. Calinescu nu asimileaza nenuantat nici naratiunea la persoana a III-a sau naratorul omniscient. De asemenea. cu actiune ce desfasoara pe mai multe planuri narative. Batranul nutreste iluzia longevitatii si nu pune in practica niciun proiect referitor la asigurarea viitorului Otiliei. in scopul sustinerii imaginii ample a societatii citadine. Depaseste insa modelul realismului clasic-balzacian. Stanica Ratiu-arivistul. Odata ajuns in locuinta tutorelui sau legal. modul de realizare al personajelor. care nu se implica in faptele prezentate. Desi il iubeste pe Felix. Intriga se dezvolta pe doua planuri care se intrepatrund: istoria mosternirii lui Costache Giurgiuveanu si destinul tanarului Felix Sima. Clanul Tulea urmareste succesiunea totala a averii. schimbat ulterior din motive editoriale. sunt infatisate aspect ale familiei burgheze: relatia parinti-copii. Naratorul ii atribuie personajului observarea obiectiva a rudelor sale.Parintii Otiliei’’. opera poate fi considerata si un roman realistbalzacian. urmarind evolutia diverselor personaje: destinul Otiliei. Viziunea . titlul initial . Competitia pentru mostenirea batranului avar constituie un prilej pentru observarea efectelor morale ale obsesiei banului. Planul formarii tanarului Felix. astfel ca. este un roman critic. controlandu-le evolutia acestora. si mai putin un creator de lume. Finalul este inchis prin rezolvarea conflictului. Incipitul romanului realist fixeaza cadrul temporal si spatial. ipohondrul).o seara de la inceputul lui iulie 1909…”)si spatiu(strada Antim. orfanul. cu actiune complexa.prezinta personajele principale. Tanarul este gelos. prin tehnica detaliului semnificativ). Felix isi cunoaste familia. dar si prin elemente ale modernitatii. prin spiritual critic si polemic. Opera constituie un roman fiind o specie epica in proza.. Aglae-baba absoluta si fara cusur in rau. desfasurata pe mai multe planuri narative. Alaturi de lacomie si fenomene sociale supuse observatiei critice. punandu-se accent pe iubirea purtata Otiliei. detasat. In conturarea personajelor. Roman al familiei si al mostenirii. sugerand confictul ulterior.Enigma Otiliei”. Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea strazii si a casei lui Mos Costache. in care realismul. relatia dintre soti. In epilog. Secventele narative se succed prin inlantuire. student la medicina. romanul este citadin si balzacian. insa pune mai presus cariera profesionala.iar dialogul confera veridicitate epica. Simion-dementul senil.. reflecta ideea balzaciana a paternitatii.. Pascalopol-aristocratul rafinat. Pentru portretizarea personajelor.Calinescu. G. specificul secventelor descriptive. cu un conflict complex care implica numeroase personaje. apoi cu un conte exotic. Titi-debilul mintal. Depasind acest program. plan prericlitat ipotetic de infierea Otiliei. scriitorul alege tehnica balzaciana a descrierii mediului si a fizionomiei. G. Otilia-cocheta. instanta narativa implica . Felix-ambitiosul. casatoria. Actiunea romanului incepe cu sosirea tanarului Felix in casa unchiului. naratorul din Enigma Otiliei este un estet. balzacianismul si obiectivitatea au devenit program estetic. descrisa in maniera realista.Calinescu distinge doua tipuri de indivizi: cei care se adapteaza moral si cei care se adapteaza instinctual. Aurica-fata batrana. la Bucuresti. un critic. Portretul balzacian porneste de la caracterele clasice (avarul. viata lui Felix. urmareste experientele traite de acesta. gelosul. structura. Banul preverteste relatia sot-sotie.

prin reflectare inversata: inteligenta lui Felix cu Titi. Autorul dispune personajele in planuri antitetice. Limbajul abstract este bogat in neologisme. In concluzie. momentul Balzac. caruia ii preia cateodata perspectiva. “omulet subtire si putin incovoiat”. majoritatea eroilor depasind tipologia in care se vad incadrati odata cu prima aparitie in roman. insa. feminitatea misterioasa a Otiliei cu uratenia Auricai. anume adolescentul Felix. O alta trasatura a formulei estetice modern este interesul pentru ambiguitatea personajelor. iar la nivel stylistic.prezenta unui personaj naiv dpdv social. autorul Enigmei Otiliei isi submineaza proiectul initial de a recupera etapa lipsa in evolutia romanului romanesc. portrele abunda in epitete:”taietura elinica a nasului”. . ajunge sa scrie o proza mai elaborata care deschide destule posibilitati pentru dezvoltarea ulterioara a literaturii romane.etc.

copila incepe sa invete ce inseamna singuratatea si rautatea celor din jur. enigmatica la prima vedere.ar fi cuvenit in totalitate. De altfel. eroina este prezentata prin tehnica moderna a comportamentismului. altfel. parul buclat si rochia dantelata “ se potrivesc cu atitudinea copilaroasa a fetei ce pare de18-19 ani. Portretul fizic ii indica tineretea si fragilitatea:”18-19 ani. este greu de spus care dintre ele sunt principale si care sunt secundare. cunoscandu. Astfel. cat si calitatile.Caracterizarea Otiliei Antrenand un nr mare de personaje. In concluzie. plina de farmec. masculinitate. Obisnuita cu luxul si rasfatata pe cand mama ei traia. un aspect e cert: protagonista din Enigma Otiliei ramane un subtil exemplu pentru a ilustra complexitatea feminitatii moderne. in scena in care Felix intra pentru prima data in contact cu casa lui Giurgiuveanu. familiaritatea si simpatia de care da dovada in relatia cu Pascalopol. dar reuseste sa o transforme radical. o dezmatata si o stricata pentru Aglae si o fire artista. amintind mereu ca este foarte capricioasa si dornica de libertate. “Fata maslinie. cu reactii contradictorii. cu nasul mic si ochi foarte albastri”. Cititorul are acces la psihologia personajului doar prin faptele. bucuria sa de a trai viata este determinata de traumele copilariei produse de zgarcenia noului tutore si de malitiozitatea surorii lui Costache. dar si o enigma. emancipate. in urma lecturarii romanului. inchizandu. nelamurirea lui Felix este accentuata de cel de. Pe de alta parte. cat si comportamental. In al doilea rand. cu nasul mic si ochii foarte albastri.si atat defectele. gesturile. insa familiaritatea aproape erotica si farmecul feminin demonstrate in relatia cu Pascalopol ii amintesc tanarului de stapanirea desavarsita de femeie sesizata de la prima vedere. Fata respinge proiectele pe termen lung. starnesc gelozia lui Felix. Avand un efect tonic asupra imbatranitilor Giurgiuveanu si Pascalopol si fascinandu.se un al doilea conflict. Oricat de ambiguizante ar fi interpretarile ce i se pot adduce. generoasa. replicile sale. Aglae. Otilia da nastere neintentionat la principalele conflicte ale romanului. juvenila. iar mediul incarcat de tensiuni impune principala trasatura de caracter a personajului: inconsecventa atat la nivel psihologic.o un pericol pentru mostenirea ce. Otilia este vazuta diferit de fiecare actant in parte: ea este fetita cuminte a lui Giurgiuveanu. Pe tot parcusul actiunii.o lume a barbatilor. la inceputul romanului. Exuberanta.al doilea mijloc modern de caracterizare-tehnica oglinzilor paralele. Romanul abunda in episoade narrative in care Otilia si Felix discuta despre feminitate. prin cea de a treia strategie narativa ce ajuta la portretizarea personajuluiautocaracterizarea-Calinescu justifica aceasta complexitate ambigua a sufletului feminin.l pe neexperimentatul Felix. Pe de o partea. instaurandu. Tocmai aceasta ambiguitate structurala ii ofera protagonistei aura enigmatica si insemnele eternului feminin. ea intrucipeaza trasaturile unei femei moderne. cel erotic. odata ajunsa sub tutela tatalui vitreg. tensioneaza Aglae si frate. personalitatea tinerei fete se contureaza la intersectia mai multor conflicte de interese. Considerata o intrusa de catre membrii familiei Tulea. Statutul moral. social si psihologic este marcat de faptul ca inca de la o varsta frageda ramane orfana. suava. De aceea. ea este nevoita sa suporte brutalitatile verbale ale acestora. In primul rand. fata maslinie. instabila.un cuvant prin comportamentul fetei. Prin urmare. Intr-o continua cautare a sigurantei psihologice si sociale. rationala.se in sine. cariera. Otilia Marculescu este un personaj modern care reuseste sa confere un nou statut feminitatii in romanul romanesc interbelic. eroina nu doar ca se impune intr. dupa cum ii povesteste lui Felix. . i s. constructia Otiliei tine de 3 strategii narrative/mijloace de caracterizare cu rolul de a-I ambiguiza personalitatea. Aceste fragmente dezvaluie o Otilie lucida. pt Pascalopol. De pilda. familie. determinand pe autor sa organizeze intreaga arhitectura a romanului in jurul unei astfel de caracteristici. intr. Otilia il surprinde prin atitudinea ei paradoxala. tipul adolescentei(dar incadrarea este defectuoasa). familia Tulea considerand. o psihologie capricioasa.Cel mai bine realizat portret ramane cel al Otiliei Marculescu. Costache Giurgiuveanu.

relatii generate de discrepanta sociala. cu o actiune complexa. privesc . cu ajutorul unui narator auctorial care nu intervine in actiune. Asadar. Perspectiva temporala este reala si cronologica. Principalul mod de expunere este naratiunea. Mandru si orgolios. reliefanduse. inchis. Conflictul central din roman este lupta pentru pamant in satul traditional. desfasurata pe mai multe planuri narative.ARGUMENTARE Publicat in 1920. relatii familiale. fapt ce constituie intriga romanului.. Vasile Baciu. in hora. Descrierea jocului traditional. de a o invita pe Ana. . profileaza focalizarea zero si viziunea “din spate”.Ion. Ca orice alt roman. mai exact lupta unui taran pentru a obtine pamantul mult ravnit. reiesita din relatia sa cu celelalte personaje. Actiunea romanului incepe cu “Glasul pamantului”.Ion’’ este un roman realist de tip obiectiv. de tipologi diferite. nu numai ca fixeaza indicii spatio-temporali.Glasul iubirii” alcatuite din 13(6+7) capitole purtand titluri-sinteza(ex: “Inceputul”. Opera literara isi are nucleul in nuvelele anterioare intitulate .Zestrea’’ si ... dar bine individualizate. Structura romanului este simetrica. avand doua parti. al trairilor interioare din sufletul si constiinta personajului eponim. . iar personajele sunt conturate direct. ideea principala a romanului este dublata de tema iubirii. galeria umana stratificata de numarul mare de personaje(in saraci. prin vigoarea evenimentului. constituind expozitiune romanului. de mare intindere. Descrierea initiala. preotul Belciug si fam. in proza. Din alta perspectiva. circularitatea romanului. iar intelectualii satului. Modurile de expunere indeplinesc o serie de functii epice in discursul narativ. in care locuitorii satului Pripas participa la hora organizata in curtea Teodosiei. prin intermediul dialogului. prin propriile fapte. “Ion” este o specie a genului epic. invatatorului Herdelea. al monologului interior si al introspectiei auctoriale. fetele nepoftite in joc urmaresc desfasurarea acestuia. mijloacele de analiza psihologica a protagonistului dominat de patimi. Tema romanului presupune prezentarea problematicii pamantului. “Vasile”). marcheaza inceputul conflictului.Ion’’ reprezinta primul roman al lui Liviu Rebreanu. se realizeaza prin descrierea drumului spre satul Pripas. Naratiunea obiectiva isi realizeaza functia de reprezentare a realitatii prin absenta marcilor subiectivitatii. unde se fixeaza timpul si spatiul in care vor avea loc evenimentele si anume.Glasul pamantului” si .dar si in tarani. argumentand caracterul obiectiv al romanului.bogati. Sosirea tatalui Anei. Incipitul. apartinand prozei interbelice. organizate prin alternanta sau inlantuire. Ion este nevoit . si unul imaginar. prin descriere de…. psihologic.petrecerea poporului’’ fara a se implica direct in joc. argumentand prin complexitatea planurilor de actiune (principale si secundare) inlantuite. iar atitudinea naratorului. ganduri si vorbe. vaduva lui Maxim Oprea. datorita temei rurale. unde averea conditioneaza dreptul de a fi respectat. “Nunta”. Personajele numeroase. iar dialogul sustine veridicitatea si concentrarea epica. Lovinescu include acest roman in modernism. “Streangul”. protagonistul eponim al romanului. Hotararea lui Ion al Glanetasului. astfel. “Sfarsitul”..Rusinea’’.. cu o intriga ampla si complicata. deschis. bazata pe povestirea faptelor in ordinea derularii lor. somesana. simetric finalului. opera . fara idilizarea din proza samanatorista. caracterului verosimil al romanului. intr-o zi de duminica. Caracterul monografic orienteaza naratiunea catre diverse aspecte ale vietii rurale: obiceiuri legate de evenimente importante din viata omului. “Rusinea”. Perspectiva narativa defineste punctul de vedere al naratorului omniscient (heterodiegetic) si omniprezent asupra evenimentelor relatate la persoana a III-a. iar structura narativa realista profileaza o imagine consistenta si profunda a vietii. Aceasta confruntare va starni dorinta flacaului de razbunare. sau indirect. al satului ardelenesc Pripas de la inceputul sec XX. o capodopera care infatiseaza universul in mod realist.. conflictul interior si exterior. sunt angrenate in conflicte puternice. Asezarea participantilor reflecta relatiile sociale: cele doua grupuri de barbati respecta ordinea economica. fata bogata. poate fi considerat si un roman social. deoarece se creaza iluzia realitatii. in conditiile satului ardelean de la inceputul sec al XX-lea. duce la o confruntare verbala cu Ion. Ion. iar cea spatiala reflecta un spatiu real. dar are si o functie simbolica de anticipare. constituie o pagina etnografica memorabilia.. circularitatea romanului.intelectuali).

deoarece are trasaturi caracteristice: relatia narator-personaj. De ex. si individual. se incadreaza in tipologia taranului insetat de pamant. Initial inzestrat cu o serie de calitati. cu o parte din pamanturi. utilizarea naratiunii la persoana a treia. reprezinta. adaptat situatiei corespunzatoare. Calinescu constata autenticitatea limbajului regional. Ca urmare.sa aleaga intre iubirea pentru Florica si averea Anei. Cum Ion nu solicita acte pentru pamant. limbajul. Ion incearca sa revina la vechea sa iubire si o cauta pe Florica. . Astfel. relatiile intre acestea.o dea de nevasta. consemnandu-le gesturile. se observa si diversitatea procedeelor artistice. In partea a doua a romanului. Cele doua femei. insa isi depaseste aceasta tipologie si tinde spre individual prin faptul ca intra in conflict cu iubirea pentru Florica. este prezent si conflictul tragic provocat de dorinta obsesiva pentru pamant a personajului. deznodamantul este previzibil.. desi aceasta era a lui George. Asadar. Ion este framantat de cele 2 posibile optiuni:iubirea sau pamantul. In celalalt plan narativ. conturate antitetic si complementar. fam invatatorului Herdelea are necazurile sale:isi ridica casa pe pamanturile bisericii. simbolic. totusi sinuciderea Anei si moartea copilului sau nu il impresioneaza pe Ion. La o lectura mai atenta.se relatiile cu preotul Belciug. realizat prin tehnica basoreliefului. “”Glasul iubirii”. deci reprezentativ pentru conceptia mimetica specifica realismului. se teme ca ar putea ramane pe drumuri. Florica ramane singura. . comparatia si hiperbola. deci incadrabil intr. Preotul Belciug este cel care mediaza conflictul intre cei doi. George este arestat. dar sarac. De asemenea. cele doua obsesii ale personajului : averea si iubirea. iar averea lui Ion revine bisericii. Chipes. Dincolo de aceste aspecte. se vor declansa ulterior conflictul si lupta pentru avere. dorind sa obtina o suprafata considerabila de pamant. precum personificarea. in functie de conditia lor sociala. epitetul. Ion o necinsteste pe Ana si il obliga pe Vasile Baciu sa i. G.o tipologie. Naratorul obiectiv isi lasa personajele sa isi dezvaluie trasaturile in momente de incordare. Construit pe mai multe dominante psihologice. Asadar. Ion. cu focalizare zero. Ion este personajul principal. se remarca utilizarea diverselor registre lexicale in limbajul personajelor. personajul ramane exponential.Ion’’ de Liviu Rebreanu este un roman realist de tip obiectiv. goana patimasa dupa avere duce la dezumanizarea personajului. iar lovitura lui George nu este decat un instrument al destinului. caracterul verosimil al evenimentelor narate(conform argumentelelor prezentate). impersonalitatea naratorului omniscient si omniprezent. dar degradandu.

un personaj modern prin complexitatea trairilor. simbolizand averea si iubirea.oricat ar fi fost de aspra’’) si pamantul (. iar apoi se instraineaza de aceasta. Avertismentul Savistei aduce deznodamantul tragic: George il gaseste pe Ion in curtea sa si il ucide cu sapa. a carui evolutie in plan psihologic constituie obiectul romanului. Insultat de Vasile Baciu. Este naiv si nu solicita o foaie de zestre dupa nunta. Intregul roman este organizat in 2 parti. Ion devine manios si doreste sa se razbune. acesta este respectat de catre ceilalti flacai ai satului. nealungata nici macar de sinuciderea fetei sau de moartea propriului copil. .. Brutalitatea aratata in relatia cu Ana este inlocuita de indiferenta. Ion are revelatia fericirii autentice: iubirea.romanul realist este istoria unui esec’’. conflictul cu George ii aduce mustrarea preotului. fiind un personaj . Ion constituie.. iar autocaracterizarea releva framantarile sufletesti. atitudini. calitatile initiale alimenteaza paradoxal dezumanizarea sa. insistenta si cinism. iar prietenia sa cu George nu este decat un pretext pentru a se apropia de Florica. Desi este sustinut initial in disputa cu Baciu. gesturi. Ion ramane un personaj memorabil din literatura romana. Specia literara privilegiaza personajul.pamantul ii era drag ca ochii din cap’’).Ion.. cea a taranului sarac care doreste pamant mai mult decat orice. autorul ii evidentiaza valentele demne de luat in seama. tipic pentru o categorie sociala. coordonate evolutiei interioare a personajului principal: . Ion Pop al Glanetasului este personajul principal si eponim al romanului “Ion” de Liviu Rebreanu. ilustrat ca un individ cu o serie de calitati.. pe care o doreste acum mai mult decat orice. capata o forta simbolica asupra lui Ion.Glasul pamantului” si . Ulterior. Exponent al taranimii prin dragostea pentru pamant. in mod direct. Initial. statut social) si indirect( fapte. care se stabileste intre personaj si pamant. cuminte. fiind rapus de forte superioare dorintei sale. In complexitatea sa. adaptat situatiei corespunzatoare. iubeste munca (. biografie. in goana sa dupa avere. Relatia fundamentala. in relatia cu aceasta.munca ii era draga. prin forta conflictului interior care se maifesta patimas si prin analiza psihologica de introspectie a caracterului. Prin destinul sau tragic. Asadar. romanul ofera o imagine ampla asupra vietii. Caracterizarea indirecta se realizeaza. biografia personajului. Daca . Cele doua femei din viata lui Ion. silitor. Ana si Florica reprezinta cele doua obsesii. iar lacomia va raspunde altor nevoi interioare: patima pentru Florica. Istet. in preponderenta. In incipit. relatia cu alte personaje). devenita nevasta lui George. Ion constituie un personaj realist. care il considera capabil sa isi schimbe conditia prin cultura. destinul lui Ion reflecta esecul in planul valorilor umane. Cunoscut drept impulsiv si violent. starneste simpatia invatatorului. Ion este.. Ion hotaraste sa renunte la iubirea Floricai si alege zestrea Anei. posesiunea pamantului ii apare ca o conditie a mentinerii demnitatii umane. atat principale. conturate antitetic si complementar. este . Limbajul apartine registrului popular. Ion devine o victima a lacomiei si a propriului orgoliu. Orgolios. dar supus destinului tragic. gingasie si brutalitate. elementele de portret moral. Caracterizarea directa realizata de alte personaje se subordoneaza tehnicii pluralitatii perspectivelor. el este construit dintr-un ansamblu de trasaturi redate in mod direct( portret.Glasul iubirii”.CARACTERIZARE Prin multitudinea de aspecte oglindite.vesnic infratit cu pamantul’’. insa. cat si secundare au rolul de a ii evidentia trasaturile. Vasile ii ofera preotului Belciug tot pamantul cuvenit lui Ion. Ion dovedeste viclenie: mai intai o seduce. Desi sarac. care s-ar inscrie mai bine in traditionalism.iute si harnic’’.Desi taran. Instinctul de posesie asupra pamantului este satisfacut. iar pe parcursul romanului. prin modul in care obtine pamantul mult ravnit.. prin faptele personajului. casatoria fiind stabilita cu Baciu. Baiatul renunta insa la scoala deoarece pune pamantul mai presus de orice. limbaj. o individualitate. Naratorul prezinta intial. Celelalte personaje. De aceea. Fiind un personaj urmarit in evolutie. este inzestrat cu insusiri contradictorii: viclenie si naivitate.. Acesta este viclean. Ion depaseste caracterul reprezentativ si se individualzeaza. Insa. in ipostaza omului teluric. asadar. acesta se dezumanizeaza treptat.

. piesa soresciana se indreapta spre elemente tipice dramei.ca de un vartej’’. dar si de a oferi un sprijin in intelegerea problematicii textului. disparitia conflictului si a intrigii numarandu-se printre consecintele inerente. rezultatul fiind nul. dar si spre teatrul absurdului. iar strigatul de ajutor este o confirmare.. cele 4 tablouri se organizeaza pe baza dedublarii lui Iona. ezitarea in a-si asuma constient drumul in viata. personajul fiind implicat activ numai in nelamurirea unor nedumeriri referitoare la sensul existentei. Iona urmareste a se adapta(. Trebuie s-o iau in partea cealalta’’. Mitul labirintului si metafora luminii din final(. dintr-o trilogie dramatica. intitulata sugestiv.. si devine visator deoarece doreste sa contruiasca o banca de lemn pe care sa se aseze pescarusii.Iona “Iona”. La inceput. In alcatuirea piesei. vine tarziu. el porneste intr-o aventura a cunoasterii si autocunoasterii. constituie un avertisment simbolic.care se inclesteaza scartaind groaznic’’. vointa de a se salva nu este suficienta. Iona sta in gura pestelui. Iesirea din limite vechi inseamna intrarea in altele noi. Liniste’’. Titlul trimite la mitul biblic al lui Iona. Tema piesei este singuratatea. nepasator. Eroul constientizeaza in final ca a ales drumul gresit si ca totul e invers:.. E intors cu spatele spre intunecimea din fundul gurii pestelui urias”. framantarea omului in efortul de aflare a sinelui.Micul acvariu’’ aflat langa Iona este o reprezentare dar si un avertisment asupra inconstientei umane in fata pericolului. In tabloul intai.scena e impartita in doua. Gestul va fi repetat insa in zadar.Razbim noi cumva la lumina’’) sustin semnificatia simbolica a piesei. Interpretand si valorificand miturile.Pot sa merg. dar ei . “Setea muntelui de sare”. a fost publicata in 1968 in revista “Luceafarul” si face parte. Prin urmare.. .. proorocul revoltat. refuza sa constientizeze situatia in care se afla. Primele sale actiuni sunt mai degraba rodul unor impulsuri de moment decat actiuni rationale: prins in capcana. Sorescu depaseste orice tentative de inseriere in tipare prestabilite si reuseste sa confere constructiei sale dramatice din Iona particularitati de viziune si compozitie inovatoare. parand a se fi adaptat. alaturi de “Paracliserul” si “Matca”. Piesa constituie o parabola a cautarii spirituale a individului astfel ca evenimentele puse in scena nu trebuie interpretate in plan real. . Piesa este alcatuita dintr-o succesiune de patru tablouri. Lumea pestilor nu este acvariul. piesa depaseste clasificarile clasice. Fiecare dintre acestea prezinta alt context al personajului. lucru ce sugereaza ca lumea umana este limitata. odata ajuns prizonier in interiorul pestelui. Eroul nu reactioneaza lucid.dau veseli din coada’’. insa. intrucat. In tabloul secundar. Inghitit de pestele urias. Problematica se diversifica prin revolta omului in fata destinului. Dorind probabil sa sugereze dezintegrarea lumii lui Iona. cele 4 tablouri ale ineditei tragedii nu mai anunta intrarea in scena a unui personaj(cei 2 pescari apar intempestiv in mijlocul actiunii) si nici schimbarea cadrului actiunii. Iona spinteca burta pestelui care l-a inghitit si ajunge intrun altul. pot sa merg incolo…Si pot sa merg si incoace…Pot sa merg unde vreau. Este singur in pestietatea imensa si reapar cei 2 pescari. Constientizarea propriei conditie si gasirea solutiei salvatoare nu vin de la sine. Pe de alta parte. fiind o forma de supravietuire. in fond o inchisoare. constructia subiectului nu se bazeaza pe o actiune sau pe un conflict clar conturat. Gestul sau disperat din finalul primului tablou. specifice teatrului modern. Indicatiile scenice au rolul de a clarifica semnificatiile simbolice. ca sursa a singuratatii... spartura ultimului peste spintecat de Iona. subintitulata de Marin Sorescu si “tragedie in patru tablouri”. In tabloul al treilea.Tragedie in patru tablouri’’. raportul dintre libertate si necesitate sau prin comunicarea sociala. teatrul modern ii asociaza personajului un destin asemanator.. . iar aceasta se afla in sine. Jumatate reprezinta o gura imensa de peste. Sorescu opteaza pentru existenta unui singur personaj. preluand din forma originara a specie doar deznodamantul tragic. fiind o parabola dramatica alcatuita sub forma unui monolog. care se intoarce la calea cea dreapta dupa cele trei zile de pocainta si recluziune in burta unui chit. scena e pustie.. astfel..mica moara de vant’’ din burta pestelui si de care Iona se simte atras . care cultiva alegoria si metafora. limitandu-se doar la incercarea de a se adapta imprejurarii. el doar se zbate sa scape. Subintitulata . uite. Ideea cautarii se contopeste mult mai tarziu. vorbeste singur. atunci cand incearca sa opreasca falcile .. Gestul de a-si spinteca burta nu trebuie privit ca o sinucidere deoarece actiunile sunt oglindite in plan simbolic: omul a gasit calea.o gura de grota. Tabloul al patrulea reprezinta . Fac ce vreau…’’).

Mijloacele de caracterizare sunt specifice personajului dramatic (limbajul. Sensul ultim al textului este ideea potrivit careia singura cale de a-ti proiecta viitorul este constientizarea trecutului. Asadar. indicatiile autorului). dar modul de expunere este exclusiv monologul. deschiderea spre general-uman. rescrierea mitului biblic cu trimiteri spre actualitate sunt tot atatea trasaturi ale teatrului modern. actiunile simbolice. Renuntarea la concretul istoric. situarea in atemporal. . gesturile. Iona aduce o innoire radicala in teatrul romanesc.

cugetand asupra relatiei dintre viata si moarte. Brusc. ceea ce il determina pe Iona sa constate deprinat ca “incepe sa fie tarziu in mine. sugerand pornirea personajului intr-o aventura a cunoasterii. dar care nici nu se framanta pentru gasirea unei solutii ori a unei motivatii. In cele patru tablouri ale dramei. fiecare cu cate o barna in spate. nu mai vede marea. cu care incepe sa spintece burtile pestilor. Iona se afla in interiorul Pestelui II. care inghitise. care exprima strigatul tragic al individului insingurat. apoi scoate cutitul. stand total nepasator cu spatele la acesta si cu fata la imensa intindere de apa. ca problema filozofica existentiala. raportul dintre individ si societate. doar nisipul. gandind si actionand solitar in lumea inconjuratoare.. sa se identifice pe sine. strigandu-se. este un pescar ghinionist. desi isi doreste sa prinda pestele cel mai mare. simbolizand oamenii care-si duc povara data de destin. fermecatoare. Din cauza nenorocului. Apar doi figuranti care “nu scot niciun cuvant”. pe care le mai traise si alta data. atragatoare. limitanduse doar la incercarea de a se adapta imprejurarii. Iona capata incredere in sine. Iona isi doreste sa se simta liber. Pestele I si in care se afla o . care face eforturi disperate de a-si regasi identitatea. pentru care M. care sugereaza capcanele sau tentatile vietii. Tabloul II il gaseste in „interiorul Pestelui I”. Protagonistul ramane singur cu propria constiinta. Finalul tabloului ilustreaza o infinitate de ochi care-l privesc. Tabloul al IV-lea il prezinta pe Iona in gura ultimului peste spintecat. Uite. care sugereaza libertatea. vorbesc. la randul sau..S. In tabloul al III-lea. logosul fiind solutia supravietuirii. Singur in pustietatea imensa. Formula literara a monologului dialogat impletita cu influenta biblica in conturarea personajului. ca semnificatie a neputintei de comunicare.”fac ce vreau. de aceea Iona traiaste drama unui ratat. iluzia sau chiar o posibila deschidere spre un orizont nelimitat al vietii. Iona. refuza sa constientizeze situatia in care se afla. Nu-mi e frica”. in intuneric. simbolizand nenascutii pe care chitul ii purta in pantece si care-l inspaimanta pe Iona. el avand aici ipostaza de calator. dar dornic de comunicare si de a se . care. Eroul lui Marin Sorescu are la origine cunoscutul personaj biblic Iona. Tabloul I il prezinta pe Iona “in gura pestelui”.Iona – CARACTERIZARE Iona este personajul principal si eponim al dramei. respirand acum alt aer. Iona incearca. Iona isi asuma aceasta existenta. Iona vorbeste mult. prin exprimarea propriilor reflectii.. s-a facut intuneric in mana dreapta si-n salcamul din fata casei”. dintre libertate si necesitatea. In finalul tabloului. ca simbol al zadarniciei. exprimand cele mai variate idei existentiale care pun stapanire pe ganduri eroului –„de ce trebuie sa se culce toti oamenii la sfarsitul vietii” ori cugetari cu nuanta sententioasa: „de ce oamenii isi pierd timpul cu lucruri ce nu le folosec dupa moarte?”. Eroul nu reactioneaza lucid. calator si auditoriu. semnificand faptul ca omul lipsit de satisfactii se refugiaza in micile bucurii cunoscute. Iona se dedubleaza pe tot parcursul piesei. Iona devine visator si se simte ispitit sa construiasaca „o barca de lemn in mujlocul marii” pe care sa se odihneasca „pescarurii mai lasi” si vantul. incercand sa inteleaga aceasta conditie umila asumata ca obligatie. Monologul dialogat continua cu puternice accente filozofice. neputinta eroului de a inainta pe calea libertatii si de a-si asuma propriul destin. nicio grija”. surzi si muti.. dintre sens si nonsens. dar nu primeste niciun raspune. Iona vorbeste cu ei. sa se regaseasca. pe care o cara fara oprire. dialogand cu sine insusi pentru a pune in valoare idei privind existenta si destinul uman.mica moara de vant’’ de care Iona se simte atras . prinde numai “fate”. dar periculoase pentru om. Pescarul I si Pescarul II. foloseste tehnica moderna a monologului dialogat. totul devenind rutina. Finalul tabloului il reprezinta pe Iona inghitit de un peste urias. precum si tematica filozofica atribuie dramei calitatea de text la granite. aspiratia. Pentru a rezolva neputinta impusa de destin.“o scot eu la capat intr-un fel si cu asta. Si-mi tin gura. deoarece „noi pestii inotam printre ele” (nade). isi ia totdeauna cu el un acvariu ca sa pescuiasca pestii care “au mai fost prinsi o data”. opinii sau conceptii. marea..] frumos colorate”. Iona apare intr-o tripla ipostaza: pescar. Iona este fascinat de apa marii „plina de nade [. explorator pe drumul cunoasterii. Sa vedem daca pot sa si tac. intr-o calatorie initiatica de regasire a sinelui. cu care incearca sa se lupte si striga dupa ajutor. Iona este un personaj neomodernist. inscris in neomodernismul literar.ca de un vartej’’.

“totul e invers”. Drama se termina cu o replica ce sugereaza increderea pe care i-o a regasirea sinelui. Doamne. Pe parcursul acestiu monolod dialogat Iona se situeaza in ipostaza unui auditoriu. simbolizeaza omul care aspira la libertate. Iona nu are nicio speranta de inaltare.Razbim noi cumva la lumina’’) sustin semnificatia simbolica a piesei. dar nu renunta: “plec din nou”. simbolizand idea ca omul are un sir nesfarsit de insatisfactii. dorind doar un sfat de supravietuire. iar aceasta se afla in sine. Mitul labirintului si metafora luminii din final(. concluzionand ca “e greu sa fii singur” si simbolizand un nou inceput: “Razbim noi cumva la lumina”. idealuri sugerate de marea care-l fascineaza. sa-l refaca. dar nu renunta: “plec din nou”. Solutia pe care o gaseste Iona este aceea de spintecare a propriei burti care ar semnifica evadarea din propria carcera. oameni buni!”. Aceasta rememorare simbolizeaza momentul de iluminare spirituala implinita ca o consecinta a calatoriei initiatice. El incearca sa-si controleze destinul. de necazuri care uneori se tin lant. Iona. Iona se descopera pe sine.. “totul e invers”. de neplaceri. . Pe parcursul acestiu monolod dialogat Iona se situeaza in ipostaza unui auditoriu. sa isi „prezica” trecutul si incearca sa-si identifice propria viata. speranta si iluzie. Ca urmare. Iona vrea sa isi depaseasca umila conditie. sufocanta. Metafora pestelui este viziunea centala a piesei: in pantelece chitului. toate “lucrurile sunt pesti”. intrand astfel intr-un spatiu infinit. in cele din urma isi amintindu-si: „Eu sunt Iona!”. o data ce te-ai nascut. Iona incearca sa-si “prezica” trecutul si deodata isi aminteste: “Eu sunt Iona!”. Fiindca nu-si poate indeplini idealul (prinderea unui peste mare). din propriul destin. Gestul de a-si spinteca burta nu trebuie privit ca o sinucidere deoarece actiunile sunt oglindite in plan simbolic: omul a gasit calea. este inghitit de un chit. cati pesti unul langa altul!”.Meditand asupra relatiei dintre om si divinitate. Toti oamenii se supun aceluiasi destin de muritor. din propria captivitate. In naivitatea lui. pescar pasionat. din care nimeni nu poate evada in libertate: “Problema e ca nu mai reusesti sa iesi din ceva. Iona isi striga semenii: „Hei. Constata ca viata de pana acum a gresit drumul. constata ca viata de pana acum a gresit drumul. cunoasterea propriilor capacitate de actiune.face auzit. In concluzie. Drama umana este aceea a vietii apasatoare.

prin naratiunea la persoana a IIIa.Moara cu noroc’’ de Slavici este o nuvela realista. Nuvela prezinta o intriga riguros construita. Naratorul omniscient (heterodiegetic) si obiectiv. El are un orgoliu de stapan si isi impune propriile reguli. onest. Titlul nuvelei este mai degraba ironic. reprezentate de neputinta protagonistului de asi schimba statutul social din cauza afacerilor ilicite. Preceptul moral rostit de mama-soacra in incipitul nuvelei reflecta intelepciunea populara. cu o structura narativa complexa si un ritm epic neomogen. Alcatuita din 17 capitole. in care influenta decisiva o are forta banului. Circularitatea nuvelei si simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin vorbele batranei care exprimă cu autoritatea vârstei mesajul moralizator al nuvelei. prezentand efectele nefaste ale lacomiei pentru bani.. dovedeste brutalitate in relatia cu cei apropiati. specificul limbajului. Aparuta in volumul de debut . O alta trasatura esentiala o constituie prezenta personajelor tipice aflate in situatii conditionate de mediu si de epoca.. aflat la o rascruce de drumuri. veridicitatea intamplarilor povestite. Nuvela apartine realismului clasic prin tema si importanta acordata banului. o specie epica in proza. actiunea desfasurandu-se pe parcursul unui an.Moara cu noroc’’. Desfasurarea actiunii se concentreaza in jurul procesului de instrainare a carciumarului in raport cu familia sa. Lica este individualizat printr-un portret realizat in mod direct de catre autor. controlandu-i comportamentul si hotarandu-i soarta. cu modificari ale timpului povestirii. atitudinea critica fata de aspecte din societate. urmarind un conflict interior (psihologic) si unul exterior (social). accentul fiind pus mai mult pe definirea personajului decat pe actiune. Conflictul social ilustreaza realitatile comunitatii ardelenesti de la sfarsitul sec al XIX-lea. violent.Moara cu noroc’’ reprezinta. de un spatiu exterior. aflata in discordanta cu dorinta de imbogatire materiala a ginerelui. Aparitia la carciuma a lui Lica Samadaul.. Simbolistica initiala se va completa in final. atunci cand aceasta pune stapanire pe om. care tulbura echilibrul familiei. de factura psihologica. carciuma denumita . nuvela are un subiect concentrat.Moara cu noroc. redand un peisaj-cadru obiectiv al actiunii. seful porcarilor din imprejurimi. autoanaliza si autointrospectia. care reflecta conflictul interior al protagonistului. de fapt. cu un singur fir narativ.Demonstratie Ioan Slavici este un autor moralist. Caracterul realist reiese si din tehnica detaliului. un fin psiholog. realizata in maniera realista. deoarece usurinta de a castiga bani ascunde abateri grave precum nelegiuirea si crima. El creeaza o opera bazata pe cunoasterea sufletului omenesc.mi fac daca e in mine ceva mai tare decat vointa mea?’’ Ghita devine treptat . faptele sunt verosimile. Tema abordata sustine asadar caracterul realist. prin tehnica detaliului semnificativ. cu fapte verosimile. Conflictul psihologic este de natura etica si determina soarta personajelor in functie de abaterile fiecaruia de la morala fundamentala a sufletului omenesc. pe de alta parte. in care orice abatere de la principiile etice fiind grav sanctionata.. cu un puternic caracter moralizator. dar viguros. verosimilitatea intrigii. Inlantuite temporal si cauzal. tipicitatea personajelor. psihologic. Relatiile temporale definesc un timp real. Ghita ia in arenda carciuma de la ... autentic. apeleaza la cele mai variate mijloace artistice de analiza psihologica: dialogul.Moara cu noroc’’ cu scopul de a castiga rapid bani. Toposul ales. care scot in evidenta zbuciumul din ce in ce mai distructiv al protagonistului. obiectivitatea perspectivei narative. monologul interior. in maniera realista.. dar si prin analiza psihologica. caracterizandu-se prin lipsa de idealizare a vietii sociale rurale. pe de-o parte. Perspectiva spatiala este reprezentata. Prin intermediul monologului interior sunt redate framantarile personajului. . un creator de tipologii. ghinionul. dar si pe cel psihologic al nuvelei. intre doua repere temporale cu valoare religioasa : de la Sfantul Gheorghe pana la Paste. dialogul viu.Novele din popor” din 1881. contribuie la profilarea protagonistului. real. de un spatiu interior. cu sugestia drumului vietii care continua chiar si dupa tragedia de la . hanul.Ce sa. introspectia constiintei si a sufletului.. Acesta declanseaza in interiorul lui Ghita un conflict intre dorinta de a ramane om onest si tentatia de a se imbogati.Moara cu noroc’’.: “Asa m-a lasat Dumnezeu!. constituie intriga nuvelei. Acesta devine mohorat. Expozitiunea descrie drumului care conduce catre . Cizmar harnic. Opera este o nuvela. Personajele putine conturate succint.

supravietuiesc datorita caracterului lor pur si inocent.. sustinand veridicitatea faptelor narate. iar la randul sau este ucis de catre Raut. de asemenea. conferita de . lui Ghita i se da drumul numai pe . concis. Ana sufera transformari interioare. deoarece oglindeste viata sociala si de familie in satul transilvanean de la sfarsitul sec al XIX-lea. Limbajul este regional. Acesta isi ucide sotia. si pregatesc impreuna o capcana pentru a-l da in vileag pe Samadau. sub determinare psihologica si morala. Ghita este personajul principal al nuvelei. specific prozei realiste. Modurile de expunere indeplinesc o serie de functii epice. accentul este pus pe complexitatea caracterului personajelor. Slavici este un observator impartial al vietii rurale. Lica ramane egal cu sine. din ordinul lui Lica. Descrierea initiala..acel amestec de bine si de rau ce se afla in oamenii adevarati”(G.chezasie’’. de tip popular.Calinescu). parcurgand un traseu sinuos al dezumanizarii.sanctionarea drastica a protagonistilor e pe masura faptelor savarsite”(Pompiliu Marcea). sub determinarea sociala. la individualizare. Punctul culminant al nuvelei coincide cu momentul in care Ghita ajunge pe ultima treapta a degradarii morale. caracterul realist si prin tehnica detaliului semnificativ. Batrana si copiii. ucid o femeie si un copil. Deznodamantul este unul tragic. Asadar. In cadrul nuvelei.. opera literara . . Ghita isi arunca sotia in bratele lui Lica si il anunta pe jandarm are asupra sa banii furati. Stilul nuvelei este unul sobru. Pentru a nu fi prins de catre Pintea. un . Destinul sau ilustreaza consecintele negative ale dorintei de imbogatire. Dialogul contribuie la caracterizarea indirecta a personajelor. In schimb.om rau si primejdios’’. Finalul nuvelei este moralizator deoarece .complicele lui Lica: cei doi il jefuiesc pe arendas.Moara cu noroc’’ este o nuvela realista. reprezentative pentru lumea ardeleneasca din perioada evocata. Personajul evolueaza de la tipicitate. inzestrat cu spririt realist desavarsit. Ana este constienta de lasitatea sotului si i se daruieste raufacatorului. Un incendiu provocat de oamenii lui Lica mistuie Moara cu noroc. specific ardelenesc. are functie simbolica si de anticipare. personaje episodice. care ii ofera cititorului posibilitatea unei analize psihologice feminine. Retinut de politie. acorda importanta banului. lucru care il infurie pe carciumar. creeaza personaje tipice. sobrietatea stilului si verosimilitatea evenimentelor. Samadaul se sinucide. Opera isi sustine. izbindu-se cu capul de un copac. Carciumarul se aliaza cu jandarmul Pintea... Naratiunea obiectiva isi realizeaza functia de reprezentare a realitatii prin absenta marcilor subiectivitatii.

. Ezita intre cele doua cai simbolizate de Ana (valorile familiei) si de Lica(bogatia. cizmarul Ghita este un ins energic. coreland printr.Iarta-ma. acesta isi ucide sotia. controlandu-i comportamentul si hotarandu-i soarta. sub determinare sociala. dezvaluita de cele mai apropiate persoane ale sale. dovedeste brutalitate in relatia cu apropiatii sai. Cu toate acestea. astfel el hotaraste luarea in arenda a carciumii de la Moara cu noroc. dovedind lipsa de tarie de caracter in fata tentatiilor si sfarseste tragic.Moara cu noroc’’ de Slavici este o nuvela realista.Iarta-ma cel putin tu. stilul indirect liber.mohorat. in care orice abatere de la principiile etice este grav sanctionata. Initial.. si anume dezumanizarea. gandurile. alternand minciuna cu adevarul. El este capul familiei pe care incearca s. departandu-se tot mai mult de Ana. in . In concluzie. evidentiata in scena petrecuta de Paste. un adevarat creator de tipologii. unul dintre oamenii lui Lica. produsa de obsesia imbogatirii. caci eu n-am sa ma iert cat voi trai pe fata pamantului.o conduca catre bunastare materiala. ii plac jocurile primejdioase. fiind ucis la randul sau de catre Raut. cumparand 2 pistoale si angajand un paznic. Prin intemediul monologului interior sunt redate gandurile si framantarile personajului. atractia malefica a banilor). . Gesturile. pune exemplar in evidenta viziunea lui Slavici despre societatea rurala ardeleneasca de la sfarsitul sec XIX. De asemenea. Dezgustata de lasitatea sotului insa. la individualizare.. in ochii celorlalti. cu un puternic caracter moralizator. ajutandu-l astfel pe nelegiuitor sa scape. Ana il accepta pe Lica. Fiind o nuvela realist-psihologica.Ce sa-mi fac daca e in mine ceva mai tare decat vointa mea?”. Aparuta in volumul de debut . caracterizandu-se prin lipsa de idealizare a vietii sociale rurale. dar si pe Ghita.. Complexitatea si capacitatea de a. autorul nuvelei .”. parcurgand un traseu sinuos al dezumanizarii.. al personajului principal. Ghita este personajul cel mai complex conturat din cadrul operei. ceea ce va conduce la razbunarea lui Ghita. Incepe sa colaboreze cu jandarmul Pintea. Sub pretextul ca o vointa superioara ii coordoneaza gandurile si actiunile. Punctul culminant coincide cu relevarea principalei trasaturi de caracter a protagonistului. realizeaza portrete sugestive prin caracterizarea directa. dar nu este sincer in totalitate.Moara cu noroc’’ conflictul central este cel interior. de factura psihologica. o foloseste pe Ana drept momeala. specificul limbajului. Acesta evolueaza de la tipicitate. un fin psiholog. monologul interior. sfarsitul sau si al celor ce il inconjoara este in mod inevitabil tragic. incredintand-o Samadaului. Tovarasia cu Samadaul determina instrainarea lui Ghita de familia sa. Aparitia lui Lica Samadaul tulbura echilibrul familiei. Constient ca reprezinta un pericol.. Naratorul obiectiv consemneaza gesturile si limbajul personajelor. cu gustul riscului si al aventurii. Ghita este caracterizat in mod direct de Lica..si schimba insusirile il transforma pe Ghita intr-un personaj rotund. notatia gesticii. insa ii va distruge imaginea ulterior. prezentand relatiile dintre acestea (caracterizare indirecta). Destinul sau ilustreaza efectele nefaste ale lacomiei pentru bani atunci cand aceasta pune stapanire pe om. clar si concis cele mai adecvate tehnici narativedescrierea realista prin care obtinem efectul de verosimilitate al personajului. mai ales de sotie. Ano!. nu se poate sustrage totusi ispitei malefice generate de lacomie. La procesul lui Lica. sub determinare psihologica si morala.Asa m-a lasat Dumnezeu!. acesta realizand este un om de nadejde. tipicitatea personajelor. Axa vietii morale a protagonistului este degenerata treptat.. faptele tradeaza conflictul interior. El creeaza o opera bazata pe cunoasterea sufletului omenesc. Asadar. Ghita isi ia masuri de precautie impotriva porcarului. detaliile fizice relevand trasaturi morale. Devine . fricos.. Sunt utilizate in conturarea portretului personajelor si mijloace de investigatie psihologica: scenele dialogate. realizandu-se autocaracterizare:”Ei! Ce sa-mi fac?.Din dorinta de razbunare. sotia Ana si dusmanul Lica. Ghita. Orbit de furie.un stil simplu. cerandu-si iertare familiei: . De asemenea.Novele din popor” din 1881. violent”. Are momente de remuscare. subordonat lui Lica. dezumanizarea lui Ghita. Ghita ezita... cu numeroase framantari sufletesti. dar si analiza psihologica ce ii serveste in redarea metamorfozelor interioare ale protagonistului-. fapt care ii va aduce sfarsitul.Caracterizare Ghita Ioan Slavici este un autor moralist. pe Marti. Ghita devine las. In caracterizarea si individualizarea personajelor se utilizeaza tehnici de investigare psihologica. a mimicii si a tonului vocii.

.“Moara cu noroc” construieste un personaj complex care ramane un prototip neidealizat in universul rural romanesc.

fapt ce ar putea compromite castigarea alegerilor. Actul II prezinta in incipit o alta numaratoare a voturilor. idee sustinuta de didascalii si lista cu numele personajelor din incipitul piesei. sotia acestuia) si gruparea independenta constituita in jurul lui Nae Catavencu. iar a doua scrisoare (gasita de Dandanache) are o traiectorie in sens unic.L. Personajele comediei sunt inferioare. avand ca instrument al santajului .o scrisoare pierduta’’. Sunt prezente formele comicului si anume: umorul. cel al grupului Farfuridi-Branzovenescu. un simbol. cat si caracterul ei repetabil. Lupta pentru puterea politica se realizeaza. de fapt. de carcter. pentru ca scrisoarea ajunge la Zoe. in cadrul careia are loc impacarea generala. lingusitorului. Caragiale creeaza in aceasta opera numeroase tipologii. Incercarea lui Catavencu de a vorbi in public despre scrisoarea compromitatoare esueaza si in incaierare. Propulsarea directa a lui Dandanache. Conflictul secundar este reprezentat de grupul Farfuridi-Branzovenescu. Articolul nehotarat indica atat banalitatea situatiei. in perioada campaniei electorale. Astfel. acestia temandu. dar care stie sa profite de avantajele . prin lupta de culise. Astfel. Comicul de caracter contureaza personaje ridicole prin trasaturi negative. gaseste pentru a doua oara scrisoarea si o duce.Zoe Trahanache).14. santajului si senilitatii. sub forma schimbului de replici intre personaje si se caracterizeaza prin complicarea treptata a conflictelor care dispar in final. incheiate prin festivitatea condusa de Catavencu.O scrisoare pierduta Reprezentata pe scena pentru prima data in 1884. comicul de situatie.. de aceea isi atinge tinta. acesta pierde palaria cu scrisoarea. comedia . starnind rasul cu scop moralizator. iar conflictul comic este realizat prin contrastul dintre aparenta si esenta. Tensiunea dramatica este sustinuta prin seria de evenimente care conduc gradat catre rezolvarea conflictului. O serie de procedee compozitionale mentin aceasta tensiune. comedia este destinata reprezentarii scenice. Scena initiala din actul intai prezinta venirea lui Trahanache cu vestea detinerii scrisorii de amor dintre Tipatescu si Zoe de catre adversarul lor politic. In actul al treilea (punctual culminant).. Zaharia Trahanachetipul incornoratului. cauzata de o poveste asemanatoare (santaj tot cu o scrisoare de amor). Comedia este o specie a genului dramatic. Zoe ordona eliberarea acestuia si il determina pe prefect sa sustina candidatura avocatului din opozitie. Catavencu.O scrisoare pierduta’’ de I. a unor tipuri umane sau a unor situatii neasteptate. actiunea se desfasoara in sala mare a primariei. Titlul pune in evidenta contrastul comic dintre aparenta si esenta. exceptie face Dandanache. Branzovenescu. Conflictul dramatic principal consta in confruntarea pentru puterea politica a doua tabere: reprezentantii partidului de la putere (Farfuridi. ca de exemplu:Catavencu este tipul demagogului.se de tradarea prefectului. Scrisoarea prima are o traiectorie circulara (Zoe Trahanache – Cetateanul turmentat – Nae Catavencu Cetateanul turmentat . Daca Tipatescu ii ceruse lui Pristanda arestarea lui Catavencu. avand rolul de a mentiune tensiunea. Actul IV aduce rezolvarea conflictului initial. marcand astfel triumful prostiei. un obiect animat. care isi schimba principiile politice in functie de situatie. Pristanda-tipul servilului. Depesa primita de la centru solicita insa alegerea altui candidat.in capitala unui judet de munte” la sfarsitul secolului al XIX-lea. scrisoarea agita o lume intreaga de personaje si toti ajung de unde au plecat. scrisoarea devine un personaj.14). Zaharia Trahanache. destinatarei.7. Actiunea se contureaza din replicile personajelor si fiind destinata punerii in scena. Textul dramatic este structurat in 4 acte alcatuite din 44 de scene (9. Cetateanul turmentat. iar Catavencu se supune conditiilor impuse de aceasta. dar desfasurata cu o zi inaintea alegerilor.Caragiale este a treia dintre cele 4 scrise de acesta. prefectul Stefan Tipatescu.. Ca specie a genului dramatic. de limbaj si de nume. fiind introdusa tehnica amplificarii treptate a conflictului. creatia dramatica impune anumite limite spatiale si temporale:. Zoe. cu un final fericit. Asadar. in care sunt satirizate aspecte ale societatii contemporane autorului. aduce finalul piesei. inspirata fiind din farsa electorala a anului 1883. de aceasta data. reprezentand pretextul dramatic al comediei. constituind o capodopera a genului dramatic si reprezentand o comedie de moravuri. Aceasta declanseaza conflictul principal si constituie intriga comediei. unde Trahanache gaseste o polita falsificata de Catavencu si anunta in sedinta numele candidatului sustinut de comitet: Dandanache. se declanseaza conflictul secundar. ironia. care starneste rasul prin surprinderea unor moravuri.

sta pe loc. Comicul de situatie reiese din cele mai surprinzatoare ipostaze in care sunt angrenate personajele. ticuri verbale(“neicusorule. Comicul de nume: Caragiale are un rafinament aparte in alegerea numelor. Astfel. incultura. Comediile lui Caragiale sunt unice in literatura romana prin arta desavarsita a dialogului si a constructiei scenice.”ai putintica rabdare”). etimologie gresita(“capitalisti” pentru locuitorii capitalei). ba mai da si inapoi”). numele lui Nae Catavencu se raporteaza fie la termenul “cataveica”=haina cu 2 fete. nu in ultimul rand. perfidia.”andrisant”). prin maiestria autorului de a crea caractere. Comicul de limbaj se refera la modul de vorbire al personajelor.pozitiei sale. sugerand duplicitatea personajului. “pristanda”= joc popular. la comanada unui conducator de joc. si “dandana”=incurcatura. sugerand prin ele caracterul personajelor. nu numai o trasatura dominanta: Zaharia Trahanache. ele fiind ridiculizate si caracterizate prin modul cum vorbesc. bun strateg. situatii provocate de incurcaturi. acest tip de comic s. prostia. iar Agamemnon Dandanache cumuleaza toate trasaturile negative ale personajelor din comedie: parvenitismul. truism(“un popor care nu merge inainte. bucluc. puicusorule”. Tipatescu-tipul amorezatului. ramolismentul. dar. prin numele sau trimite la “zahariseala”. . fiind un personaj usor de modelat. fie la “cata”=mahalagiu. dansat dupa reguli prestabilite. etc. prin profunda observare a realitatii sociale si politice din epoca. conducator de osti. numararea steagurilor). confuzii si imprejurari absurde(ex:triunghiul amoros.”bampir”.ar putea defini prin cateva particularitati: pronuntie gresita(“famelie”. asociatii imcompatibile ca sens(“la douasprezece trecute fix”). mai ales de sotia sa. numele lui Agamemnon Dandanache starneste rasul prin asocierea celor doi termeni aparent incompatibili:Agamemnon= numele viteazului personaj grec. adica ramolismentul personajului. cat si la “trahana”care inseamna coca moale.

Zoe se dovedeste o luptatoare hotarata si foloseste tot arsenalul de arme feminine ca sa-si salveze onoarea(plânge. ea se dovedeste a fi o combatanta apriga si ameninta: “Am sa lupt cu tine. Marcheaza in comedie triunghiul conjugal. Desi in epoca.prezentand o femeie capabila de adulter. faptele si vorbele doamnei Trahanache. prin care Caragiale satirizeaza defectele morale ale societatii burgheze. personajele fiind surprinse în complexitatea lor. Pentru a-l convinge pe Tipatescu sa accepte candidatura lui Catavencu. ea recurge la rugaminti si lamentatii. interesata de pastrarea aparentelor. si cel confectionat pentru lumea provinciei. Zoe intruchipeaza tipul cochetei imorale. Caracterizarea Zoei se face in mod specific genului dramatic. o sotie fidela si o familista autentica. care defineste contradictia dintre esenta si aparenta. Cea mai cunoscutã comedie a sa este „O scrisoare pierdutã”. pretextul dramatic din cauza caruia se declanseaza toata agitatia deoarece pierde. Catavencu o ameninta ca publica scrisoarea in ziarul “Racnetul Carpatilor”. o relatie amoroasa cu prefectul Stefan Tipatescu. nu numai o trasatura dominanta. gesturile si numele eroinei.CARACTERIZAREA Zoe Trahanache I L Caragiale. om ingrat si fara inima”. de 8 ani. precum si direct de catre celelalte personaje. Zoe conduce din umbra manevrele politice. in mod indirect din atitudinea. prefectul judetului. Asadar. Numele acestui personaj nu starneste rasul. Astfel ca. o modalitate aparte o constitue referirile lui Caragiale. este capabila de orice compromis pentru a-si salva reputatia. penduland intre sot si amant cu inteligenta si abilitate. cel mai mare dramaturg român. daca nu capata in schimb postul de deputat. prin care dramaturgul isi “misca” personajele. si este. reprezentative pentru societatea timpului sãu. la o femeie care parea sensibila si neajutorata. Actiunea se desfãsoarã în capitala unui judet de munte. in care se misca o Zoe onorabila. Pe langa dialog si monolog. principalele trasaturi reiesind din manifestarea diversificata a comicului. prin vorbele. o comedie de moravuri în care este prezentatã si criticatã viata publicã si de familie a unor politicieni.Dupa ce recapata scrisoarea. si singurul personaj feminin al operei lui Caragiale care reprezinta doamna distinsa din inalta societate burgheza. cãreia i se adaugã si altele. fãcându-se vinovatã de pierderea scrisorii de amor pe care i-o trimite Tipãtescu. este sotia lui Zaharia si amanta lui Stefan Tipatescu. Zoe este un personaj caricatural. Voluntara. Ca urmare. amenintã si trece de la o stare la alta cu dezinvolturã. faptele. Ele sunt tipuri umane care au o trãsãturã dominantã. avand asupra barbatiilor o seductie aparte. cuprinse in didascalii ori indicatii scenice. in piesa. didascaliile sunt un mijloc de caracterizare directa. Zoe vrea sa para o doamna distinsa. dupa care trece la amenintarea cu sinuciderea. Caragiale are un rafinament aparte in alegerea numelor. insa esenta caracterului sau este minciuna. din neatentie. prietenul cel mai bun al sotului. adulterul si perfidia. Cetateanul Turmentat inchina si el:”In cinstea coanii Joitichii ca e dama buna” . sugerand prin ele caracterul personajelor. surprinzând aspecte ale realitãtii din societatea noastrã la sfârsitul sec al XIX-lea. il iarta pe Catavencu si ii impune sa conduca festivitatea de incheiere a alegerilor. . personaj principal al comediei. Documentul devine instrumentul santajului politic aflat in mana lui Catavencu. Zoe Trahanache. Zoe este implicatã în mod direct chiar din intriga actiunii. langa “onorabilul si venerabilul nenea Trahanache”. ca o actritã). insa inseamna zeita. pe fondul agitat al unei campanii electorale. Comicul de situatie defineste structura imorala a eroinei. Cu o energie impresionanta. adversarul al sotului si al amantului ei din campania electorala. fiind femeia care conduce barbatii.le viata. a creat adevãrate capodopere ale genului. toti fiind constienti de puterea si influenta ei. scrisoarea de amor primita de la amant. femeile nu aveau drept de vot. Caragiale a creat personaje vii. lesinã. asemenea zeilor care conduceau oamenii. Comicul de caracter reliefeaza insusirile ce reies. iar in mod direct din didascalii sau din opiniile celorlalte personaje. Doamna Trahanache avea. atat in mod indirect. Dualitatea personajului vine din existenta lui pe 2 planuri: cel real. dandu.

Feciorul craiului primeste binecuvantarea tatalui sau si pielea de urs. Stilul este elaborat. calatoria.o forma inedita(“Amu cica era odata” si . care le confera purtatorilor privilegiul eternitatii. decide . blana de urs etc.. si merg 49’’) care realizeaza trecerea de la o secventa la alta. de asemenea. pentru a vedea care dintre feciorii sai este capabil sa treaca peste numeroasele obstacole din drumul ce urma sa-l faca. cele doua culori pot semnifica binele si raul. iar ca specie literara este un un basm cult.. supunerea prin viclesug. Semnificatia titlului se raporteaza la numele personajului principal. dar are rol si in caracterizarea personajelor. In basm sunt prezente formulele initiale si finale. uciderea cerbului solomonit care are o piatra in frunte “de straluceste ca un soare”. “Alb” desemneaza fata ascunsa si ar putea indica nemurirea. si merg doua. identificata in pauzele descriptive din cadrul scenariului narativ. Naratiunea este la persoana a treia. adica sa. prin care ii cere ajutorul. “Povestea lui Harap-Alb” este o specie literara a genului epic. Ca orice basm. Demitizand. Ucigand cerbul. Harap-Alb coboara in randul oamenilor obisnuiti. acest moment coincide si cu o moarte simbolica a eroului. casatoria. De asemenea.Povestea lui Harap-Alb Opera .Si a tinut veselia ani intregi. insa autorul imbina supranaturalul cu evocarea realista a satului moldovenesc. Impletirea elementelor reale cu cele fabuloase creaza fanstasticul. propunand astfel o relatie de complicitate cu cititorul. impreuna cu sfatul de a se feri “de omul ros si omul span”. deoarece are un autor identificat. dar nu si obiectiv.Povestea lui Harap-Alb’’. “Harap” inseamna sluga si caracterizeaza fata cunoscuta. care uneste cele doua contrarii. alb-negru. pana la acela de om total. Este o naratiune heterodiegetica. Astfel. odata cu incheierea probelor si a desavarsirii sale. numerele si obiectele magice: cifra simbolica 3. Aceasta liniste este pierduta in momentul in care Craiul primeste o scrisoare de la fratele sau. Harap-Alb ii va lua eternitatea. pe Ion Creanga. Actiunea de remediere/Intalnind in drumul sau Spanul. ce reprezinta binele si raul. Cei doi fii mai mari se sperie de falsul urs si se intorc rusinati la curtea craiului. Al doilea termen. Naratiunea este dramatizata prin existenta dialogului. avand ritm rapid. Situatia initiala de echilibru/ Expozitiunea prezinta viata linistita a Craiului si a celor trei fii ai sai. sunt prezente. intr-un mod original se deschide o relatie directa intre narator si naratar. puse pe seama unor personaje inzestrate cu puteri supranaturale. creeaza un oximoron. Reperele spatio-temporale sunt nedeterminate. tocmai cand se ratacise in codrii intunecosi. se incadreaza in genul epic. si acum mai tine inca…”). realizata de un narator omniscient. Imparatul Verde. pedeapsa. pe langa lupta dintre bine si rau. care. care este si un personaj eponim. armele si hainele cu care a fost mire”. intr. albultrasaturile positive ale eroului si negrul. mitul lui Fat-Frumos. Acesta piatra aminteste de perla frontala din simbolismul hindus. de la conditia de sluga la cea de imparat. precum si a celor mediane (“si merg ei ozi. la rangul de om total. idee intalnita in toate basmele. alcatuit din 4 etape/momente.trasaturile negative. in final raul fiind invins. Caracterul de bildungsroman al basmului presupune parcurgerea unui traseu al implinirii spirituale si al modificarii statului social al eroului. dupa juramantul din fantana devine sluga Spanului.. de care tatal sau ii ceruse sa se fereasca. iar in cadrul operei.Convorbiri literare” din 1877. impletind naratiunea cu dialogul si cu descrierea. publicata in revista . Basmul are la baza un tipar narativ cu un grad mare de stabilitate. Acest nume. palosul. si drumul initierii unui tanar de la stadiul de novice . Mezinul reuseste sa treaca proba cu ursul cu ajutorul unei batrane pe care o miluieste cu un ban si care-l sfatuieste sa-i ceara tatalui sau “calul. de unde reiese originlitatea acestei creatii. pentru a se ridica in finalul basmului. muncile. Motivele narative specifice sunt: superioritatea mezinului.i trimita pe unul dintre fiii sai pentru a-i urma la tron(actiunea prin care se tulbura echilibrul initial). Tema basmului o constituie. Ca sa-i puna la incercare . Confirma acesta perspectiva si finalizarea probei a doua din drumul initierii lui. fiul de crai il refuza de doua ori. Dialogul are o dubla functie: sustine evolutia actiunii. in proza. craiul se imbraca in piele de urs si se ascunde sub un pod. vizibila a personajului. in care. Creanga creeaza un personaj atipic pentru lumea basmului. asadar. in care se nareaza intamplari fantastice. demascarea raufacatorilor.Frumos. Primul termen. dar a treia oara. intervenind adesea prin comentarii. un personaj umanizat care nu intruchipeaza imaginea lui Fat.

Ajunsi la o fantana. ilustrat de o formula tipica. Ele pot reprezenta principiul “lumii pe dos”. deoarece. exprimarea afectiva in propozitii interogative si exclamative. un mistagog. compasiunea fata de eroul aflat pe drumul intru devenire. Registrele stilistice populare. la stadiul de Imparat. umorul si specificul limbajului. neofitul incepe o noua viata ca initiat. de la stadiul de sluga. Aici. deoarece veselia a tinut “ani intregi si acum mai tine inca” . taindu-i capul. uciderea cerbului “solomonit” si aducerea pietrelor pretioase cu care era impodobit. “Povestea lui Harap-Alb” ilustreaza o alta lume decat cea reala. Punctul culminant este marcat de intoarcerea lui Harap-Alb la palatul Imparatului Verde. proba in care protagonistul primeste atributul de Conducator desavarsit.si redobandi pozitia initiala reprezinta intriga basmului. Fata il demasca pe Span.. individualizarea personajelor. cu eroi fabulosi alaturi de personaje realiste aduse de Creanga din Humulestiul natal. Ca orice basm. Spanul il ademeneste pe fiul craiului sa coboare in fantana sa se racoreasca. care traverseaza o serie de probe initiatice. El accepta insotirea a 5 aparitii bizare (Gerila. deoarece coordoneaza drumul eroului de perfectionare si purificare. cunoasterea si nemurirea. insa este readus la viata prin intermediul apei moarte si apei vii. ca va pastra taina si numele de Harap-Alb. unde il tine inchis pana cand jura pe palos ca va fi sluga lui. si petirea fetei Imparatului Rosu. depasindu-si astfel starea de profan si revenind la adevarata sa esenta. aparent neinsemnate. care ii ofera “craisorului” Nemurirea. juramantul este ridicat. Desfasurarea actiunii incepe odata cu ajungerea celor doi la palatul Imparatului Verde. Flamanzila. In felul acesta. . pierzandu-si astfel identitatea. Oralitatea stilului se realizeaza prin diferite mijloace: expresii narative. folosirea diminutivelor. precum albinele si furnicile. Protagonistul este un . care presupune o trecere de la starea de profan la cea de initiat.om de soi bun’’. Astfel. acesta putand fi considerat un maestru spiritual. proba in care fiul de crai dobandeste atributele Luptatorului si statutul de Razboinic. trasatura dominanta comuna este bunatatea. semn ca initierea a fost incheiata. versuri si fraze rimate si ritmate. unde Spanul se da drept nepotul sau. in ciuda infatisarii hidoase.sa-l ia cu el. devenind un Erou Civilizator. Este un basm cult avand ca particularitati reflectarea conceptiei asupra lumii a scriitorului. Setila. se maturizeaza. orale si regionale confera originalitate limbajului. Pe parcursul celei de-a treia probe. Finalul este fericit si deschis. Harap-Alb primeste ajutorul unor fiinte fantastice. dativul etic. ceea ce-i confera acestei creatii originalitate inconfundabila. basmul putand fi astfel considerat un bildungsroman. Harap-Alp este supus de Span la trei probe initiatice. iar acesta il ucide pe fiul de crai. Ochila si Pasari-LatiLungila) care-l vor ajuta sa treaca peste probele Imparatului Rosu. victoria adevarului asupra imposturii-demascarea Spanului. Cele trei probe sunt: aducerea salatei din gradina ursului. Restabilirea echilibrului initial/ Deznodamantul consta in triumful valorilor pozitive asupra celor negative. primind puterea. umanizarea fantasticului. Lupta pentru a.

avand semnificatia coborarii in Infern. relatii cu alte personaje. Credincios juramantului. Schimbarea fundamentala a . fiul cel mic al craiului va dobandi calitatile necesare unui imparat. semn ca initierea este desavarsita. la stadiul de Imparat.i. apa vie si apa moarta. Acesta are atat calitati. decapitarea eroului fiind ultima treapta a initierii. Fata insesi. uita repede povetele tatalui. Imparatul Rosu il supune pe Harap-Alb la o serie de probe. inzestrata cu puteri supranaturale. uciderea cerbului “solomonit” si aducerea pietrelor pretioase cu care era impodobit. alegerea macului de nisip (cu ajutorul furnicilor). Cu sprijinul calului. Astfel. trasatura dominanta comuna este bunatatea. Harap-Alp este supus de catre Span la trei probe initiatice. stapanire de sine. care presupune o trecere de la starea de profan la cea de initiat. Dintre procedeele de caracterizre indirecta se utilizeaza conturarea portretului prin fapte. sa isi schimbe numele in Harap-Alb. mezinul va trece de ursul de la pod. care ii va taia capul eroului. necesitand ajutorul unor fiinte fantastice. Astfel. In plus. sugerand caracterul repetabil al drumului initiatic. Trecerea podului semnifica sansa transformarii. el se teme. mezinul craiului. proba in care fiul de crai dobandeste atributele Luptatorului si statutul de Razboinic.calul. compasiunea fata de eroul aflat pe drumul intru devenire. sugerate. la rangul de om total.i acorde o sansa. iar fata il insoteste pe erou la curtea Imparatului Verde. juramantul este dezlegat. Aceasta il sfatuieste sa solicite . acesta putand fi considerat un maestru spiritual. nume. deoarece. in primul rand. Inca din inceputul basmului isi dovedeste bunatatea cu care a fost inzestrat. Harap-Alb este umanizat. Setila. A treia incercare presupune o alta etapa a initierii. Ulterior. a renasterii si a redobandirii adevaratei sale esente. se plange de soarta si cere ajutorul acelora in care avea incredere. in ciuda infatisarii hidoase. care fusesera sortiti esecului. impune o ultima proba: calul lui Harap-Alb si turturica ei trebuie sa se intreaca sa aduca trei smicele de mar dulce. precum si recunoasterea fetei (primind ajutor din partea craiesei albinelor).. luandu-si drept calauza chiar un span. precum albinele si furnicile. devenind un Erou Civilizator si petirea fetei Imparatului Rosu. Milostenia dovedita Sfintei Duminici ii este imediat rasplatita. Harap-Alb. prin oximoronul din numele sau. El accepta si tovarasia a 5 aparitii bizare (Gerila. ospatul pantagruelic (cu ajutorul lui Setila si Flamanzila). odata cu incheierea probelor initiatice si a desavarsirii lui. Proba este castigata de calul fermecat. de la stadiul de sluga. trecute tot prin intermediul puterilor supranaturale ale ajutoarelor eroului: casa de arama (proba focului. un prim act de curaj. Ochila si Pasari-Lati-Lungila) care-l vor ajuta sa treaca peste probele Imparatului Rosu. fiind invatat de catre batrana cum sa. Acesta este readus la viata de catre fata. cu ajutorul obiectelor magice aduse de cal. deoarece coordoneaza drumul eroului de perfectionare si purificare. cat si defecte. “o farmazoana cumplita”. cerandu. tanarul ajunge sa se rataceasca in padurea-labirint.Caracterizarea lui Harap-Alb Eroul basmului. dand dovada de curaj. care ii ofera craisorului Nemurirea. Neexperimentat si naiv. un personaj umanizat care nu intruchipeaza imaginea lui Fat-Frumos din basmele populare. Primele doua probe le trece cu ajutorul Sfintei Duminici. In trecerea acestor probe. respectarea juramantului. Aceste personaje pot reprezenta principiul “lumii pe dos”. un mistagog. in schimbul eliberarii. pe cand caraterizarea directa reiese din vorbele naratorului sau a celorlalte personaje. in care isi dovedeste superioritatea in fata fratilor sai. Ion Creanga il coboara pe Harap-Alb in randul oamenilor obisnuiti pentru a-l ridica in finalul basmului. Fata il demasca insa pe Span. Mijloacele prin intermediul carora eroul trece aceste probe tin de supranatural. straja nocturna la odaia fetei (ajutat de Ochila si de Pasari-Lati-Lungila). este un personaj atipic pentru lumea acestui tip de opera. armele si hainele cu care a fost mire” tatal sau. Flamanzila. acesta nu ii marturiseste fetei adevarata sa identitate. proba in care protagonistul primeste atributul de Conducator desavarsit. Pentru a-i da fata. devenind sluga lui. pierzandu-si astfel identitatea. Eroul reintra in posesia palosului si isi primeste recompensa: nunta cu fata de imparat si intreaga imparatie. aparent neinsemnate. Cele trei probe sunt: aducerea salatei din gradina ursului. antagonistul il pacaleste si il inchide intr-o fantana.si induplece tatal sa. trecuta cu ajutorul lui Gerila). Prin trecerea probelor la care il supune Spanul.

tanarul este timid. ”slab de inger”. lipsit de curaj. anume acela dintre conditia umana a lui Harap-Alb si destinul sau de vita nobila. Intregul traseu descris este intr. Initial. pentru ca in final sa. dar isi accepta conditia de sluga. Specific basmului cult este modul in care se individualizeaza personajele. ramane un exemplu formativ pentru orice tanar obisnuit. . de cal (”nu te stiam asa de fricos”). Caracterizarea directa este facuta de narator (”fiul craiului. ci o descoperire a lumii fara nicio logica progresiva. era partas la toate.Duminica („luminate craisor”. Cu exceptia eroului. ”mai fricos decat o femeie”. In timp ce. drumul initierii protagonistului in viata.o stransa legatura cu conflictul principal al basmului. ”gaina plouata”).si asume rolul de Imparat. de Span (”Pentru vrednicia lui mi l-a dat tata”). autocaracterizarea si caracterizarea indirecta: prin nume (oximoronul Harap-Alb). fapte („ca tovaras. „naiv”). formarea nu mai este o initiere. boboc in felul sau…”. Prin portretele fizice ale celor 5 tovarasi se ironizeaza defecte de ordin fizic. gesturi. dar aspectul grotesc ascunde bunatatea sufleteasca. Asadar. prin limbaj. constructia personajului eponim din acest basm propune un model care nu sare etapele de evolutie a unui tanar in viata. moral si psihologic. indiferent de epoca. dar si nunta confirma desavarsirea eroului. in lumea contemporana. Principala trasatura a protagonistului reiese cu usurinta tocmai din acele scene in care eroul se vede confruntat cu evenimente care depasesc puterea sa omeneasca de intelegere. Deznodamantul consta asadar in refacerea echilibrului initial. rusinos. dincolo de toate invaluirile simbolice si alegorice. si la paguba si la castig).statului social. de Sf . celelalte personaje reprezinta tipologii umane reductibile la o unica trasatura dominanta. care este vazut in evolutia catre desavarsire.

nesiguranta lui Stefan privind fidelitatea sotiei.Patul lui Procust”. Dupa casatorie. intaia noapte de razboi”. Aceasta concentreaza intriga. Romanul este compus din 2 carti. iar personajele sunt prezentate ca evenimente interioare. Stefan Gheorghidiu. un eveniment exterior declanseaza rememorarea unor intamplari traite intr-un timp pierdut. dupa care se impaca. Romanul debuteaza printr-un artificiu compozitional: actiunea primului capitol. cu 6. cu tituri semnificative. amantul sau. evenimentele din trecut fiind ordonate cronologic si analizate lucid. Conflictul este intre ideal si realitate.“Ultima noapte de dragoste. In primavara anului 1916. Astfel. masuri absurde.se la cele 2 experiente:dragostea si razboiul. iar Stefan pleaca pe front. Naratiunea la persoana intai.. Tache. memoria afectiva. modesti dpdv material. sub forma unei confesiuni a personajului principal. Echilibrul este tulburat de mostenirea primita de Stefan la moartea avarului sau unchi. dar care nu sunt singurele. eroismul fiind inlocuit de spaima in fata mortii. se casatoreste cu frumoasa Ela. mizerie. iar a doua parte ilustreaza imaginea unui razboi tragic si absurd. Camil Petrescu a innoit romanul romanesc interbelic prin sincronizare cu literatura universala. Operatiunile incep cu atacarea postului vamal maghiar. deoarece autorul nu traise o drama de iubire. . Dialogul declanseaza memoria afectiva a personajului.Ne-a acoperit pamantul lui Dumnezeu” ilustreaza razboiul si tragismul confruntarii cu moartea. dezordine generala. studenta la litere. al carei punct culminant il constituie excursia de la Odobesti. Tema romanului prezinta drama intelectualului lucid. Experientele dramatice modifica atitudinea personajului-narator fata de celelalte aspecte existentiale. aparut in1930 si ..Eram insurat de doi ani si jumatate cu o colega de la Universitate si banuiam ca ma insala” constituie fraza prin intermediul careia incepe capitolul al doilea. insa a doua parte este o experienta traita. Ela ii acorda o atentie deosebita unui anume domn G. Cuvantul “noapte”. iar artileria romana isi fixeaza tunurile asupra propriilor batalioane. presupune existenta unui narator implicat. punandu-I in lumina amintirii legate de casnicia sa cu Ela. . in cadrul careia. Cele 2 nopti prezinta 2 etape de evolutie ale personajului. Capitolul evidentiaza cele doua planuri temporale din discursul narativ: timpul povestirii (prezent) si timpul narat (trecutul povestii de iubire). timpul prezent si subiectiv. pt ca el este dispus sufleteste de a trai si alte experiente.fiind un conflict psihologic ce se desfasoara in constiinta eroului. Viata combatantilor tine de hazard.monografie a indoielii”.. ce alcatuiesc un jurnal scris la persoana intai. Tanarul. Ordinele superiorilor sunt contradictorii. simbolizeaza incertitudinea. autenticitatea definita ca identificarea actului de creatie cu realitatea vietii. Frontul semnifica haos. fluxul constiintei. repetat. conflict (interior) si protagonist. opera literara a lui Petrescu este apreciata de critica vremii drept o . reprezentate sugestiv prin cuvintele “ultima” si “intaia”. Stefan impreuna cu unitatea cuceresc Branul. despre dragoste si fidelitate. Ela este atrasa de bani si viata mondena. dar fericiti pe plan spiritual. necunoscutul. este posterioara intamplarilor relatate in restul cartii I.. Textul poate fi considerat si un roman de tip subiectiv. Romanul structurat in 2 parti. Capitolul . scriitorul fiind ofiter al armatei in timpul primului razboi mondial.. dar si retrospectia iubirii dintre Stefan si Ela. apoi Tohanul Vechi. intaia noapte de razboi Prin cele doua romane ale sale. surprinde cele 2 drame existentiale ale eroului: prima parte prezinta aspiratia spre o iubire absoluta. respective 7 capitole. de care se salveaza prin constientizarea unei drame mai profunde. Stefan asista la o discutie intre ofiteri.Ultima noapte de dragoste. este ilustrata viata celor doi indragostiti. raportandu. Roman modern de analiza psihologica prin tema. care va deveni ulterior. Asadar. Titlul se refera la aceste 2 experiente ale eroului. la Piatra Craiului in munte. tragismul razboiului. care traieste un razboi tragic si absurd. Situarea eului narativ in centrul naratiunii confera autenticitate. naratiunea la persoana intai. pe atunci student la filozofie. insetat de absolutul in iubire. pentru a se opri de partea cealalta a Oltului. potrivit convigerilor personajului-narator. comuna Vulcan. Cuplul evolueaza catre o inevitabila criza matrimoniala. Stefan si Ela se despart pentru scurt timp. Prima parte este fictiune. deoarece are drept caracteristici urm: unicitatea perspectivei narative. cu focalizare exclusiv interna. respectiv absurdul. cea a omenirii. tinzand la un statut superior.

respectiv exterior (fapte.Adica tot trecutul”. dar se simte detasat de tot ceea ce simbolizeaza Ela.o tipologie. Ca urmare. din dorinta de a da autenticitate naratiunii. care traieste drama indragostitului de absolut. tipuri umane). Relatarea este inlocuita in aceasta proza moderna cu analiza si interpretarea. de unde rezulta impresia de epic evenimential sarac in favoarea analizei. reflectii). percepe cu luciditate aspectele planului interior (sentimente. dar mai ales prin autenticitatea trairiilor. inadaptatul superior. Astfel. cititorul nu se poate pronunta asupra fidelitatii ori naturii ei superificiale. acesta o priveste cu indiferenta si decide sa o paraseasca: . autorul construieste primul roman psihologic romanesc. Stilul anticalofil. Ela este personajul misterios deoarece atitudinea ei este mediata de viziunea personajului-narator. ci efectul de artificialitate. Ranit si spitalizat. In concluzie. deoarece scriitorul nu refuza corectitudinea acestuia.. Prin introspectie si monolog interior.I-am scris ca ii las absolut tot ce e in casa[…]. naratiunea la persoana intai. Petrescu combina un fragment autobiografic cu o poveste fictiva si atribuie perspectiva narativa unui personaj imposibil de incadrat intr. a iubirii. Extenuat in plan spiritual.nici timpul naratiunii nu mai urmeaza cronologia lumii reale. memoria afectiva. opera.Ultima noapte…” este un roman modern subiectiv si psihologic prin unicitatea perspectivei narative..Individul se pierde. utilizarea timpului prezent-subiectiv. Stefan se intoarce in Bucuresti. Asadar. relatii. tehnici ale analizei psihologice. . Finalul romanului reprezinta sfarsitul dramei personale. Stefan Gheorghidiu. drama colectiva a razboiului pune in umbra drama individuala a iubirii. are ca scop obtinerea efectului de autenticitate. Aceasta strategie de gestionare a timpului. pentru care opteaza autorul. pe deplin sincronizat cu tendintele literare occidentale. C. prin folosirea analizei psihologice ca tehnica predilecta si prin ordonarea majoritatii evenimentelor in functie de un timp interior. Stefan G. Daca trairile personajului sunt exclusiv subiective. Mai mult. simtindu-se anulat in iuresul colectiv. sustine autenticitatea limbajului. personajul-narator reprezinta tipul intelectualului lucid.

iar tot demersul sau psihologic se va indrepta doar spre uciderea imaginii femeii iubite. conform lui Nietzche. Pentru el “D a murit”. se casatoreste cu o frumoasa colega de la litere. Mai mult. aceste 2 cai. un intelectual ateu ce se iluzioneaza ca poate hotari si rationaliza experientele decisive pentru formarea sa ca subiectivitate. Stefan. Lucid si hiperrational. protagonistul este caracterizat indirect prin faptele si vorbele sale(drept un idealist atras de absolut. personajul-narator al romanului….l insele deoarece e prea bun. Evolutia lui Stefan G. eroul cauta o iesire din conditia sa limitata. limbaj. si realitatea exterioara se intaureaza o ruptura constientizata de protagonist abia in momentul in care Ela prefera deliciile vietii mondene in defavoarea lui. iar unchiul sau. etc. Dintre modalitatile de caracterizare a personajului.o autocaracterizare a intregului parcurs alaturi de Ela. reprezinta tipul intelectualului lucid. cea mai importanta diferenta intre omul traditional si cel modern poate fi redusa la modul in care cei 2 se raporteaza la o autoritate transcendenta. Prin urmare. monologul interior. dar si procedee artistice specifice romanului subiectivpsihologic modern: autoanaliza lucida. Stefan isi recunoaste prabusirea launtrica. pe cand celalalt. Aceasta este un personaj misterios deoarece atitudinea ei este mediata de viziunea personajului-narator. pasionat de filozofie. intre universal interior utopic al omului. deplasarea interesului spre conflictul si portretul interior. ordoneaza intreaga actiune a textului.Caracterizare lui Stefan Gheorghidiu In linii generale. Pe de o parte. este determinata de cele 2 experiente fundamentale de viata:iubirea si razboiul. Acest prim capitol contine o secventa narativa in care mai multi ofiteri discuta polemic despre un articol de ziar dedicat unei crime pasionale comise de un barbat inselat. capitolul de inceput al romanului reprezintand un artificiu compozitional ce da tonul intregii arhitecturi narative. astfel el incearca sa gaseasca Absolutul in tot soiul de idealisme:dragoste. Statutul moral si psihologic al protagonistului. relevate prin analiza si retrospectie. in urma schimbarii statutului social printr. inadaptatul superior. cititorul nu se poate pronunta asupra fidelitatii ori naturii ei superificiale. protagonistul nu numai ca retraieste trecutul sau amoros. introspectia. transforma. este influentat de 2 conficte:casnicia ratata cu Ela. Memoria vountara. Pe de alta parte. Drama razboiului submineaza definitiv conceptia absolutista despre iubire. Daca prima carte se axeaza pe ultima noapte de dragoste. el isi confirma superioritatea intelectuala. cea de. Nae. portretul lui Stefan este realizat prin caracterizare indirecta. tanarul construieste o intreaga teorie despre acest sentiment. il caracterizeaza drept lipsit de spirit practic). Nu dupa mult timp. Constituind si temele literare principale ale romanului.o mostenire substantiala. care traieste drama indragostitului de absolut. ci il analizeaza si interpreteaza. care reiese din ganduri.specifica primei parti a romanului. grosolane”. cu scopul atingerii unui absolut imaginat. atitudini si relatia cu celelalte personaje. pare sa nu poata recunoaste vreo instanta superioara. starnesc in constiinta lui ganduri dramatice. rememorarea.i implice intreaga personalitate. Primul crede in D si isi interpreteaza intreaga existenta in functie de destin. dar total inadaptat dpdv social).i pe camarazi. Stefan descopera. Ela. eruditie. prin care eroul incearca sa atinga absolutul existentei. prin vorbele celorlalte personaje(sotia sa ii spune ca toti vor sa. fluxul constiintei. memoria voluntara. Prin ambele situatii de viata. extenuat si . Pe cand era student la filozofie. cu ajutorul monologului interior. experienta din trecut intr. ca un adevarat expert in psihologia dragostei. politica. In final. In acest mod. catalogand ideile tovarasilor sai drept “notiuni primare. deci anunta particularitatile de constructie ale personajuluinarator. gesturi. Astfel. Astfel ca particularitatile de constructie a personajului in acest tip de roman sunt: inlocuirea portretului fizic detaliat si a corespondentelor dintre latura fizica si cea morala cu detalii fizice semnificative in trairile personajului.a doua porneste de la intaia noapte de razboi. micile flirturi ale sotiei cu dansatorul G. desfiintarea ca personalitate. 2 nuante ce par sa. prin introspectie si analiza psihologica. Expresia literara a acestei schimbari de mentalitate consta in inventarea unui pers-narator si a viziunii narrative “impreuna cu”. si tragediile razboiului. Ascultandu. cat si direct. ce vede doar idei. ce poarta numele de proza subiectiv-psihologica.

dar totusi este invingator moral. de la obiecte de pret la carti” . . pana la renuntarea indiferenta la orice idealuri. eroul traieste un esec sentimental. Asadar.deziluzionat. pe care il construise cu atata minutiozitate. ii lasa Elei “absolut tot din casa. renunta chiar la universal sau imaginar.si mentine rational latura umana in razboi. prin parcurgerea drumului de la apararea incrancenata a absolutului iubirii. la incercarea disperata de a. astfel refuzand sa mai analizeze.

in viziunea lui Ion Barbu. o oglindire a zenitului in apa. realul. In spatiul real elementele sunt dispersate. mai pur”. aceasta metafora ilustrand unul din atributele artei – eternitatea. insemnand oglindire. ideal (in prima strofa). care se rasfrange in sine insusi ca intr-o oglinda. Strofa a doua se deschide cu o exclamatie retorica. pentru care “se simte in adevar facut”. In expunerea ideilor si de incifrare a simbolurilor. “Cirezile agreste” sunt forme ale contingentului. Nadirul este o reflectare a zenitului. ceea ce determina natura lirismului sau. si poate fi integrata in simbolistica “mitul oglinzii”. poetul cautind in real . ci avand valoarea unei constatari definitive: “Nadir latent!”. elemente ale realitatii. o sublimare a vietii prin retorsiune”. Apa este asadar un alt simbol al poeziei. In a doua strofa marea devine simbolul genezei poetice. “Din ceas. Calinescu sustinea: “poezia este o iesire (“de dus”) din contingent (“ceas”) in pura gratuitate (“mantuit azur”). dar si de sintaxa poetica In care predomina terminologiile stiintifice. dedus… Ion Barbu este. fara scurgere. si este o autentica arta poetica. Substantivul “Ceas” apartine campului semantic al timpului. universul unde se naste poezia. Este alcatuita din 2 catrene. aparut in anul 1930. un joc secund. incifrat si o sinteza poetica dificila. in care poezia se afla in stare latenta.si recurgerea la . asa se explica folosirea verbului “a deduce”. Asadar. joc secund… E un nadir latent. Prin oglinda. neologismele cu rol de epitet -"nadir latent". cu masura de 1314 silabe. se resfrange. nu cu valoare emfatica sau afectiva. starii poetice latente existente in realitate. ca formatie. matematician. dar este un timp neclintit. lumea in toalitatea ei. de scoatearea acestuia de sub tutela timpului. aceasta fiind trasfigurata artistic. dupa propriile legi in constiinta umana. adica prin abandonarea materialitatii: “Taind pe inecarea cirezilor agreste."adancul acestei calme creste" -. cum numai marea/ Meduzele cand plimba sub clopotele verzi”. Eul liric restrange spatiul poetic la "o lume purificata pana la a nu mai oglindi decat figura spiritului nostru". Pornind de la acest poem. dificultatea receptarii ei fiind mai intai cauzata de concizia exprimarii. Dar imaginile poetice nu copiaza exact lumea exterioara. Asa cum elementele materiale se pot reflecta intr-o oglinda sau pe suprafata apei. Ion Barbu propune prin poezia sa o imagine generala. din conjugarea spiritului matematicianului cu poezia ce naste o viziune totalitara asupra universului. poezia este un proces exclusiv intelectual. ca manifestare stricta a mintii. asa cum cantecul marii ramane pentru multi imperceptibil. deasupra locului de observatie). Primul termen metaforic defineste spatiul real. Poezia este rezultatul unei activitati rationale. de aceea o va transforma in poezie. asa si starea poetului ramane muta pana cand acesta reuseste sa dea glas frumusetii. in care se reflecta realitatea."Din ceas" frumosul . rezultata din contemplarea lumii in totalitatea ei. "un joc secund mai pur". Starea de extaz este declansata de abandonarea materialului. are versuri lungi. cerebrale. Cunoasterea matematica i se pare lui Barbu singura “mantuitoare”. fiind opus acestuia (cel mai inalt punct de pe bolta cereasca. iar rima este incrucisata. dar si un limbaj ermetic.Din ceas. prin care se transcende lumea reala spre un univers imaginar. Spre deosebire de poetii care l-au precedat si care au investigat mai ales latura afectiva a universului uman. Se releva rolul poetului vazut ca un centru al universului. al contingentului. precum si procedeele poetice. in care sunt sintetizate principiile artei creatoare barbiene. G. de a ordona “harpele rasfirate”: “… Poetul ridica insumarea/ De harpe rasfirate ce in zbor invers le pierzi/ Si cantec istoveste: ascuns. dedus…” face parte din volumul “Joc secund”./ In grupurile apei. intelectuala a poeziei sale. Poezia se afla in stare latenta in realitate. reflectare. sustras din temporalitate. este evidenta natura profund reflexiva. Metafora “din ceas” poate simboliza temporalul. lumea intra in “mantuit azur”. poezia se naste prin “inecarea cirezilor agreste”. Starea poetica este asemenea cantecului marii. poezia fiind un produs al mintii. Discursul liric propune o conceptie moderna despre poezie. Actul creatiei capata astfel valori narcisiste. dedus adancul acestei calme creste/ Intrata prin oglinda in mantuit azur…” Strofa intai plaseaza expresia artistica in atemporal. luate mai ales din matematica -"Insumare"-. ce face parte din sfera semantica a matematicii: “Din ceas. celalalt universul artistic. rolul poetului fiind acela de a le “insuma”.

sa descatuseze cuvintele de incarcatura conventionala. “mantuit azur”. arbitrara..". anacoluturi. dislocari. Poezia "Din ceas dedus. Cuvintele stau la baza tonului incantator.elipse. . inversiuni topice. cat si prin aceea ca este un adevarat cod ce deschide intelesurile poetice ale universului liric barbian. model de concizie lirica. Poetul isi propune sa anuleze sinteza clasica. solemn al poeziei. Aparentele concrete ale realitatii sunt “inecate” si. cu totul unic in literatura romana. “joc secund”) joaca un rol important.. in acest demers. capodopera a creatiei artistice a lui Ion Barbu. ingreunand astfel descifrarea sensurilor clasice ale discursului liric. metaforele revelatoare (“ceas”. atat prin conceptia poetului asupra rostului si rolului artei. constituie o profunda arta poetica.

Poemele luminii”(1919). ca prim vers. pentru ca versul liber poate reda fluxul afectiv. accentuand ideile cu valoare gnomica. La nivel lexico-semantic se observa ca terminologia abstracta. Relatia dintre viziunea autorului asupra poeziei si expresionism se concentreaza in jurul exacerbarii eului creator. Prima secventa exprima concentrat.Testament” si .. Verbele la present. Titlul este reluat in incipit. . Plasarea sa initiala poate corespunde influentelor expresioniste. Opozitia lumina-intuneric releva relatia in mod simbolic: cunoasterea poetica. plaseaza eul poetic intr-o relatie definita cu lumea. Discursul poetic este alcatuit din 20 de versuri libere(cu metrica variabila si masura inegala). Pronumele personal .nu ucid. Opera constituie o arta poetica. lirismul subiectiv se realizeaza prin atitudinea poetica transmisa direct. dar mai ales exprima atitudinea poetului de a proteja misterele lumii. dispuse in serii antonimice.buze”-iubirea. Sursele expresivitatii si ale sugestiei se regasesc la fiecare nivel al limbajului poetic. Atitudinea poetului fata de cunoastere poate fi explicata prin distinctia intre cunoasterea paradisiaca(pe calea ratiunii). al caror ritm interior reda fluxul ideilor.eu” este plasat in fruntea operei. In poezia lui Lucian Blaga. verbul la persoana intai singular. Poezia este asezata in fruntea primului sau volum. Corolla este o metafora a operei artistice deoarece. sensul sau fiind imbogatit prin seria antitezelor si prin lantul metaphoric.Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga face parte din seria artelor poetice moderne ale literaturii romane din perioada interbelica. Campul semantic al misterului este realizat prin structuri lexicale cu valoare de metafore revelatorii. interiorizarea. avand rol de program literar. pentru a le spori. care are ca izvor misterul.si”.nu strivesc”)-refuzul cunoasterii logice.dar”.. lexicul imprumutat din sfera cosmicului sunt organizate ca forme sensibile ale cunoasterii... . ci de a le potenta prin trairea interioara si contemplarea formelor concrete ilustrate. adica frumosul artistic.. respectiv cea logica. alcatuind poezia. rationale. Eufonia versurilor sugereaza amplificarea misterului iar forma moderna reprezinta o eliberare de rigorile clasice. sentimentul absolutului. Conjunctia adversativa . prin marcile subiectivitatii. Tema poeziei o reprezinta atitudinea poetica in fata marilor taine universale: cunoasterea in planul creatiei poetice este posibila numai prin iubire.o coroana. La nivel morfosintactic. termen . Metafora luminii. Dedublarea luminii este redata prin opozitia dintre metafora ..sporesc”. asa cum se impletesc florile intr. Titlul este o metafora revelatorie care semnifica ideea cunoasterii luciferice. deoarece autorul isi exprima crezul liric si viziunea asupra lumii.. confera cursivitate discursului liric.. creatorul sa patrunda in tainele Universului. sugereaza cunoasterea. emblematica pentru opera.lumina mea”-. A doua secventa se construieste pe baza unor relatii de opozitie: eu-altii. poezia are trei secvente marcate. sentimentele.morminte”-tema mortii si a eternitatii.. Conjunctia .lumina altora”. Pe de alta parte. sentimentul poetic fiind transmis in mod direct. reluarea pronumelui personal . alaturi de ..eu” in pozitie initiala si repetarea de sase ori in poezie. Compozitional. sunt redate propriile idei despre poezie si despre rolul poetului.Joc secund”. . si cunoasterea luciferica(intuitiva.lumina altora”. prin mit si simbol. asociate cunoasterii poetice). . plasarea pronumelui personal . afirma optiunea poetica pentru un mod al cunoasterii.Eu nu strivesc corola de minuni a lumii . realizat cu mijloace poetice.. Metaforele enumerate surprind teme majore ale creatiei poetice: .ochi”-cunoasterea lumii.. prin mijloace artistice. limbajul artistic si imaginile poetice sunt puse in relatie cu un plan filozofic secundar.flori”viata/efemeritatea/frumosul. Organizarea ideilor poetice se realizeaza in jurul unei imagini conturate prin comparatia ampla a elementului abstract(de ordin spiritual). prin scrierea cu initiala majuscula a versurilor. Asadar. scopul poeziei este ca.. stand sub semnul misterului.. prin intermediul verbelor la forma negativa(. De asemenea. asa se inlantuie gandurile. cu un aspect al materialitatii. . prezenta in zece pozitii.. se desavarseste cu versurile finale..eu”. poezia este o arta poetica moderna pentru ca interesul autorului este deplasat de la tehnica poetica la relatia poet-lume/ creatie. misterul fiind sporit prin imaginarul poetic.lumina mea” si . Fiind o poezie de tip confesiune. tensiunea lirica. Antiteza este marca si grafic.. misterul fiind partial redus cu ajutorul logicii. Topica afectiva evidentiaza optiunea poetica pentru o forma de cunoastere: iubirea si creatia... Rolul poetului nu este de a descifra tainele lumii. sustine caracterul confesiv si definirea relatiei eu-lume.

al carei scop este acela de a descifra un mister esential. O alta particularitate stilistica este cultivarea cu predilectie a metaforei revelatorii. si nu redus.…” este o arta poetica moderna pentru ca interesul autorului este deplasat de la principiile tehnicii poetice la relatia poet-lume/ creatie. . poezia . dar si a metaforei plasticizante.concret. iar cuvantul poetic nu explica misterul.. Prin aceasta. a comparatiei ample si a versului liber. Asardar. ci il protejeaza prin transfigurare. Creatia sa este un mijlocitor intre eu si lume iar sentimentul fundamental transmis este acela de contopire cu misterele universale. misterul este amplificat. in fond. care confera concretete faptului. prin intermediul metaforei revelatorii.cu esenta lumii.

stare apolinica/dionisiaca. izvoarele. ce nebuna. Prima secventa(strofele 1-3) infatiseaza lumea rece a ideilor.. punctat de doua reflectii ulterioare ale barbatului. In creatia eminesciana. principiul feminine are ca atribute gratia rustica si miscarea. Poezia depaseste insa cadrul unei idile. intr-un scenario erotic prin urmatoarele etape: descrierea naturii umanizate. in planul terestru: .. cele doua ipostaze. Perceptia principiului masculine asupra femeii inregistreaza mai multe trepte ale cunoasterii erotice.. dar ca in lirismul de masti. de atitudinea poetica. Poezia se structureaza in jurul unei serii de opozitii: eternitate/moarte.. Aspiratia catre cunoasterea absoluta este sugerata prin metafora . a cunoasterii absolute. implicand conditia geniului. gesturile de tandrete. chemare a lumii fenomenale. despartirea. Avertismentul final . A doua secventa constituie meditatia barbatului asupra sensului profund al unei iubiri rememorate.mititica. Pe de alta parte. iubite!” cuprinde un adevar general valabil: implinirea umana se realizeaza doar prin iubire. Din punct de vedere al speciei. prezentand o iubire idealizata..Floare albastra” apartine acestei teme si reprezinta ipostaza iubirii paradisiace. este inlocuita de detasarea apolinica si de asumarea sentimentului de tristete.. a cunoasterii terestre. albastrul este culoarea infinitului. La romantici.. Marcile subiectivitatii sunt formele pronominale si verbale la persoana intai si a doua singular. consemnandu-se ca o continuare a meditatiei barbatului. de iubire pura. portretul fetei. pe de o parte. n-am zis”. .masculin si feminin.eu. pe de alta parte. vis/realitate. Conutarea starii de spirit se realizeaza prin folosirea marcilor gramaticale ale eului. Contrastul vis/realitate. Simetria celor 4 secvente poetice este sustinuta de monologul liric al fetei. de motivele literare. “Floare albastra” este o idila romantica. interogative si exclamative. Viziunea romantica este data de tema abordata. peisajul rustic si intim. Refacerea cuplului adamic necesita un spatiu protector si un timp sacru. A treia secventa contine strofele 5-12. natura ocrotitoare a cuplului adamic are atributele spatiului sacru. luna.. Compozitia romantica se realizeaza prin alternarea a doua planuri si a doua moduri de existenta: lumea abstractiei. este o capodopera a lirismului eminescian din etapa de tinerete. Universul spiritual in cadrul caruia geniul este izolat se configureaza prin enumerarea simbolurilor eternitatii mortii: .Hai in codrul cu verdeata…”. Monologul fetei imbraca forma reprosului in primele trei strofe pentru ca in final discursul poetic sa releve meditatia barbatului.Totusi este trist in lume!”. Cadrul obiectiv al idilei se incheie cu despartirea. Ultima secventa poetica ( strofele 13-15) presupune a doua interventie a vocii lirice din strofa a patra.. Simbolul florii albastre dobandeste valoare polisemantica: aspiratie catre fericirea prin iubire. Tonul adresarii este familiar. tema iubirii apare in corelatie cu tema naturii. egloga si elegie. sugerate prin modificarea apelativelor acesteia.. valea. Chemarea la iubirea organizeaza secventa in mod gradat.Iar te-ai cufundat in stele/ Si in nori si-n ceruri nalte?”. dar si de asocierea speciilor: poem filozofic. dulce minune”. Monologul fetei continua cu o chemare la iubire in lumea ei. nostalgie a iubirii ca mister al vietii. Aceasta isi are punctul de plecare in mitul romantic al aspiratiei catre idealul de fericire. Trairea dionisiaca. menit sa anunte marile creatii ulterioare.Convorbiri literare”. Asadar.rauri in soare/ Gramadesti-n a ta gandire”. am ras. care exprima termenii antinomici. aceasta opera poate fi considerata o poezie nucleu a romantismului eminescian.albastrami”).Floare albastra”. e albastra-mi dulce floare. In . aproape/departe. verbe si pronume la persoana intai singular: . . floarea simbolizand viata. eul liric imprumuta succesiv. precum si incompatibilitatea celor doua lumi sunt sugerate de versul final: . si lumea iubirii concrete. jocul erotic. a cunoasterii absolute. atunci/acum. prezenta in ideile eminesciene.Floare albastra” se contureaza lirismul subiectiv.. exprimand puternice trairi interioare. abstract/concret.Nu cata in departare/ Fericirea ta. cu alternanta propozitiilor afirmative si negative. scris in 1872 si publicat un an mai tarziu in revista . Femeia este denumita . simbolizata de ipostaza feminine. Categoria aproapelui se realizeaza din elemente care compun spatiul idilic: codrul..Floare albastra Poemul . in plan terestru. precum si dativul posesiv (. masculin/feminin. intoarcerea in sat. ce frumoasa. balta. prin sugestia centrului. Dezvoltare a unui motiv poetic european intr-o viziune lirica proprie.

. personificarea (. consoanele .stele. Verbul. La nivel fonetic. repetitia (. izvoare. t” sugereaza tristetea iar . rauri de soare”).albastra-mi. .. La nivel lexico-semantic.. balta”)... comparatia (. . Prezentul reda lumea eterna a ideilor in timp ce viitorul proiecteaza aspiratia spre iubire in reverie.Floare albastra” este o capodopera a creatiei eminseciene... este o categoria morfologica valorificata stilistic. dulce floare”).. apelandu-se la o diversitate de figuri de stil: epitetul (. Muzicalitatea aparte a poemului este conferita de elementele prozodice: masura de 8 silabe. s. n’’nostalgia. Dezvoltare a unui motiv romantic de circulatie europeana intr-o lirica proprie. abordand marile teme si idei poetice dezvoltate mai tarziu de catre poet.. Poezia se caracterizeaza printr-ul stil mai colorat.”). ceruri nalte. ritm trohaic.prapastia mareata”). in poezia lui Eminescu.Floare-albastra! Floare-albastra!. nori.izvoare plang in vale”).rosie ca marul”).. padure.s. inversiuni (.m. codru. predominta termeni din capul semantic al cosmicului (.. dar si terestru (..Limbajul poetic din prima etapa de creatie sta sub semnul retorismului. rima imbratisata.

in care spontaneitatea reda fluxul ideilor. au un dublu efect: sustin caracterul confesiv la poeziei. descoperirea sentimentului. a elegantei si al nobletii. Metafora explicita a iubirii imaginate ca o leoaica tanara propune o perspectiva atipica. Aceasta este plasata in eternitate. iubirea” este o poezie neomodernista. aparitie marcata intial prin imagini ale agresivitatii: . tampla. inca-o vreme” este semnificativ pentru trecerea de la repere precise catre nedefinire. metamorfoza universului. Dinamismul celui de-al doilea vers sugereaza surpriza provocata de aparitia sentimentului.. ilustrand definita-portret a iubirii. Din punct de vedere prozodic. La nivel morfosintactic./ Coltii albi mi i-a infipt in fata. formele pronumelui la persoana intai singular. Compozitional. sugestia violentei este anulata. mana. In plan morphologic. remarcam prezenta terminologiei concrete. dar o defineste si ca pe o arta poetica. barbie. idee sustinuta de abolirea timpului: . Aceasta modificare conduce catre modificarea perceptei umane asupra realitatii. privirea. rima aleatorie si ritm combinat..in fata. iubirea” face parte din al doilea volum al lui Nichita Stanescu. prezinta recrearea universului sub influenta transfiguratoare a iubirii.. poezia este alcatuita din trei strofa si 24 de versuri libere. spranceana. m-a muscat…”. Cercul este un simbol al perfectiunii. . Motivul central al textului este acela al leoaicei. traversat de simturile omenesti autonome: privirea si auzul. Metamorfoza devine totala.. si implicit ale fiintei...detasarea de rigorile clasice.Ma pandise-n incordare/ mai demult. un timp al iubirii. Titlul este reluat in incipitul poeziei. Eufonia versurilor sugereaza amplificarea starii de mirare iar forma moderna. Campul semantic al fiintei este realizat prin termeni cu valoare simbolica: . in care viziunea asupra lumii este .. care exprima atributele poetului.leoaica”) si prada (eul) presupune o asteptare camuflata.Leoaica tanara. ambiguitatea sensurilor. ale fiintei creatoare. poezia situeaza eul intr-un univers reconstruit: valoarea cosmogonica a intalnirii eului cu iubirea ca forta transfiguratoare a lumii plaseaza poezia atat in lirica erotica.azi. Textul poetic contrariaza asteptarile cititorului. Momentul este marcat de o dubla transfigurare. avand in centru eul creator(. Discursul liric presupune un mod profund subiectiv de receptare a sentimentului iubirii. sentimentul situandu-se in sfera puterii. senzorialul si afectivitatea se impletesc cu puterea expresiva a limbajului. mitic. concretizarea abstractului.Leoaica tanara. socanta prin ideea de ferocitate sugerata.O viziune a sentimentelor”(1964). Sursele expresivitatii si ale sugestiei se ragesesc la fiecare nivel al limbajului poetic. ilustrand sentimentul de uimire. printr-o miscare surpirnzatoare. o descriere cosmogonica. marcile lirismului subiectiv. cu masura inegala. fapt sugerat de cele patru metonimii.. . iar tema volumului este dragostea ca stare de certitudine. in care subiectivitatea. deodata.in jurul meu”). Apartinand lirismului subiectiv. Fiinta devine astfel un univers in expansiune. Finalul poeziei ilustreaza scoaterea fiintei umane de sub legile fizice ca urmare a intalnirii cu iubirea/poezia.inca-o vreme/si-nca-o vreme…”. Titlul defineste metaforic iubirea/poezia. schimbarea timpului verbal si adverbele de timp redau iesirea treptata din timpul cronologic si fixarea indragostitului intr-un tim circular. Raportul dintre vanator (. Prima secventa surprinde momentul intalnirii dureroase a fiintei cu iubirea/inspiratia poetica. iar discursul liric ia forma unei confesiuni: se marturiseste propria aventura. Iubirea/ inspiratia apare brusc in spatiul sensibilitatii fiintei. simbol al iubirii/poeziei. modificand dimensiunile universului. auzul. Atitudinea fiintei care intalneste iubirea/inspiratia poetica constituie tema. la nivelul metamorfozei fiintei si al universului. Cea de-a doua secventa poetica. A treia secventa concretizeaza efectele intalnirii cu iubirea/inspiratia.Leoaica tanara.. a fiintei coplesite de sentiment si a lumii. La nivel lexico-semantic. urmata de actul de seductie. iubirea Poezia . Primul vers contine o metafora provenita din titlu. constatarea caracterului ireversibil al metamorfozei. Campul semantic al timpului: . corespunzatoare celor trei strofe: intalnirea cu iubirea/creatia. ca prim vers si din acest moment. Simetria se realizeaza prin cele doua imagini ale iubirii-leoaica iar relatiile de opozitie se manifesta in secventa a doua. o cale directa de transmitere a sentimentelor si a ideilor poetice. abordand iubirea ca tema majora a liricii. poezia are trei secvente lirice.

Leoaica tanara. iubirea” de Nichita Stanescu este o arta poetica neomodernista pentru ca interesul autorului vizeaza relatia poet-lume/poet-creatie si identifica poezia/inspiratia cu iubirea. . ..Asadar. Iubirea/ poezia reprezinta un mijlocitor intre eu si universul fiintei iar sentimentul poetic este acela de contopire cu esenta lumii prin iubire.

realizat prin motive romantic: luceafarul. cunoasterea). cum numa-n vis/Un demon se arata”.. Aceasta secventa poate fi divizata in trei parti: zborul cosmic. Fata de imparat intelege aceasta si refuza sa il urmeze. fereastra. asadar. Zborul cosmic potenteaza sentimentul de iubirea. Incipitul poemului este conturat sub semnul basmului. ori acesta face parte din ordinea primordiala a cosmosului. lirismul sustinut de expresivitatea limbajului sunt turnate in schema epica a basmului. Pentru a doua oara insa..viclean copil de casa. esti frumos. Partea a patra este constituia simetric fata de prima. Catalin urmand o tehnica asemanatoare vanatului pentru a o cuceri pe fata de imparat. Astfel. Fata de imparat reprezinta planul terestru.Luceafarul” a aparut in 1883. iar natura ii ocroteste pe cei doi . simetria si caracterul gnomic. rugaciunea. ilustreaza rapiditatea conexiunii sentimentale dintre exponenti ai lumii terestre.Luceafarul Poemul .. Luceafarul este construit dupa o frumusete inspirata din canoanele romantice:. In schimb.Luceafarul” este o alegorie pe tema geniului. Acestea se regasesc in partea intai si a treia. umbra fetei stravezii. oglinda. detasata de omul comun. baiat din flori si de pripas. Atractia celor doi este sugerata printr-o chemare. Luceafarul ii cere sa fie dezlegat de nemurire. avand si elemente dramatice. refuzand iubirea acestuia. pentru ca partea a doua sa combine specii lirice apparent incompatibile( idila si elegia). Portretul lui Catalin este reazliat in stilul vorbirii populare. Cadrul abstract este umanizat iar portretul fetei de imparat scoate in evident unicitatea terestra. O. peisajul este umanizat...Convorbiri literare”. ilustrand povestea de iubire. Asemanarea acestora sugereaza omul comun. iar comparatiile . in antiteza cu cel al Luceafarului. Cea de-a doua intrupare reda imaginea circumscrisa demonicului. poetul. Aparitia iubirii este sustinuta de mitul zburatorului iar gesturile dezvaluie suavitatea sentimentului de iubire. cezarul. a mediocritatii: .Cum e Fecioara intre sfinti/Si luna intre stele” propun o posibila dualitate. dupa cum o percepe fata: . tanar voievod”. in Romania Juna din Viena. Partea a doua. Poemul romantic .A fost odata ca-n povesti…”. prin interferenta cosmicului cu terestrul. un mort frumos cu ochii. culminand cu asemanarea Luceafarului cu un fulger:. Textul poetic romantic se realizeaza prin amestecul genurilor si al speciilor. personajele si relatiile dintre acestea sunt infatisate printr-o serie de metafore si simboluri iar geniul este privit o fiinta solitara si nefericita. Desi accepta iubirea pamanteana. Compozitia romantic se realizeaza prin opozitia planurilor si celor doua ipostaze ale cunoasterii: geniul/omul comun. castelul. dialogul cu Demiurgul si libertatea. dar si o meditatie asupra conditiei umane duale.. Timpul este mitic: . in cadrul nocturn. amandoi gasindu-si astfel sfarsitul. marea.. umerele goale.Fata in gradina de aur” care cuprindea povestea unei frumoase fete de imparat izolata intr-un castel. dar fata refuza nemurirea zeului si se indragosteste de un pamantean. precum si de alternarea planului terestru cu cel cosmic. iar partea a patra sa contina elemente de meditatie si pastel. care are in centrul idila dintre fata de imparat (acum Catalina) si pajul Catalin. Un zmeu se indragosteste de aceasta. Primele sapte strofe constituie uvertura poemului. Asadar. Aceasta se naste lent din starea de contemplatie. Demiurgul il refuza intrucat este necesar ca Hyperion se sa fi nascut inca o data. dar indraznet cu ochii”. unicele elemente clasice fiind echilibrul compozitional. i se ofera diverse ipostaze ale geniului: filozoful.. in cursul careia acesta traieste in sens invers istoria creatiei... Cadrul romantic este creat prin simboluri. Demiurgul respinge cererea zmeului de a fi dezlegat si se razbuna pe pamanteni.Parea un fulger ne-ntrerupt”. Idila se desfasoara sub forma unui joc. In aceasta ipostaza angelica.O. Tema poemului este de factura romantica(problematica geniului in raport cu lumea. iubirea. de luceafarul din cer/M-a prins un dor de moarte”. Semnificatia alegoriei sugereaza faptul ca fata apsira catre absolut in timp ce spiritul superior sime nevoia materialitatii. In dialogul cu Demiurgul. fiind reprodus ulterior in revista . Partea a treia ilustreaza planul cosmic si constituie cheia de bolta a poemului. par de aur moale. Spatiul parcurs de Luceafar este o calatorie regresiva in timp.. dorinta in contradictoriu cu sentimentele Luceafarului. intruchiparea teluricului. Catalina inca aspira la iubirea ideala :. Catalin devine. Motivul serii si al castelului accentueaza romantismul conferit de prezenta Luceafarului. Poemul este inspirat din basmul romanesc . Viziunea romantic este data de tema. fata considera ca lucirea ochilor si paloarea fetei Luceafarului sun atribute ale mortii.

rima incrucisata. accentueaza ideea iubirii absolute. Omul traieste intr-o viata caracterizata prin ciclicitate. Declaratia de dragoste a lui Catalin il proiecteaza intr-o lumina diferita de cea din partea a doua deoarece profunzimea pasiunii il scot pe tanar din sfera mediocritatii terestre. Luceafarul exprima dramatismul propriei conditii. Prezenta metaforelor.Luceafarul” constituie o sinteza a capodoperei eminesciene. La nivel stilistic. Interjectiile in dialogul dintre Catalin si Catalina. simboluri ale mortii si temporalitatii/vietii. procedee artistice. deoarece asocierea celor doua lumi este imposibila. Catalina va adresa ulterior o a treia chemare. poemul este constituit pe baza alegoriei. Antiteza dintre cele doua lumi este sugerata la nivel fonetic./Norocu-mi lumineaza!”. luceafar bland/Alunecand pe-o raza. armonizand teme si motive romantic.indragostiti../Patrunde-n codru si in gand.Cobori in jos. Pentru ilustarea conditiei geniului. Luceafarul semnificand steaua norocului: . dativul etic si posesiv sustin tonul de intimitate. Muzicalitatea elegiaca este conferita de elementele de prozodie: masura de 7-8 silabe. precum si abundenta imperativului marcheaza adresarea directa iar perfectul simplu si conjunctivul sustin oralitatea stilului. ritm iambic. fiind incapabil sa isi depaseasca limitele. La nivel morphologic. . mai ales in tabloul intai. dar si a anitetizei intre geniu si omul de rand. elemente de imaginar poetic.. .

Elementele decorului funerar sunt . Versul al treilea din prima strofa se remarca prin elipsa verbului . Lumea conturata prin cateva pete de culoare reprezinta tragismul asumat cu luciditate. stam.. izolarea si solitudinea se circumscriu esteticii simboliste...Plumb Poezia simbolista . Strofa a doua incepe sub semnul tragicului existential. Starea de solitudine a eului liric este sugerata prin repetarea sintagmei . Elementele naturii primordial sunt frigul si vantul.intors” constituie misterul intregului discurs poetic. poezia . s. mort”. Sonoritatile lugubre sunt obtinute prin aglomerarea consoanelor dure . remarcam prezenta simbolului central plumb. era. deschide volumul cu acelasi titlu. La nivel fonetic.Dormea intors amorul meu de plumb”. Tema poeziei o constituie conditia poetului intr-o societate aritificiala.. Verbele statice la imperfect sunt plasate cu precadere la inceputul versului. t.Plumb”. La nivel stilistic.grele”. flori de plumb. care sugereaza prezenta mortii.. simbolizata de cimitir si realitatea interioara. Dormea intors amorul”. insistand asupra existentei mohorate. totul putand fi dedus din descrierea cadrului. generat de disparitia afectivitatii: ..Dormeau adanc sicriele de plumb. principale. in care eul se simte claustrat: un cavou. La nivel morfologic.plumb” cuprinde o vocala inchisa de cate doua consoane . se remarca topica inversa.. se evidentiaza prezenta cuvintelor din campul semantic al mortii: . m. care sugereaza apasarea sufocanta.amorul meu”). cavou. impietrirea. Titlul poeziei este simbolul plumb. aparut in 1916.flori de plumb. Eul isi priveste sentimentul ca un spectator: . la conjunctiv (. angoasa.sicriu. predomina vocalele o.Aripile de plumb” presupun un zbor in jos.Plumb” se incadreaza fara indoiala in estetica simbolista.stam.Si scartaiau coroanele de plumb”. coordonate prin juxtapunere sau copulativ.. substantivul . am inceput”) si.sa strig”). funerar. Cele doua verbe la perfect compus (... care produc disolutia materiei. Astfel. cromatica. apasator si sufocant.. simbolizata de sentimentul de iubire. Prin atmosfera. universul monoton. in marea lor majoritate statice. cu subiectul postpus: . i.de plumb” are multiple sugestii ( cromatica. folosirea simbolurilor si dramatismul trairii eului liric.dormeau. ale mortii: . se remarca prezenta verbelor. vestmantul funerar. Repetarea epitetului .a fi” cu sens existential. al vidului launtric.. Lirismul subiectiv este redat prin marcile subiectivitatii: persoana intai a verbelor ( . vantul fiind unicul element care sugereaza miscarea. care. coroanele de plumb”.. masura fixa de 10 silabe. reluat in sase din cele opt versuri ale poeziei. u conferind sentimentul golului existential.. simbolizand universul interior. cenusiul existential. aripile de plumb”. asociat metaforelor multiple: . coroanele de plumb.sicriele de plumb. sugerand staticul dar si caracterul impresionist al tabloului. coroana. Dramatismul este sugerat prin corespondenta ce se stabileste intre materie si spirit. t.Plumb” are o constructive riguroasa. prin inchiderea versurilor cu rima imbratisata. folosirea sugestiei.. accentueaza senzatia de pustietate sufleteasca.plumb”. lipsita de aspiratii.. ilustrarea starilor sufletesti de angoasa. caderea surda si grea. . poezia . anoste. Textul poetic este structurat in doua catrene construite pe baza lexemului . scartaiau. p.. instrainarea. De asemenea. lipsite de transcendenta sau de posibilitatea inaltarii. n. ritmul iambic alternand cu amfibrahul. am inceput”). a simbolului si a corespondentelor. de natura obiectiva. dormea. sugereaza disperarea poetului atunci cand acesta constientizeaza cufundarea universului in atmosfera sumbra a mortii. cat si a adjectivului posesiv ( . Textul poetic se inscrie in lirica simbolista prin tehnica repetitiei. Incercarea de salvare este iluzorie. insa. Din punct de vedere prosodic. definindu-l in totalitate. La nivel sintactic... moartea. de George Bacovia. insa produce efecte reci. Repetarea acestora produce efectul de monotonie. fapt ce sugereaza inchiderea spatiului. Cele doua strofe corespund celor doua planuri ale realitatii: realitatea exterioara.sunt singur”. permanenta unei stari de angoasa: . textul este structurat pe o serie de propozitii independente. Timpul imperfect desemneaza trecutul nedeterminat. muzicalitate. Lumea obiectuala este marcata de impietrire. alaturi de celelalte simboluri.... subiectiva.b. atarnau”. In restul poeziei. La nivel lexical. s. si in care mediul inconjurator capata greutatea plumbului. Strofa intai surprinde elemente ale cadrului spatial inchis. respective. cat si inchiderea definitiva a spatiului existential. fizica). Adjectivul .

pe branci. prin . carora le trimite mostenirea. Organizarea discursului poetic se realizeaza si prin seria relatiilor de opozitie referitoare la carte: instrumentele muncii taranesti/ intelectuale. depasirea regulilor prozodice fiind o particularitate specifica modernismului. alaturi de .. In acceptie religioasa. In viziunea lui Arghezi.. mucegaiuri si noroi. necesar transfigurarii artistice. topica afectiva. La nivel lexico-semantic. instrument reprezentativ pentru universul rural. creatie lasata ca mostenire unui fiu spiritual.. potrivit esteticii uratului(. se observa acumularea de cuvinte nepoetice. verbele la persoana intai si a doua singular. face referire la ideea fundamentala a poeziei. cuvantul-titlu face referire la cele doua parti ale Bibliei. care transforma .. poetul identificandu-se cu un mentor al generatiilor viitoare. truda poetului deosebindu-se de cea a stramosilor doar prin materialul intrebuintat. Tema poeziei o reprezinta creatia literara in ipostaza de mestesug. pastrandu-si forta expresiva. Incipitul. sugerat prin paralelismul dintre munca fizica si cea spiritual. care dobandesc insa valente estetice.cuvinte potrivite”. in care sunt concentrate pildele adresate omenirii. Titlul poeziei are o dubla acceptie.. Sugestiv.. . specifica liricii moderne: transfigurarea socialului in estetic.. ciorchin de negi”). iar poezia apare in ipostaza unui bun spiritual . trecutul devine sacru.. cartea de capatai a urmasilor.. Ideea centrala a strofei a treia este transformarea poeziei intr-o lumea obiectuala. desemneaza un potential cititor. . Strofa a patra incepe printr-o confesiune lirica: . In strofa a doua. izvoarele creatiei poetice si poezia insesi.. Vechiul Testament si Noul Testament. regionalisme(gramadii).decat un nume adunat pe-o carte”. devine . raportul dintre inspiratie si tehnica poetica. titlul desemneaza un act juridic intocmit de catre o persoana prin care aceasta isi exprima dorintele care urmeaza a-I fi indeplinite dupa moarte. prin intermediul marcilor subiectivitatii: pronumele personale. treapta a prezentului. Revolta sociala este concentrate in poezie.brazda” devine . poetul devine un nascocitor.. cand sa-njure”.condei”... In strofa a cincea apare indeea transfigurarii socialului in estetic.. intre strabuni si urmasi.. . poezia poate fi considerata o arta moderna.. Discursul liric este organizat sub forma unui monolog adresat imaginar intre un tata si un fiu.Testament” de Tudor Arghezi face parte din seria artelor poetice moderne ale literaturii romane din perioada interbelica.bubce. intre rob si Domn. Astfel. contine ideea mostenirii spirituale. in special in legatura cu transmiterea averii sale. valoarea unui document fundamental pentru generatiile viitoare. Formula de adresare in vocativ. conceput ca o adresare a eului liric catre un fiu spiritual. Poezia este structurata in sase strofe cu numar inegal de versuri. iar . realizat prin mijloace poetice.. Ultima strofa evidentiaza cum arta contemplative pierde in favoarea mestesugului poetic: .Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” si .vioara”. adjectivele posesive. astfel. plavani. rapi.. Mai mult.. creatie elaborata prin truda de catre poet. Ineditul limbajului arghezian provine din valorificarea diferitelor straturi lexical in asocieri surprinzatoare: arhaisme(hrisov). .Cuvinte potrivite” si are rol de program literar. Prin urmare.. unealta utilizata pentru a lucra pamantul. Efortul poetic presupune insa un timp indelungat.Intinsa lenesa pe canapea. vite.graiul lor cu-ndemnuri de vite” in . expresii populare(gropi. Poezia este plasata in fruntea primului volum arghezian .cartea”. Lirismul subiectiv se realizeaza prin atitudinea poetica transmisa direct.calimara”. Conditia poetului este concentrata in versul . cat si moralizatoare. asociindu-l generatiilor viitoare prin intermediul cartii. pentru ca abordeaza o tripla problematica. metafora care desemneaza poezia ca mestesug. cuvintele se metamorfozeaza prin arta.Testament . iar opera literara capata valoare justitiara.hrisovul cel dintai”. Prin intermediul poeziei.seara razvratita” se refera la trecutul zbuciumat. Metafora . este numita .Nu-ti voi lasa drept bunuri dupa moarte”./Domnita sufera in cartea mea”.Am luat ocara si torcand usure/Am pus-o cand sa-mbie. Discursul poetic constituie o arta poetica deoarece autorul isi exprima propriile convingeri despre menirea literaturii si rolul artistului in societate. arta capata prin intermediul poetului atat functie catarhica. In sens denotativ. caruia ii lasa drept mostenire .. Textul poetic este alcatuit ca un monolog adresat de tata catre fiul spiritual. Cartea capata. Asadar.Joc secund” de Ion Barbu. estetica uratului.fiule”.sapa”.cartea”. aceea a relatiei spirituale dintre generatii si a responsabilitatii urmasilor fata de mesajul primit de la strabuni.

in functie de intensitatea sentimentelor transmise.Veninul strans l-am preschimbat in miere/Lasand intreaga dulce lui putere”).Testament” este o arta poetica pentru ca poetul devine un nascocitor. materialitatea imaginilor artistice este realizata prin fantezia metaforei si comparatia inedita( .Imperecheate-n carte se marita/Ca fierul cald imbratisat in cleste”)..bube. acestea fiind conferite de versificatie: strofe ingegale ca numar de versuri.. sugestia trudei creatorului se contureaza prin dislocarea topica si sintactica. Seriile antonimice . negatia dobandeste insa sens afirmativ. . Jocul timpurilor verbale sustine ideile artei poetice.zdrente). Alternanta singularului persoanei intai cu pluralul reda relatia poetului cu stramosii sai iar utliziarea trecutului sugereaza rolul poetului. cat si al talentului artistic. poezia introduce in literatura romana estetica uratului. izbaveste). plasat in incipit. Rezultatul este atat produsul inspiratiei divine. epitetul rar(. mucegaiuri si noroi”).. valorificarea straturilor lexicale in asocieri surprinzatoare si depasirea regulilor de prozodie.dulcea lui putere”). singurul verb la viitor.. Opera literara . iar poezia presupune mestesugul. forma negativa(nu-ti voi lasa).cand sa-njure” sugereaza diversele tonalitati ale creatiei. De asemenea. La nivel morfosintactic.. rima imperecheata si ritm variabil. La nivel stilistic. termeni religiosi (cu credinta. masura 9-11 silabe. enumeratia(.cand sa-mbie. neologisme(obscur). Sonoritatile dure sugereaza truda cautarii si a creatiei. In context. icoane. sustine caracterul testamentar al poeziei.. oximoronul(.