Cursurile 4,5 Constructii subterane 1

LUCRARI HIDROTEHNICE SUBTERANE

1. Clasificare. Functii.

Lucrarile hidrotehnice subterane pot fi:
galerii hidrotehnice - constructii pentru transportul apei, executate
prin excavarea sectiunii lor in scoarta pamntului, fara indepartarea
terenului de deasupra si care au pante longitudinale mici
(maximum 10%);
galerii hidrotehnice fortate (suitoare) cnd au pante longitudinale
mari (20-45)
puturi cnd sunt verticale;
caverne(excavatii de sectiune transversala relativ mare si de
lungime de acelasi ordin de marime cu latimea).
La o amenajare hidroenergetica pot sa apara toate aceste tipuri de
lucrari subterane ca in exemplul din figurile 6-1 si 6-2 in care se prezinta
schema Amenajarii Bistra Poiana Marului si respectiv schema U.H.
Arges.
Functiile pe care galeriile le pot indeplini in cadrul unei amenajari
hidrotehnice sunt:
galerii de derivatie - cnd aductiunea de apa de la priza la
centrala este realizata sub forma de galerie;
2 Galerii si puturi hidrotehnice


galerii de deviere a apelor in timpul constructiei barajului;
galerii amenajate ca goliri de fund sau ca descarcatori de ape
mari
galerii de evacuare (de fuga) in cazul centralelor subterane;
galerii tehnologice pentru acces, cabluri, ventilatie etc.
galerii de drenaj;
galerii purtatoare de conducte
galerii sau puturi fortate care asigura legatura de la camera de
echilibru la uzina;
galerii de alimentare cu apa.
Puturile pot fi fortate sau de acces. Cavernele sunt folosite pentru:
adapostirea unor echipamente (casa de vane, camera batardourilor);
amplasarea in subteran a echipamentelor centralei electrice (sala
masinilor, sala transformatorilor etc.)
-amplasarea unor instalatii de supraveghere si comanda (camera de
comanda a centralei).

Fig. 1 Schema Amenajarii Bistra Poiana Marului

Cursurile 4,5 Constructii subterane 1



Fig. 2 Lucrari subterane la U.H.Arges:
1-galeria de aductiune;2-galeria de acces la casa vanelor;3-castel de echilibru D =
7,2 m, H = 173 m;4-camera inferioara la castelul de echilibru;5-put fortat H = 180 m,
D = 4,10 m; 6-caverna centralei subterane;7-galeria de fuga; 8-puturi de acces
pentru executia galeriei de fuga;9-galeria de acces la casa vanelor de pe conducta
fortata 10-caverna camerei batardourilor de pe galeria de fuga.


4 Galerii si puturi hidrotehnice


Dupa regimul hidraulic de functionare galeriile pot fi:
galerii cu scurgere libera
galerii sub presiune
galerii cu regim mixt galerii secundare, de fuga, de deviere


Fig. 3 Scheme de amenajri hidroenergetice ce includ galerii hidrotehnice
Cursurile 4,5 Constructii subterane 1


2. Generalitati despre alegerea traseului unei galerii.

Alegerea traseului si cotele profilului in lung ale unei galerii
hidrotehnice se aleg pe considerente functionale si tehnico-economice
din compararea mai multor variante posibile, tinnd cont de mai multi
factori.

Fig. 4 Traseul galeriilor hidrotehnice: F1F5 ferestre de atac la galerie.

Factori topografici. Traseul ideal ar fi o linie dreapta. Aceasta
solutie nu este intotdeauna rationala, deoarece pe traseu exista vai care
ar trebui traversate cu apeducte sau prin sifonare.
In general traseul urmeaza o linie frnta astfel ca galeria sa fie
intotdeauna cu acoperire suficienta de roca - de minimum 5 diametre la
galeriile cu nivel liber si ceva mai mult la galeriile sub presiune.

Factori geologici. Se recomanda ca galeria sa strabata roci ct mai
rezistente si ct mai etanse; sa se evite zonele de roca slaba cu pericol

6 Galerii si puturi hidrotehnice


de surpari, zonele de accidente tectonice, zonele cu infiltratii mari de apa
sau cu eruptii de gaze care, scumpesc mult costul specific al galeriei. De
asemenea se recomanda ca unghiul dintre axa longitudinala a galeriei si
directia stratificatiei rocilor strabatute sa fie ct mai apropiat de 90,
reducnduse astfel valorile impingerii muntelui.

Factori de executie. Lucrarea este inceputa din mai multe puncte
prin ferestre de atac, amplasate de obicei in aval de afluienti pentru ca
apele din infiltratii sa poata fi evacuate gravitational prin fereastra (fig. 6-
3). Lungimea unui tronson de atac, in tara noastra, a crescut de la
cteva sute de metri la nivelul anilor 60, la ctiva km in prezent.
Termenul de executie depinde de numarul ferestrelor de atac si
parcul de utilaje de lucru disponibil. Stabilirea ferestrelor de atac depinde
de posibilitatile de acces, de amplasare a unor instalatiii ca: statii de
compresoare, ventilatie, epuismente, alimentare cu energie electrica,
fabrica de betoane, colonie muncitoreasca, necesare in general la
fiecare fereastra de atac. Tendinta moderna este de reducere la
minimum a numarului de ferestre de atac, sporind viteza de avansare
prin folosirea unor utilaje de mare productivitate.

Factori ce depind de tipul si destinatia galeriei. La galeriile sub
presiune trebuie sa se asigure si in cazul miscarii nepermanente 1.50-
2.00 m coloana de apa peste cheie.
La galeriile cu nivel liber trebuie sa ramna la cheie un spatiu de aerare
de minimum 40 cm sau 0.15 h (h - inaltimea galeriei). Panta longitudinala
a galeriilor se ia constructiv de 2 -5. La galeriile energetice se
recomanda ca traseul intre coturi sa nu devieze mai mult de 60, iar raza
de curbura sa fie de minimum 5 diametre sau latimi ale sectiunii.

Cursurile 4,5 Constructii subterane 1


3. Alcatuirea sectiunii transversale a galeriilor

Forma sectiunii transversale se alege din considerente:
hidraulice - de a asigura debite maxime cu o suprafata de curgere
minima;
statice - de preluare in conditii optime a solicitarilor exterioare;
functionale - indeplinirea conditiilor de gabarite impuse la executie,
si in exploatare.
Pe baza acestor considerente au fost stabilite mai multe tipuri de
sectiuni pentru galerii cu nivel liber (I, II, III, IV si in conditii speciale V
figura 6-4) Pentru galerii sub presiune aproape intotdeauna se adopta
forma circulara V,a.
Tipul I - sectiune dreptunghiulara cu bolta pleostita sau dreapta se
aplica in cazul unor roci foarte rezistente si a unor sectiuni mici ale
galeriilor.
Tipul II mner de cos se aplica in cazul sectiunilor de dimensiuni
medii in roci rezistente cu impingeri verticale moderate.
Tipul III alungit, se aplica in roci moi cu impingeri mari pe
verticala si moderate pe orizontala.
Tipul IV potcoava se aplica in roci moi cu impingeri mari pe toate
directiile, inclusiv in radier.


8 Galerii si puturi hidrotehnice


Fig. 5 Sectiuni uzuale pentru galerii cu nivel liber si sub presiune

Cursurile 4,5 Constructii subterane 1


Tipul V circular se aplica in roci moi atunci cnd se inainteaza cu
scutul; in cazul rocilor la care apar fenomene de umflare si cu impingeri
uniforme pe toate directiile.
La galerii cu nivel liber cu variatii mari de nivel al apei se considera
H = 1,31,5B. Gabaritele minime impuse (fig. 6-5) rezulta din: schemele
tehnologice de executie, respectarea normelor de protectie a muncii si
de exploatare si intretinere.
Gabaritele minime sunt: inaltime 1.80 m, latime 1.50 m la sectiuni
necirculare si diametrul de 1.90 m la sectiuni circulare.
Fig. 6 Gabarite minime la galerii excavate sau betonate: 1-conducta de ventilatie; 2-
conducta de epuisment; 3-conducta de aer comprimat; 4-masina de incarcat steril; 5-
locomotiva electrica (LAM); 6-cofraj.

4. Alcatuirea captuselilor galeriilor si puturilor hidrotehnice

Functiile captuselilor sunt:
in roci tari si stabile, sa reduca rugozitatea peretilor prin netezirea
suprafetei;
in roci fisurate dar rezistente, sa asigure etanseitatea sectiunii;
in roci moi cu pericol de surpare, sa asigure stabilitatea sectiunii.

10 Galerii si puturi hidrotehnice


Intr-o conceptie relativ recenta la cavernele si galeriile executate in
roci rezistente si impermeabile exista tendinta de a se renunta la
captuseala. Este mult mai economic sa se mareasca cu cteva procente
sectiunea transversala a galeriei pentru compensarea rugozitatii marite a
peretilor de stnca.
Dupa modul de realizare constructiva exista urmatoarele tipuri de
captuseli:
a) captuseli de egalizare alcatuite din torcret simplu cu grosimea de
5-10 cm, aplicat uneori numai pe conturul udat al sectiunii - se
aplica in zonele cu roci rezistente la galerii cu curgere libera sau
presiuni interioare reduse (p
i
< 4 at.).
b) captuseli de rezistenta dintr-un singur strat, din moloane de piatra -
se aplica rar numai la galerii cu curgere libera, la sectiuni mici si
mijlocii;
c) captuseli din beton simplu - se aplica la galerii cu curgere libera in
roci de tarie mijlocie sau mica si la galerii sub presiune in roci
rezistente;
d) captuseli din beton armat - se aplica in zone de roca slaba;
e) captuseli de rezistenta din mai multe straturi se folosesc de
obicei in zona de roca slaba la presiuni interioare mari - pot fi
alcatuite dintr-un inel exterior monolit pentru preluarea impingerii
muntelui si un inel interior pentru preluarea presiunii interioare a
apei si etanseitate; in alte variante inelul exterior poate fi executat
din boltari de beton, zidarie de piatra, tubaje de fonta sau otel, iar
inelul interioar este monolit si executat din beton armat de marca
superioara, torcret armat, tola metalica.
f) captuseli de rezistenta de tip special (precomprimate, prefabricate
postcomprimate).

Cursurile 4,5 Constructii subterane 1


5 Alcatuirea constructiva a galeriilor cu nivel liber

Pentru exemplificare se prezinta galeria cu nivel liber Topolog-
Cumpana de la U.H. Arges (fig. 6-6). Galeria transporta apele rului
Topolog spre lacul de acumulare Vidraru al uzinei Arges. Debitul instalat
Q
I
, este de 8.5 m
3
/s. Inainte de a ajunge in lacul Vidraru, apele
Topologului si Cumpanii sunt reuzinate in centrala Cumpanita (P
i
= 5000
kW).
Fig.7 Sectiuni aplicate la galeria cu nivel liber Topolog-Cumpana a-necaptusita; b-cu
torcret sau cu torcret armat; c-cu beton simplu; d-cu beton armat. 1-stnca bine
copturita; 2-radier betonat; 3-rigola; 4-torcret armat; 4-beton simplu; beton armat

Pe traseul galeriei, in lungime de 7687 m, s-au aplicat patru tipuri
de sectiuni in functie de taria rocii strabatute. Roca de baza este gnais
de Cumpana.



12 Galerii si puturi hidrotehnice


Excavarea s-a facut la sectiune plina cu betonarea concomitenta
sau torcretarea sectiunilor slabe. Atacarea galeriei s-a facut numai de la
cele doua capete, ferestrele de atac fiind printre cele mai lungi tronsoane
de galerie executate in tara noastra.
Zonele surpate, numite prucuri au fost umplute cu piatra nu cu
lemn. Apele de infiltratie au fost drenate in galerie deoarece contribuie la
cresterea debitului pe galerie. In zonele betonate ale galeriei s-au
executat injectii de umplere cu mortar de ciment, raportul ciment nisip
apa fiind 1-3-1. In zonele slabe, suplimentar, au fost executate si injectii
de consolidare cu lapte de ciment.

6. Alcatuirea constructiva a galeriilor sub presiune.

Alcatuirea constructiva a galeriilor sub presiune va fi exemplificata
prin descrierea Aductiunii principale a UH Arges.
Galeria are o lungime de 2128 m, panta longitudinala i = 4.8 ,
debitul instalat Q
i
= 92 m
3
/s, viteza in situatie de regim v = 4.4 m/s,
presiunea interioara p
int
= 11.2 - 12.2 at.
Pe traseul galeriei s-au aplicat trei tipuri de sectiuni (fig 6-7):
1 tipul a - in zonele de roca buna caracterizata prin: coeficient de
tarie al rocii, f 106, coeficient de rezistenta elastica specific
K
0
1500 kg/cm
3
1ml;
2 tipul b - in zonele de roca medie si in zonele de intrare si iesire;
3 tipul c in zonele de roca slaba.
Captuselile au fost precomprimate prin injectarea in etape
succesive la presiuni pna la 22 at a coroanei de roca din jurul galeriei.
Aceasta tehnologie noua a permis reducerea la minimum a grosimii
captuselii si o mai buna conlucrare captuseala-masiv, masivul prelund o
cota parte mai insemnata din solicitarile captuselii.
Cursurile 4,5 Constructii subterane 1


Fig.8 Sectiuni aplicate pe aductiunea principala UH Arges: a-beton armat; b-beton
armat plus torcret; c-beton simplu cu tola metalica; 1- beton armat; 2- beton simplu;
3-armatura OB 714/ml; 4-torcret armat de 7,5 cm grosime cu 1010/ml; 5-tola
metalica de 10 mm grosime.

La executarea galeriei s-a aplicat sprijinirea excavatiei cu ancore
20, L = 1-2m si plasa de srma; iar betonarea s-a facut cu cadre
telescopice mobile. Injectiile pe galerie au fost de trei tipuri:
de umplere
de consolidare
de precomprimare a captuselii
Ultimile doua tipuri de injectii se pot executa concomitent.
Drenarea apelor de infiltratie s-a facut in functie de presiunea
interioara. La presiuni de p > pint acestea sunt admise in galerie, iar in
cazul unor presiuni ale acestora mai mici dect presiunea interioara
acestea au fost drenate la exteriorul captuselii prin filtre si tuburi de
drenaj.




14 Galerii si puturi hidrotehnice



7. Impingerea muntelui. Coeficientul de tarie al rocii

Impingerea muntelui consta din presiunile care apar in masiv in
jurul golului creat prin excavarea galeriei. Aceasta presiune este
declansata de fenomene ca: relaxarea rocii ca urmare a redistribuirii
eforturilor in masiv; curgerea plastica a rocilor slabe, fenomene fizico-
chimice de natura sa degradeze roca in jurul golului excavat. Aceste
impingeri apar instantaneu dupa deschiderea profilului numai la rocile
curgatoare. Astfel ele se dezvolta in timp functie de natura rocii si a altor
factori care intervin pe parcurs precum: apa, degradari in contact cu
aerul, natura sprijinirilor etc.
In figura 6-8 se prezinta schema de calcul a impingerii verticale si
orizontale a muntelui propusa de Protodiakonov.
Fig. 9 Schema pentru calculul impingerii muntelui: a-vericala; b-orizontala

Determinarea impingerii verticale sau a presiunii litostatice verticale
se bazeaza pe ipoteza formarii boltii de echilibru natural, considerata ca

Cursurile 4,5 Constructii subterane 1


o curba parabolica de gradul al doilea. Greutatea masei de roca din
interiorul acestei bolti reprezinta ca valoare presiunea litostatica
verticala.
Se admite parabola ca forma de coincidenta a boltii de echilibru
pentru o sarcina verticala uniform distribuita p:
2
2
x
H
p
y = (1.1)

unde:
p-incarcarea uniform distribuita pe orizontala,
H-reactiunea orizontala la nasterea boltii.
Pentru ca bolta sa fie stabila trebuie ca nasterile ei sa nu alunece
lateral:

fP H < (1.2)

unde:
f-coeficient de tarie al rocii (Protodiakonov)
P-reactiunea verticala la nasterea boltii.(P = 1/2pb).
Se considera un coeficient de siguranta la alunecare laterala egal
cu 2 si rezulta:

fpb H
4
1
= (1.3)

Inlocuind pe H in relatia (6-1), se gaseste inaltimea boltii de
surpare h (la x = b/2, y = h) si se determina in final valoarea totala a
impingerii verticale a muntelui cu relatia:

16 Galerii si puturi hidrotehnice


f
b
bh Q
roca roca
3 3
2
2
= = (1.4)

La rocile slabe trebuie considerata si impingerea orizontala care se
determina dupa teoria materialelor necoezive. Marimea unghiului de
frecare aparent este:

f arctg = (1.5)

Prismele de alunecare se formeaza dupa plane inclinate la 45 +
2

.
Asupra prismelor actioneaza la partea superioara greutatea proprie
cuprinsa intre boltile A
1
O
1
B
1
si AOB (fig. 6-8).
Deschiderea noii bolti devine:

|

\
|
+ =
2
45 2
0 0

o
tg h b b (1.6)

Greutatea masei de roca, Q
0
cuprinsa in aceasta zona va fi:

( )
(

\
|
+ |

\
|
= =
2
45
2
45
3
4
3
0 0
2 2
0 0

o o
tg h b tg h b b
f
Q
r
r
(1.7)

iar sarcina uniform distribuita pe cele doua prisme devine:

(

\
|
+ =
|

\
|

=
2
45
3
2
2
45 2
0
0
0
0

o
o
tg h b
f
tg h
Q
q
r
(1.8)

Cursurile 4,5 Constructii subterane 1


Impingerea laterala totala se va calcula cu relatia:

( )
|

\
|
+ =
2
45 2
2
1
2
0 0 0

o
tg h q h E
r
(1.9)

Impingerea laterala este mult mai mica dect presiunea verticala a
rocii. Coeficientul de tarie al rocii, f se determina experimental si are
valori de 24 pentru roci foarte slabe si valori 25 pentru roci foarte
dure.
Se poate calcula cu relatia empirica ce leaga valoarea lui de
rezistenta la compresiune a rocii R
c
exprimata in kg/cm
3
:

100
c
R
f = (1.10)


8. Coeficientul de rezistenta elastica a rocii

Coeficientul de rezistenta elastica reflecta capacitatea masivului de
a se opune deformatiilor captuselii spre masiv, prelund o cota parte din
solicitari
Daca intr-un masiv se considera un gol circular de raza r
0
, actionat
de presiunea radiala p care produce peretilor golului o deplasare radiala
r
0
atunci raportul K
r
p
=

0
, exprimat in kgf/cm
3
, se numeste coeficient
de rezistenta elastica a rocii.
Daca se noteaza cu E-modulul de elasticitate al rocii si cu -
coeficientul lui Poisson conform teoriei elasticitatii rezulta:

18 Galerii si puturi hidrotehnice


( )
0 0
1 r
E
r
p
K
+
=

= (1.11)

In practica pentru a caracteriza diverse roci, se foloseste notiunea
de coeficient de rezistenta elastica specific K
0
, care este coeficientul ce
corespunde unei galerii cu raza r
0
= 100 cm.

( )100 1
0
+
=
E
K (kgf/cm
3

*
1 m) (1.12)

Legatura intre K
0
si K: este data de relatia:

excavat
excavat
r
r
K
K (
0
= in m) (kgf/cm
3
) (1.13)

Valorile lui K
0
exprimate in (kgf/cm
3
) variaza de la 1020 pentru
roci foarte slabe la 30004000 pentru roci foarte dure.
Practica nu confirma intotdeauna relatia (1.12) - masivul de roca nu
se comporta ca un corp elastic, omogen, izotrop. K este recomandabil sa
se determine experimental in amplasament. Valorile sale variaza datorita
deformatiilor plastice ale rocii si depind de modul de incarcare (incarcare
continua, incarcari-descarcari repetate) precum si de marimea presiunii
de incercare p.
Coeficientii de rezistenta elastica se admit ca medie aritmetica a
deplasarilor maxime obtinute la incarcari repetate in zona
corespunzatoare presiunilor din exploatare. Determinarile lor se fac
experimental in galerii de orientare, dimensiuni si solicitari ct mai
apropiate de situatia reala. Intre coeficientul de pat (considerat in calculul
constructiilor pe mediul elastic) si coeficientul de rezistenta elastica
Cursurile 4,5 Constructii subterane 1


exista o analogie. In fig. 6-9 sunt reprezentate curbele de deformatie-
efort pentru cteva categorii de roci de la noi din tara:

Fig.10 Curbe de deformabilitate la roci stncoase din tara noastra: a-roci cu caracter
plastic (gnaise biotitice, cuartitice-Portile de Fier); b-roci fisurate cu caracter plastic
(paragnais cuartitic-sistos, Lotru-Jidoa); 1-cicluri de incarcare;2-cicluri de
descarcare;3-curba de deformatie la incarcari repetate.

9. Metode generale de dimensionare a captuselilor
galeriilor hidrotehnice
Incarcarile considerate in calcul

Incarcarile se pot grupa dupa cum urmeaza:
1. Incarcari principale:
impingerea muntelui, verticala si orizontala (F
1
);
greutatea proprie a captuselii (F
2
);
presiunea hidrostatica interioara corespunzatoare nivelului de
retentie maxim normal (F
3
);
presiunea hidrostatica a apelor din exterior (F
4
);

20 Galerii si puturi hidrotehnice


suprapresiunea dinamica a apei din galerie (F
5
);
incarcari din precomprimarea captuselii (F
6
);
solicitari din variatiile de temperatura, contractia si umflarea
betonului(F
7
);
reactiunea elastica a rocii (F
8
);
2. Incarcari secundare:
presiunea hidrostatica interioara la nivelul de retentie catastrofal
(F
3
);
presiunea hidrostatica exterioara a apelor subterane in cazul
functionarii defectuase a sistemului de drenaj (F
4
);
forte tehnologice(F
9
);
3. Incarcari extraordinare:
forte seismice.
Incarcarile se combina in situatiile cele mai defavorabile functie de
probabilitatea de aparitie simultaneitatea lor. Combinatiile uzuale sunt:
cazul I de exploatare: F
1
+F
2
+F
3
+F
4
+F
5
+F
6
+F
7
+F
8

cazul II de exploatare: F
1
+F
2
+F
3
+F
4
+F
5
+F
6
+F
7
+F
8
+F
3
+F
4

ipoteza de constructie: F
1
+F
2
+F
4
+F
6
+F
8
+F
9


Calculul captuselilor galeriilor cu curgere libera sau cu
presiune redusa

Solicitarile care produc momente incovoietoare sunt de acelasi
ordin de marime cu solicitarile axial simetrice, ambele tipuri fiind necesar
sa se considere.
Reactiunea elastica K se considera nula la rocile moi; camasuiala
are o deplasare rigida spre masiv sub actiunea incarcarilor. In cazul
rocilor mai tari camasuiala se deformeaza, lund o forma eliptica
Cursurile 4,5 Constructii subterane 1


Solicitarile sectionale M si N se calculeaza cu relatii de forma:

i i
nqr N mqr M = = ;
2
(1.14)

unde:

( ) ( )
b b b b
I E K f n I E K f m , , , ; , , ,
2 1
= = (1.15)

unde:
q - legea de distributie a incarcarii,
- pozitia sectiunii;
E
b
si

I
b
-

caracteristicile elastice ale sectiunii;
K - caracteristicile elastice ale masivului.

Calculul captuselilor galeriilor circulare sub presiune.

Se accepta in mod uzual ipotezele teoriei elasticitatii.
Solicitarea principala este data de presiunea interioara care
conduce la deformatii axial simetrice.
Se considera fenomenul de conlucrare masiv-captuseala.
Figura 6-10 prezinta schematic interactiunea camasuiala masiv
caracterizata prin urmatoarele trei fazede lucru:
Faza I - apare un interspatiu
0
datorat tehnologiei de lucru,
contractiei betonului;
Faza II - din actiunea presiunii hidrostatice captuseala se
deformeaza liber fara conlucrare cu masivul ;
Faza III - masivul se opune deformarii libere a captuselii si preia o
cota parte din presiunea interioara.
22 Galerii si puturi hidrotehnice


Fig. 11 Fazele de lucru ale captuselilor galeriilor sub presiune

Metodele de calcul s-au dezvoltat dupa doua conceptii:
a) scoala vest europeana ce considera in calcule E
roca
, si
roca
distincti
conform teoriei elasticitatii
b) scoala ruseasca - in locul lui E
roca
si
roca
considera un singur
coeficient, coeficientul de rezistenta elastica, K:

( )
excavat roca
roca
excavat
r
E
r
K
K
+
= =
1
100
0
(6-16)

Calculul stabileste cota parte din incarcari pe care o preia
captuseala:

( ) ... , , , , , ,
0

e i r r b b c
p p E E f p = (1.17)

unde:
E
b
,
b
caracteristici elastice camasuiala

Cursurile 4,5 Constructii subterane 1


E
r
,
r
caracteristici elastice roca
p
i
, p
e
presiunea interioara si exterioara

0
interspatiu initial intre camasuiala si masiv
E
r
este influentat de starea de eforturi primara din masiv (p
0
),
deformatia masivului (d
m
), presiunea de injectare a spatiului din jurul
galeriei (p
j
), curgerea lenta a masivului (m
c
):

( )
c m j r
m d p p f E , , ,
0
= (1.18)

Masurile constructive si tehnologice urmaresc preluarea de catre
masiv a unei cote ct mai mari din solicitarile (p
i
).


Calculul captuselilor blindate la interior

Se admit urmatoarele ipotezele de calcul:
eforturile sunt in limitele elastice;
contactul tola-beton si beton-roca nu este intotdeauna realizat;
nu se fac sprijiniri temporare cu ancore;
betonul fisureaza cnd eforturile in tola de otel ating 300 kg/cm
2
.
Se noteaza cu p presiunea interioara, cu p
1
presiunea preluata de
catre masiv si cu raportul p
1
/p (figura 6-11)
Eforturile tangentiale
f
in virola de otel conform formulei cazanelor
au expresia:

( )

r
p p
f 1
(1.19)

24 Galerii si puturi hidrotehnice


Fig. 12 Schema de calcul pentru captuseli blindate la interior

Deformatia specifica a virolei este data de relatia :

r
f
r
f
=

2
2
(1.20)

Deplasarea virolei de otel catre masiv conform legii lui Hooks este:

2
1
r
E
p p
f
f

= (1.21)

unde E
f
este modulul de elasticitate al otelului.
Presiunea p
2
transmisa masivului este:

2
1
1 2
r
r
p p = (1.22)

Micsorarea
b
grosimii captuselii de beton este:


Cursurile 4,5 Constructii subterane 1


1
2
1
1
ln
r
r
r
E
p
b
b
= (1.23)

unde E
b
este modulul de elasticitate al betonului.
Deplasarea r a captuselii de beton spre roca are expresia:

( )
1 1
1
1
p r
E
r
r
r
+ = (1.24)

Intre dimensiunile radiale, deplasarile si deformatiile captuselii
exista urmatoarea relatie de legatura:

b f r
b b + + = + + + +
2 1
(1.25)

Rezulta in final:

( )
2 1 2 1
, , , , , , , , , = r r r E E E f
r r b f
(1.26)

Daca:
1 nu este necesara captuseala de otel
0 presiunea interioara este preluata in intregime de
captuseala de otel.