Marea Neagra: Schimbarile climatice din ultimii ani nu sint cauzate de evolutii naturale, ci sint produse de cresterea gradului

de poluare si de managementul necontrolat al emisiilor de dioxid de carbon (CO2), considera profesor doctor Fokion Vosniakos, presedintele Asociatiei Balcanice de Mediu (B.EN.A). Ne asteptam la schimbari climatice dramatice in urmatorii 15 ani, cu accentuarea fenomenelor de furtuna. Una din cauzele ce au generat aceste schimbari se refera la emisiile de gaze cu efect de sera si la comertul cu aceste emisii, conform protocolului de la Kyoto. Nu este benefic pentru Balcani sa faca un astfel de comert, a declarat Fokion Vosniakos. Inundatiile au crescut poluarea. El a atras atentia asupra pericolului in care se afla anumite zone ale tarii noastre, ca urmare a ridicarii nivelului de poluare cu consecinte in plan economic si a evidentiat principalele directii in care autoritatile romne ar trebui sa isi concentreze eforturile pentru protejarea mediului. O problema acuta este cea legata de cresterea gradului de poluare a Marii Negre, asa cum rezulta din masuratorile realizate in cadrul unui program de cercetare derulat de B.EN.A. Poluarea Marii Negre s-a accentuat in ultimii ani ca urmare a ploilor abundente, ce au condus la transportarea unor importante cantitati de aluviuni, precum si din cauza deversarii in Dunare a unor substante chimice (pesticide si fertilizatori), folosite in Germania si Austria. In acelasi timp, vasele abandonate de-a lungul Dunarii si pe coastele Marii Negre reprezinta o sursa permanenta de poluare cu metale grele. Grav este faptul ca poluarea din Marea Neagra se transfera prin Marea Egee in Mediterana. Volumele de apa care ajung in Mediterana, din Marea Neagra au crescut pina la 580 km cubi pe an, ceea ce inseamna o cantitate foarte mare, a precizat presedintele B.EN.A. O alta problema este cea a cresterii eroziunii malurilor, in ultimii 10 ani Romnia pierzind peste 22 de km patrati de teritoriu. Din cauza nivelului ridicat al poluarii, fauna marina a avut de suferit, astfel ca daca in 1950 existau circa 1 milion de delfini, in prezent numarul acestora este de 2.000-3.000. Toti acesti factori au dus la restringerea drastica a activitatii de turism in zona Marii Negre, cu exceptia Bulgariei. Practic, turismul la Marea Neagra nu exista, evident nu numai din cauza calitatii apei, ci si ca urmare a serviciilor promovate, a precizat Vosniakos. B.EN.A este o organizatie non-guvernamentala si non-profit, infiintata in 1998, ce are ca principal scop identificarea si evaluarea problemelor curente de protectie a mediului la nivel regional, national si international. "Poluarea Marii Negre" Unele dintre sursele de poluare, fabrici din industria grea sau agrochimica,cum ar fi cele producatoare de pesticide ,sunt acum inchise datorita colapsului economic care a afectat multe tari dupa 1990.De asemeni unele interprinderi care mai functioneaza inca,au redus indicele de poluare prin aplicarea de tehnologii moderne si tratarea deseurilor. Transportul de petrol prin Marea Neagra a crescut foarte mult si exista un risc constant de poluare prin aplicarea deversarii datorate accidentelor si manevrelor gresite(robinete slabite, manevrare neatenta si spalarea ilegala a tancurilor de petrol).Poluarea poate fi prevenita in toate situatiile intrucat ea este rezultatul accidentelor sau folosirii intentionate a mediului

Titei Titeiul brut contine mii de hidrocarburi.Acestea sunt compusi ale carbonului si hidrogenului care pot fi saturati(nu contin legaturi duble),nesaturati(contin legaturi duble sau triple de aceea sunt mai reactivi)sau aromatici(contin inele de benzen). In general,cu cat numarul de inele de benzen sau de legaturi duble si triple este mai mare intr-un compus al titeiului,cu atat mai toxic este acesta. Producerea si rafinarea Lubrifiantii bazati pe petrol se mai folosesc in utilajele de forare a titeiului sau a gazelor. Este foarte dificil,cronofag si scump sa se masoare concentratia de substante chimice organice care pot provoca poluarea.Stim putine despre concentratia si repartitia lor in Marea Neagra.

Stim totusi ca nivelul de pesticide este mai mic decat in alte mari europene datorita dificultatilor taranilor de ale procura. Desi transportul de titei a cescut semnificativ,din fericire au fost putine scurgeri majore de titei in Marea Neagra.Totusi titeiul se intalneste frecvent in zonele de plaja,iar concentratia de titei dizolvat este mai mare decat in Mediterana vecina. Acest lucru apare ca rezultat a doi factori: 1.Un mare numar de descarcari provenite din transportul maritim(golirea tancurilor de balast pare a fi o problema majora). 2.Canalizarea urbana si deseurile industriale aruncate in rauri si mare.Mari cantitati de titei patrund in mare odata.

Accident tragic n Marea Neagr! O nav ruseasc plin cu dinamit s-a ciocnit de platforma REXXON!

01.03.2012 Un tragic accident a avut loc n aceast diminea n largul coastelor Mrii Negre. Potrivit primelor informaii, o nav ruseasc ncrcat cu dinamit, aflat n deriv, s-a ciocnit n jurul orelor 08:30 de platforma de prospeciuni petroliere REXXON, provocnd o uria explozie. Platforma REXXON descoperise n urm cu 3 zile un vast zcmnt de gaze naturale, care, potrivit presei occidentale, ar fi dus la desfiinarea dependenei Romniei i Europei de Vest de importurile de gaze ruseti.

n prezent, la faa locului se afl cteva nave de stingere a incendiului, att din Romnia, ct i din Ucraina, care se lupt cu flcrile nalte de sute de metri. Deocamdat nu exist informaii despre o eventual poluare cu petrol sau alte substane chimice, care ar distruge fragilul ecosistem din apropierea Deltei. Premierul rus Vladimir Putin a transmis n urm cu puin timp scuzele rii sale pentru regretabilul accident, declarnd c Rusia va demara urgent o investigaie n acest caz.

Reprezentanii REXXON nu au comentat posibilitatea unui act de sabotaj, rezumndu-se doar la a sesiza inoportunitatea unui transport de dinamit n apropierea platformelor de foraj.

Comoara din Marea Neagr. Zcmntul de gaze naturale care ar scpa Romnia de importuri timp de 20 de ani M.Z. | 23 Feb 2012, 00:00

Avem o comoar n Marea Neagr, dar nu ne putem atinge de ea. Este vorba de un zcmnt de gaze naturale care ar scpa Romnia de importuri timp de 20 de ani i ar asigura consumul intern timp de ase ani. Vestea proast este c dreptul de exploatare a fost vndut austriecilor. Dac vrem s le folosim, va trebui s pltim.

Zcmntul de gaze naturale a fost descoperit n Blocul Neptun, la 170 de kilometri de rm, n ape cu o adncime de aproximativ 930 de metri. Vorbim de 42-84 de miliarde de metri cubi de gaze, potrivit primelor estimri, adic de pn la ase ori mai mult dect consumul anual al Romniei. Pentru a fi folosite, gazele ar trebui transportate printr-o conduct, ctre rm.

"O eventual trecere la partea de exploatare se va face abia peste civa ani buni", a spus preedintele ANRM, Alexandru Ptrui. Dar nici atunci nu ne putem atepta mcar la o ieftinire a gazelor, pentru c vorbim despre un zcmnt privatizat. Preul pe care l pltete Romnia pentru gazele din subsolul su exploatat de firme private este de 165 de euro pe mia de metri cubi. Cam att ar putea costa i gazele gsite n Marea Neagr. i factura este din ce n ce mai mare.

Producia intern s-a micorat n fiecare an i a ajuns la jumtate fa de anii '90. Consumul anual este 14,2 miliarde de metri cubi de gaze, iar 30% din aceast cantitate este importat la un pre de trei ori mai mare dect cel pltit pentru gazele autohtone, adic 515 euro pe mia de metri cubi. Singurul ctig al Romniei din afacerea zcmntului din Marea Neagr l reprezint redevenele.

"Redevena este un procent din valoare produciei i este ntre 3,5 i 13,5% din valoarea produciei, n funcie de dimensiunea zcmntului", a explicat Ptrui.

Pe scurt, taxe mult prea mici n comparaie cu resursele privatizate. Firmele care au descoperit zcmntul se pot felicita pentru afacerea fcut, mai ales c, imediat dup anunul fcut astzi, aciunile uneia dintre ele au crescut cu aproximativ 4,5%, la bursa de la Viena.

Consumul de gaze n Romnia

14,2 miliarde mc/an, din care: - 30% - gaze de import - 70% - gaze autohtone

- pre gaze import: 515 euro /1.000 mc - pre gaze autohtone: 165 euro /1.000 mc

Producia de gaze n Romnia

- 1988 - 34 miliarde mc - 1990 - 28 miliarde mc - 2011 - 11 miliarde mc

Giganii petrolului se bat pe Marea Neagr romneasc

6 noiembrie 2011, 21:48

Vasul de foraj petrolier Deepwater Champion a fost dezasamblat pentru a putea trece Bosforul

Resursele neexploatate de petrol ale Romniei atrag ca un magnet marile companii ale lumii, care sunt gata s investeasc la noi miliarde de euro pentru a extrage iei i gaze. Este Marea Neagr rezervorul de petrol i gaze al viitorului? Iat o dilem unde granzii mondiali ai petrolului pariaz sume considerabile. n condiiile n care rezervele dovedite de petrol ale lumii ne mai ajung doar 50 de ani la producia actual, toat lumea se orienteaz spre zonele necercetate nc. Marea Neagr este una dintre ele i, pn acum, adncimea ei nu a permis prospeciuni foarte exacte. ns echipamentele au evoluat, iar acum apele adnci sunt noua provocare. Lucrrile ncep anul viitor Romnia a ctigat la Curtea Internaional de Justiie de la Haga, n 2009, o suprafa considerabil a platoului continenta l, pe care a mprit-o n cinci perimetre petrolifere, scoase la licitaie anul trecut de Agenia Naional pentru Resurse Minerale (ANRM). Dou dintre ele au fost adjudecate de ruii de la Lukoil, n consoriu cu Vanco International. La finele lunii trecut e, prezent la Bucureti, Vladimir Nekrasov, prim-vicepreedinte al Lukoil, a anunat c ruii vor investi aici pentru explorri 400 de milioane de dolari n urmtorii trei ani i nc 1,5 miliarde de dolari dac vor gsi petrol i gaze.

Alte dou perimetre dintre cele ctigate la Haga au fost concesionate de compania britanic Melrose Resources, mpreun cu Petromar Resources, firm din grupul Upetrom, deinut de omul de afaceri Gabriel Comnescu. n urm cu o sptmn, ambasadorul britanic la Bucureti, Martin Harris, a scris pe blogul su c Melrose va veni cu 130 de milioane de euro pentru a explora aceast zon. Guvernul a aprobat deja acordurile petroliere semnate de cele dou consorii, iar lucrrile vor ncepe n primul semestru al anului viitor", au declarat reprezentanii ANRM.

Tot n Marea Neagr, dar ntr-un perimetru concesionat n anul 2000 de Petrom (Neptun), va investi sume uriae gigantul american ExxonMobil, cea mai mare companie petrolier din lume. Ei vor aduce n apele romneti ale Mrii Negre pn la finele acestui an un vas uria, numit Deepwater Champion, construit special pentru a fora n ape adnci de peste 2.000 de metri. Vasul, lung de 230 de metri, a fost adus n aprilie n Marea Neagr i foreaz acum n apele turceti, iar pentru a trece prin Strmtoarea Bosfor a trebuit dezasamblat.

Prima sond de explorare va fi forat la finele acestui an sau la nceputul anului viitor i ne va costa un milion de dolari pe

zi. Dac vom descoperi petrol i gaze, investiia pentru extracia lor va fi ntre 3 i 10 miliarde de dolari", a precizat Ian Fischer,
eful operaiunilor din Romnia ale Exxon.

Un alt cuttor de aur negru n Marea Neagr este compania canadian Sterling Resources (Midia Resources - numele filialei din Romnia). Lucrrile au fost blocate n 2009, cnd o comisie parlamentar a fost desemnat s verifice modul n care compania a obinut acordurile de explorare. n urm cu o sptmn, Sterling a anunat c va relua lucrrile i c va investi aici, mpreun cu alte dou companii, pn la un miliard de dolari.

Primul explorator de gaze neconvenionale O apariie exotic este un alt gigant, Chevron, a doua companie petrolier american, care va cuta gaze neconvenionale (de ist) n Dobrogea. Chevron a ctigat cele trei licene tot n cadrul licitaiei de anul trecut i va ncepe lucrrile n a doua jumtate a anului viitor. "Dac vom descoperi petrol i gaze n Romnia, investiia va fi ntre 3 i 10 miliarde de dolari." Romnia extrage iei din mare de 25 de ani ara noastr are o tradiie remarcabil n sectorul petrolier, fiind prima din lume cu o producie nregistrat de iei, n anul 1857. Tot atunci a nceput s funcioneze i prima rafinrie din lume, la Ploieti. Producia de gaze a demarat n anul 1909.

Romnia a nceput nc din 1975 s caute iei i gaze pe platoul continental al Mrii Negre, iar prima producie a fost nregistrat n anul 1987. n prezent, Petrom exploateaz dou perimetre maritime, care asigur circa 18% din producia de petrol i gaze din Romnia a companiei. Rezervele dovedite de petrol ale rii ne mai ajung nc 15 ani, potrivit ANRM. 15 este numrul de ani n care se vor epuiza rezervele de iei descoperite pn acum n Romnia.