Conf. Univ. Dr. I.N.

Sava 2012

STUDII DE SECURITATE

Obiectivele cursului:

Evidenierea evolutiei conceptului si a principalelor orientri teroretice n abordarea studiilor de securitate; Prezentarea i dezbaterea orientrilor dominante (neo)realismul i (neo)liberalismul i a influentei acestora n viaa politic intern si international; Abordarea paradigmelor post-razboi rece trecerea de la ameninri la riscuri de securitate, de la aspectele strategic-militare la cele societalnon-militare, etnice, religioase, terorism, crima organizat, ecologice; Prezentarea i dezbaterea rolului i funciilor instituiilor din sistemul securitii naionale; Furnizarea de cunostinte si formarea de deprinderi de lucru in domeniul studiilor de securitate: lucrul pe Internet, crearea de baze de date, organizare ateliere de lucru, s.a.

BIBLIOGRAFIE :

I.N. Sava, Studii de securitate, Centrul Roman de Studii Regionale, Bucuresti, 2005. Buzan Barry, Popoarele, statele i teama. O agend pentru studii de securitate internaional n epoca de dup Rzboiul Rece, Ed. Cartier,. Chiinu, 1997. Barry Buzan, Jaap de Wilde, Ole Waever, Securitatea. Un nou cadru de analiza, CA Publishing, 2010. Edward A. Kolodziej, Securitatea si relatiile internationale, Polirom, 2007. Charles L. Glaser, The Security Dillema Revisited, in World Politics, no. 50, 1997, p. 171-201. Robert Keohane, Joseph S. Nye, Putere si interdependenta, Polirom, 2009. Stephen M. Walt, The Renaissance of Security Studies, International Studies Quarterly, Vol. 35, No. 2. (Jun., 1991), pp. 211-239. David A. Baldwin, Security Studies and the End of the Cold War, World Politics 48.1 (1996) 117-141

W. David Clinton, The National Interest: normative foundations, in Richard Little, M. Smith (ed), Perspectives on World Politics, Routlege, 1991, pag. 47-58. Ulrich Beck, The Risk Society. Towards a New Modernity, Sage Publication, 1992. Peter J. Katzenstein (ed), The Culture of National Security, Columbia Univ. Press, 1996. Ole Waever, B. Buzan, M. Kelstrup, P. Lemaitre (ed), Identity, Migration and the New Security Agenda in Europe, St. Martin Press, New York, 1993. B. Buzan, Ole Waever, Jaap de Wilde, Security. A New Framework for Analysis, Rienner, Londra, 1998.

Link-uri Internet:

Politica de Securitate si Aparare Comuna a UE : http://ue.eu.int/pesc/pres.asp?lang=en#TOP?lang=en

Organizatia pentru Cooperare si Securitate in Europa OSCE : http://www.osce.org/publications/handbook/index.php3 Organizatia Natiunilor Unite ONU:
http://www.un.org/aboutun/charter/index.html

Organizatia Tratatului Nord Atlantic NATO http://www.nato.int/docu/handbook/2001/index.htm EUROPA DE EST Securitate:

https://da.mod.uk/CSRC/Home/documents/central_and_eastern_europe.htm

Domeniu

securitatea - esentiala vietii indivizilor, comunitatii, statelor; securitatea fizica - vitala; securitatea economica, sociala, culturala, politica, militara etc. - expresii ale unei stari agregate a securitatii colective; rezulta un domeniu larg, ce trebuie definit, sistematizat, institutionalizat si operationalizat. importanta securitatii a devenit si mai evidenta in actualul context international.

Precursori

Carl von Clausewitz (1780-1831) Antonie Henri de Jomini (1779-1869) Niccolo Machiavelli (1469-1527) Basil Liddell-Hart (1895-1970) Securitatea = securitate militara

Machiavelli:
Razboiul este o parte importanta a politicii; Incertitudinea determina caracterul si metodele razboiului; Scopul razboiului trebuie sa fie infrangerea totala a inamicului; Razboiul trebuie sa fie scurt si precis; Batalia decisiva trebuie sa fie scopul unei campanii militare; Comanda sa fie in mainile unei singure persoane; Succesul militar depinde de ordine si disciplina; Intre conducerea politica si militara trebuie sa existe o relatie apropiata si armonioasa;

Clausewitz si Jomini:
Razboiul este o continuare a politicii cu alte mijloace; Diviziunea strategic si tactic/operational; Rolul logisticii; Relatia dintre autoritatile politice si militare.

Liddel Hart:
Dislocarea fizica si psihica a inamicului; Separarea fortelor inamicului; Taierea liniilor de aprovizionare;

Pre-definire

Securitatea este ... lipsa relativa a razboiului (Ian Bellany, 1981); ... capacitatea unei natiuni de a promova cu succes interesele sale nationale (Penelope Hartland-Thunberg, 1982); o natiune are securitatea asigurata in masura in care nu se afla in pericol de a fi nevoita sa sacrifice valori importante, daca doreste sa evite razboiul, si este capabila, daca este provocata, sa le pastreze prin obtinerea victoriei intr-un astfel de razboi (Walter Lippmann, 1962);

... capacitatea de a face fata agresiunii externe (Giacomo Luciani, 1989);

... asigurarea bunastarii viitoare (Laurence Martin, 1983); ... prezervarea unui stil de viata acceptabil de catre .... cetateni, dar care este compatibil cu necesitatile si aspiratiile legitime ale altora (Colegiul National de Aparare, Canada, 1989); ... in oricare dintre sensurile obiective, masoara absenta amenintarilor la adresa unor valori existente, intr-un sens subiectiv, absenta temii ca astfel de valori vor fi atacate (Arnold Wolfers, 1962);

Perspective

Scoala realista (traditionalista) (Morgenthau, Aron,

Neighbuhr, Kennan, Herz, Wight, Kissinger);
studiul istoriei ne arata modul de comportare a actorilor politici; exista o serie de variabile standard de-a lungul istoriei, care nu sunt dependente de situatii specifice; puterea este variabila cheie a explicatiei scolii realiste; natura sistemului international - grupurile politice (triburi, orase-stat, regate, imperii, state) exista si interactioneaza in cadrul unui sistem international anarhic; anarhie = nu exista o autoritate sau guvern superior care sa reglementeze interactiunea partilor constituiente; fiecare parte constitutiva este autonoma si suverana; statele sunt constranse de actiunile, intentiile si comportamentul altor state;

cand interesele statelor converg = pace in sistemul international; cand interesele sunt divergente = conflict; deoarece oricare stat poate recurge la forta, rezulta ca toate statele trebuie sa detina o anumita forta; factorii care influenteaza securitatea:
militar geografic uman (moral).

Morgenthau: politica internationala, ca orice politica, este o lupta pentru putere:

statele folosesc forta pentru a-si proteja interesele, incat interesul primar este de a obtine cat mai multa putere; managementul puterii este principala problema a relatiilor internationale - realism = politica de putere (power politics)

Ipotezele realismului

Actorii relevanti in politica sunt grupurile si nu indivizii; cel mai important grup organizat in politica este statul national (nation-state); Relatiile inter-nationale sunt in mod esential competitive si conflictuale (anarchy), ceea ce genereaza insecuritate;

Motivatia prima in politica este puterea si securitatea (power and security).

Scoala liberala

starea naturala a lumii este cea de pace (Kant); individul mai presus de orice organizare (Rousseau), drepturile omului primeaza; securitatea este o consecinta a pacii; pacea se instaureaza ca urmare a lipsei razboiului (Wilson); societatea internationala are ca prima menire prezervarea pacii si a securitatii internationale (Hedley Bull); organizarea internationala presupune cooperare si integrare prin reglementari stabilite ad-hoc (Deutsch, Keohane); interdependenta (Keohane - Democratiile nu se lupta una impotriva celeilalte); integrarea economica si politica - sursa de securitate (Rosecrance); globalizarea civilizatiei occidentale - extinderea drepturilor omului, a democratiei si integrarea in retele = mai multa securitate pentru oameni (human security), mai putina suveranitate pentru state, mai multa autoritate catre organizatii globale si regionale.

Ipotezele liberalismului

individul si drepturile sale primeaza; securitatea este o consecinta a pacii; organizarea internationala suplineste neajunsurile sistemului; globalizare = integrare, progres, democratie, liberalism, etc.

ABORDAREA POST-RAZBOI RECE

Razboiul Rece a condus la o militarizare a securitatii;

dominatia scolii realiste (ex. strategia containment-ului) dezvoltarea studiilor strategice (ex. strategia nucleara) dinamica amenintarilor, dilema securitatii, cursa inarmarilor, armatele de masa s.a. - dominante

Sf. Razboiului Rece - reconsiderare a domeniului securitatii;

trecerea de la amenintari la riscuri de securitate; largirea domeniului: politic, economic, societal, mediu; imbinarea scolilor si a traditiilor intelectuale in domeniul securitatii; demilitarizarea securitatii: accent pe societal (civilizatii (Huntington), etnic, religios), economic, terorism, trafic, protectia mediului; o noua agenda a securitatii - national si international (Buzan); o noua schema de abordare a securitatii (Waever, Buzan);

Noul aparat conceptual

(Buzan, Waever, de Wilde)

Securitatea este un concept sub-dezvoltat (Buzan, 1990)

este ideologizat: diferite perspective nu resusesc sa dea o definitie generala, ci numai solutii la probleme specifice; capcana teoriei puterii: securitatea este derivata din putere, in special din puterea militara; disputa realisti-idealisti (securitatea este un produs al puterii versus securitatea este un produs al pacii) nu a clarificat lucrurile; natura studiilor strategice: datorita evolutiei in tehnologia militara, valabilitatea scurta a studiilor strategice a blocat dezvoltarea securitatii pentru perioade lungi, plus dependenta excesiva de modelul realist; interes pentru mentinerea unei ambiguitati simbolice a securitatii nationale

Redefinirea securitatii (Buzan, 1990, 1998)

Acceptarea ipotezei realiste a sistemului international anarhic; Amendarea ipotezei politicii de putere cu teoria liberala a interdependentei si preceptele economiei politice; Largirea domeniului, prin securitizarea (includerea) unor noi sectoare: politic, economic, societal, de mediu; Reinterpretarea securitatii nationale, prin includerea aspectelor regional si global (international) al securitatii;
Securitate regionala = complexul de securitate un numar de state a caror perceptii a intereselor majore si preocupari sunt atat de legate intre ele incat problemele lor de securitate nationala nu pot fi in mod rezonabil analizate sau rezolvate separat unele de altele Securitate globala = regimul de securitate instaurarea unui climat international de pace si stabilitate, prin intermediul aliantelor, organizatiilor internationale si legislatie intl.

Sectoare ale securitatii

Securitatea militara se refera la capacitatile defensiveofensive ale statelor si perceptia recirpoca a intentiilor militare; Securitatea politica se refera la stabilitatea organizationala a statului, a sistemului de guvernare si a ideologiilor care le asigura legitimitatea; Securitatea economica se refera la accesul la resurse, finantare si piete necesare pentru mentinerea unor niveluri dezirabile de bunastare sociala si putere de stat. Securitatea societala are in vedere mentinerea, in conditii acceptabile de evolutie, a pattern-urilor traditionale de limba, cultura, religie, identitate nationala si obiceiuri. Securitatea mediului are in vedere prezervarea biosferei locale si globale.

Sectoare ale securitatii

Sectoare ale securitii Obiectul ameninat Obiectul de referin Actori de securizare Actori funcionali Militar Stat Stat Stat, grupuri de presiune, serviciile de informaii Guverne, forele armate, serviciile de informaii, industria de aprare

Politic

Suveranitate/ideologie (idee de stat)

Stat, forme incipiente de suprastat, triburi, minoriti, clanuri, caste, micri transnaionale

Lideri de stat, guverne, reprezentani oficiali

Partide politice, organizaii de lobby, servicii de informaii, micri politice, conspiraii

Societal

Identitate

Identitile colective

Stat, fore politice de opoziie, micri sociale, grupuri intelectuale, lideri religioi Indivizi, asociaii profesionale, companii, patronate, sindicate, administraia public

Media, academii, institute, biserici

Economic

Companii/sectoare stat

Companii/stat

Bnci, burse, companii, media

Mediu

Mediul nconjurtor

Mediul nconjurtor

Stat, organizaii ecologiste, actori nestatali, activiti civici

Corporaii transnaionale, companii de stat, industrii chimice i agricole, centrale nucleare, organizaii internaionale, media

Diagrama studiilor de securitate

(Buzan, 1998) Relatii sociale
Constructivism CSS
New

Obiectivism TSS

Constructivism

Obiectivism
CSS = constructivist security studies TSS = traditional security studies

Securitate

Securitatea militara Dilema securitatii

Indus de sistem

Indus de stat

Indus de imperiu-stat (imperialist) Incertitudine generat prin atitudinea amenintoare a agresorului.

Incertitudine generat de anarhie. Dezvolt modelul n spiral.

Incertitudine generat de statul hegemon prin presupunerea c ceilali se afl n insecuritate. Nici un actor nu intenioneaz s schimbe statu quo-ul, ns statu quo-ul este generat de hegemon Relaxarea i evitarea dilemei sunt posibil prin schimbarea percepiei hegemonului asupra a ceea ce reprezint necesitile sale de securitate.

Nici un actor nu este agresiv, fiecare este interesat de meninerea statu quo-ului.

Agresorul este un actor revizionist care urmrete schimbarea status quo-ului.

Relaxarea i evitarea dilemei sunt posibile pentru c nu exist incompatibilitate.

Relaxarea i evitarea nu sunt posibile prin intermediul concesiilor i ameninrilor.

Soluionare prin politici de conciliere.

Soluionare prin combinarea ameninrilor i a concesiilor pentru a schimba percepia hegemonului c alii se afl n insecuritate, fr a pune la ndoial poziia hegemonic a acestuia

Nu este o dilem de securitate, rzboiul este probabil.

Securitatea societala
Migratia in Europa

Ordinea publica in Europa

(rata criminalitatii)