Studiu de caz Analiza tranzactionala

Nicoleta nu reuseste sa-si pastreze echilibrul emotional. Ea incepe sa planga din senin, aparent fara motiv. Chiar daca momentan in viata ei nu exista nicio problema grava, Nicoleta este intratat de apatica incat ii vine greu sa se ridice din pat dimineata, negasind niciun motiv pentru a incepe o noua zi. Ea nu are chef de nimic, nicio dorinta, nicio aspiratie. Studiind trecutul Nicoletei, un psiholog care aplica Analiza Tranzactionala descopera ca in copilarie Nicoleta a fost foarte dezamagita de relatia cu parintii ei. Ea ii iubea foarte mult si nu I s-a raspuns pe masura. A simtit o acuta lipsa de afectiune. Astfel, la maturitate, ea isi reprima Starea de Copil a Eului. Insa, cum nu este posibil ca vreo stare sa dispara complet din eul unei persoane, asa se intampla si in cazul Nicoletei. Problema vine din faptul ca ea regreseaza in perioada copilariei, si, fara sa isi dea seama, inca mai spera sa primeasca afectiune din partea parintilor ei. Si, ca si in perioada copilariei, aceasta speranta nu este implinita, ceea ce duce la anxietatea Nicoletei. La intrebarea psihologului cum ii poate oferi un iubit afectiune, Nicoleta nu stie ce sa raspunda. Psihologul care aplica Analiza Tranzactionala ii reaminteste Nicoletei ca nu mai este un copil si ca nu trebuie sa mai astepte afectiune din partea parintilor ei, caci, inductiv, se poate sti ca nu va primi niciodata acest lucru din partea lor. Este sfatuita sa caute afectiunea in alta parte. Cum Nicoleta se afla la inceputul unei relatii cu un barbat, psihologul o sfatuieste sa fie deschisa si sa accepte afectiunea din partea lui. Aici este un moment foarte important, caci Nicoleta incepe sa zambeasca mai des, sa nu mai planga, sa fie stabila. Aparent, toate cele trei Stari ale Eului sunt in armonie acum. Insa problema nu a fost rezolvata, ci doar mascata, caci Nicoleta devine dependenta afectiv de barbatul respectiv, neconcepand sa ramana nici o secunda fara el, simtindu-se complet neajutorata cand nu e langa ea. Astfel, problema Nicoletei nu a fost decat pasata de la parinti la barbat, neschimband nimic altceva. Barbatul, sufocat de Nicoleta, o paraseste, iar pentru ea aceasta este o adevarata tragedie si se intelege si de ce. Analiza Tranzactionala nu garanteaza ca va da sfaturile bune, caci psihologul din cazul de fata nu a realizat ca Nicoleta, de la stadiul de reprimare a Starii de Copil, va ajunge sa actioneze numai prin Starea de Copil, vrand sa-si reconstruiasca copilaria, si-a pus iubitul pe post de parinte si ea nu s-a considerat nimic altceva decat un copil neajutorat. Este evident ca relatia dintre cei doi este cea de Victima Parinte Binevoitor. Insa cand Parintele Binevoitor (barbatul) nu continua jocul la nesfarsit, se produce dezastrul. Nicoleta iar se vede in situatia in care plange, confuza, nestiind ce sa creada. De fapt, Nicoleta trebuie sa invete sa traiasca cu toate cele trei Stari ale Eului in armonie. La fel de important este ca ea sa inceteze sa regreseze. Dar acest lucru nu se realizeaza peste noapte, si nici nu se poate spune ca va fi un proces terminat la un moment dat; este o lupta continua.