Sunteți pe pagina 1din 2

SUB 7 Ideile de baza ale scolii de la Palo Alto

Premiza scolii de la Pala Alto o constiruie teza potrivit carei relatia de C nu are un caracter liniar, mecanic si unul interactiv cu traiectorii imprevizibile. A doua premiza teza asa numitei comunicari paradoxale in raport cu dubla constrangere. De ex: in cazul mesajului fii spontan receptorul se vede in fata unei duble constrageri contradictorii: a asculta inseamna a nu fi spontan. A nu asculta inseamna a respinge mesajul. A 3a premiza: C tb abordat de o maniera sistemica evidentiindu-se nu atat elem constitutive ale unui flux de mesaje ci mai ales relatiile de conditionare reciproca dintre ele. Pornind de la aceste premize au fost desprinse si formulate urmatoarele principii generale ce tb sa constituie cadrul de referinta in analiza unei relatii de C specifice: 1) orice C este un fenomen interactional 2) orice comportament social are o valoare comunicativa 3) orice mesaj comporta 2niveluri de semnificatie unul informativ iar al doilea exprimand relatia care ii leaga pe interlocutori(nivelul afectiv) 4) cele mai multe forme de patologie mintala provin din perturbari si disfunctii ale C

Pornind de la aceste principii reprezentantii scolii Palo Alto au formulat si dezvoltat o serie de axiome care se inscriu ca o contrib majora la abordarea si interpretare interdisciplinara a C. Aceste axiome se intemeiaza atat pe valorificarea ideilor teoretice exprimate de pe pozitii psiho sociale cat si pe baza unor cercetari aplicative realizate intr-o maniera sistemica in cadrul psihoterapiei de grup si de familie. Familia prim spatiu important comunicational. Prima axioma: nu putem sa nu comunicam . Nevoia de C e interna si profunda. Orice comportament e purtator de mesaj. Mimica, gestica, tacerea, replierea, retragerea toate acestea sunt purtatoare de mesaje si de semnificatii. Fie ca ele sunt produse voluntar, intentionat sau involuntar.

A doua axioma: orice comunicare prezinta 2 aspecte: continut si relatie a.i. al doilea il inglobeaza pe primul si e metacomunicare. Orice comportament repr o angajare si desemneaza o relatie. C pe langa faptul ca transmite o informatie induce si un comportament. Aceste secvente operationale au fost denumite de catre Gr. Bateson cu termenii de indice si ordin. Indicele exprima informatia indiferent daca e adevarata sau falsa. Ordinul arata modul in care tb inteles continutul de catre participantii la actul comunicarii. Pentru participanti e necesara definirea termenilor pentru a putea sa dea finalitate C. Relatia e metacomunicare de nivel logic mai inalt decat informatia. A 3a axioma: Natura unei relatii depinde de punctuatia secventelor de comunicare intre parteneri. Punctuatia(pauza, accente, intonatii etc). Observatorul poate decupa o secventa neintrupta de schimburi intre parteneri. In secventele scurte putem indentifica cuplurile bihevioriste S-R stimul reactie. Dar in secventele lungi locurile celor 2termeni S-R devin intersanjabile A 4a axioma: fiintele umane folosesc 2moduri de C: digital si analogic . Limbajul digital poseda o sintaxa logica, foarte complexa si foarte comoda dar ii lipseste o semantica adecvata relatiei. Cel analogic, dimpotriva, poseda o semantica adecvata relatiei dar nu si sintaxa adecvata unei definitii neechivoce a naturii relatiilor. Orice C verbala e digitala. Orice C non verbala e analogica. Limbajul verbal transmite mai bine informatia si mai slab relatia. Limbajul non verbal, dimpotriva, transmite mai bine relatia dar mai slab informatia. A 5a: orice schimb comunicational este sintetic si complementar dupa cum el se bazeaza pe egalitatea sau pe diferenta interlocutorilor. Dinamica interactiunilor simetrice presupune nu doar raporturi actuale de egalitate ci si un proces de minimizare a diferentelor. In relatia asimetrica C evolueaza in directia maximizarii diferentelor. Existenta diferentelor intre parteneri produce diferite perturbatii ale efectelor finale ale C si ale relatiei dintre ei. A 6a axioma: C e ireversibila. Mecanismul pe care il angajeaza ea nu mai poate fi dat inapoi. Ca urmare fectul produs de mesajele emise nu mai poate fi sters ci doar contra pus efectului determinat de mesajul corector.