Sunteți pe pagina 1din 20

CECCAR FILIALA GALAI

Categoria profesional Expert contabil Nume i prenume. Numr matricol Numr certificate de absolvire. LUCRAREA DE STAGIU AN II

Categoria I Elaborarea situaiilor financiare anuale 1. Se cumpr mrfuri n sum de 1.000 lei, rabat 3%, remiz 2%, risturn 2%, scont 4%. Societatea practic un adaos comercial de 20% i vinde toate mrfurile din depozit la pre de vnzare cu amnuntul. Calculai valoarea acestui pre. Costul de achizitie al marfurilor=1000-3%*1000-2%*970-2%*950.6=931,588 lei Pret de vanzare cu amanuntul=931,588+20%*931,588+19%1.117,9056=1.330,307664 lei 2 Societatea ABC achiziioneaz un hotel cu durata de via util de 30 de ani, amortizabil linear pentru valoarea de 200.000 lei. Cum se vor reflecta costurile ulterioare cu privire la renovarea exteriorului, precum i cele efectuate pentru extinderea hotelului cu nc dou etaje? Cheltuielile legate de renovarea exteriorului care asigura mentinerea nivelului actual de performanta a activului afecteaza contul de profit si pierdere. Cheltuielile de extindere a hotelului sunt capitalizate si majoreaza valoarea activului. 3. O societate de producie prezint urmtoarea situaie a stocurilor: produse finite disponibile n depozit la nceputul lunii 3.000 u.m., valoarea vnzrilor 28.800 u.m., exclusiv TVA, stoc final 2.000 u.m. tiind c societatea practic la vnzare un adaos de 20%, determinai producia lunii curente. Valoarea iesirilor de produse finite la cost de productie=28.800/1,2=24.000 Stoc initial+Intrari-Iesiri=Stoc final Intrari=Stoc final-Stoc initia+Iesiri Productia lunii curente= 2.000-3.000+24.000=23.000 4. Societatea Alfa dispune de urmtoarele informaii cu privire la un utilaj: costul de achiziie 500.000 lei (utilajul a fost achiziionat la nceputul exerciiului N-2); durata de amortizare este de 6 ani; metoda de amortizare este cea linear; valoarea rezidual este estimat la 20.000 lei. La sfritul celui de-al treilea an se reestimeaz durata de utilizare la 5 ani, iar valoarea rezidual, la 14.000 lei. Calculai amortizarea n exerciiile N-2, N-1 i N. In exercitiile N-2 si N-1 ALFA inregistreaza amortizarea anuala a utilajului in suma de 80.000 lei, adica (500.000-20.000)/6. La sfarsitul exercitiului N, ALFA revizuieste estimarile pentru durata de utilizare a utilajului si valoarea reziduala a cestuia. Amortizarea aferenta exercitiului N este determinate cu ajutorul noilor estimari (500.000-160.000-14.000)/3=108.667 ALFA inregistreaza in exercitiul N: 6811 = 2813 108.677 5. n luna mai 2007 societatea Alfa constat c a omis s nregistreze n contabilitatea anului 2006 venituri dintr-un contract de prestri servicii n sum de 70.000 u.m. Alfa constat c a omis s nregistreze ntre 1

cheltuielile anului 2006 factura primit de la un furnizor de prestri servicii. Valoarea serviciilor prestate fr TVA este de 100.000 u.m. Cum nregistreaz Alfa corectarea acestor erori conform Ordinului ministrului finanelor publice nr. 1.752/2005? - inregistrarea facturii omise pentru serviciile prestate: 4111 = % 83.300 1174 70.000 4427 13.300 - corectarea erorii contabile legate de factura primita de la un furnizor de servicii: % = 401 119.000 1174 100.000 4427 19.000 6. Se cunosc urmtoarele date pentru un contract de locaie-finanare: data semnrii contractului 1 ianuarie exerciiul N; durata contractului 3 ani; durata de via a bunului 8 ani; vrsmntul iniial 2.000 lei; sunt prevzute 3 rate de 100.000 lei, pltibile n ultima zi a anului; posibilitatea exercitrii unei opiuni de cumprare la sfritul anului 3 la preul de 20.000 lei; valoarea just a bunului la data semnrii contractului 280.738 lei; valoarea actualizat a plilor minimale de leasing 265.711 lei; valoarea rezidual a activului este 40.000 lei; rata implicit a dobnzii anuale calculat de locatar 10%. Care este valoarea dobnzii i a rambursrii privind capitalul datorat, contabilizate la locatar la nchiderea exerciiului N, n conformitate cu IAS 17? Locatarul contabilizeaza activul la valoarea cea mai mica dintre valoarea justa a bunului si valoarea actualizata a platilor minimale Min(280.738, 265.711)=265.711 Data Flux de trezorerie Dobanzi Rambursarea Capital ramas capitalului 01.01.N 265.711 01.01.N 2.000 2.000 265.7112.000=263.711 31.12.N 100.000 263.711*0.1=26.37 100.000263.7111 26.371=73.629 73.629=190.082 Total la 31.12.N 26.371 2.000+73.629=75.62 9 7. Societatea GAMA produce trei tipuri de jucrii: ursulei de plu, ppui de plastic i mainue. Clasificai urmtoarele costuri n: costuri ale produsului / ale perioadei; costuri directe / indirecte: a) plasticul achiziionat pentru ppui; b) amortizarea mainilor folosite pentru ppui; c) amortizarea echipamentelor de mpachetat folosite pentru toate produsele; d) salariile muncitorilor care lucreaz doar la ppui; e) salariul managerului a b c Cost direct Cost indirect Cost indirect Cost al produsului Cost al produsului Cost al perioadei

d e

Cost direct -

Cost al produsului Cost al perioadei

8. Dispunei de urmtoarele date: stocuri iniiale de materii prime la nceputul perioadei 3.000 lei; achiziia de stocuri de materii prime 10.000 lei; stocuri finale de materii prime 9.000 lei; stocuri iniiale de produse finite la cost de producie 12.000 lei; produse obinute n cost de producie 15.000 lei; produse vndute n pre de vnzare facturate 20.000 lei; reducere comercial nscris n factur 10%; stoc final de produse nevndute 3.000 lei; amortizarea cldirilor 700 lei; salarii datorate 6.000 lei i pltite 6.500 lei; subvenii de exploatare 2.000 lei; subvenii pentru investiii virate la venituri 3.000 lei. Se cer: a) nregistrrile contabile aferente operaiilor de mai sus; b) calculai producia exerciiului i excedentul brut de exploatare. (1)Stocuri iniiale de materii prime la nceputul perioadei: soldul iniial al contului 301 este 3.000 lei: D Si 3.000 10.000 (achiziie) 301 Sf 9.000 lei (2)Achiziie stocuri de materii prime: 10.000 lei 301 = 401 10.000 lei (3)Stocuri finale: 9.000.000 lei: soldul final al contului 301 = 9.000 lei. Din contul 301 rezult un consum egal cu 3.000 lei + 10.000 lei 9.000 lei = 4.000 lei: 4.000 lei 601 = 301 4.000 lei (4)Stocuri iniiale de produse finite la cost producie: soldul iniial al contului 345 este 12.000 lei: D 345 C Si 12.000 15.000 (produse obinute) Sf 3.000 lei (5)Produse obinute n cost producie: 15.000 lei 345 = 711 15.000 lei (6)Produse vndute n pre de vnzare facturate: Pre de vnzare 20.000 lei Reducere comercial 10 % x 20.000 2.000 lei = Net comercial 18.000 lei 18.000 lei 4111 = 701 18.000 lei (7)Stoc final de produse nevndute 3.000 lei: soldul final al contului 345 este 3.000 lei. Din contul 345 rezult produse vndute n cost producie (descrcarea gestiunii ) = 12.000 lei + 15.000 lei 3.000 lei = 24.000 lei: 24.000 lei 711 = 345 24.000 lei (8)Amortizarea cldirilor: 700 lei 6811 = 2812 700 lei (9)Salarii datorate: 3 C

6.000 lei 641 = 421 (10)Salarii pltite: 6.500 lei 421 = 5121 (11).Subvenii de exploatare: 2.000 lei 445 = 741 (12)Subvenii pentru investiii virate la venituri: 3.000 lei 131 = 7584 Tabloul soldurilor intermediare de gestiune: Venituri 707 701 711 MC PE VA 741 Sume Cheltuieli 0 607 Sume Indicatori 0 Marja comercial Producia exerciiului 4.000 Valoarea adugat 6.000 EBE

6.000 lei 6.500 lei 2.000 lei 3.000 lei - leiSume 0 9.000 5.000 1.000 C

18.000. -9.000.(1) 0 601 9.000 5.000 641 2.000 (1) Contul 711 se prezint astfel: 711

D 24.000 (descrcarea gestiunii)

15.000 (produse obinute) Sfd 9.000

9. O ntreprindere efectueaz urmtoarele tranzacii: (1) Vinde unui client pe data de 01.01.N mrfuri n valoare de 200.000 lei, condiiile de plat fiind: 30% din pre se pltete n momentul vnzrii, 50% din pre se va plti dup un an de la vnzare, iar 20%, dup 2 ani de la vnzare. Se estimeaz c n acel moment clientul ar putea obine un credit echivalent de pe piaa financiar la o rat a dobnzii de 20%. (2) Cumpr pe data de 30.06.N un numr de 1.000 de obligaiuni; valoarea nominal a unei obligaiuni este de 10 lei, iar preul de achiziie este de 12 lei; dobnda anual este de 20%, ncasat la 31 decembrie N. n condiiile aplicrii IAS 18 Venituri: Efectuai nregistrrile contabile corespunztoare pentru exerciiul N. Calculai suma veniturilor din dobnzi la 31 decembrie N. Valoarea just = 60.000 +
100.000 40.000 + = 171.111lei 1 (1 + 20%) (1 + 20%) 2

a) 01.01.N vnzare mrfuri 200.000 lei 4111

% 707 472

200.000 lei 171.111 lei 28.889 lei 60.000 lei 100.000 lei

b) 01.01.N ncasare crean 60.000 lei 5121 = 4111 c) 31.12.N ncasare crean 100.000 lei 5121 = 4111 d) 31.12.N recunoatere venituri din dobnzi 4

(171.111 60.000)* 20%= 22.222 lei 22.222 lei 472 = e) achiziie obligaiuni 12.000 lei 506 = f) ncasare dobnd anual 2.000 lei 5121 = (1.000 oblig*10*20%)

766 5121 % 766 506

22.222 lei 12.000 lei 2.000 lei 1.000 lei (2.000*6/12) 1.000 lei (2.000*6/12)

Venituri din dobnzi = 22.222 + 1.000 = 23.222 lei 10. ntreprinderea Alfa deine o cldire evaluat la valoarea just de 120.000 lei, amortizare cumulat 30.000 lei. Rezerva din reevaluare disponibil este de 10.000 lei. La 31.12.N, managerii iau decizia s vnd cldirea n anul N+1. Ca urmare activul va fi reclasificat n categoria stocurilor de mrfuri. La 31.12.N se estimeaz c valoarea realizabil net a acestui stoc este de 75.000 lei. Se cere: a)s se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvrii acestui caz; b)s se prezinte nregistrrile contabile aferente exerciiului N. Cldire rmne clasificat la imobilizri corporale pn la data vnzrii i va fi vndut ca un activ imobilizat, neafectnd cifra de afaceri i marja comercial cu ctigul/pierderea din vnzare (n cazul vnzrilor de imobilizri corporale, ctigurile/pierderile din vnzare vor fi imputate n contul de profit i pierdere la poziiile Alte venituri din exploatare/Alte cheltuieli din exploatare . Nu se mai calculeaza amortizarea din momentul trecerii la stocuri. La 31.12.N are loc clasificarea cldirii n categoria activelor imobilizate deinute pentru vnzare: a) anularea amortizrii cumulate: 2812 = 212 30.000 b) realizarea transferului: 251 = 212 90.000 c) realizarea rezervei din reevaluare: 105 = 1065 10.000 2) la 31.12.N, efectuarea testului de depreciere a imobilizrii deinut pentru vnzare: Valoarea contabil = 90.000 lei Valoarea just minus costurile de cesiune = 75.000 lei Pierdere din depreciere = 90.000 75.000 = 15.000 lei 6816 = 205 15.000 11. Societatea Comercial X efectueaz export de mrfuri n comision, n SUA pentru care se cunosc urmtoarele: - la data de 05.04.N, se factureaz mrfurile clientului extern n condiia de livrare CIF n valoare de 41000 $; - valoarea transportului pe parcurs extern facturat de prestatorul extern 1000 $; - comisionul entitii de export este de 10% din valoarea extern FOB net;

- la data de 06.04.N entitatea de export depune documentele de decontare prin banc i ncaseaz contravaloarea exportului realizat n valut; - la data de 08.04.N se face decontarea cu entitatea productoare i prestatorul extern pentru transport;

- cheltuielile efectuate n contul entitii productoare sunt: comision vamal 200 lei i comisioane bancare 100 lei; - cheltuielile proprii efectuate de entitatea de export sunt: salarii ale personalului implicat 4000 lei i amortizare utilaje 1000 lei. n perioada de derulare a contractului cursul de schimb leu dolar a avut urmtoarea evoluie: - la 05.04.N : 1 $ = 3 lei - la 06.04.N : 1 $ = 3,1 lei - la 08.04.N : 1 $ = 2,9 lei 12. O societate comercial nregistreaz, conform devizului, cheltuieli de dezvoltare (materiale, salarii etc.) n sum de 30.000 u.m.n, pentru realizarea unui prototip cu forei proprii. Dup 2 ani se vinde lucrarea de dezvoltare la preul de 20.000 u.m.n inclusiv TVA. Durata de via util este stabilit la 5 ani. 2131 = 722 30.000 Inregistrarea amortizarii pentru primii 2 ani: 30.000/5=6.000/an 6811 = 2813 6.000 Vanzarea 461 = % 20.000 7583 16.130 4427 3.870 Scoaterea din gestiune % = 2131 30.000 6583 18.000 2813 12.000 Categoria II Auditul statutar al situaiilor financiare 13 In cazul unei misiuni de compilare procedurile aplicate a) au drept scop furnizare unei asigurari asupra situatiilor financiare respective b) nu au drept scop furnizare unei asigurari asupra situatiilor financiare respective c) au drept scop furnizarea unei opinii de asigurari pozitive Raspuns b 14 Explicati conceptul de imagine fidela prin prisma regularitatii si sinceritatii contabilitatii. Cadrul contabil IASC nu abordeaz n mod direct conceptul de imagine fidel. Ideile formulate n acest sens sunt generale prin excelen dup cum urmeaz: situaiile financiare trebuie s redea o imagine real i corect sau trebuie s prezinte fidel poziia financiar, rezultatele i modificrile poziiei financiare, ale unei ntreprinderi. n acelai timp este emis i ideea potrivit creia aplicarea caracteristicilor calitative principale i a standardelor adecvate de ctre contabilitate are n mod normal ca rezultat ntocmirea unor situaii financiare care reflect, n general, o imagine fidel sau ca prezentare corect a situaiei ntreprinderii. Imaginea fidel ca obiectiv fundamental n contabilitatea european este un concept de origine britanic, fiind formulat pentru prima dat n Legea societilor comerciale engleze din 1974. Ulterior a fost preluat i definit n Directiva a IV a a Consiliului Uniunii Europene. Percepia britanic a principiului la nivelul protagonitilor sociali (productori i utilizatori ai produsului contabil) are n vedere respectarea standardelor contabile i a legii. n plan teoretic, imaginea

fidel este definit prin prisma termenilor de imagine veridic i imagine corect sau imagine real i imagine onest. Nu este exclus nici interpretarea ca un obiectiv nalt spre care tind situaiile financiare. ntr-o contabilitate bazat pe reglementri normative, imaginea fidel ca obiectiv al contabilitii financiare este definit prin prisma termenilor de regularitate i sinceritate. n cartea de contabilitate francez, la cei doi termini se adaug un al treilea, cel de fidelitate. Regularitate nseamn respectarea regulilor i procedurilor contabile n vigoare. ~n acest sens, pentru aprecierea regularitii, se apeleaz la textele legale i cele reglementate specializate care conin stipulri privind principiile, regulile i prevederile contabile. De asemenea, sunt luate n consideraie textele diverse care n cele mai multe cazuri conin distinct att reglementri contabile ct i reglementri fiscale sau texte care conin simultan ielemente contabile. n msura n care textele legale i cele reglementate sunt insuficiente pentru a acoperi regularitatea, intr n rol regulile fixate de jurispruden sau doctrina contabil. Sinceritatea nseamn aplicarea cu bun credin i profesionalism a normelor i reglementrilor contabile n funcie de cunoaterea pe care contabilii trebuie s o aib n mod normal asupra realitii situaiilor i operaiilor nregistrate n contabilitate. n mod concret sinceritatea se traduce att n calitatea documentelor justificative, registrelor de contabilitate i documentelor de sintez - care trebuie s fie ct mai exacte, ct i n comportamentul responsabilului contabil care trebuie s fie onest, s nu deformeze realitatea i s cunoasc i s aplice regulile i tratamentele contabile. Fidelitatea vizeaz caracteristica intrinsec a informaiei contabile, conformitatea sau neconformitatea cu realitatea, conformitatea sau neconformitatea cu ceea ce este norm, regul i reglementare contabil. 15.Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul intangibilitatii bilantului de deschidere? Potrivit acestui principiu, bilanul de deschidere al unui exerciiu financiar trebuie s corespund bilanului de nchidere al exerciiului precedent. Concret, la nchiderea unui exerciiu financiar, toate conturile se soldeaz prin debitul i creditul contului extrabilanier 892 Bilan de nchidere (conturile de activ, cu sold debitor, prin debitul acestui cont, iar conturile de pasiv, cu sold creditor, prin creditul acestui cont). Apoi, la nceputul exerciiului financiar, toate valorile din contul 892 Bilan de nchidere se transfer n creditul i debitul contului 891 Bilan de deschidere (n debitul contului, creditarea conturilor de pasiv, pentru crearea unui sold iniial creditor, iar n creditul contului, debitarea conturilor de activ, pentru a crea un sold iniial debitor). Astfel bilanul de deschidere este acelai cu bilanul de nchidere al exerciiului precedent. Acest bilan de deschidere este intangibil, n sensul n care orice modificri de politici, proceduri sau metode contabile efectuate n cursul unui exerciiu financiar nu pot fi aplicate retroactiv astfel nct s modifice valorile nregistrate n bilanul de deschidere. Orice modificri ale politicilor sau procedurilor pot intra n vigoare abia la nceputului unui exerciiu financiar. De asemenea, orice erori descoperite, aferente perioadei precedente, vor fi corectate pe seama rezultatului reportat i nu prin modificarea bilanului de deschidere. 16.Exprimarea unei opinii asupra situatiilor financiare auditate este responsabilitatea a) Auditorului intern b) Auditorului extern c) Contabilului sef Raspuns b

17. In cadrul unei misiuni de audit statutar desfasurate la o societate comerciala, din testele efectuate constatati ca societatea este in litigiu cu un client pentru incasarea contravalorii unei facturi a carei valoare se situeaza peste pragului de semnificatie. Conducatorii societatii refuza constituirea provizionului motivand ca nu este deductibil fiscal .Ce fel de opinie veti formula in raportul de audit ? Raspuns: O opinie defavorabila 18.Cum testati continuitatea activitatii intr-o misiune de audit statutar. n timpul planificrii i realizrii misiunii de audit, auditorul trebuie s aprecieze temeinicia utilizrii de ctre conducerea intreprinderii a conveniei contabile de baz de continuare a activitii, la elaborarea situaiilor financiare. Exemple de fapte sau evenimente care, luate izolat sau mpreun, constituie semne de ntrebare asupra valabilitii conveniei contabile de baz de continuare a exploatrii, fr a fi exhaustive, sunt: - capitaluri proprii sau fond de rulment negative; - mprumuturi care ajung la scaden, fr perspectiv realizat de rambursare sau reealonare, sau recurgerea excesiv la credite pe termen scurt pentru a finana active pe termen lung; - indicii privind retragerea suportului financiar de ctre creditori; - marje brut de autofinanare negativ; - indicatori financiari cheie, nefavorabili; - pierderi din exploatare sau degradri importante ale activelor; - stoparea politicii de distribuire de dividende; - insuficiena trezoreriei pentru a face plile la scaden; - refuzul creditelor furnizori; - prsirea intreprinderii de ctre cadrele de conducere; - pierderea unor piee importante, a unor licene importante sau furnizori principali; - micri sociale, sau lipsa materiilor prime de baz; - proceduri judiciare n curs care, dac sunt pierdute, pot avea consecine financiare grave; - schimbri legislative sau politici guvernamentale care risc s aib efecte nefavorabile asupra intreprinderii. Responsabilitatea auditorului const n aprecierea modului n care conducerea intreprinderii a utilizat convenia contabil de baz a continuitii activitii i dac exist incertitudini semnificative n ce privete capacitatea intreprinderii de a continua activitatea i care ar fi trebuit s fie prezentate n anexe. El trebuie s colecteze elemente probante suficiente i adecvate pentru a confirma existena unei incertitudini semnificative referitoare la continuitatea exploatrii. Auditorul se poate gsi n una din urmtoarele situaii: a)a fost aplicat convenia contabil de baz a continuitii activitii dar exist o incertitudine semnificativ. n acest caz se verific dac n notele anexe au fost descrise corect faptele susceptibile de a pune n discuie continuitatea activitii; n caz afirmativ, el va emite o opinie fr rezerve dar va introduce un paragraf de observaii; n caz negativ, el va emite o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabil; b)situaiile financiare au fost stabilite n condiii de continuitate a activitii dar n raionamentul su profesional, auditorul reine c intreprinderea nu va fi n msur s continue activitatea; n acest caz, el va emite o opinie defavorabil; c)conducerea intreprinderii refuz s fac sau s completeze analizele sale pentru a evalua de o manier complet aspectele legate de continuitatea activitii; auditorul poate introduce o rezerv n raportul su, ca urmare a limitrii ntinderii lucrrilor sale. Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 570 stabilete procedurile i principiile fundamentale, ct i modul lor de aplicare n ce privete responsabilitile auditorului n legtur cu aplicarea

conveniei contabile de baz a continurii activitii la elaborarea situaiilor financiare ale intreprinderii. 19. Pornind de la o populatie de 200 de elemente procedati la esantionarea acesteia utilizind trei metode de esantionare.
1) esantionare aleatoare sistematica: fiecare al n lea (ex : al 6 lea) membru este selectionat populatie. 2) esantionare aleatoare stratificata: elementele sunt aleator selectionate din grupuri, subgrupuri sau straturi ale populatiei (ex : stratul intre 18-25 de ani) 3) esantionare aleatoare multistadiala (cluster, ciorchine): grupurile sunt aleator selectionate si toti membrii unui grup selectionat sunt testati (ex: testam comportamentul liceenilor, bagam in palarie clasele de a 12-a din toate liceele si rezulta un ciorchine)

Categoria III Expertize contabile 20. Ce conine dosarul expertului contabil privind documentarea n expertiza contabil?
Continutul dosarului expertului contabil privind documentarea expertizei contabile cuprinde dupa caz: - Incheierea de sedinta (in cauze civile), Ordonanta organului de urmarire si cercetare penala (in cauzele penale) sau contractul privind efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare - Raportul de expertiza contabila: exemplarul expertului contabil care justifica indeplinirea misiunii - Eventuale corespondente, raspunsuri la intrebari suplimentare sau suplimente de expertiza contabila solicitate de organele in drept , care au dispus efectuarea expertizei contabile Eventuale note personale ale expertului contabil, redactate in timpul efectuarii expertizei contabile, necesare fie redactarii raportului de expertiza contabila , fie urmaririi bugetului de timp si decontarii lucrarilor de expertiza cu beneficiarii acestora.

21. Care sunt principiile fundamentale ce trebuie respectate pentru realizarea obiectivelor profesiei contabile?
Principiile fundamentale sunt: Integritatea: unprofesionist contabil trebuie sa fie sincer si corect in realizarea serviciilor profesionale. Obiectivitatea: trebuie sa fie impartial si nu trebuie sa admita prejudecati sau abateri ,conflicte de interese sau influentarea sa de catre altii. Competenta profesionala si bunavointa: sa indeplineasca serviciile profesionale cu bunavointa, competenta, asiduitate,mentinandu-si cunostintele si aptitudinile la nivel maxim bazat pe ultimele evolutii din domeniul practicii,legislatiei si tehnicii. Confidentialitatea: sa respecte confindentialitatea informatiilor dobandite in timpul indeplinirii serviciilor profesionale sis a nu le divulge fara autorizare clara si expresa sau numai daca exista un drept legal si professional. Comportamentul professional: sa actioneze intr-o maniera conforma cu buna reputatie a profesiei sis a se abtina de la orice comportament care ar putea dicredita profesia. Normele tehnice si profesionale: sa-si indeplineasca sarcinile profesionale in conformitate cu normele tehnice si profesionale relevante.

Categoria IV Evaluarea intreprinderilor 22. Insuficienta de amortizare a imobilizrilor dintr-o ntreprindere (amortizarea scriptic este inferioar amortizrii tehnicoeconomice) influenteaz artificial valoarea patrimoniului ntreprinderii n sensul: a) micsorrii; b) majorrii; c) nu are nicio influent. Raspuns b

10

23. Valoarea patrimonial a ntreprinderii (ANC) este de 8.000 mii lei, capacitatea beneficiar este de 1.000 mii lei, rata neutr de plasament (i) este de 11%, iar rata de actualizare (c) este de 25%. Valoarea ntreprinderii prin metoda bazat pe goodwill este de: a) 8.800 mii lei; b) 8.600 mii lei; c) 8.480 mii lei. Raspuns c Categoria V Fuziuni i divizri de ntreprinderi 24. Filiala F a achiziionat la 01.01.N un utilaj la costul de 100.000 u.m. n situaiile financiare ale filialei utilajul este amortizat linear n 10 ani. La nivel consolidat utilajul se amortizeaz n 5 ani i se estimeaz o valoare rezidual de 5.000 u.m. La 01.01.N+2 utilajul este vndut la preul de 150.000 u.m. Filiala F a fost achiziionat la 1.01.N-4. Efectuai retratrile de omogenizare n exerciiile N, N+1 i N+2 dac pentru consolidare se utilizeaz metoda bazat pe fluxuri. Cota de impozitare este de 16%. n anul N amortizarea n conturile individuale ale lui F este de 100.000 lei: 10 ani = 10.000 lei Conform politicii grupului, amortizarea ar trebui s fie (100.000 lei 5.000 lei): 5 ani = 19.000 lei n vederea consolidrii se aduce amortizarea la nivelul cerut de grup: 9.000 lei 681 = 281 9.000 lei Valoare contabil (din situaiile financiare consolidate) = 19.000 lei Baz fiscal (din situaii financiare individuale F) = 10.000 lei Crean de impozit amnat = 9.000 lei x 16 % = 1.440 lei 1.440 lei Impozit amnat = Venituri din impozit amnat n anul N+1, conform metodei pe fluxuri se nregistreaz: 9.000 lei 681 = i 1.440 lei Impozit amnat = 25. Efectuai nregistrrile tranzacii/evenimente: contabile conform OMFP 281 Venituri din impozit amnat nr. 1.752/2005

1.440 lei

9.000 lei 1.440 lei pentru urmtoarele

a) sunt emise 1.000 de obligaiuni la preul de emisiune de 9 u.m. pe obligaiune, valoarea nominal 10 u.m. pe obligaiune, durata mprumutului 5 ani, rata dobnzii anual 10%. Dobnda se pltete la sfritul fiecrui an; b) dup 2 ani sunt rscumprate 250 de obligaiuni la preul de 11 u.m. pe obligaiune, care se anuleaz; c) dup 3 ani sunt rscumprate 250 de obligaiuni la preul de 8 u.m. pe obligaiune, care se anuleaz; d) la scaden se ramburseaz restul obligaiunilor. a) emitere obligaiuni 10.000 lei % = 161 10.000 lei

11

9.000 lei 461 1.000 lei 169 a) rscumprare obligaiuni 2.750 lei 506 b) anulare obligaiuni 2.750 lei % 2.500 lei (250 161 oblig*10) 250 lei 6642 c) rscumprare obligaiuni 2.000 lei 506 d) anulare obligaiuni 2.500 lei (250 161 oblig*10) e) rambursare rest 5.000 lei 161

= =

5121 506

2.750 lei (250 oblig*11) 2.750 lei

= =

5121 % 506 7642

2.000 lei (250 oblig*8) 2.500 lei 2.000 lei 500 lei 5.000 lei (500 oblig*10)

5121

Categoria VI- Administrarea si lichidarea intreprinderilor 26. Prezentai modalitatea de efectuare a lichidrii. Incetarea existentei societatii reclama indeplinirea unor operatiuni care sa puna capat activitatii ei. In final, lichidarea trebuie sa duca la incetarea statutului de persoana juridica al societatii. Ca rezultat al dizolvarii, societatea nu mai poate angaja noi operatiuni comerciale. Prin urmare, lichidarea societatii comerciale este un ansamblu de operatiuni care au ca scop: a) finalizarea operatiunilor comerciale aflate in curs la data dizolvarii societatii; b) incasarea creantelor societatii; c) transformarea bunurilor societatii in bani; d) plata datoriilor societatii; e) impartirea activului net intre asociati, daca exista. Schimbarile produse in cadrul societatii Modificarile produse de trecerea la faza de lichidare a societatii sunt urmatoarele: a) modificarea obiectului si scopului societatii. Activitatea societatii va fi subordonata exigentelor lichidarii; b) inlocuirea administratorilor cu lichidatorii societatii; c) predarea gestiunii societatii de la administratori catre lichidatori. Lichidatorii societatii comerciale Activitatea de lichidare este de competenta lichidatorilor si nu a instantei judecatoresti. Competenta tribunalului in aceasta faza se limiteaza la: numirea lichidatorilor, daca nu o face adunarea generala; solutionarea opozitiilor creditorilor sau asociatilor, in cazurile prevazute de lege. Lichidatorii societatii vor putea fi persoane fizice sau juridice, care au calitatea de practicieni in reorganizare si lichidare, in conditiile prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 79/1999. Actul de numire a lichidatorilor sau sentinta judecatoreasca care-i tine locul se va inscrie, prin grija lichidatorilor, in registrul comertului marcand momentul intrarii lor in functiune. Din acest moment, orice actiune pentru societate sau in favoarea ei se poate exercita numai in numele sau impotriva lichidatorilor.

12

Lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii si isi indeplinesc mandatul sub controlul cenzorilor. Continutul mandatului lichidatorilor este legal si conventional. Cu aceeasi majoritate din adunarea generala ceruta pentru numirea lor, asociatii pot determina puterile lichidatorilor. Lichidatorii au si puteri fixate prin lege. Preluarea gestiunii de catre lichidatori de la administratori, se face pe baza de inventar si bilant. Impotriva deciziilor lichidatorilor, creditorii societatii pot face opozitie conform art. 62 din Legea nr. 31/1990. O data cu primirea inventarului si a bilantului, lichidatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze patrimoniul societatii, impreuna cu registrele si actele acesteia. Ei trebuie sa tina un registru cu toate operatiunile lichidarii, inscrise cronologic. Lichidatorii mai au urmatoarele obligatii: reprezinta societatea in litigiile aflate pe rolul instantelor; urmaresc silit pe debitorii societatii si incaseaza creantele de la acestia; vand prin licitatie publica bunurile mobile si imobile apartinand societatii. Operatiunile de lichidare Lichidarea societatii comerciale impune efectuarea unor operatiuni care au drept rezultat lichidarea activului si pasivului patrimonial. Operatiunile de lichidare a activului societatii cuprind transformarea bunurilor societatii in bani si incasarea creantelor pe care societatea le are de primit. Lichidarea pasivului se realizeaza prin plata datoriilor societatii fata de creditorii sai. Plata datoriilor se face cu sumele rezultate din activ. Creditorii societatii, care nu au fost satisfacuti in drepturile lor, pot actiona societatea in judecata, prin lichidatori, pentru a urmari bunurile existente in patrimoniul social. Drepturile cuvenite asociatilor La incetarea existentei societatii, asociatii sunt indreptatiti sa li se restituie valoarea aporturilor efectuate la constituirea societatii sau cu ocazia majorarii capitalului social. De asemenea, au dreptul sa primeasca partea ce li se cuvine din eventualele beneficii ramase nedistribuite. Dar, asemenea drepturi pot fi valorificate numai dupa ce au fost lichidate toate datoriile fata de creditorii societatii si a ramas un sold activ. In acest scop lichidatorii incheie un bilant final. Terminarea lichidarii Lichidarea societatii trebuie sa se faca in cel mult 3 ani de la data dizolvarii (art. 254 din lege). Registrele si actele societatii se depun la unul dintre asociati ori la registrul comertului. Dupa terminarea lichidarii, lichidatorii trebuie sa ceara radierea societatii din registrul comertului. Radierea se poate face si din oficiu. Din acest moment societatea comerciala nu mai exista. 27. Ce va cuprinde planul de reorganizare? Structura planului de reorganizare trebuie s includ cel puin urmtoarele elemente: A. Informaii generale referitoare la debitor Structura acionariatului la momentul declanrii procedurii de insolven i eventualele modificri propuse prin plan Managementul societii Piee pe care acesta acioneaz B. Prezentarea activului societii debitoare Prezentare general Necesarul de investiii Previziunea recuperrii creanelor deinute C. Evaluarea patrimoniului.

13

Scopul evalurii este asigurarea premiselor pentru aplicarea unui tratament corect i echitabil fiecrui titular de creane, prin oferirea unei recuperri cel puin la fel de mare ca n situaia falimentului. D. Surse de finanare pe perioada reorganizrii Finanare prin aport de numerar Finanare prin apelarea la credite bancare Finanare prin vnzarea unora dintre activele debitorului Categoria VII Studii de fezabilitate 28. Dac ai ntocmii un plan de afaceri la ce ntrebri ai rspunde la capitolul viziune, strategie; Viziunea prefigureaza cum va arata firma peste 5-10 ani, adica marimea si natura activitatilor desfasurate de firma, dimensiunea afacerilor pe care le va dezvolta firma. Uneori, este utila o sedinta de brainstorming, la care sa participe principalii decidenti din firma, pentru a elabora acest punct al planului de afaceri. Viziunea este definita drept o capacitate extrasenzoriala a managerului unei firme care ii dicteaza acestuia modul de ordonare in perspectiva a activitatilor sale, astfel incat orice schimbare previzibila a mediului economico-social sa-l gaseasca pregatit. Deci, presupune un mod de gandire foarte flexibil coroborat cu o educatie economica si o experienta in domeniul afacerilor. Strategiile arata cum vor fi obtinute rezultatele planificate. 29. Unul din indicatorii utilizai n evaluarea bazat pe actualizare a proiectelor investiionale este termenul de recuperare. Care este modul de calcul i coninutul indicatorului? Reprezinta perioada de timp (calculata de la momentul in care investitia se pune in functiune) in care se recupereaza valoarea investita pe seama profiturilor anuale. Este de preferat un proiect care asigura o recuperare cat mai rapida a cheltuielilor investitionale. Acest indicator se poate calcula in mai multe situatii, data fiind diversitatea tipurilor de investitii. De exemplu, pentru o investitie noua vom avea raportul dintre: valoarea investitiei si profitul mediu anual Daca vorbim de o retehnologizare, raportul va deveni: valoarea investitiei/(profitul nou obtinut-profitul vechi obtinut) Practic, in acest al doilea caz vorbim despre plusul de profit obtinut dupa retehnologizare . Categoria VIII Analiza diagnostic a ntreprinderii 30. Se cunosc urmtoarele date din situaia bilanier a unei ntreprinderi Indicator 31.12.n Imobilizri corporale 40000 Imobilizri necorporale 5000 Stocuri 10000 Creante 8000 Disponibiliti 2000 Capitaluri proprii 25000 Datorii mai mari de un an 15000 Furnizori 12000 Datorii salariale 8000 Datorii fiscale i sociale 4000 Datorii bancare pe termen foarte scurt 1000

14

Stiind c firma activeaz n domeniul industrial i cheltuielile sale de constituire sunt de 1000, 10% din stocuri i 5% din creane sunt aferente cantinei din incinta societ ii, care determin de asemenea datorii salariale de 600 i datorii furnizori de 1000, s se analizeze pozi ia financiar a ntreprinderii din punct de vedere contabil i funcional. Imobilizari corporale 40000 Capitaluri proprii 25000 Imobilizari necorporale 5000 Datorii mai mari de 1 an 15000 Stocuri 10000 Furnizori 12000 Creante 8000 Datorii salariale 8000 Datorii fiscal si sociale 4000 Disponibilitati 2000 Datorii bancare pe termen foarte scurt 1000 Activ total 65000 Pasiv total 65000 Din punct de vedere contabil: FRN = Capital propriu + Datorii financiare Imobilizari = 25000+15000 (40000+5000) = - 5000 NFR = Stocuri + Creante Datorii exploatare = 10000+8000 (12000+8000+4000) = - 6000 TN = Disponibilitati Credite de trezorerie = 1000 SN = Activ total Datorii totale = 65000 (15000+12000+8000+4000+1000) = 25000 Din punct de vedere functional: Imobilizari corporale Imobilizari necorporale Active pe termen lung Stocuri 10000 x 90% Creante 8000 x 95% Active din activ. de exploatare Stocuri 10000 x 10% Creante 8000 x 5% Active in afara activ. de exploatare Disponibilitati Activ total 40000 5000 45000 9000 7600 16600 1000 400 1400 2000 Capitaluri proprii Datorii mai mari de 1 an Resurse pe termen lung Furnizori 12000 1000 Datorii salariale 8000 - 600 Datorii fiscale si sociale Pasive din activ. de exploatare Furnizori Datorii salariale Resurse in afara activ. Exploatare Datorii bancare pe termen foarte scurt 65000 Pasiv total 25000 15000 40000 11000 7400 4000 22400 1000 600 1600 1000 65000

FRNG = Resurse term. lung Active term. lung = 40000 45000 = - 5000 NFRexploatare = Activ expl Pasiv expl = 16600 22400 = - 5800 NFR in afara exploatarii = Activ in afara expl Pasiv in afara expl = 1400 1600 = - 200 TN = Disponibilitati Credite de trezorerie = 2000 1000 = 1000 Analiza pe baza bilanului contabil a) fondul de rulment net FRN = Active circulante Datorii pe termen scurt = (Stocuri + Creante + disponibilitati) - (Datorii din exploatare + Datorii bancare pe termen foarte scurt) = (10000 + 8000 + 2000) - (12000 + 8000 + 4000 + 1000) = 20000 - 25000 = -5000 Intreprinderea se afla intr-un dezechilibru financiar b) Activul net contabil Active imobilizate=Imobilizari corporale + Imobilizari necorporale = 40000 + 5000 = 45000 Active curente = Stocuri + Creante + disponibilitati = 10000 + 8000 + 2000 = 20000 Total Active = 45000 + 20000 = 65000 Capitaluri proprii (Activul net) = Total active - Datorii 15

Datorii pe termen scurt= Datorii din exploatare + Datorii bancare pe termen foarte scurt = 12000 + 8000 + 4000 + 1000 = 25000 Datorii pe termen lung = 15000 Capitaluri proprii = 65000 - (15000 + 25000) = 65000 - 40000 = 25000 Total capitaluri proprii si datorii = 65000 c) nevoia de fond de rulment NFR = Stocuri + Creante + Cheltuieli in avans (Datorii curente - Credite de trezorerie) - Venituri in avans = 10000 + 8000 + 0 - (25000 - 0) - 0 = -7000 d)Trezoreria neta TN = FRN-NFR = -5000 - (-7000) = 2000, sau TN= Disponibilitati - Credite de trezorerie = 2000 - 0 = 2000 Analiza pe baza bilanului functional In acest tip de bilant se porneste de la bilantul patrimonial punand in evidenta ciclul de investitii, ciclul de exploatare si ciclul de finantare. ACTIVE ACICLICE (STABILE) = 45000 ACTIVE CICLICE, din care: 20000 Active ciclice din exploatare, din care: 16600 stocuri = 10000 - 10% = 9000 creante din exploatare = 8000 - 5% = 7600 Active ciclice din afara exploatarii = 400 + 1000 = 1400 Disponibilitati 2000 TOTAL ACTIV 65000 SURSE ACICLICE(STABILE), din care: 40000 - capitaluri proprii = 25000 - datorii stabile, din care: 15000 - imprumuturi pe termen mediu si lung = 15000 SURSE CICLICE(STABILE), DIN CARE = 25000 - surse ciclice din exploatare = (12000 - 1000) + (8000 - 600) + 4000 = 22400 - surse ciclice din afara exploatarii = 1000 + 1000 + 600 = 2600 TOTAL PASIV = 65000 Calculul indicatorilor: a) fondul de rulment net FRN = Surse aciclice(stabile) - Active aciclice( stabile) = 40000 - 45000 = -5000 FRN = Active ciclice - Surse ciclice = 20000 - 25000 = -5000 b) Necesarul de fond de rulment NFR = Active ciclice din si in afara exploatarii - Surse ciclice (mai putin creditele de trezorerie) = 16600 + 1400 - 25000 = -7000 c) trezoreria neta TN = FRN - NFR = -5000 - (-7000) = 2000 Din calculele efectuate rezulta ca pe baza bilantului functional indicatorii FRN, NFR si TN au aceleasi valori. 31. S se analizeze indicatorii de lichiditate n cele dou cazuri i s se comenteze rezultatele. Categoria IX Consultan fiscal acordat contribuabililor 32. O entitate dispune de urmtoarele informaii: - venituri totale 550.000 lei, din care venituri neimpozabile 0 lei;

16

- cheltuieli totale 600.000 lei, din care cheltuieli cu ajustrile pentru deprecierea investiiilor financiare pe termen scurt 75.000 lei. Se cere: a) calculul rezultatului brut, rezultatului impozabil, impozitului pe profit i a rezultatului net; b) interpretarea rezultatelor 33. O entitate de distribuie a energiei electrice a livrat unei persoane fizice ntr-o lun calendaristic, energie electric, iar factura fiscal conine urmtoarele informaii: consum 90 Kwh, pre unitar fr TVA 0,3840, accize aferente consumului necomercial 0,2 lei. S se determine taxa pe valoarea adugat menionat n factura fiscal.
Baza de impozitare TVA din care accize Din care TVA 90*0.384=34.56 0.2*90=18 0.24*(34.56-18)=3.9744

34. Un agent economic deine o cldire ce a fost reevaluat n anul 2006. n prezent, valoarea de inventar este de 18.000 lei. S se calculeze impozitul datorat de agentul economic cu titlu de impozit pe cldiri.. 18.000*0.1%=18 35. Societatea comerciala INA SA platitoare de TVA i de impozit pe profit, vinde n aprilie bunuri din productia proprie (mobilier) in valoare de 30.000 lei, TVA 19% cu plata in rate. Conform contractului, la ridicare mobilierului, clientul achita 20% din valoare restul urmeaza sa-l achite in 4 rate lunare succesive. Dobanda este de 10%; costul marfurilor vandute este de 25.000 lei. Efectuai calculele i nregistrrile in aprilie i mai. Regularizai TVA in luna aprilie, stiind ca SID 4424 este de 1.000 lei. Categoria X Organizarea auditului i controlul intern al ntreprinderii 36. Aprovizionarea presupune: a) Comenzile sa contina produse care indeplinesc specificatiile corespunzatoare; b) Sa se plateasca preturi corespunzatoare; c) Comanda sa contina cantitatile de produse si termene de aprovizionare corespunzatoare; d) Actualizarea informatiilor legate de furnizor astfel incit comanda sa contina date reale; e) Produsele comandate sa se obtina in timp util; f) Inregistrarea comenzilor aprobate complet si corect; g) Prevenirea lansarii comenzilor neaprobate. Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective. RISCURI POSIBILE a) specifica iile s fie necorespunztoare PROCEDURI DE CONTROL INTERN - Revizuirea specifica iilor existente de ctre personalul tehnic. - Monitorizarea problemelor de productie legate de specifica iile materialelor folosite. - Specificatiile trebuie s cuprind date ale perioadei curente ,comenzi rapide, stoc corespunztor, pretul materialului. - Comunicarea specificatiilor de productie departamentului de aprovizionare. - Revizuirea corespunztoare si aprobarea contractelor si comenzilor. RISCURI POSIBILE b) informatii incomplete legate de pret

17

PROCEDURI DE CONTROL INTERN - Obinerea de oferte competitive pentru fiecare aprovizionare periodic. - Volumul productiei aprovizionat s fie determinat prin analiza indicatorului de utilizare a unor materiale similare - Revizuirea corespunztoare a comenzilor de aprovizionare - Monitorizarea variantelor de pret, amnuntit. RISCURI POSIBILE c) informa ie indisponibil sau incorect legat de nivelul stocului sau nivelul productiei PROCEDURI DE CONTROL INTERN - Men inerea unor date corecte n evidenta stocurilor. - Corelarea programrii productiei cu informatiile legate de stoc si cerintele legate de termenele de livrare din comenzi - Revizuirea corespunzatoarea comenzilor de aprovizionare - Folosirea previziunii RISCURI POSIBILE d) informa iile dintr-o comand sunt neclare. Comenzile nu sunt introduse n sistem n timp util PROCEDURI DE CONTROL INTERN - Emiterea de copii ale comenzilor emise personalului corespunztor. - Prenumerotarea comenzilor - Verificarea periodic a intrarilor n sistem. RISCURI POSIBILE e) Proceduri inadecvate de prevenire a utilizrii neautorizate. PROCEDURI DE CONTROL INTERN - Proceduri de aprobare a comenzilor - Desemnarea de personal autorizat care s aprobe comenzile - Mentinerea unei securitti a comenzilor de aprovizionare RISCURI POSIBILE Comenzile date pot fi pierdute PROCEDURI DE CONTROL INTERN Prenumerotarea si nregistrarea corect a comenzilor RISCURI POSIBILE f) Informa ie indisponibil sau incorect a produselor comandate si neprimite PROCEDURI DE CONTROL INTERN - Specificarea modului de transport si a datei de livrare n comanda de aprovizionare -Prenumerotarea comenzilor de aprovizionare - Corelarea informaiei productiei receptionate si informatiile legate de comenzile date - Urmrirea comenzilor neonorate de furnizor 37. Receptia presupune: a) Asigurarea ca se primesc numai materiale comandate; b) Asigurarea ca se primesc numai materiale de calitatea specificata in ordinele de achizitii; c) Asigurarea ca toate materialele receptionate si transmise la alte departamente sunt correct inregistrate; d) Protejarea materialelor primate; e) Asigurarea ca informatiile privitoare la facturile de cumparare, stoc si dispozitiile de achizitie sunt consecvente;

18

f) Returnarea prompte a materialelor necorespunzatoare; g) Documentarea completa si corecta a tuturor transferurilor catre deposit si de la deposit; h) Existenta cererilor de transfer in productie si onorarea acestora la timp; i) Conditii de munca sigure si depozitarea corespunzatoare a materialelor periculoase. Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective. RISCURI POSIBILE a) Informatiile legate de ordinele de cumparare sunt indisponibile departamentului de receptie. PROCEDURI DE CONTROL INTERN - Transmiterea ordinelor de achizitie depart.de receptie pentru a se putea compara din punct de vedere cantitativ si valoric materialele primite cu cele comandate - Verificarea facturilor primite cu ordinele de achizitie. RISCURI POSIBILE b) risc de neinregistrare sau inregistrare incorecta si sau incompleta c)sc de pierdere a documentatiei de transfer PROCEDURI DE CONTROL INTERN Existenta documentatiilor de transfer; toatematerialele ce se transfera sa fieinsotite de o asemenea documentatie; verificarea la primire in depozit a documentatiei cu materialele primite. Prenumerotarea acestor documente RISCURI POSIBILE d) Verificare inadecvata sau neefectuata la timp a materialelor primite PROCEDURI DE CONTROL INTERN - Mentinerea si controlul periodic asupra procedurilor de testare a materialelor primite. RISCURI POSIBILE e) Risc de inregistrare distorsionata a informatiilo PROCEDURI DE CONTROL INTERN Reconcilierea periodica(ex.: la fiecare aprovizionare) a facturii de cumparare cu ordinele de achizitie si stocul. RISCURI POSIBILE f) Risc de neintocmire a acestor documente, de pierdere a acestor documente g) Diferente intre evidenta receptionerului si a gestionarului h) Risc de supraincarcare cu responsabilitati aunui singur angajat. i) Risc de sub,supraevaluare a stocului PROCEDURI DE CONTROL INTERN - Proceduri de implemenare a acestordocumente la cele doua nivele - Prenumerotare a acestor documente - Reconciliere periodica a celor dou documente cu ordinele de achizitie si facturile primite - Numirea unor persoane autorizate pentru aceste nivele RISCURI POSIBILE j) Protejare fizica inadecvata a bunurilor primite PROCEDURI DE CONTROL INTERN - Asigurarea protectei materialelor primite - Luarea la cunostiinta a coditiilor de stocare pentru fiecare categorie de materiale

19

38. Activitatea de dezvoltare a tehnologiei in cadrul unei entitati presupune: a) Identificarea tehnologiilor existente sau dezvoltarea unei noi tehnologii in vederea satisfacerii cererii reclamate de studiile de marketing; b) Mentinerea unui nivel inalt al cunoasterii legate de dezvoltarea actuala a tehnologiilor care ar putea afecta entitatea; c) Asigurarea ca dezvoltarea tehnologiilor este in spiritual sustinerii licentelor sau patentelor existente; d) Repartizarea resurselor pentru cele mai eficiente proiecte. Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective. Raspuns: mentinerea unui inalt nivel al cunoasterii legate de dezvoltarea actuala a tehnologiilor care ar putea afecta entitatea Categoria XI inerea contabilitii unei entiti 39. ntreprinderea Alfa deine un teren evaluat la valoarea just de 50.000 lei, rezerva din reevaluare disponibil fiind de 10.000 lei. Pe teren va fi construit o cldire. Costurile construciei se ridic la 200.000 lei. Se cere: a)s se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvrii acestui caz; b)s se prezinte nregistrrile contabile. 40 ntreprinderea Alfa majoreaz capitalul social prin aport n natur. Aportul const ntr-un teren evaluat la 10.000 euro. Cursul la data subscrierii este de 4,5 lei/euro. La data vrsrii aportului, cursul este de 5 lei/euro. Valoarea nominal a unei aciuni este de 100 lei. Se cere: a)s se precizeze care sunt regulile din OMFP 3055/2009 aplicabile rezolvrii acestui caz; b)s se prezinte nregistrrile contabile. 8.1.1. Evaluarea la data intrarii n entitate c) la valoarea de aport, stabilita n urma evaluarii - pentru bunurile reprezentnd aport la capitalul social; n cazurile mentionate la lit. c) si d), valoarea de aport si, respectiv, valoarea justa, se substituie costului de achizitie. 245 - (1) Primele legate de capital cuprind primele de emisiune, fuziune, aport si de conversie. (5) Prima de aport se calculeaza ca diferenta ntre valoarea bunurilor aportate si valoarea nominala a capitalului social cu care au fost remunerate aceste aporturi. Subscrierea 456 = 1011 10.000 x 4,5=45.000 Varsarea aportului 2111 = % 10.000*5=50.000 456 45.000 765 5.000 1011 = 1012 45.000

20