Anchetele sociale si esantionarea Pentru a studia un fenomen social sau altul e nevoie de anchete sociale.

Ancheta sociala = o cercetare stiintifica in domeniul socioumanului, cercetare care are ca scop principal recoltarea de informatii. ! A nu se confunda ancheta sociala cu cea jurnalistica are reguli stricte ce trebuie respectate pentru a avea cercetare stiintifica. 2 situatii : 1) Situatia in care putem avea acces la intreaga populatie care ne intereseaza ( este valabila cand populatia are un numar relative mic ) Ex: Populatia unui sat. 2) Ancheta se face pe esantioane de populatie. Esantionul insemnand un numar relative restrans de personae care sunt selectate din populatia care intereseaza in cercetare. ! O problema este cea a esantionului : Cum va fi stabilit acesta ? Cum alcatuim un esantion care sa fie relevant stiintific ? Trebuie respectate anumite principia si anume : 1) Esantionul trebuie sa fie reprezentativ => principiul reprezentativitatii - Trebuie pornit de la cunoasterea caracteristicilor populatiei ca intreg; - Populatia ca intreg are anumite structure Ex: structura pe varste/ sexe/ ocupatie, etc Aceste structuri trebuie sa se regaseasca si in esantion. Populatia va fi recunoscuta din recensaminte. Ex:daca in populatie avem 50 % femei si 50 %; asa vom avea si in esantion Trebuie respectate proportiile de la populatie la esantion

2) Ce numar de personae trebuie sa avem in esantion ? -trebuie respectata Legea Numerelor Mari. -1000 = sufficient pentru esantion pentru ca cercetarea sa fie stiintifica/corecta. 3) Orice enunt facut in legatura cu o esantionare are character probalistic => enunturi probabilistice. Ex. Avem 4 persoane cu varste diferite. 15, 17, 18, 22 -> Ma = 15+17+18+22 / 4 = 18 Construim esantioane de cate 2 persoane: a) 15, 17 -> m=16

b) 15,18 -> m=16,5 . f)18,22 -> m=20

De obicei, intre mediile care se pot calcula la nivel de populatie si mediile esantioane, exista intotdeauna o anumita abatere. Aceasta situatie, a mediilor din esantioane se mai numeste distributia mediilor din esantioane. Ca o consecinta a celor aratate, in practica de esantionare vorbim de indicatorul, numit abaterea standard, adica abaterea distributiei de esantionare. Forma normala a distributiei de esantionare ar trebui sa respecte ceea ce se numeste curba lui Gauss. I ( 68 % ) II ( 95 % ) III ( 99 % ) => marje de eroare ! Cand lucram de la esantion la populatie, lucram inductiv si se pot crea erori.

Tipuri de esantioane : 1) Esantionarea probabilista -pentru a face o esantionare de acest tip, conditia de baza este aceea de a acorda fiecarei persoane din populatie o sansa diferita de la 0 de a face parte din esantion. -cand nr populaie este mic, esantionarea probabilista se poate face prin. a)procedeul loteriei ( nr extrase ca la lotto ) b)procedeul pasului ( in calculator se introduce pasul de a selecta tot 50 de persoane dintr-o baza de date ) 2) Esantionarea stratificata -in acest caz, inainte de a realiza esantionul, procedam ca la o stratificare a populatiei, dupa un anumit criteriu; dupa stabilirea straturilor de pop. , in interiorul fiecarui strat se face un esantion. -are menirea de a simplifica pop.

3) Esantionarea de grup ( clustering ) -populatia = impartita in grupuri de persoane, apoi pot fi supuse unei esantionari aleatorii -aceasta se realizeaza cand populatia este omogena. 4) Esantionarea pe cote -nu este probabilista si este mai putin stiintifica, dar este usor de aplicat. -nu asiguram posibilitatea fiecarui individ de a fi extras.