Organite celulare specifice – Centrozomul (sau centrul celular), plastidele.

Cloroplast Centrozom

Prof. Mogoş Cătălin

Competenţe derivate:
C1 - Defineste si caracterizeaza centrozomul. C2 - Defineste si clasifica plastidele. C3 - Caracterizeaza componentele plastidelor.

1. Centrozomul (sau centrul celular) - generalităţi:
- este un organit celular specific, membranar, prezent in toate celulele eucariote animale care se divid cat si in celulele plantelor inferioare; - centrul celular a fost descris pentru prima datã, în perioada 1875-1878, de Walter Flemming (1843-1905) şi Edouard van Beneden (1845-1910) fiind prezent în toate celulele animale cu unele excepţii celula absorbantã, fibra muscularã striatã şi eritrocitul (sau globulele roşii, sau hematii). Majoritatea celulelor au doi centrioli, plasaţi perpendicular unul pe altul, situaţi în apropierea membranei nucleare sau la un pol al celulei (nefrocite). - lipseşte în celulele care nu au nucleu sau care nu se mai divid (neuron, hematia adultă, trombocit, ovul, spermatozoid); - se află situat lângă nucleu; - poziţia centrozomului în celulă indică polul anterior al acesteia (adică al celulei); - se afla în centrul celulelor (animale, plante, unele alge, în ciuperci); - dimensiuni: - este un tub cu lungimea de 300-500 A0 (Amstroni); - centrozomul este format din doi centrioli dispuşi perpendicular unul faţă de altul fiind înconjurați de o citoplasmă densă care poartă denumirea de centrosferă; ●centrosferă=(Biol.) regiune care înconjură centriolul și are rol activ în diviziunea celulară; regiune cu aspect de stea din jurul centriolului (lb. lat. centrum=centru, lb. gr. sphaira=sferă).

Schema celulei animale tipice cu organitele celulare componente: 1-nucleol; 2-nucleu; 3-ribozomi; 5-reticul endoplasmatic rugos (RER) ; 6Aparatul Golgi (sau dictiozom); 7-citoschelet; 8-reticul endoplasmatic neted (REN); 9-mitocondrie; 10-vacuole; 11-citoplasmă; 12-lizozom; 13-centrozom constituit din doi centrioli

Centrozom

Centriol .

. . .centriolii sunt înconjuraţi de o citoplasmă densă care poartă denumirea de centrosferă. dispuse in forma de cilindru. ● centriol=(biologie) corpuscul în formă de bastonaș sau de granulă.. dispusi in unghi drept unul fata de celalalt.microtubulii centriolilor controleaza anumite faze ale diviziunii celulare. care formează partea centrală a centrozomului. cu lungimea de 500 μ (microni) si un diametru de 1500 μ (microni) şi asigură migrarea cromozomilor spre polii celulari. .inainte de diviziunea celulara.fiecare microtubul conţine două tipuri de tubulină (α-alfa.un centriol contine noua grupuri de cate trei microtubuli compui la randul lor din proteine globulare numite tubuline. ● centrosferă=(biologie) regiune care înconjură centriolul și are rol activ în diviziunea celulară. βbeta). centriolii se autoreplica si migreaza cate o pereche la polii fusului de diviziune. .centrozomul este compus din doua formatiuni numite centrioli. .centriolii au formă cilindrică. .

În momentul dezorganizãrii membranei nucleare fibrilele asteriene se dezvoltã şi contribuie la formarea fusului de diviziune . . de la care pornesc filamente citoplasmatice radiare care strãbat citoplasma ca razele unui astru formând asterul. înconjurat de o zonã mai puţin densã şi aparent omogenã numitã centrosferã. el stã la baza diferenţierii fusului mitotic.. Aceste structuri reprezintã centriolii.centriolul este înconjurat de o masã de citoplasmaticã densã şi omogenã centrozom. La sfârşitul profazei centrul celular se divide în douã unitãţi constitutive şi migreazã la cei doi poli ai celulei.centrul celular atinge dezvoltarea maximã la sfârşitul profazei.centrozomul (sau centrul celular) poate prezenta aspecte diferenţiate din punct de vedere morfologic în raport cu stadiul în care se aflã celula.în timpul diviziunii celulare structura centrozomului este mai complexã. . dispuse în vecinãtatea nucleului sau la un pol al celulei. În celula aflatã în interfazã centrul celular se prezintã sub forma unei sau douã granule mici. dense. .

15 µ (microni). Ei se prezintã ca o formaţiune cilindricã cu o lungime de 0.studiile de microscopie electronicã au contribuit la elucidarea ultrastructurii centriolilor.5 µ. cu diametrul de 0. Ele reprezintã originea filamentelor lungi şi scurte ale fusului de diviziune. Aceste formaţiuni sunt denumite structuri satelite. Fiecare rând este format din câte nouã sferule.. având peretele format din nouã tubuli (dubli sau tripli) aşezaţi la distanţã unul faţã de celãlalt. . În afara peretelui şi prinse de el prin punţi de legãturã se aflã douã rânduri de sferule suprapuse.

Centrozomul este un loc in celula unde microtubulii sunt produsi. microtubulii cresc intr-un ax care este responsabil pentru separarea cromozomilor replicati in 2 celule fiice. In centrozomul complet al celulei animale.  In timpul diviziunii celulei animale. centriolii sunt multiplicati si centrozomii se divid. Exista 3 microtubuli in fiecare grup. Celulele animale si cele vegetale au roluri similare in diviziunea celulara si ambele includ colectii de microtubuli. rezulta 2 centrozomi. cei 2 centriolii sunt aranjati astfel ca unul sa fie perpendicular pe celalalt. dar centrozomul celulei vegetale este mai simplu si nu are centriolii.  Fiecare centriol este un inel de 9 grupuri de microtubuli topiti. In urma acestui proces . fiecare cu propria pereche de centriolii.  .Cei 2 centrozomi trec la capetele opuse ale nucleului si de la fiecare centrozom. Microtubulii si centriolii fac parte din citoshelet.

Centriolul .

Centrozom .

Centriol .

Centrozom .

În interfază este o structură granulară numită centrozom.peretele său este format din 9 triplete de tubuli (microtubuli) ce înconjoară o zonă centrală. fiecare apare ca un cilindru perpendicular pe celălalt . . care apare de obicei de aspect omogen.sunt vizibil centriolii. în interiorul căruia se află centriolii înconjuraţi de o masă citoplasmatică numită centrosferă.prezintă aspecte diferite în funcţie de fazele ciclului celular.organizare structurală – MO: .organizare ultrastructurala ..ME: . Din centrosferă se detaşează elemente fibrilare radiare formând asterul (●asterul=formație filamentoasă cu aspect radiant care înconjură centrosfera unei celule). .

participă în diviziunile celulare.în timpul diviziunii. ● aster= formație filamentoasă cu aspect radiant care înconjură centrosfera unei celule (lb. ►coordoneazã mişcãrile cililor şi ale flagelilor. Funcţiile centrului celular (sau centrozom): ►în timpul diviziunii sintetizeazã proteinele fusului de diviziune şi participã la formarea aparatului acromatic.Rolul centrozomului: . . aster=stea). in jurul centrosferei se contureaza filamente citoplasmatice radiale denumite aster. gr. ►asigurã reorganizarea centrozomilor celulelor-fiice la sfârşitul diviziunii. . la formarea fusului de diviziune.

Formarea fusului de diviziune Fibrea astrale Centriol Filamentele fusului de diviziune Centrozom .

Fusul de diviziune .

Fusul de diviziune .

plastidele se pot transforma unele in altele ceea ce argumenteaza originea lor comuna.cloroplaste colorate în verde.sunt organite autoreproducătoare (conţin ADN plastidial). . . .cromoplaste colorate în roşu-portocaliu.totalitatea plastidelor din celula vegetală formează plastidomul celular. Plastidele: .a) Generalităţi: .leucoplaste care sunt incolore. . . . .sunt organite celulare specifice celulelor vegetale. 2.au forma ovala si sunt delimitate de doua membrane.exista mai multe tipuri de plastide si anume: .

este format din totalitatea plastidelor.amiloplaste. .proteoplaste.plastidele se pot transforma unele in altele ceea ce argumenteaza originea lor comuna.leucoplaste incolore: . . .cromoplaste colorate in roşu-portocaliu. organite specifice celulei vegetale. .cloroplaste colorate in verde. . . .exista trei categorii de plastide: .PLASTIDOMUL CELULAR: .oleoplaste.

originea plastidelor: . ►feoplastele. (●feoplast=cromatofor al algelor brune) ►rodoplastele. b) plastide nefotosintetizatoare: ►leucoplastele. .plastidele provin din plastide preexistente numite proplastide (protoplastide) care se modifica structural si functional in raport cu starea celulei si dinamica factorilor abiotici. . ►cromoplastele.După funcţii plastidele pot fi: a) plastide fotosintetizatoare: ►cloroplastele.

.

cloroplastele sunt putine dar au dimensiuni mari si se numesc cromatofori (purtatori de culoare).in structura cloroplastului. . pe langa invelis. La plantele superioare au dimensiuni mici dar sunt in numar mare (2040 intr-o celula).forma si numarul cloroplastelor variaza in functie de gradul de evolutie al plantei si tipul de celule.se mai numesc şi grauncioare de clorofilă. fiind sediul fotosintezei (proces prin care din apă și săruri minerale cu dioxidului de carbon în prezența luminii și cu ajutorul pigmentului clorofilă se obțin substanțe organice și oxigen). .reprezinta sediul fotosintezei (sunt organite implicate in fotosinteza).capteaza si fixeaza energia luminoasa la nivel celular datorita clorofilei continute. . intra un sistem de vezicule turtite numite tilacoide si substanţa fundamentală numita stromă.la alge. . 3. a) Cloroplastele: . . . la alge..cloroplastele sunt organite celulare întâlnite la plantele verzi.

. .cloroplastele algelor se numesc cromatofori.Cloroplastele: .sunt organite celulare specializate pentru realizarea fotosintezei. . singurii pigmenti capabili de conversie a energiei luminoase in energie chimica. clorofilieni.potentialul lor fotosintetic este conferit de prezenta pigmentilor verzi.

Cloroplastul-alcătuire: Membrană externă Spaţiu intermembranar Membrană internă Stromă (sau substanţă fundamentală) Grană Tilacoide Lamele intergranale Spaţiu tilacoidal .

Cloroplast Stromă (sau substanţă fundamentală) Lamele intergranale Grană Membrană internă Membrană externă .

.

Cloroplast .

Cromatofor la alge .

Cloroplaste  La nivelul cloroplastelor are loc procesul de fotosinteză .

Sistem de membrane intraplastial 3. 2.membrană internă.Ultrastructura cloroplastului: 1. . .membrană externă. Înveliş bimembranar: . Stroma (sau substanţa fundamentală).

 Au aspect de discuri lenticulare de 3-10 μm lungime si 1-3 μm grosime.Morfologia cloroplastelor Cloroplastele se mai numesc şi grăuncioare de clorofilă.  .

Cloroplast .

care au apărut la fel în urma unei simbioze cu o celulă eucariotă.Origine și evoluţie: .membrana internă a cloroplastelor reprezintă membrana a vechilor cianobacterii. .5 miliarde de ani ca bacterii autotrofe. iar membrana externa a apărut în urma simbiozei cu celula eucariotă. care au intrat în simbioză cu organisme unicelulare eucariote. asemănându-se astfel mitocondriilor. . de altfel ca și toate plastidele au apărut acum 1.cloroplastele. cel mai probabil au fost cianobacterii (sau algele albastre-verzi).

numite stromule.o celula tipică parenchimatică conține în jur de 10-100 cloroplaste. . reponsabile cu fotosinteza.cloroplastele pot fi întâlnite la toate celulele vegetale. .cloroplastele pot fi unite între ele prin mici punți. .Localizarea cloroplastelor: .

Cloroplast .

diferit de genomul celulelor din care fac parte. alcătuiți din ARN.Genomul cloroplastic: . . .în stromă pot fi găsiți ribozomi.cloroplastele dețin un genom individual. . neramificat.cloroplastele dețin în jur de 60-100 gene.ADN-ul plastidian este simplu. .

membrana tilacoidală 7 .plastoglobulă .spatiul intermembranar 3 .Cloroplast Ultrastructura: 1 .membrana internă 4 .stroma 5.ribozom 11 .interiorul tilacoidului 6 .tilacoidul intergranar 9 .amidon 10 .granum 8 .ADN plastidial 12 .membrana externă 2 .

.

membranele tilacoidale contin toate componentele necesare absorbtiei luminii si transferului de electroni. . . care coloreaza cloroplastele in verde.sunt acoperite cu pigmenti fotosintetizanti. . predominand clorofila.tilacoizii dintr-o grana sunt conectati cu cei din alta zona de grana prin canale lungi care strabat stroma formandu-se astfel un spatiu tilacoidal. .formeaza doua tipuri de structuri: unele asamblate ca monedele in fisicuri formand structuri numite grană (grana cloroplastului) si celelalte sunt lamele intergranale puternic aplatizate pe care sunt dispuse formatiunile granale.Tilacoidele: .

Cloroplast Membrană externă Membrană internă Lamele intergranale Stromă (sau substanţă fundamentală) Tilacoide Spaţiu intermembranar Grană .

datorita pigmentilor clorofilieni energia luminoasa este convertita in energie chimica in cadrul procesului de fotosinteza. . .în cadrul stromei există saci aplatizați. între care există spațiu intermembranar. precum și granule de amidon. ADN. diferiti ioni. Înăuntru există un mediu apos. numiți tilacoizi.Stroma (sau substanţa fundamentală): .contine enzime. . mai mulți tilacoizi formând un granum (sau grana cloroplastului). unde este localizată clorofilă. . . . care este sediul reacțiilor în timpul fazei de întuneric.cloroplastul este învelit de o membrană dublă fosfolipidică. lipide. numit stromă (sau substaţă fundamentală).în stromă mai poate fi găsit ADN și ARN plastidial. .membranele tilacoidelor pot fi văzute prin microscopul electronic ca niște benzi alternante alb-negre. ARN. diferite enzime.în cadrul tilacoidelor are loc transformarea energiei cinetice ale fotonilor (adică energia luminoasă) în energie chimică de legătură în cadrul substantelor organice noi formate.

.cloroplastele sunt observabile morfologic ca niște discuri plate. .în cadrul stromei există saci aplatizați. unde este localizată clorofilă. cu un diametru de 2-10 micrometri și o grosime de 1 micrometru.membranele tilacoidelor pot fi văzute prin microscopul electronic ca niște benzi alternante alb-negre. . mai mulți tilacoizi formând un granum (sau grana cloroplastului).Structura cloroplastului: . diferite enzime. .cloroplastul este învelit de o membrană dublă fosfolipidică. . numiți tilacoizi.în stromă mai poate fi găsit ADN și ARN plastidial. între care există spațiu intermembranar. numit stromă (sau substaţă fundamentală). care este sediul reacțiilor în timpul fazei de întuneric.în cadrul tilacoidelor are loc transformarea energiei cinetice ale fotonilor în energie chimică de legătură în cadrul substantelor organice noi formate. . precum și granule de amidon. Înăuntru există un mediu apos.

.

.

forma caracteristica si un numar constant. au dimensiuni mari. Ulotrix Zygnema Spirogyra Oedogonium .Cloroplastele  Sunt sub forma de cromatofori la plantele inferioare.

Genul Ulotrix .

Genul Spirogyra .

Genul Zygnema .

Genul Oedogonium .

pielea pasarilor devine mai galbena) la fel si intensitatea colorarii galbenusului de ou. . fructelor. galbeni si portocalii). etc. atragand prin culoare diverse animale care vor contribui la polenizare. care dau culoare petalelor florilor.denumirea de carotenoide deriva de la numele stiintific al morcovului (Daucus carota) din radacinile caruia s-au extras pentru prima data carotenoidele. .datorita solubilitatii lor in lipide si solventii acestora se mai numesc lipocromi si totodata reprezinta importante surse de provitamina A. a unor rădăcini.b) Cromoplastele: . respectiv diseminare.rodoplastele se intalnesc si la algele rosii (Increngatura Rodophyta). . .din punct de vedere farmaceutic sunt importante carotenoidele ca precursori (provitamine) ai vitaminei A altele intervin in mecanismul vederii. . .plastidele de culoare rosie se numesc rodoplaste care se gasesc in fructe si petale. . colorate datorita pigmentilor carotenoizi (rosii.sunt plastide nefotosintetizatoare.carotenoidele extrase din plante se utilizeaza frecvent ca si coloranti alimentari naturali sau in hrana animalelor pentru ca se acumuleaza in derma sau dau o culoare comerciala (pete de pe tegumentul de pastravi. semintelor.

 Cromoplastele din morcov se formeaza pornind de la leucoplastele amilifere care pierd amidonul pe masura cresterii concentratiei in carotenoide.  In petalele de crizanteme exista numai cloroplaste care treptat pierd structura lamelara si se transforma in structuri globuloase pigmentate in portocaliu galben iar substanta fundamantala se reduce.  La fructele de ardei rosu filamentele rezulta din transformarea lamelelor plastidele care fixeaza pe suprafata lor pigmenti carotenoidici.Originea cromoplastelor a fost urmarita in celulele din radacina de morcov si petalele de crizanteme galbene. .  Alte cromoplaste se formeaza din proplastide care acumuleaza treptat pigmenti carotenoidici.

). . tuberculi. modificate de obicei pentru depozitarea substantelor nutritive.dupa tipul de substanta depozitata. ►lipidoplaste care depoziteaza lipide (grasimi).sunt prezente in organe ca radacini. seminte si frunze. etc.c) Leucoplastele: . ►proteoplaste care depoziteaza proteine. . .sunt plastide incolore lipsite de pigmenti. de forma sferica ovala sau rotunjita prezente in organe mai putin expuse luminii si in organe subterane (bulbi. rizomi.sunt. leucoplastele pot fi: ►amiloplaste care depoziteaza amidon. .

.d) Feoplastele: .se intalnesc la algele brune (Increngatura Pheophyta) si contin clorofila a prezenta la toate organismele vegetale + alte tipuri de clorofila: a+c+fucoxantina (pigment de culoare brună întâlnit la algele brune).