P. 1
Centrozomul, Plastidele

Centrozomul, Plastidele

|Views: 1,536|Likes:
Published by Corneliu Gaitan
Centrozomul, Plastidele
Centrozomul, Plastidele

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Corneliu Gaitan on Apr 21, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/15/2014

pdf

text

original

Organite celulare specifice – Centrozomul (sau centrul celular), plastidele.

Cloroplast Centrozom

Prof. Mogoş Cătălin

Competenţe derivate:
C1 - Defineste si caracterizeaza centrozomul. C2 - Defineste si clasifica plastidele. C3 - Caracterizeaza componentele plastidelor.

1. Centrozomul (sau centrul celular) - generalităţi:
- este un organit celular specific, membranar, prezent in toate celulele eucariote animale care se divid cat si in celulele plantelor inferioare; - centrul celular a fost descris pentru prima datã, în perioada 1875-1878, de Walter Flemming (1843-1905) şi Edouard van Beneden (1845-1910) fiind prezent în toate celulele animale cu unele excepţii celula absorbantã, fibra muscularã striatã şi eritrocitul (sau globulele roşii, sau hematii). Majoritatea celulelor au doi centrioli, plasaţi perpendicular unul pe altul, situaţi în apropierea membranei nucleare sau la un pol al celulei (nefrocite). - lipseşte în celulele care nu au nucleu sau care nu se mai divid (neuron, hematia adultă, trombocit, ovul, spermatozoid); - se află situat lângă nucleu; - poziţia centrozomului în celulă indică polul anterior al acesteia (adică al celulei); - se afla în centrul celulelor (animale, plante, unele alge, în ciuperci); - dimensiuni: - este un tub cu lungimea de 300-500 A0 (Amstroni); - centrozomul este format din doi centrioli dispuşi perpendicular unul faţă de altul fiind înconjurați de o citoplasmă densă care poartă denumirea de centrosferă; ●centrosferă=(Biol.) regiune care înconjură centriolul și are rol activ în diviziunea celulară; regiune cu aspect de stea din jurul centriolului (lb. lat. centrum=centru, lb. gr. sphaira=sferă).

Schema celulei animale tipice cu organitele celulare componente: 1-nucleol; 2-nucleu; 3-ribozomi; 5-reticul endoplasmatic rugos (RER) ; 6Aparatul Golgi (sau dictiozom); 7-citoschelet; 8-reticul endoplasmatic neted (REN); 9-mitocondrie; 10-vacuole; 11-citoplasmă; 12-lizozom; 13-centrozom constituit din doi centrioli

Centrozom

Centriol .

dispuse in forma de cilindru. . centriolii se autoreplica si migreaza cate o pereche la polii fusului de diviziune.fiecare microtubul conţine două tipuri de tubulină (α-alfa. . ● centriol=(biologie) corpuscul în formă de bastonaș sau de granulă. .centriolii au formă cilindrică.centrozomul este compus din doua formatiuni numite centrioli. .inainte de diviziunea celulara. ● centrosferă=(biologie) regiune care înconjură centriolul și are rol activ în diviziunea celulară.un centriol contine noua grupuri de cate trei microtubuli compui la randul lor din proteine globulare numite tubuline. cu lungimea de 500 μ (microni) si un diametru de 1500 μ (microni) şi asigură migrarea cromozomilor spre polii celulari.centriolii sunt înconjuraţi de o citoplasmă densă care poartă denumirea de centrosferă. . care formează partea centrală a centrozomului. dispusi in unghi drept unul fata de celalalt.microtubulii centriolilor controleaza anumite faze ale diviziunii celulare. βbeta).. . .

.centrul celular atinge dezvoltarea maximã la sfârşitul profazei. . de la care pornesc filamente citoplasmatice radiare care strãbat citoplasma ca razele unui astru formând asterul.. În momentul dezorganizãrii membranei nucleare fibrilele asteriene se dezvoltã şi contribuie la formarea fusului de diviziune . La sfârşitul profazei centrul celular se divide în douã unitãţi constitutive şi migreazã la cei doi poli ai celulei. Aceste structuri reprezintã centriolii. dispuse în vecinãtatea nucleului sau la un pol al celulei. înconjurat de o zonã mai puţin densã şi aparent omogenã numitã centrosferã. el stã la baza diferenţierii fusului mitotic. În celula aflatã în interfazã centrul celular se prezintã sub forma unei sau douã granule mici.centriolul este înconjurat de o masã de citoplasmaticã densã şi omogenã centrozom. dense.în timpul diviziunii celulare structura centrozomului este mai complexã. .centrozomul (sau centrul celular) poate prezenta aspecte diferenţiate din punct de vedere morfologic în raport cu stadiul în care se aflã celula.

cu diametrul de 0. Aceste formaţiuni sunt denumite structuri satelite. În afara peretelui şi prinse de el prin punţi de legãturã se aflã douã rânduri de sferule suprapuse.5 µ. având peretele format din nouã tubuli (dubli sau tripli) aşezaţi la distanţã unul faţã de celãlalt. Ei se prezintã ca o formaţiune cilindricã cu o lungime de 0. Fiecare rând este format din câte nouã sferule. .15 µ (microni). Ele reprezintã originea filamentelor lungi şi scurte ale fusului de diviziune.studiile de microscopie electronicã au contribuit la elucidarea ultrastructurii centriolilor..

In centrozomul complet al celulei animale. fiecare cu propria pereche de centriolii. cei 2 centriolii sunt aranjati astfel ca unul sa fie perpendicular pe celalalt. Microtubulii si centriolii fac parte din citoshelet. dar centrozomul celulei vegetale este mai simplu si nu are centriolii. microtubulii cresc intr-un ax care este responsabil pentru separarea cromozomilor replicati in 2 celule fiice.  . In urma acestui proces .  Fiecare centriol este un inel de 9 grupuri de microtubuli topiti.  In timpul diviziunii celulei animale.Centrozomul este un loc in celula unde microtubulii sunt produsi.Cei 2 centrozomi trec la capetele opuse ale nucleului si de la fiecare centrozom. Exista 3 microtubuli in fiecare grup. rezulta 2 centrozomi. Celulele animale si cele vegetale au roluri similare in diviziunea celulara si ambele includ colectii de microtubuli. centriolii sunt multiplicati si centrozomii se divid.

Centriolul .

Centrozom .

Centriol .

Centrozom .

în interiorul căruia se află centriolii înconjuraţi de o masă citoplasmatică numită centrosferă.peretele său este format din 9 triplete de tubuli (microtubuli) ce înconjoară o zonă centrală.ME: . .prezintă aspecte diferite în funcţie de fazele ciclului celular. care apare de obicei de aspect omogen. .organizare ultrastructurala .. Din centrosferă se detaşează elemente fibrilare radiare formând asterul (●asterul=formație filamentoasă cu aspect radiant care înconjură centrosfera unei celule).sunt vizibil centriolii.organizare structurală – MO: . fiecare apare ca un cilindru perpendicular pe celălalt . În interfază este o structură granulară numită centrozom.

în timpul diviziunii. aster=stea). in jurul centrosferei se contureaza filamente citoplasmatice radiale denumite aster. gr. ►coordoneazã mişcãrile cililor şi ale flagelilor. . ►asigurã reorganizarea centrozomilor celulelor-fiice la sfârşitul diviziunii.participă în diviziunile celulare. . la formarea fusului de diviziune.Rolul centrozomului: . Funcţiile centrului celular (sau centrozom): ►în timpul diviziunii sintetizeazã proteinele fusului de diviziune şi participã la formarea aparatului acromatic. ● aster= formație filamentoasă cu aspect radiant care înconjură centrosfera unei celule (lb.

Formarea fusului de diviziune Fibrea astrale Centriol Filamentele fusului de diviziune Centrozom .

Fusul de diviziune .

Fusul de diviziune .

Plastidele: .exista mai multe tipuri de plastide si anume: . .sunt organite celulare specifice celulelor vegetale.cloroplaste colorate în verde. . .cromoplaste colorate în roşu-portocaliu.plastidele se pot transforma unele in altele ceea ce argumenteaza originea lor comuna.totalitatea plastidelor din celula vegetală formează plastidomul celular. . .leucoplaste care sunt incolore.a) Generalităţi: .au forma ovala si sunt delimitate de doua membrane.sunt organite autoreproducătoare (conţin ADN plastidial). . 2. .

leucoplaste incolore: . .este format din totalitatea plastidelor. . .amiloplaste. organite specifice celulei vegetale. . . .exista trei categorii de plastide: .plastidele se pot transforma unele in altele ceea ce argumenteaza originea lor comuna.cloroplaste colorate in verde.PLASTIDOMUL CELULAR: .cromoplaste colorate in roşu-portocaliu.oleoplaste. .proteoplaste.

plastidele provin din plastide preexistente numite proplastide (protoplastide) care se modifica structural si functional in raport cu starea celulei si dinamica factorilor abiotici.După funcţii plastidele pot fi: a) plastide fotosintetizatoare: ►cloroplastele. . b) plastide nefotosintetizatoare: ►leucoplastele.originea plastidelor: . ►feoplastele. ►cromoplastele. (●feoplast=cromatofor al algelor brune) ►rodoplastele. .

.

intra un sistem de vezicule turtite numite tilacoide si substanţa fundamentală numita stromă. pe langa invelis. la alge.in structura cloroplastului. cloroplastele sunt putine dar au dimensiuni mari si se numesc cromatofori (purtatori de culoare). 3. .la alge. .cloroplastele sunt organite celulare întâlnite la plantele verzi. a) Cloroplastele: .se mai numesc şi grauncioare de clorofilă. . fiind sediul fotosintezei (proces prin care din apă și săruri minerale cu dioxidului de carbon în prezența luminii și cu ajutorul pigmentului clorofilă se obțin substanțe organice și oxigen).capteaza si fixeaza energia luminoasa la nivel celular datorita clorofilei continute. La plantele superioare au dimensiuni mici dar sunt in numar mare (2040 intr-o celula). .forma si numarul cloroplastelor variaza in functie de gradul de evolutie al plantei si tipul de celule. .reprezinta sediul fotosintezei (sunt organite implicate in fotosinteza). ..

singurii pigmenti capabili de conversie a energiei luminoase in energie chimica.sunt organite celulare specializate pentru realizarea fotosintezei. . . .cloroplastele algelor se numesc cromatofori. clorofilieni.potentialul lor fotosintetic este conferit de prezenta pigmentilor verzi.Cloroplastele: .

Cloroplastul-alcătuire: Membrană externă Spaţiu intermembranar Membrană internă Stromă (sau substanţă fundamentală) Grană Tilacoide Lamele intergranale Spaţiu tilacoidal .

Cloroplast Stromă (sau substanţă fundamentală) Lamele intergranale Grană Membrană internă Membrană externă .

.

Cloroplast .

Cromatofor la alge .

Cloroplaste  La nivelul cloroplastelor are loc procesul de fotosinteză .

membrană externă. .membrană internă. 2. Sistem de membrane intraplastial 3. .Ultrastructura cloroplastului: 1. Stroma (sau substanţa fundamentală). Înveliş bimembranar: .

Morfologia cloroplastelor Cloroplastele se mai numesc şi grăuncioare de clorofilă.  Au aspect de discuri lenticulare de 3-10 μm lungime si 1-3 μm grosime.  .

Cloroplast .

.cloroplastele. cel mai probabil au fost cianobacterii (sau algele albastre-verzi). asemănându-se astfel mitocondriilor.5 miliarde de ani ca bacterii autotrofe. iar membrana externa a apărut în urma simbiozei cu celula eucariotă.Origine și evoluţie: . de altfel ca și toate plastidele au apărut acum 1. care au apărut la fel în urma unei simbioze cu o celulă eucariotă. . care au intrat în simbioză cu organisme unicelulare eucariote.membrana internă a cloroplastelor reprezintă membrana a vechilor cianobacterii.

cloroplastele pot fi unite între ele prin mici punți. numite stromule.cloroplastele pot fi întâlnite la toate celulele vegetale. reponsabile cu fotosinteza. .Localizarea cloroplastelor: . .o celula tipică parenchimatică conține în jur de 10-100 cloroplaste. .

Cloroplast .

.Genomul cloroplastic: .ADN-ul plastidian este simplu.cloroplastele dețin un genom individual. .în stromă pot fi găsiți ribozomi. . .cloroplastele dețin în jur de 60-100 gene. diferit de genomul celulelor din care fac parte. alcătuiți din ARN. neramificat.

plastoglobulă .ADN plastidial 12 .spatiul intermembranar 3 .membrana tilacoidală 7 .membrana internă 4 .amidon 10 .membrana externă 2 .interiorul tilacoidului 6 .Cloroplast Ultrastructura: 1 .stroma 5.ribozom 11 .tilacoidul intergranar 9 .granum 8 .

.

sunt acoperite cu pigmenti fotosintetizanti.formeaza doua tipuri de structuri: unele asamblate ca monedele in fisicuri formand structuri numite grană (grana cloroplastului) si celelalte sunt lamele intergranale puternic aplatizate pe care sunt dispuse formatiunile granale. . . care coloreaza cloroplastele in verde. predominand clorofila.Tilacoidele: .membranele tilacoidale contin toate componentele necesare absorbtiei luminii si transferului de electroni. . .tilacoizii dintr-o grana sunt conectati cu cei din alta zona de grana prin canale lungi care strabat stroma formandu-se astfel un spatiu tilacoidal.

Cloroplast Membrană externă Membrană internă Lamele intergranale Stromă (sau substanţă fundamentală) Tilacoide Spaţiu intermembranar Grană .

.în stromă mai poate fi găsit ADN și ARN plastidial. .în cadrul stromei există saci aplatizați. mai mulți tilacoizi formând un granum (sau grana cloroplastului). numiți tilacoizi.contine enzime. .membranele tilacoidelor pot fi văzute prin microscopul electronic ca niște benzi alternante alb-negre. lipide. . ARN.datorita pigmentilor clorofilieni energia luminoasa este convertita in energie chimica in cadrul procesului de fotosinteza.Stroma (sau substanţa fundamentală): . . ADN. diferite enzime. diferiti ioni. . . numit stromă (sau substaţă fundamentală). care este sediul reacțiilor în timpul fazei de întuneric. Înăuntru există un mediu apos. precum și granule de amidon.în cadrul tilacoidelor are loc transformarea energiei cinetice ale fotonilor (adică energia luminoasă) în energie chimică de legătură în cadrul substantelor organice noi formate. unde este localizată clorofilă. între care există spațiu intermembranar.cloroplastul este învelit de o membrană dublă fosfolipidică.

în cadrul stromei există saci aplatizați. numiți tilacoizi. diferite enzime.cloroplastele sunt observabile morfologic ca niște discuri plate.membranele tilacoidelor pot fi văzute prin microscopul electronic ca niște benzi alternante alb-negre. .cloroplastul este învelit de o membrană dublă fosfolipidică.în cadrul tilacoidelor are loc transformarea energiei cinetice ale fotonilor în energie chimică de legătură în cadrul substantelor organice noi formate. unde este localizată clorofilă. Înăuntru există un mediu apos. cu un diametru de 2-10 micrometri și o grosime de 1 micrometru. . precum și granule de amidon. numit stromă (sau substaţă fundamentală). .Structura cloroplastului: . . între care există spațiu intermembranar. . .în stromă mai poate fi găsit ADN și ARN plastidial. care este sediul reacțiilor în timpul fazei de întuneric. mai mulți tilacoizi formând un granum (sau grana cloroplastului).

.

.

forma caracteristica si un numar constant.Cloroplastele  Sunt sub forma de cromatofori la plantele inferioare. au dimensiuni mari. Ulotrix Zygnema Spirogyra Oedogonium .

Genul Ulotrix .

Genul Spirogyra .

Genul Zygnema .

Genul Oedogonium .

plastidele de culoare rosie se numesc rodoplaste care se gasesc in fructe si petale. . . atragand prin culoare diverse animale care vor contribui la polenizare. . colorate datorita pigmentilor carotenoizi (rosii. galbeni si portocalii). a unor rădăcini. pielea pasarilor devine mai galbena) la fel si intensitatea colorarii galbenusului de ou.datorita solubilitatii lor in lipide si solventii acestora se mai numesc lipocromi si totodata reprezinta importante surse de provitamina A. fructelor. .din punct de vedere farmaceutic sunt importante carotenoidele ca precursori (provitamine) ai vitaminei A altele intervin in mecanismul vederii. care dau culoare petalelor florilor. respectiv diseminare. . .denumirea de carotenoide deriva de la numele stiintific al morcovului (Daucus carota) din radacinile caruia s-au extras pentru prima data carotenoidele. etc.sunt plastide nefotosintetizatoare.b) Cromoplastele: . semintelor.rodoplastele se intalnesc si la algele rosii (Increngatura Rodophyta).carotenoidele extrase din plante se utilizeaza frecvent ca si coloranti alimentari naturali sau in hrana animalelor pentru ca se acumuleaza in derma sau dau o culoare comerciala (pete de pe tegumentul de pastravi. .

Originea cromoplastelor a fost urmarita in celulele din radacina de morcov si petalele de crizanteme galbene.  In petalele de crizanteme exista numai cloroplaste care treptat pierd structura lamelara si se transforma in structuri globuloase pigmentate in portocaliu galben iar substanta fundamantala se reduce.  Cromoplastele din morcov se formeaza pornind de la leucoplastele amilifere care pierd amidonul pe masura cresterii concentratiei in carotenoide.  La fructele de ardei rosu filamentele rezulta din transformarea lamelelor plastidele care fixeaza pe suprafata lor pigmenti carotenoidici. .  Alte cromoplaste se formeaza din proplastide care acumuleaza treptat pigmenti carotenoidici.

. modificate de obicei pentru depozitarea substantelor nutritive. . ►lipidoplaste care depoziteaza lipide (grasimi).dupa tipul de substanta depozitata. tuberculi.sunt plastide incolore lipsite de pigmenti. etc.sunt prezente in organe ca radacini.c) Leucoplastele: .). ►proteoplaste care depoziteaza proteine. seminte si frunze. . de forma sferica ovala sau rotunjita prezente in organe mai putin expuse luminii si in organe subterane (bulbi. .sunt. rizomi. leucoplastele pot fi: ►amiloplaste care depoziteaza amidon.

.d) Feoplastele: .se intalnesc la algele brune (Increngatura Pheophyta) si contin clorofila a prezenta la toate organismele vegetale + alte tipuri de clorofila: a+c+fucoxantina (pigment de culoare brună întâlnit la algele brune).

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->