Organite celulare specifice – Centrozomul (sau centrul celular), plastidele.

Cloroplast Centrozom

Prof. Mogoş Cătălin

Competenţe derivate:
C1 - Defineste si caracterizeaza centrozomul. C2 - Defineste si clasifica plastidele. C3 - Caracterizeaza componentele plastidelor.

1. Centrozomul (sau centrul celular) - generalităţi:
- este un organit celular specific, membranar, prezent in toate celulele eucariote animale care se divid cat si in celulele plantelor inferioare; - centrul celular a fost descris pentru prima datã, în perioada 1875-1878, de Walter Flemming (1843-1905) şi Edouard van Beneden (1845-1910) fiind prezent în toate celulele animale cu unele excepţii celula absorbantã, fibra muscularã striatã şi eritrocitul (sau globulele roşii, sau hematii). Majoritatea celulelor au doi centrioli, plasaţi perpendicular unul pe altul, situaţi în apropierea membranei nucleare sau la un pol al celulei (nefrocite). - lipseşte în celulele care nu au nucleu sau care nu se mai divid (neuron, hematia adultă, trombocit, ovul, spermatozoid); - se află situat lângă nucleu; - poziţia centrozomului în celulă indică polul anterior al acesteia (adică al celulei); - se afla în centrul celulelor (animale, plante, unele alge, în ciuperci); - dimensiuni: - este un tub cu lungimea de 300-500 A0 (Amstroni); - centrozomul este format din doi centrioli dispuşi perpendicular unul faţă de altul fiind înconjurați de o citoplasmă densă care poartă denumirea de centrosferă; ●centrosferă=(Biol.) regiune care înconjură centriolul și are rol activ în diviziunea celulară; regiune cu aspect de stea din jurul centriolului (lb. lat. centrum=centru, lb. gr. sphaira=sferă).

Schema celulei animale tipice cu organitele celulare componente: 1-nucleol; 2-nucleu; 3-ribozomi; 5-reticul endoplasmatic rugos (RER) ; 6Aparatul Golgi (sau dictiozom); 7-citoschelet; 8-reticul endoplasmatic neted (REN); 9-mitocondrie; 10-vacuole; 11-citoplasmă; 12-lizozom; 13-centrozom constituit din doi centrioli

Centrozom

Centriol .

cu lungimea de 500 μ (microni) si un diametru de 1500 μ (microni) şi asigură migrarea cromozomilor spre polii celulari. . dispusi in unghi drept unul fata de celalalt. βbeta). care formează partea centrală a centrozomului.microtubulii centriolilor controleaza anumite faze ale diviziunii celulare. .centriolii sunt înconjuraţi de o citoplasmă densă care poartă denumirea de centrosferă.un centriol contine noua grupuri de cate trei microtubuli compui la randul lor din proteine globulare numite tubuline.centriolii au formă cilindrică. . ● centriol=(biologie) corpuscul în formă de bastonaș sau de granulă. centriolii se autoreplica si migreaza cate o pereche la polii fusului de diviziune. . ● centrosferă=(biologie) regiune care înconjură centriolul și are rol activ în diviziunea celulară. .centrozomul este compus din doua formatiuni numite centrioli. . . dispuse in forma de cilindru.inainte de diviziunea celulara.fiecare microtubul conţine două tipuri de tubulină (α-alfa..

dense.centriolul este înconjurat de o masã de citoplasmaticã densã şi omogenã centrozom.în timpul diviziunii celulare structura centrozomului este mai complexã. înconjurat de o zonã mai puţin densã şi aparent omogenã numitã centrosferã. La sfârşitul profazei centrul celular se divide în douã unitãţi constitutive şi migreazã la cei doi poli ai celulei. .centrozomul (sau centrul celular) poate prezenta aspecte diferenţiate din punct de vedere morfologic în raport cu stadiul în care se aflã celula. el stã la baza diferenţierii fusului mitotic. . . dispuse în vecinãtatea nucleului sau la un pol al celulei.. de la care pornesc filamente citoplasmatice radiare care strãbat citoplasma ca razele unui astru formând asterul. Aceste structuri reprezintã centriolii.centrul celular atinge dezvoltarea maximã la sfârşitul profazei. În momentul dezorganizãrii membranei nucleare fibrilele asteriene se dezvoltã şi contribuie la formarea fusului de diviziune . În celula aflatã în interfazã centrul celular se prezintã sub forma unei sau douã granule mici.

Aceste formaţiuni sunt denumite structuri satelite.15 µ (microni). Ei se prezintã ca o formaţiune cilindricã cu o lungime de 0.studiile de microscopie electronicã au contribuit la elucidarea ultrastructurii centriolilor. Fiecare rând este format din câte nouã sferule. Ele reprezintã originea filamentelor lungi şi scurte ale fusului de diviziune. având peretele format din nouã tubuli (dubli sau tripli) aşezaţi la distanţã unul faţã de celãlalt. În afara peretelui şi prinse de el prin punţi de legãturã se aflã douã rânduri de sferule suprapuse. .5 µ.. cu diametrul de 0.

rezulta 2 centrozomi. Microtubulii si centriolii fac parte din citoshelet. dar centrozomul celulei vegetale este mai simplu si nu are centriolii. microtubulii cresc intr-un ax care este responsabil pentru separarea cromozomilor replicati in 2 celule fiice. In centrozomul complet al celulei animale. fiecare cu propria pereche de centriolii. centriolii sunt multiplicati si centrozomii se divid. In urma acestui proces .Cei 2 centrozomi trec la capetele opuse ale nucleului si de la fiecare centrozom.Centrozomul este un loc in celula unde microtubulii sunt produsi. Celulele animale si cele vegetale au roluri similare in diviziunea celulara si ambele includ colectii de microtubuli. cei 2 centriolii sunt aranjati astfel ca unul sa fie perpendicular pe celalalt.  .  Fiecare centriol este un inel de 9 grupuri de microtubuli topiti.  In timpul diviziunii celulei animale. Exista 3 microtubuli in fiecare grup.

Centriolul .

Centrozom .

Centriol .

Centrozom .

fiecare apare ca un cilindru perpendicular pe celălalt . . care apare de obicei de aspect omogen. ..organizare ultrastructurala .peretele său este format din 9 triplete de tubuli (microtubuli) ce înconjoară o zonă centrală.ME: .organizare structurală – MO: .sunt vizibil centriolii. În interfază este o structură granulară numită centrozom. în interiorul căruia se află centriolii înconjuraţi de o masă citoplasmatică numită centrosferă.prezintă aspecte diferite în funcţie de fazele ciclului celular. Din centrosferă se detaşează elemente fibrilare radiare formând asterul (●asterul=formație filamentoasă cu aspect radiant care înconjură centrosfera unei celule).

in jurul centrosferei se contureaza filamente citoplasmatice radiale denumite aster. gr. . la formarea fusului de diviziune. Funcţiile centrului celular (sau centrozom): ►în timpul diviziunii sintetizeazã proteinele fusului de diviziune şi participã la formarea aparatului acromatic. ● aster= formație filamentoasă cu aspect radiant care înconjură centrosfera unei celule (lb. ►coordoneazã mişcãrile cililor şi ale flagelilor. ►asigurã reorganizarea centrozomilor celulelor-fiice la sfârşitul diviziunii.în timpul diviziunii. .participă în diviziunile celulare. aster=stea).Rolul centrozomului: .

Formarea fusului de diviziune Fibrea astrale Centriol Filamentele fusului de diviziune Centrozom .

Fusul de diviziune .

Fusul de diviziune .

sunt organite celulare specifice celulelor vegetale. .leucoplaste care sunt incolore.cromoplaste colorate în roşu-portocaliu.au forma ovala si sunt delimitate de doua membrane.sunt organite autoreproducătoare (conţin ADN plastidial). . Plastidele: .totalitatea plastidelor din celula vegetală formează plastidomul celular. . .cloroplaste colorate în verde. .plastidele se pot transforma unele in altele ceea ce argumenteaza originea lor comuna. .exista mai multe tipuri de plastide si anume: . . 2.a) Generalităţi: .

cloroplaste colorate in verde.leucoplaste incolore: . . .exista trei categorii de plastide: . . . .cromoplaste colorate in roşu-portocaliu. .plastidele se pot transforma unele in altele ceea ce argumenteaza originea lor comuna.oleoplaste. organite specifice celulei vegetale. .este format din totalitatea plastidelor.amiloplaste.PLASTIDOMUL CELULAR: .proteoplaste.

. ►cromoplastele.După funcţii plastidele pot fi: a) plastide fotosintetizatoare: ►cloroplastele. ►feoplastele. b) plastide nefotosintetizatoare: ►leucoplastele. . (●feoplast=cromatofor al algelor brune) ►rodoplastele.originea plastidelor: .plastidele provin din plastide preexistente numite proplastide (protoplastide) care se modifica structural si functional in raport cu starea celulei si dinamica factorilor abiotici.

.

.in structura cloroplastului. a) Cloroplastele: . pe langa invelis. . . intra un sistem de vezicule turtite numite tilacoide si substanţa fundamentală numita stromă. 3.cloroplastele sunt organite celulare întâlnite la plantele verzi.forma si numarul cloroplastelor variaza in functie de gradul de evolutie al plantei si tipul de celule.reprezinta sediul fotosintezei (sunt organite implicate in fotosinteza). . . . La plantele superioare au dimensiuni mici dar sunt in numar mare (2040 intr-o celula).se mai numesc şi grauncioare de clorofilă.la alge. . cloroplastele sunt putine dar au dimensiuni mari si se numesc cromatofori (purtatori de culoare). fiind sediul fotosintezei (proces prin care din apă și săruri minerale cu dioxidului de carbon în prezența luminii și cu ajutorul pigmentului clorofilă se obțin substanțe organice și oxigen). la alge.capteaza si fixeaza energia luminoasa la nivel celular datorita clorofilei continute.

. .sunt organite celulare specializate pentru realizarea fotosintezei.Cloroplastele: . .cloroplastele algelor se numesc cromatofori. singurii pigmenti capabili de conversie a energiei luminoase in energie chimica. clorofilieni.potentialul lor fotosintetic este conferit de prezenta pigmentilor verzi.

Cloroplastul-alcătuire: Membrană externă Spaţiu intermembranar Membrană internă Stromă (sau substanţă fundamentală) Grană Tilacoide Lamele intergranale Spaţiu tilacoidal .

Cloroplast Stromă (sau substanţă fundamentală) Lamele intergranale Grană Membrană internă Membrană externă .

.

Cloroplast .

Cromatofor la alge .

Cloroplaste  La nivelul cloroplastelor are loc procesul de fotosinteză .

membrană internă.Ultrastructura cloroplastului: 1. Înveliş bimembranar: . 2. . Sistem de membrane intraplastial 3. Stroma (sau substanţa fundamentală). .membrană externă.

 .  Au aspect de discuri lenticulare de 3-10 μm lungime si 1-3 μm grosime.Morfologia cloroplastelor Cloroplastele se mai numesc şi grăuncioare de clorofilă.

Cloroplast .

care au intrat în simbioză cu organisme unicelulare eucariote. .Origine și evoluţie: .5 miliarde de ani ca bacterii autotrofe.cloroplastele.membrana internă a cloroplastelor reprezintă membrana a vechilor cianobacterii. . care au apărut la fel în urma unei simbioze cu o celulă eucariotă. asemănându-se astfel mitocondriilor. cel mai probabil au fost cianobacterii (sau algele albastre-verzi). iar membrana externa a apărut în urma simbiozei cu celula eucariotă. de altfel ca și toate plastidele au apărut acum 1.

cloroplastele pot fi întâlnite la toate celulele vegetale. . . .Localizarea cloroplastelor: . reponsabile cu fotosinteza. numite stromule.cloroplastele pot fi unite între ele prin mici punți.o celula tipică parenchimatică conține în jur de 10-100 cloroplaste.

Cloroplast .

.Genomul cloroplastic: . . . . neramificat.cloroplastele dețin un genom individual.ADN-ul plastidian este simplu.în stromă pot fi găsiți ribozomi.cloroplastele dețin în jur de 60-100 gene. alcătuiți din ARN. diferit de genomul celulelor din care fac parte.

granum 8 .plastoglobulă .ADN plastidial 12 .tilacoidul intergranar 9 .stroma 5.membrana tilacoidală 7 .membrana externă 2 .ribozom 11 .membrana internă 4 .Cloroplast Ultrastructura: 1 .amidon 10 .spatiul intermembranar 3 .interiorul tilacoidului 6 .

.

tilacoizii dintr-o grana sunt conectati cu cei din alta zona de grana prin canale lungi care strabat stroma formandu-se astfel un spatiu tilacoidal. .sunt acoperite cu pigmenti fotosintetizanti. . . predominand clorofila.Tilacoidele: .membranele tilacoidale contin toate componentele necesare absorbtiei luminii si transferului de electroni. care coloreaza cloroplastele in verde.formeaza doua tipuri de structuri: unele asamblate ca monedele in fisicuri formand structuri numite grană (grana cloroplastului) si celelalte sunt lamele intergranale puternic aplatizate pe care sunt dispuse formatiunile granale. .

Cloroplast Membrană externă Membrană internă Lamele intergranale Stromă (sau substanţă fundamentală) Tilacoide Spaţiu intermembranar Grană .

. Înăuntru există un mediu apos.Stroma (sau substanţa fundamentală): . . între care există spațiu intermembranar. numit stromă (sau substaţă fundamentală). . precum și granule de amidon. ARN.datorita pigmentilor clorofilieni energia luminoasa este convertita in energie chimica in cadrul procesului de fotosinteza.contine enzime.în stromă mai poate fi găsit ADN și ARN plastidial.în cadrul stromei există saci aplatizați.cloroplastul este învelit de o membrană dublă fosfolipidică. ADN. . unde este localizată clorofilă. numiți tilacoizi. .membranele tilacoidelor pot fi văzute prin microscopul electronic ca niște benzi alternante alb-negre. lipide. diferiti ioni.în cadrul tilacoidelor are loc transformarea energiei cinetice ale fotonilor (adică energia luminoasă) în energie chimică de legătură în cadrul substantelor organice noi formate. diferite enzime. mai mulți tilacoizi formând un granum (sau grana cloroplastului). . care este sediul reacțiilor în timpul fazei de întuneric. .

în stromă mai poate fi găsit ADN și ARN plastidial. . . . .cloroplastul este învelit de o membrană dublă fosfolipidică. .în cadrul stromei există saci aplatizați. precum și granule de amidon.cloroplastele sunt observabile morfologic ca niște discuri plate. .membranele tilacoidelor pot fi văzute prin microscopul electronic ca niște benzi alternante alb-negre. unde este localizată clorofilă.Structura cloroplastului: . între care există spațiu intermembranar. care este sediul reacțiilor în timpul fazei de întuneric. numit stromă (sau substaţă fundamentală). Înăuntru există un mediu apos. cu un diametru de 2-10 micrometri și o grosime de 1 micrometru. diferite enzime. mai mulți tilacoizi formând un granum (sau grana cloroplastului). numiți tilacoizi.în cadrul tilacoidelor are loc transformarea energiei cinetice ale fotonilor în energie chimică de legătură în cadrul substantelor organice noi formate.

.

.

Ulotrix Zygnema Spirogyra Oedogonium .Cloroplastele  Sunt sub forma de cromatofori la plantele inferioare. forma caracteristica si un numar constant. au dimensiuni mari.

Genul Ulotrix .

Genul Spirogyra .

Genul Zygnema .

Genul Oedogonium .

. . fructelor. . . care dau culoare petalelor florilor. galbeni si portocalii).carotenoidele extrase din plante se utilizeaza frecvent ca si coloranti alimentari naturali sau in hrana animalelor pentru ca se acumuleaza in derma sau dau o culoare comerciala (pete de pe tegumentul de pastravi.sunt plastide nefotosintetizatoare. colorate datorita pigmentilor carotenoizi (rosii.denumirea de carotenoide deriva de la numele stiintific al morcovului (Daucus carota) din radacinile caruia s-au extras pentru prima data carotenoidele.b) Cromoplastele: .rodoplastele se intalnesc si la algele rosii (Increngatura Rodophyta). pielea pasarilor devine mai galbena) la fel si intensitatea colorarii galbenusului de ou. . respectiv diseminare. semintelor. . etc. . a unor rădăcini.datorita solubilitatii lor in lipide si solventii acestora se mai numesc lipocromi si totodata reprezinta importante surse de provitamina A.plastidele de culoare rosie se numesc rodoplaste care se gasesc in fructe si petale.din punct de vedere farmaceutic sunt importante carotenoidele ca precursori (provitamine) ai vitaminei A altele intervin in mecanismul vederii. atragand prin culoare diverse animale care vor contribui la polenizare.

 In petalele de crizanteme exista numai cloroplaste care treptat pierd structura lamelara si se transforma in structuri globuloase pigmentate in portocaliu galben iar substanta fundamantala se reduce.Originea cromoplastelor a fost urmarita in celulele din radacina de morcov si petalele de crizanteme galbene.  La fructele de ardei rosu filamentele rezulta din transformarea lamelelor plastidele care fixeaza pe suprafata lor pigmenti carotenoidici.  Alte cromoplaste se formeaza din proplastide care acumuleaza treptat pigmenti carotenoidici. .  Cromoplastele din morcov se formeaza pornind de la leucoplastele amilifere care pierd amidonul pe masura cresterii concentratiei in carotenoide.

. etc.sunt.sunt prezente in organe ca radacini. tuberculi.).dupa tipul de substanta depozitata. rizomi. ►proteoplaste care depoziteaza proteine. . . . modificate de obicei pentru depozitarea substantelor nutritive.sunt plastide incolore lipsite de pigmenti. leucoplastele pot fi: ►amiloplaste care depoziteaza amidon.c) Leucoplastele: . ►lipidoplaste care depoziteaza lipide (grasimi). de forma sferica ovala sau rotunjita prezente in organe mai putin expuse luminii si in organe subterane (bulbi. seminte si frunze.

.d) Feoplastele: .se intalnesc la algele brune (Increngatura Pheophyta) si contin clorofila a prezenta la toate organismele vegetale + alte tipuri de clorofila: a+c+fucoxantina (pigment de culoare brună întâlnit la algele brune).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful