UNIVERSITATEA GHEORGHE ASACHI

FACULTATEA DE INGINERIE CHIMICA

SECTIA INGINERIA MEDIULUI
STUDENT:
2006-2007
1
2
CUPRINS
CAPITOLUL 1. TEMA DE PROIECTARE
1.1 Memoriu tehnic
CAPITOLUL 2. SURSA DE POLUARE
2.1 Procesul tehnologic de zincare slab acida
2.2 Proprietati ale componentului efluentului gazos
2.3 Efectele acidului clorhidric
2.4 Determinarea HCl din aer
CAPITOLUL 3. TEHNOLOGIA ADOPTATA
3.1 Conditii de calitate a aerului
3.2 Variante tehnologice
3.3 Alegerea variantei optime
3.4 Descrierea tehnologiei adoptate. Elaborarea schemei bloc. Elaborarea schemei
tehnologice
3.5 Materii prime si auxiliare. Caracteristici.
3.5.1. Materii prime
3.5.2. Utilitati
3.5.2.1. Apa
3.5.2.2. Aburul
3.5.2.3. Energia electrica
3.5.2.4. Aerul comprimat
3.5.2.5. Gazele inerte
3.5.2.6. Solele de racier
3.5.2.7. Caracteristicile solutiei de NaOH
CAPITOLUL 4. DIMENSIONAREA TEHNOLOGICA A UTILAJELOR
4.1. Tipuri de utilaje. Alegere, descriere
4.1.1 Alegerea tipului de coloana
4.1.2. Alegerea umputurii pentru coloana
4.1.3 Dispozitive interioare pentru coloane cu umplutura
4.1.3.1. Gratare de sustinere
4.1.3.2. Distribuitoare pentru faza lichida
4.1.3.3. Redistribuitoare pentru faza lichida
4.1.4. Materiale de constructie pentru coloane
4.1.5.Probleme de coroziune
4.1.5.1 Factori care influenteaza viteza proceselor de coroziune
4.1.5.2 Scopul si mijloacele de combatere a coroziunii
4.2. Bilan de materiale pentru absorbie
4.3. Dimensionarea coloanei de absorbie
4.3.1. Calculul diametrului coloanei de absorbie
4.3.2. Calculul nlimii coloanei cu umplutur
4.3.2.1. Calculul coeficientului global de transfer de mas
3
4.3.2.2. Calculul fortei motrice medii (diferenta medie de potential global)
4.3.3. Calculul inaltimii coloanei
4.4. Dimensionarea racordurilor coloanei de absorbie
4.5. Calculul pierderilor de presiune la curgerea gazului prin coloan
4.6. Dimensionarea pompei centrifuge
4.7 Dimensionarea ventilatorului
4.8 Dimensionarea vasului de neutralizare
4.9. Calculul puterii agitatorului
4.10 Dimensionarea utilajelor de depozitare
4.11. Fie tehnice
CAPITOLUL 5. EXPLOATAREA INSTALATIEI
5.1 Bilantul de masa pentru instalatie
5.2.Consumul de materii prime , auxiliare i utiliti . Consumuri specifice.
CAPITOLUL. 6. CONTROLUL, AUTOMATIZAREA SI REGLAREA
PROCESELOR TEHNOLOGICE
6.1. Stabilirea parametrilor ce trebuiesc reglati si masurati.
6.2. Reglarea automata a instalatiilor de
CAPITOLUL 7.TEHNICA SECURITATII SI IGIENA MUNCII. MASURI
P.S.I.
EPURAREA APELOR REZIDUALE SI PROTECTIA MEDIULUI AMBIANT.
7.1. Tehnica securitatii si protectia muncii
7.2. Masuri P.S.I
CAPITOLUL 8. NOTIUNI DE AMPLASARE A UTILAJELOR SI DE
STABILIRE A TRASEELOR RETELELOR DE CONDUCTE
8.1.Cota de amplasament pe mai multe niveluri
8.2.Recomandari privind amplasarea unor utilaje tip
8.3.Traseele retelelor de conducte interne
CAPITOLUL 9. SCHITE
CAPITOLUL 10. BIBLIOGRAFIE
4
Capitolul 1. Tema de proiectare
Sa se intocmeasca proiectul de inginerie tehnologica pentru o instalatie de
separare continua a HCl din efluentul gazos al unei sectii de zincare acida prin absorbtie
in apa.
Se dau urmatoarele date de proiectare :
- presiunea de lucru a coloanei de absorbtie : p=1atm
- debitul volumetric al efluentului gazos : MV=5000m
3
/h
- concentratia HCl in amestec gazos initial : yi=300mg/m
3
- gradul de separare al amestecului: =93,3%
- coeficientul de exces al absorbantului : =1,3
- concentratia initiala HCl in absorbant 0%
- temperatura absorbantului la intrare: t=20
0
C.
1.1. Memoriu tehnic
Proiectul de tehnologii de protecie a atmosferei are ca tem de proiectare o
instalaie de separare continu a acidului clorhidric din efluentul gazos al unei secii de
zincare acid prin metoda absorbiei n ap.
Proiectul este prevzut cu 10 capitole, fiecare avnd mai multe subcapitole.
n primul capitol, intitulat "Tema de proiectare" se prezint scopul lucrrii,
proiectarea unei instalaii de absorbie a acidului clorhidric i se dau datele de proiectare.
n urmtorul capitol se prezint sursa de poluare: procesul de zincare slab acid
(subcapitolul 2.1), proprietile efluentului gazos (acid clorhidric, aer) subcap.2.2,
efectele acidului clorhidric (subcap.2.3), metode de determinare ale acidului clorhidric din
aer (subcap.2.4).
n capitolul 3 este detaliat tehnologia adoptat: subcapitolul 3.1 trateaz condiiile
de calitate ale aerului, subcapitolul 3.2 trateaz variantele tehnologice disponibile de
depoluare a fluxurilor gazoase de acid clorhidric, subcapitolul 3.3 prezint justificarea
alegerii variantei optime- absorbia, subcapitolul 3.4 prezint descrierea tehnologiei
adoptate, elaboreaz schema bloc i schema de tehnologie aleas, subcapitolul 3.5
trateaz materiile prime i auxiliare necesare.
Capitolul 4 se numete "Dimensionarea tehnologic a utilajelor" i cuprinde
urmtoarele subcapitole: 4.1 tipuri de utilaje, alegerea lor i descriere acestora ( 4.1.1
alegerea tipului de coloan, 4.1.2 alegerea umpluturii pentru coloan, 4.1.3 alegerea
dispozitivelor interioare ale coloanei, 4.1.4 alegerea materialului de construcie pentru
coloane, 4.1.5 problemele de coroziune), 4.2 bilanul de materiale n coloana de
absorbie, 4.3 dimensionarea coloanei de absorbie ( 4.3.1 calculul diametrului
coloanei de absorbie, 4.3.2 calculul nlimii coloanei de umplutur prin 2 metode de
calcul, cu 4.3.2.1 calculul coeficienilor de transfer de mas, 4.3.2.2 calculul forei
motrice medii, 4.3.3 calculul nlimii coloanei), 4.4 dimensionarea racordurilor
coloanei de absorbie, 4.5 calculul pierderilor de presiune la curgerea gazului prin
5
coloan, 4.6 dimensionarea pompei centrifuge, 4.7 dimensionarea ventilatorului, 4.8
dimensionarea vasului de neutralizare, 4.9 calculul puterii agitatorului, 4.10
dimensionarea rezervorului, 4.11 fiele tehnice; acest capitol a avut drept scop calculul
tuturor dimensiunilor necesare proiectrii instalaiei.
Urmtorul capitol trateaz probleme de exploatare a instalaiei de absorbie,
referitoare la bilanul de mas pentru instalaie (5.1), consumul de materiale prime,
auxiliare, i utiliti (5.2).
Capitolul 6 se refer la controlul, automatizarea i reglarea sistemelor tehnologice,
cu automatizarea parial a coloanei de absorbie.
Capitolul 7 prezint problemele legate de protecia muncii n instalaii de absorbie
i msuri P.S.I.
Capitolul urmtor, capitolul 8, face referiri la noiuni de amplasare a utilajelor i de
stabilire a traseelor reelelor de conducte.
Capitolul 9 cuprinde 3 schie ale pieselor desenate: schia instalaiei de absorbie,
schia coloanei de absorbie i schia pompei centrifuge.
n capitolul 10 este enumerat bibliografia.
6
Capitolul 2. Sursa de poluare
2.1. Procesul tehnologic de zincare slab acida
Fluxul tehnologic al procesului de acoperiri metalice prin zincare consta in trecerea
succesiva a pieselor metalice prin bai in care se desfasoara urmatoarele operatii :

Degresarea chimica se realizeaza cu solutii alcaline puternic tensioactive la o
temperatura de 50-60
0
C. Ea este urmata de spalare, apa de spalare fiind evacuata
periodic in bazinul de captare.
Decaparea se face cu solutie de HCl 20-30%, durata operatiei fiind in functie de
calitatea pieselor supuse zincarii. Piesele decapate trec in continuare la spalare.
Zincarea se realizeaza prin electroliza in solutie slab acida. Anozii formati din zinc
pur sunt amplasati pe partile laterale ale baii de zincare iar piesele supuse zincarii se
suspend ape bara catodica situata central in baie. Omogenizarea solutiei din baie este
asigurata prin barbotarea de aer comprimat.
Pasivarea se realizeaza prin cromare cu reactiv specific in mediu de HNO3.
Operatia ofera o nuanta nevoalata de albastru stralucitor si o buna rezistenta la
coroziune.
Toate baile sunt prevazute cu sisteme de captare a gazului , gaze care sunt
aspirate de un aspirator si trimise la sistemul de epurare al efluentului.
Apele din toate baile de spalare se colecteaza intr-un bazin de colectare.
Atelierul de zincare este o sursa de poluare atat pentru apa cat si pentru aer.
7
Poluantii continuti in efluentii gazosi ai atelierului pot fi componenti ai bailor de
degresare, decapare, zincare si pasivare care au o tensiune de vapori ridicata.
HCl este principalul poluant continut in efluentul gazos.
2.2. Proprietati ale componentilor efluentului gazos
2.2.1 Proprietile aerului
Aerul este un amestec de gaze a cror compoziie se menine aproximativ
constant (tab.1):
GAZE COMUNE, % vol GAZE RARE, % vol
N2 78,09 H2 5 x 10-5
O2 20,95 He 5,2 x 10-4
Ar - 0,93 Ne 1,8 x 10-3
CO2 0,03 Kr 1 x 10-4
Xe 9 x 10-6
Tabelul 1. Compoziia chimic a aerului
Caracteristicile fizico-chimice ale aerului se raporteaz la condiii normale
reprezentate de o temperatur de 00 C i presiune de 760 mm Hg. n aceast stare ,
volumul ocupat de 1 mol de aer (volumul molar) este de 22,414 cm3.
Masa molecular a aerului curat , Maer ,calculat pe baza fraciilor volumice i a
maselor moleculare ale gazelor componente este 28,966 g/mol.
Densitatea aerului (greutatea specific), n condiii normale este: aer= 1,293
g/cm3 (kg/m3).
Umiditatea aerului atmosferic este reprezentat de apa existent n el, sub form
de vapori, picturi, cristale, provenit din evaporarea apelor de suprafa (n cea mai
mare parte), din stratul superficial al solului , din procesul de transpiraie a plantelor sau
din activiti industriale.
Aprecierea umiditii se face prin:
a) umiditatea absolut (Us) cantitatea de ap existent ntr-un volum de aer la
un moment dat (g/m3);
b) umiditatea maxim (Um) cantitatea de ap pe care o poate primi un volum de
aer la o anumit temperatur (g/m3). Se mai numete i presiune de saturaie cu vapori
de ap a aerului la temperatura considerat.
c) umiditatea relativ (Ur) cantitatea de ap existent ntr-un volum de aer
atmosferic i raportat la cantitatea maxim pe care ar putea-o cuprinde acelai volum
de aer la o anumit temperatur. Altfel spus, umiditatea relativ reprezint raportul dintre
umiditatea absolut i umiditatea maxim, respectiv raportul dintre presiunea vaporilor
de ap (constatat experimental) i presiunea vaporilor de ap la saturaie.
Umiditatea aerului (respectiv presiunea vaporilor de ap) este strns legat de
temperatur. Dac temperatura crete, crete implicit presiunea vaporilor de ap. Aerul
saturat cu vapori de ap va avea o presiune mai ridicat dect aerul uscat, din cauza
presiunii suplimentare a vaporilor la saturaie.
8
La 200C presiunea vaporilor de ap saturai este de 18 mm Hg. Dac temperatura
se micoreaz, umiditatea relativ crete, acesta fiind mecanismul de formare a norilor
Pentru determinarea umiditii relative este necesar rcirea aerului i observarea
temperaturii la care ncepe condensarea vaporilor de ap, aa numitul punct de rou. La
temperatura corespunztoare punctului de rou, aerul este saturat cu vapori de ap i va
avea o presiune de vapori corespunztoare valorii de saturaie la acea temperatur.
Aceast presiune de vapori , corespunztoare punctului de rou, va reprezenta n acelai
timp presiunea de vapori a arului la temperatura pentru care se determin umiditatea,
adic umiditatea absolut.
Umiditatea relativ se va determina fcnd raportul dintre umiditatea absolut
(exprimat prin presiunea de vapori la temperatura punctului de rou) i umiditatea
maxim (exprimat prin presiunea vaporilor saturai la temperatura considerat, luat din
tabele).
Temperatura aerului dintr-un loc sau dintr-o regiune ca i regimul ei zilnic, sezonier
i anual este determinat n primul rnd de radiaia solar. Temperatura aerului
nregistreaz variaii importante att pe orizontal ct i pe vertical. Trebuie remarcat n
acest sens contribuia a 2 factori:
factorul astronomic , determinat de faptul c axa polilor este nclinat spre
Soare (vara este mai expus polul nord, iarna acelai pol este mai puin expus iar la
echinociu axa polilor este perpendicular pe axa Pmnt Soare). Pentru simplificare,
factorul astronomic se refer la variaiile de temperatur ce decurg din derularea ciclic a
zilelor i nopilor. Ciclurile diurne i nocturne determin cantitatea de energie primit de la
Soare i implicit, variaiile de temperatur ntre noapte i zi.
suma factorilor fizici i geografici.
n esen, temperatura aerului este influenat de altitudine (scade cu nlimea),
de caracteristicile solului (culoare, compoziie), de existena suprafeelor de ap (timp de
nclzire diferit fa de sol), a vegetaiei (care reine o parte din radiaia solar), de
nebulozitatea atmosferei (care diminueaz cantitatea energiei solare ce atinge suprafaa
Pmntului) i de prezena centrelor populate (care intervin cu surse suplimentare de
cldur).
Presiunea aerului
Datorit greutii sale specifice, aerul atmosferic exercit o presiune asupra tuturor
corpurilor de pe Pmnt. Prin urmare, presiune atmosferic reprezint fora cu care aerul
apas asupra Pmntului datorit greutii sale. Presiunea exercitat depinde de
temperatura i circulaia maselor de aer.
Presiunea aerului se exprim n mm Hg/cm2 sau n milibari (750 mm Hg =1000
mb).
n S.I. unitatea de msur pentru presiune este pascalul.
n funcie de mai muli factori, presiunea atmosferic prezint diferite variaii. Cele
mai importante sunt variaiile datorate altitudinii. n acest sens trebuie reinut faptul c la
nivelul mrii i la 0oC presiunea atmosferic este de 760 mm Hg (numit presiune
atmosferic normal) i ea scade treptat cu altitudinea micorndu-se cu 1mm Hg pentru
fiecare 10,33 m.
Solubilitatea aerului n ap [ G. Niac, V.Voiculescu, I. Bldea, M. Preda Formule,
tabele,probleme de chimie-fizic,Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1984, p.204]
9
Solubilitatea aerului n ap, lipsit de CO2 i NH3, la t= 180C i p=760 mm Hg este
de 19,38 ml/1000ml ap.
[M.Surpeanu-Chimia mediului,Ed. Univ. Tehnice Iai, 1999, p.16-23]:
2.2.2 Proprietile HCl
Acidul clorhidric, (HCl), este un gaz foarte corosiv, toxic i incolor, care formeaz
vapori n contact cu umiditatea. Vaporii constau n acid hidrocloric ce se formeaz atunci
cnd HCl se dizolv n ap. Acidul clorhidric gazos, ca i cel hidrocloric sunt substane
importante n chimie, tiin i industrie (aprox. 3 milioane tone de acid hidrocloric sunt
produse anual pentru utilizarea n curirea oelului naintea galvanizrii). Acidul
hidrocloric este folosit n producia de cloruri, pentru rafinarea minereului n producia de
staniu i tantal, pentru pilirea i curirea produselor metalice, n electroplatinarea pentru
ndeprtarea pietrei de pe boilere, pentru neutralizarea sistemelor bazice, ca reactiv de
laborator, drept catalizator i solvent n sinteze organice, n realizarea fertilizatorilor i
coloranilor, pentru hidroliza amidonului i a proteinelor n prepararea diferitelor produse
alimentare, n industria textil, a cauciucului, fotografic. Numele de acid clorhidric se
refer deseori la acidul hidrocloric, n mod greit, i nu la acidul clorhidric gazos.
n tabelul urmtor sunt date unele proprieti fizice ale acestui gaz:
Proprieti generale
Denumire Acid clorhidric
Formula molecular HCl
Masa molar 36.4606 g/mol
Form Gaz incolor, higroscopic
Proprieti fizice
Densitate gaz 1.477 g/l, (25C)
Solubilitate n ap
73,3 g/100 ml (18OC, 1
atm)
72 g/100 ml (20C, 1 atm)
Temp topire -114.2C (158.8 K)
Temp fierbere -85.1C (187.9 K)
Const aciditate (pKa) -4
Energie de formare Gibbs -95,2 kJ/mol (250C)
10
Entalpia standard formare -92,3 kJ/mol (25OC)
Entalpia standard de
disociere
n atomi
431,6 kJ/mol (25OC)
Structur
Forma moleculei
Liniar, distana
internuclear
0,127 nm
Moment dipolar 1.05 D
Tabelul 2. Proprieti ale HCl
[ www.en.wikipedia.org- Hydrogen chloride]:
Proprieti chimice ale HCl:
Molecula de HCl este o molecul simpl, diatomic, alctuit dintr-un atom de H i
un atom de Cl, conectate printr-o legtur covalent, simpl. Deoarece atomul de Cl este
mai electronegativ dect cel de H, legtura covalent ntre atomi este polar. Deoarece
molecula are per total un moment de dipol mare cu o sarcin parial negativ - pe
atomul de Cl i una pozitiv +, pe atomul de H, molecula este polar. Din acest motiv,
HCl este foarte solubil n ap i n ali solveni polari.
n contact cu apa, HCl ionizeaz imediat, formnd cationul H3O
+
i anionul Cl-,
printr-o reacie chimic reversibil n ap:
HCl + H2O H3O
+
+ Cl

Rezultatul soluiei se numete acid hidrocloric i este un acid tare. Constanta de

disociere sau ionizare Ka este foarte mare, ceea ce nseamn c HCl disociaz sau
ionizeaz practic total n ap.
Chiar n absena apei, HCl se comport ca un acid. De exemplu, poate dizolva
anumii ali solveni, ca metanolul i alte molecule protonate sau ioni i s se comporte ca
un acid catalizator pentru reacii chimice, unde sunt dorite condiii anhidre:
HCl + CH3OH CH3O+H2 + Cl

HCl cedeaz un proton moleculei de metanol.

Datorit naturii acide, HCl este un gaz corosiv, n mod deosebit n prezena
umiditii.
Proprieti fiziologice [C.Neniescu Chimie General,Ed.Didactic i Pedagogic,
Bucureti, 1972, p. 673]
HCl este singurul acid anorganic care apare liber, cu o funcie important n
organismul animalelor i anume n sucul gastric al mai tuturor vertebratelor. Concentraia
11
de HCl din sucul stomacal al omului este de circa 0,3%. HCl este secretat de mucoasa
stomacului i are rolul de activa una dintre enzimele digestiei (pepsina).
HCl este un gaz fara culoare, cu miros iritant, mai dens decat aerul(densitatea
1,268). Se lichefiaza prin racire dand un lichid fara culoare care nu conduce curentul
electric si fierbe la -85
0
C, solidificandu-se la -114,8
0
C.
Cel gazos fumega in aer deoarece, fiind foarte solubil in apa, se dizolva in apa din
atmosfera formand un fel de ceata.
Prin dizolvarea sa in apa se dezvolta caldura. Un litru de apa dizolva, la 0
0
C, 503l
acid clorhidric gazos.
Soluatia apoasa de HCl se mai numeste si spirt de sare.
Solutia de 42,9% HCl gazos are densitatea 1,21, iar cea de 37-39% are densitatea
de 1,19.
Solutia apoasa de HCl este buna conducatoare de electricitate, deoarece prin
dizolvarea in apa acidul clorhidric se disociaza in ioni de hidrogen si ioni de clor.
In stare gazoasa sau in stare anhidra , acidul clorhidric nu conduce curentul
electric deoarece atomii de clor si de hidorgen sunt legati intre ei prin legaturi covalente.
In presenta apei, structura polara a moleculelor de HCl trece in structura ionica si
disociatia electrolitica a acidului clorhidric este posibila.
In solutie apoasa HCl esre un acid tare deorece este puternic disociat.[1]
La temperatura obisnuita, acidul clorhidric gazos, perfect uscat, nu ataca
majoritatea metalelor si nici oxizii lor.
La temperatura inalta, insa, acidul clorhidric ataca metalele, cu exceptia aurului si
a platinei, dand nastere la cloruri cu dezvoltare de hidrogen :
Me + 2HCl = Me Cl2 + H2
HCl poate fi prezent in atmosfera ca urmare a eliminarii din diferite procese
tehnologice.
HCl este un compus foarte reactive, care are actiune negative asupra metalelor, cu
degajare de H2. Poate fi o sursa de incendiu si explozie.
In general necesita masuri speciale de pastrare si conservare. Astfel conservarea
probelor se face in recipienti de sticla sau unele aliaje si materiale plastice rezistente la
acest produs.
HCl poate produce asupra organismului uman intoxicatii si poate genera reactii
secundare cum ar fi aparitia unor substante deosebit de toxice, in special hidrogenul
arseniat ca urmare a reactiei cu metalele si aliaje.
Cantitatea de clor a scoartei este de 0,045%. Clorul, ca si ceilalti halogeni nu se
gaseste liber in natura din cauza puternicei tendinte de combinare. Se gaseste sub forma
de depozite de clorura de sodiu (sare gema, halita) depuse prin evaporarea unor mari
inchise sau lacuri. In tara noastra se gasesc saline in formatiunile tertiarului la : Ocnele
Mari, Slanic, Targu Ocna, Praid, Cacica, Ocna Dej, Ocna Muresului, Ocna Sibiului etc.
Sursa cea mai importanta este apa marii in care se gasesc 3% saruri din care circa 80%
este clorura de sodiu si alte cloruri in proportie mai mica (clorura de potasiu, magneziu,
calciu). Lacurile sarate (marile lacuri sarate din Utah), Marea Caspica, Marea Moarta
contin concentratii mult mai mari de cloruri si alte saruri.
La temperatura ordinara, clorul este un gaz de culoare galben-verzuie
(hloros=verde ) si miros sufocant. In stare lichida este tot galben-verzui
12
La 0
o
C si 760 mm Hg un litru de clor cantareste 3,214g, deci este de circa 2,7 ori mai
greu decat aerul. Densitatea sa este un indiciu ca molecula este diatomica.
Gazul se lichefieaza sub presiunea de o atmosfera, la temperatura de -34,6
o
C (la 0
o
C sub
presiune de 3,66 atmosfere, la 15
o
C sub presiune de 5,8 atmosfere si la 20
o
C sub
presiune de 6,57 atmosfere).
Temperatura critica este 144
o
C, presiunea critica 76,1 atm si densitatea critica
0,57.
Clorul prezinta sapte izotopi 33Cl, 34Cl, 35Cl(75,4%), 36Cl, 37Cl(24,6%), 38Cl. El
este un gaz putin solubil in apa. Un volum de apa dizolva circa 2,15 volume de clor la 20
o
C. Solubilitatea sa mica este atribuita lipsei de polaritate a moleculei respective. [2]
Clorul se intalneste in aerul atmosferic in apropierea fabricilor de clor, de hartie,
colorantilor, fabricilor de clorura de var.
Clorul este un gaz cu mare putere de reactie, alcatuieste cu vaporii din atmosfera
HCl care provoaca coroziunea metalelor, are actiune iritanta asupra cailor respiratorii.
In ceea ce priveste solubilitatea aerului in apa la 18
0
C, valoarea acesteia este
urmatoarea pentru fiecare din componentii aerului :
Cm
3
O2 N2+Ar Suma cm
3
%O2 in aerul dizolvat
18
0
C 6,61 12,77 19,38 34,12
Solubilitatea HCl in apa la 18
0
C este de :
t = 18
0
C l = 448
l = coeficientul de absorbtie, la care presiunea totala este egala cu 760 mm Hg.
q = masa de grame de gaz ce sunt adsorbite de 100g HCl cand presiunea totala la
18
0
C este 760mm Hg.
q = 73,1g
la 18
0
C A=451,2 cm
3
densitatea acid = 1,2064 (% greutatea HCl in solutie)
A = nr. de cm
3
HCl absorbiti de 1 cm
3
H2O la 760mm Hg.
[Manescu S., Cucu M., Diaconescu M., Chimia sanitara a mediului, Editura medicala,
Bucuresti 1994]
[Nenitescu, Manualul inginerului chimist, Vol II, Editura Tehnica, Bucuresti 1952]
[Mioara Surpateanu, Carmen Zaharia ABC metode de analiza a calitatii factorilor de
mediu, Editura Tehnica, Iasi 2002]
2.3. Efectele HCl
HCl actioneaza daunator asupra mucoaselor pe care le irita si asupra smaltului
dentar pe care il distruge.
Acidul clorhidric din sucul gastric transforma pepsina, o enzima ce contribuie la
digestie in forma activa. Acidul clorhidric mai distruge bacteriile de putrefactie si cele
patogene care patrund in stomac. Acidul clorhidric gazos are actiune coroziva asupre
cailor respiratorii mai slaba decat clorul.
13
Clorul este primul gaz sufocant folosit ca atare in primul razboi mondial(1915).
Clorul ataca membrana plamanului care devine permeabila pentru apa permitand plasmei
sanguine sa treaca in alveolele plamanului astfel incat acesta nu-si mai poate indeplini
functiunea (edem pulmonar). Si alti derivati ai clorului au fost folositi in primul razboi
mondial : fosgenul, difosgenul, iperita.
Iritarea organelor respiratorii este urmata de tuse dureroase. Moartea vine rapid cand
clorul depaseste 0.6% . Clorul ataca in general organismul animal si vegetal. El se
combina cu hidrogenul producand o oxidare profunda. Este deci un dezinfectant energic .
[2]
Efecte acute
Acidul clorhidric este corosiv i toxic pentru ochi, piele i mucoase. Inhalarea sau
expunerea acut poate cauza tuse, rgueal, inflamaii i ulceraii ale traiectului
respirator, dureri de piept i edem pulmonar
Expunerea acut oral poate cauza corodarea membranelor mucoaselor,
esofagului i stomacului, nsoit de ameeli, vom i diaree. Contactul cu pielea poate
produce arsuri severe i ulceraii
Au fost raportate iritaii pulmonare, leziuni ale cilor respiratorii superioare, edeme
ale laringelui la cei expui la inhalri acute
Teste pe animale (oareci, obolani, iepuri) au artat c acidul clorhidric are o
toxicitate moderat spre mare n urma inhalrii i o toxicitate acut moderat la expunere
oral.
Efecte cronice
Expunerea cronic la acid clorhidric duce la gastrit, bronit cronic, dermatit i
fotosensibilitate la cei care lucreaz cu HCl. Expunerea prelungit la concentraii mici
poate cauza decolorarea dinilor i erodarea lor
Inhalaia cronic cauzeaz hiperplazia mucozitii nazale, leziuni ale laringelui,
traheii, precum i ale cavitii nazale n cazul obolanilor
Concentraia de referin (RfC) pentru HCl este de 0,02 mg/m3, valoarea bazndu-
se pe hiperplazia mucoasei nazale, laringelui i traheii obolanilor. RfC este o estimare a
inhalrii continue de ctre populaia uman (inclusiv a grupului sensibil) care nu are un
risc apreciabil de apariie efectelor cronice n timpul vieii. RfC nu este un estimator direct
al riscului, dar reprezint un punct de referin pentru a scoate n eviden potenialele
efecte. La expuneri mai mari dect RfC, potenialul efectelor secundare crete.
Expunerea pe durata ntregii viei la doze mai mari ca RfC nu implic neaprat i apariia
unor efecte negative asupra ssntii
EPA (Agenia American de Protecia Mediului) nu are ncredere n studiile bazate
pe RfC, deoarece folosesc numai o doz de administrare i msurtorile toxicologice sunt
limitate. Aceast slab ncredere n baza de date se datoreaz lipsei studiilor cronice sau
reproductibile
EPA nu a stabilit nc o doz de referin (RfD) pentru acidul clorhidric
Efecte asupra reproducerii
Nu exist nici o informaie despre efectele HCl asupra reproducerii sau de
dezvoltrii oamenilor
14
La obolanii expui inhalrii HCl, au fost observate: dispnee sever, cianozri, creterea
mortalitii fetale precum i scderea n greutate a puilor
Riscul de cancer
Nu exist nici o informaie asupra efectelor carcinogene la oameni datorat HCl
ntr-un studiu efectuat asupra obolanilor nu a fost observat nici un rspuns
carcinogenic
EPA nu consider HCl ca un potenial agent carcinogen
n ceea ce privete efectele asupra mediului trebuie de remarcat faptul c ploile
acide pot conine HCl gazos dizolvat n ap avnd efecte negative asupra solului i
plantelor. n plus HCl umed poate contribui la distrugerea cldirilor precum i a staturilor
din marmur.
[www.epa.gov- Hydrogen chloride]
2.4. Determinarea HCl din aer
[M Surpeanu, C. Zaharia- ABC Metode de analiz a calitii factorilor de mediu-
Editura T, Iai, 2002, p50-52]
Principiul metodei
Acidul clorhidric reacioneaz cu sulfocianura de mercur (II) formnd un
complex slab disociat (HgCl4)
2-
. Sulfocianul eliberat reacioneaz cu fierul trivalent
formnd sulfocianura feric, de culoare brun-rocat, proporional cu cantitatea de ioni
clorur.
4HCl + Hg(SCN)2 2HSCN + H2[HgCl4] (1)
3HSCN + Fe
3+
Fe(SCN)3 + 3H
+
(2)
Interferene
La determinarea HCl din aer prin metoda spectrofotometric interfer
aerosolii de cloruri, bromuri, ioduri. Interferena acestora se elimin prin filtrarea aerului
care se recolteaz folosind un filtru de hrtie, plasat naintea vasului de absorbie.
Reactivi
Hidroxid de sodiu, soluie 0,01 N
Sulfocianur mercuric, soluie alcoolic 0,3 % (n alcool metilic)
Alaun feriamoniacal, NH4Fe(SO4)212H2O, soluie 6% n HNO3 5N
Soluie etalon stoc . Se dizolv 0,2046 g KCl ntr-un flacon cotat de 50 ml i
se aduce la semn cu ap distilat. 1 ml soluie corespunde la 2 mg HCl.
Soluie etalon de lucru: se dilueaz 2,5 ml soluie etalon stoc cu ap distilat
la 100 ml. 1 ml soluie corespunde la 50 g HCl.
Recoltarea probelor
Se aspir aerul de analizat ntr-un absorbitor care conine 10 ml soluie de
NaOH 0,01N. Debitul de aspiraie este de 2,5-3 l/min.
Modul de lucru
15
Coninutul absorbitorului se aduce cantitativ ntr-un flacon cotat de 25 ml i
se completeaz volumul la 20 ml. Se adaug 2,5 ml sulfocianur mercuric i 2,5 ml
alaun feriamoniacal, agitnd flaconul dup adugarea fiecrui reactiv. Dup 10 min se
msoar absorbana la =470 nm fa de un martor preparat cu ap distilat i aceeai
reactivi.
n paralel, se traseaz curba de etalonare pentru cantiti de HCl cuprinse
ntre 0-50 g i se determin coninutul de HCl din proba de analizat.
Datele de etalonare se trec ntr-un tabel de forma:
Cantitate
HCl, g
0 10 20 30 40 50
Soluie
etalon de lucru, ml
0 0,2 0,4 0,6 0.8 1
Ap
distilat, ml
completare la 20 ml
Sulfocianur
mercuric, ml
2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5
Alaun
feriamoniacal, ml
2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5
Absorbana,
=470 nm
Se traseaz curba de etalonare A=f(C)
Calculul rezultatelor
Concentraia de HCl din proba de aer analizat se calculeaz cu relaia:
HCl (mg/m
3
)=Cx/V
n care:
Cx cantitatea de HCl n proba fotometrat, g
V volumul de aer recoltat, l
[Zaharia, Surpateanu ABC metode de analiza]
[STAS 339/80 Determinarea HCl]

16
Capitolul 3. Tehnologia adoptata
3.1. Conditii de calitate a aerului
STAS-ul 12574/1987 prevede concentraiile maxim admise (CMA) ale substanelor
chimice din aerul zonelor protejate prezentate n tabelul 3:
Substana
poluant
Concentraia maxim admisibil,
mg/m
3
Metod de
analiz
Medie de scurt
durat
Medie zilnic
1 2 3 4
30 minute 24 ore
Acid azotic 0,4 - *
Acid clorhidric 0,3 0,01 STAS 10943-89
Acrolein 0,03 0,01 STAS 11331-79
Aldehide (HCHO) 0,035 0,012 STAS 11332-79
Amoniac 0,3 0,1 STAS 10812-76
Anhidrid fosforic 0,3 0,1 STAS 12863-90
Arsen - 0,203 STAS 10931-77
Benzen 1,5 0,8 *
Cadmiu - 0,00002 STAS 12731-89
Clor 0,1 0,03 STAS 10931-77
Crom (Cr2O3) - 0,0015 STAS 11103-78
Dioxid de azot 0,3 0,1 STAS 10329-75
Dioxid de sulf 0,75 0,25 STAS 10194-89
Fenol 0,1 0,03 STAS 11027-77
Fluor (compui
anorganici gazoi
sub form de
aerosoli uor
solubili)
Fluor (compui
anorganici sub
form de aerosoli
greu solubili)
0,015
-
0,005
0,03
STAS 10330-88
Funingine 0,15 0,05 STAS 13000-91
Furfurol 0,15 0,05 *
Hidrogen sulfurat 0,015 0,008 STAS 10814-76
Mangan (compui
ai manganului)
- 0,01 STAS 10815-85
17
Metanol 1,0 0,5 STAS 11105-78
Metil mercaptan - 0,00001 STAS 12730-89
Oxid de carbon 6,0 2,0 *
Oxidani (O3) 0,1 0,03 STAS 11010
Plumb - 0,0007 STAS 10810
Sulfai n
suspensie inclusiv
de acid sulfuric
(SO4)
2-
0,03 0,012 STAS 11194-79
Sulfur de carbon 0,03 0,005 STAS 11104-78
Tricloretilen 4,0 1,0 *
Pulberi n
suspensie
0,5 0,15 STAS 10195-75
* Metodele de analiz sunt conform Ministerului Sntii.
Tabelul 3. Concentraiile maxim admise ale diferiilor poluani ai aerului.
Ordinul 462/1993 al Ministrului Apelor Pdurilor i Proteciei Mediului (MAPM)
prevede normele de limitare preventiv a emisiilor de poluani n atmosfer aa cum sunt
prezentate la punctele 1-5:
Dac debitul masic este 0,5 kg/h, emisiile sub form de pulberi la toate
categoriile de substane poluante nu trebuie s depeasc 50 mg/m3, la o dimensiune a
diametrului mediu al particulelor dp 5 mm.
Limitare poluani atmosferici.
Nr. crt.
Substana Debit masic
g/h
Concentraii
emisii, mg/m
3
Denumirea Simbol
Clasa 1 1 0,2
1 Cadmiu i compuii si Cd
2 Mercur i compuii si Hg
Clasa 2 5 1
1 Arsen i compuii si,
excepie hidrogenul
arseniat
As
2 Cobalt i compuii si Co
3 Nichel i compuii si Ni
Clasa 3 25 5
1 Crom i compuii si Cr
2 Cianur CN
3 Cupru i compuii si Cu
4 Fluoruri sub form de
pulberi
F
5 Plumb i compuii si Pb
6 Mangan i compuii si Mn
Etc ..
18
1. Limitare substane anorganice sub form de gaze sau vapori
Nr. crt. Substana Debit masic
g/h
Concentraii
emisii, mg/m
3
Clasa 1 10 1
1 Clorur de cianogen
2 Hidrogen arseniat
3 Hidrogen fosforat
Clasa 2 50 5
1 Acid clorhidric
2 Brom i clor
3 Fluor i compuii si
4 Hidrogen sulfurat
Clasa 3 500 30
1 Compui clorurai
2 Amoniac
Clasa 4 500 500
1 Oxizi de sulf
2 Oxizi de Azot
Etc ..
2. Limitare substane organice sub form de gaze, vapori sau pulberi
Nr. crt.
Substana Debit masic
g/h
Concentraii
emisii, mg/m
3
Denumirea Simbol
Clasa 1 0,1 20
1 Clormetan CH3Cl
2 Anilin C6H7N
Clasa 2 2 100
1 Clorbenzen C6H5Cl
2 Ciclohexanon C6H10O
3 Toluen C7H8
Clasa 3 3 150
1 Acetat de etil C4H8O2
2 Alcani, fr metan CnH2n+2
3 Alchene fr 1,3
butadien
CnH2n
4 Cloretan C2H5Cl
5 Eter dibutilic C8H18O
6 Triclorofluorometan CCl3F
Etc ..
5. Limitare substane cancerigene
Substana Debit masic Concentraii
19
Nr. crt. g/h emisii, mg/m
3
Denumirea Simbol
Clasa 1 0,5 0,1
1 Azbest
2 Benzo-piren C20H12
3 Beriliul i compuii si Be
4 Dibenzo-antracen C22H14
Clasa 2 5 1
1 Compui de crom (VI) Cr
2 Cobalt Co
3 Sulfat de dimetil C2H6O4S
Clasa 3 25 5
1 Acrilonitril C3H4N
2 Benzen C6H6
3 1,3 Butadien C4H6
4 1 Cloro 2,3 epoxipropan C3H5ClO
5 Clorur de vinil C2H3Cl
6 Hidrazin H4N2
Etc ..
Legislaia n domeniul proteciei atmosferei este reprezentat n principal de Legea
Proteciei mediului nr.137/195, republicat prin Legea nr.159/1999 i completat prin
U.G. nr.91/2002 i reglementrile juridice i tehnice privind factorul de mediu-aer i
anume a calittii acestuia n diferite zone cum ar fi: zone protejate, zone cu emisii
importante de fluxuri gazoase ca urmare a desfurarii unor activiti social-economice.
Reglementrile privind protecia atmosferei sunt cuprinse n capitolul III, sectiunea
a 2-a n care sunt specificate urmtoarele aspecte importante.
Art.41. Prin protecia atmosferei se urmrete prevenirea, limitarea deteriorrii i
ameliorrii calitii acesteia pentru a evita manifestarea unor efecte negative asupra
mediului, sntii umane i a bunurilor materiale.
Art.42. Autoritatea central pentru protecia mediului promoveaz politicile
regionale i globale, fundamentnd principiile i actiunile specifice att la nivel naional,
ct i local, privind protecia atmosferei.
Art.43.Autoritatea publica central pentru protecia mediului, cu consultarea
ministerelor competente, elaboreaz norme tehnice, standardele i regulamentele de
aplicare privind:
calitatea aerului n funcie de factorii poluani din atmosfer;
emisiile de poluani atmosferici pentru surse fixe i mobile, precum i
condiiile de restricie sau de interdicie pentru utilizare;
calitatea combustibililor i carburanilor, precum i reglementrile privind
introducerea pe pia i transportul acestora;
pragul fonic i reglementri pentru limitarea zgomotelor;
supravegherea calitii aerului, proceduri de prelevare i analiz,
amplasarea punctelor i instrumentelor pentru probare i analiz, frecvena msuratorilor
i altele;
20
identificarea, supravegherea i controlul agenilor economici a cror
activitate este generatoare de risc potenial i poluare atmosferic;
sistemul de notificare rapid , n caz de poluare acuta a atmosferei cu
efecte transfrontiere, a autoritatilor desemnate cu aplicarea Conventiei privind efectele
transfrontiere ale accidentelor industriale.
Art.44. Autoritatea public central pentru protecia mediului supravegheaz i
controleaz aplicarea prevederilor legale privind protecia atmosferei, n care scop:
constat apariia episoadelor de poluare a atmosferei, d alerte i emite
prognoze legate de acestea;
dispune ncetarea temporar sau definitiv a activitilor generatoare de
poluare n vederea aplicrii unor msuri de urgen sau pentru nerespectarea
programului pentru conformare;
solicit msuri tehnologice, aplic restricii i interdicii n vederea prevenirii,
limitrii sau eliminrii emisiilor de poluani;
aplic sanciunile prevzute de lege n caz de nerespectare a msurilor
dispuse.
Unul dintre cele mai importante standarde de mediu este standardul de calitate a
aerului care prevede concentraiile maxime admisibile ntr-o anumit perioad de timp ale
unor poluani importani n zonele protejate-STAS 12574-87.
STAS 12574-87. Aer in zonele protejate. Condiii de calitate.
Standardul de calitate a aerului cuprinde dou pri i anume:
1. Indicaii generale ;
2. Condiii de calitate .
n prima parte sunt enunate o serie de noiuni care vizeaz concentraiile
poluanilor i modul lor de calcul.
Astfel, prin concentratie medie lunar sau anual se inelege media
aritmetic a concentraiilor medii zilnice obinute n perioada respectiv . Pentru calculul
concentraiei medii lunare sunt necesare minimum 15 valori medii zilnice.
Se constat c n Romania sunt specificate mai mult normele privind
concentraiile medii admisibile de scurt durat sau zilnice i mai puin cele de lung
durat, lunare sau anuale.
De asemenea, trebuie facute unele precizri i anume:
- concentraia unui poluant n aer este o mrime aleatoare caracterizat prin
fluctuaii imprevizibile, datorate preponderent turbulenei atmosferice dar i fluctuaiilor
emisiei;
- se definete norma de calitate a aerului pentru un poluant dat ce trebuie sa
cuprind concentraia maxim admis medie pentru un interval de timp, frecven f
asociata C.M.A. i intervalul de referin I;
- norma pentru un poluant, ntr-un punct dat din zona de interes, este respectat
dac C.M.A. medie pe intervalul este atinsa sau depit cu o frecven cel mult egal
cu f in intervalul de timp I;
- pentru un poluant dat se stabilesc C.M.A. corespunznd mai multor perioade de
mediere.
21
Normativul romnesc prevede cea mai mare parte a cazurilor concentraii maxime
admise medii pe 30 minute i pe 24 ore. Justificarea este ca o C.M.A. medie pe 24 ore nu
este suficient de restrictiv ea singura, n sensul c, datorit variabilitii mari a
concentraiei poluantului, respectarea normei nu ar asigura automat mpotriva unor
concentraii de scurt durat inacceptabil de mari.
n cea de-a doua parte a standardului privind condiiile de calitate a aerului sunt
prezentate principalele substane chimice poluante i concentraiile lor maxim admisibile,
principalele aspecte privind pulberile sedimentabile i , respectiv, radioactivitatea.
Concentraia maxim admis este pentru urmtoarele substane cu aciune
sinergic, dac sunt prezente simultan in aer:
SO2, NO2 si NH3
SO2 si F(compusi anorganici)
SO2 si aerosoli de H2SO4
SO2 si pulberi in suspensie
NO2 si pulberi in suspensie
HCl, HNO3 si aerosoli de H2SO4
[M Surpeanu, C. Zaharia- ABC Metode de analiz a calitii factorilor de mediu-
Editura T, Iai, 2002, p173-177]
3.2. Variante tehnologice de reducere a poluanilor gazoi din aer
Principalele procese care sunt utilizate n reinerea poluanilor atmosferici din
atmosfer sunt : absorbia , adsorbia , condensarea , reinerea pe membrane.
Absorbia este operaia de separare a unuia sau mai multor componeni dintr-un
amestec gazos , prin dizolvare ntr-un lichid cu proprieti selective (absorbie fizic).
Ea difer de purificarea pe cale umed prin aceea c absorbia se refer la gaze ,
iar purificarea umed se refer la particule. Absorbia poate fi nsoit de o reacie chimic
ntre reactivii adugai n lichidele absorbante i gaze , operaia n acest caz se numete
absorbie cu reacie chimic sau chemosorbie. Multe gaze pot fi uor absorbite de ap cu
sau fr aditivi chimici.
Absorbtia fizica
Absorbtia implica prezenta a doua faze:lichida si gazoasa.
Concentratia gazului dizolvat in solutia aflata in echilibru cu faza gazoasa se mai
numeste solubilitatea gazului.
Dioxidul de sulf e mult mai putin solubil in apa decat amoniacul.Solubilitatea
gazelor scade cu cresterea temperaturii.
Absorbtia chimica
Cele mai multe dintre procesele de depoluare a aerului prin absorbtie sunt bazate pe
reactia dintre gazul poluant si lichidul absorbant sau un alt component present in solutia
absorbanta.Efectul absorbtiei e cel mai puternic atunci cand reactia e ireversibila.
Nu exista o linie de demarcatie exacta intre absorbtia fizica si chemoabsorbtie.
22
Prin absorbtie se retin CO, CO2, H2S, oxizii de azot, SO2, SO3, HF, HCl si compusi
organici.
Procesul de transfer de masa care are loc pentru indepartarea poluantilor gazosi
prin absorbtie urmeaza ecuatia globala de transfer de masa:
NA=KGAF
NA debit molar de gaz absorbit [mol/s]
KG coefficient global de transfer de masa [mol/s]
A aria interfetei gaz-lichid [m
2
]
F forta motoare
Operaia invers de trecere n faza gazoas a unui component dizolvat n lichid se
numete desorbie . Desorbia urmeaz absorbia , mai ales n cazul recuperrii i se face
prin nclzirea indirect cu abur , la temperatur ridicat solubilitatea componentului
dizolvat fiind mult mai mic , el trece n faz gazoas i este evacuate cu o pomp de vid
sau antrenat de abur la un condensator.
Absorberele pentru poluani gazoi pot funciona :
-numai cu ap;
-cu ap , cu sau fr reglarea pH-ului;
-cu ap, cu sau fr reglarea pH-ului , i cu aditivi chimici.
Exist dou categorii de msuri de reducere a emisiilor poluante n atmosfer :
Metode care ofer posibilitatea recuperrii poluanilor gazoi i refolosirea
acestora
Metode distructive n cadrul crora au loc transformri ireversibile ale
poluanilor n substane nepoluante
O subclasificare a acestor metode este prezentat n figura 2:
23
Masuri pentru reducerea poluanilor gazoi din aer
Recuperare Distrugere
Ardere
Procedee biologice
Ardere suplimentara
termica Filtrare biologica
Spalatoare biologice
recuperativ
Condensare
Adsorbie
Absorbie
Ardere suplimantara
catalitica
regenerativ
recuperativ
Separare prin
membrane
regenerativ
Figura 2. Clasificarea msurilor de reinere a poluanilor gazoi.
[www.mmediu.ro- Msuri postproces pentru reducerea compuilor organici volatili
DFIU-Karlsruhe, Implementarea Directivei IPPC]
3.2.1 Absorbia
3.2.1.1 Descrierea metodei
La metoda prin absorbie, compuii gazoi prezeni n curentul de aer uzat sunt
reinui de un lichid de splat (absorbant). Se face deosebirea ntre 2 variante de metode:
Metoda fizica: Compuii ce trebuie ndeprtai i lichidul de splat nu
interreacioneaz, o recuperare a absorbantului fiind, n principiu, posibil.
Metoda chimic: Compuii ce trebuie ndeprtai i lichidul de splat
interreacioneaz, astfel nct o recuperare a absorbantului nu este posibil dect n
cazul unei reacii reversibile.
Procesul de absorbie fizic are loc continuu, prin combinarea unei etape de
absorbie cu o etap ulterioar, n care mediul absorbant este regenerat. Solubilitatea
unui gaz depinde foarte puternic de temperatur i de presiune. Aceasta scade odat cu
creterea temperaturii i cu reducerea presiunii. Astfel, absorbantul se poate regenera n
cazul unei temperaturi ridicate sau prin degajarea presiunii.
3.2.1.2 Etapa de absorbie
Compuii gazoi sunt introdui ntr-o coloan de absorbie, de cele mai
multe ori n contracurent cu un lichid de absorbie, lichid care prezint capacitatea de a
reine un gaz. Pentru aceasta sunt utilizate frecvent turnuri de splare cu corpuri de
umplutura (1) (vezi figura 3). Aceste instalaii cupleaz o suprafa mare de absorbie cu
pierderi reduse de presiune i, implicit, cu un consum redus de energie. Lichidul de splat
se pulverizeaz pe la partea superioar a turnului de splare i formeaz o pelicul pe
suprafaa corpurilor de umplutur , curgnd n sens invers fa de gazul rezidual. Lichidul
de splat care conine gazul absorbit, se strnge la baza absorberului, iar de acolo este
pompat, nclzit i condus spre regenerator. Un schimbtor de cldur (2) servete la
recuperarea cldurii soluiei calde provenit de la procesul de desorbie, cu ajutorul
creia se nclzete soluia de la baza absorberului.
3.2.1.3 Etapa de desorbie
Mediul absorbtiv alimenteaz unui aparat de desorbie care de regul este o
coloan de distilare (3). Gazul absorbit se culege la partea superioar a coloanei, iar
lichidul de absorbie la parte inferioar unde este rcit n schimbtorul de cldur i
pompat n absorber. Figura 3 prezint instalaia de absorbie-desorbie n cazul n care
absorbia este fizic. n cazul n care gazul absorbit interacioneaz chimic(chemosorbie)
24
cu absorbantul (aa cum este i cazul HCl, SO2, sau oxizi de azot care reacioneaz cu
apa) din instalaia prezentat n figura 3 rmne valabil numai absorberul (1) restul
utilajelor principale fiind dictate de necesitatea de recuperare sau nu a absorbantului.
Figura 3 Instalaie de adsorbie fizic desorbie a unui component gazos dintr-un
amestec de gaze.
3.2.1.4 Substane tratabile.
Absorbia n ap, soluie acid sau alcalin se recomand n special pentru
emisiile care conin HF, HCl, Cl2, COV, SO2, H2S, NH3.
3.2.2 Adsorbia
Poluanii gazoi pot fi reinui din aer prin adsorbie pe suprafaa unui adsorbent .
Suprafeele adsorbante pot fi , fie solide , fie lichide . Adsorbia pe suprafa lichid este
considerat ca fcnd parte din absorbie , rmnnd adsorbia numai pe suprafaa
solid.
25
Fenomenul de eliminare a adsorbitului din sistemul adsorbant-adsorbit se numeste
desorbtie si se utilizeaza pentru regenerarea adsorbentului si recuperarea adsorbitului.
In functie de natura interactiunilor moleculare se disting urmatoarele tipuri de
adsorbtie:
Adsobtie fizica, ce se petrece intr-un strat superficial mono- sau
polimolecula ca efect al fortelor Van der Waals. Acest tip de adsorbtie se caracterizeaza
prin stabilirea destul de rapida a echilibrului in system si scaderea fluxului de adsorbtie cu
cresterea temperaturii.
Adsorbtia chimica e fenomenul de adsorbtie insotit de reactie chimica.
Adsorbenti
In general un adsorbent ideal ar trebui sa aiba urmatoarele caracteristici:
Capacitate mare de adsorbtie;
Sa fie un adsorbent specific;
Rezistenta mecanica buna;
Sa fie usor de regenerat;
Sa fie cat mai ieftin posibil;
Sa fie de natura granulara pentru a preveni caderile mari de presiune
prin strat.
Adsorbentii pot fi impartiti in urmatoarele clase:
1. carbune active pentru hidrocarburi si gaze nepolare;
2. oxizi(silicagel, oxid de aluminiu, silicat de magneziu) pentru gaze polare si
vapori;
3. materiale fin divizate utilizate in general drept catalizatori;
4. materiale naturale(cleiuri, bauxite, pamanturi) cu capacitate mica de
adsorbtie;
5. site moleculare(zeoliti) care sunt silicati de aluminiu cristalini ai
metalelor alcaline.
3.3. Alegerea variantei optime
Pentru separarea unui amestec gazos binar, in cazul nostru aer si HCl, se poate
utiliza oricare dintre metodele utilizate anterior.
In cazul dat, gradul de separare al solutului trebuie sa fie ridicat. Capacitatea de
productie este relativ mica, costul investitiei, exploatarii si al intretinerii instalatiei trebuie
sa fie cat mai mic.
Utilizarea metodei de separare prin condensare si difuziune prin membrane este
neeconomica deoarece instalatiile corespunzatoare sunt costisitoare, consumul de
energie si costul de fabricatie sunt foarte ridicate.
Utilizarea adsorbtiei pentru separare necesita totodata regenerarea adsorbantului
ceea ce implica un consum sporit de energie.
Avand in vedere natura componentului din amestecul gazos, gradul de separare
cerut, costul materiei prime, costul investitiei si al exploatarii, se alege ca metoda de
separare absorbtia.
26
Proprietatile de separare ale HCl in apa sunt :
T=18
0
C : aer :19,38 cm
3
aer1 cm
3
apa
HCl :451 cm
3
HCl 1 cm
3
apa
[Nenitescu, Manualul inginerului chimist, vol II, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1952]
In acest context adoptam ca modalitate de separare a HCl din aer, se alege
operatia de absorbtie a HCl in apa, ceea ce implica o instalatie simpla si o eficienta mare.
3.4. Descrierea tehnologiei adoptate. Elaborarea schimei bloc.
Elaborarea schemei tehnologice.
Separarea HCl din amestecul gazos initial constituit din aer + HCl se realizeaza
prin absorbtie in apa intr-o coloana.
Schema bloc a procedeului este redata in fig.3.1:
Fig. 3.1. Schema bloc a procesului de absorbtie in apa a HCl
Schema tehnologica
27
Fig 3.2 Schema tehnologica
Faza gazoasa (Fig.3.2), este introdusa in coloana de absorbtie (1) cu ajutorul unui
ventilator (2) si o strabate in sens ascendent.
Absorbantul (apa) este introdus pe la partea superioara a coloanei (1) cu ajutorul
unei pompe centrifuge (4) dintr-un rezervor de apa (3) si circula in contracurent cu faza
gazoasa.
In interioarul coloanei are loc contactarea celor doua faze si ca urmare se
realizeaza transferul solutului din faza gazoasa in cea lichida. Faza gazoasa, continand
HCl sub limita impusa (30 mg/m
3
) este evacuate in atmosfera, iar faza lichida (solutia de
HCl) rezultata iese pe la partea inferioara a coloanei sic urge prin cadere libera intr-un
rezervor de asteptare (5).
Solutia apoasa de HCl din acest rezervor este transportata cu o pompa centrifuga
(4) intr-un vas de neutralizare (6) prevazut cu agitator cu palete. Neutralizarea se
realizeaza cu solutie de NaOH 10%, preparata in vasul de amestecare (7). Vasul (8) este
utilizat pentru depozitarea solutiei de NaOH.
Dupa neutralizare, faza lichida rezultata din vasul (6) este evacuata pe la partea
inferioara a acestuia la canal.
3.5.Materii prime si auxiliare. Caracteristici.
3.5.1. Materii prime
Materia prima reprezinta un ansamblu de material destinat prelucrarii, intr-o
instalatie industriala, in vederea obtinerii unui produs.
28
Industria chimica utilizeaza materii prime de diferite proveniente, acestea putand
fi :
- materii prime naturale ;
- materii prime fabricate industrial ;
- produse secundare ale industriei chimice sau ale altor ramuri
industriale.
Materiile prime mai pot fi :
- amestecuri omogene de doua lichide organice ce urmeaza a fi
separate prin rectificare ;
- solutiile diluate ale unor saruri supuse concentrarii prin operatia de
evaporare ;
- amestecuri gazoase ce urmeaza a fi separate aprin absorbtie ;
- diverse materiale sub forma granulara supuse uscarii.
3.5.2. Utilitati
Aburul, apa, aerul comprimat, gazele inerte, solele de racire si energia electrica
folosite in industria chimica sunt uzual inglobate in denumirea de utilitati.
Toate utilitatile sunt considerate ca facand parte din sfera problemelor energetice
ale unei intreprinderi.
3.5.2.1. Apa
Functie de utilizarea care se da apei se deosebesc mai multe categorii : apa
tehnologica, apa de racire, apa potabila, apa de incendiu, apa de incalzire.
Apa de racire poate proveni din fantani de adancime, temperatura ei se mentine
intre 10-15
0
C in tot timpul anului, sau apa de la turnurile de racire, cand se recircula
avand temperatura in timpul verii 25-30
0
C. Pentru evitarea formarii crustei, temperatura
apei la iesire din aparate nu trebuie sa depaseasca 50
0
C. Racirile u apa industriala se pot
realiza pana la 35-40
0
C.
Apa ca agent de incalzire poate fi :
- apa calda cu temperatura pana la 90
0
C ;
- apa firbinte, sub presiune, pana la temperatura de 130-150
0
C.
Apa este un agent termic cu capacitate calorica mare, usor de procurat. Pentru
incalzire, se prefera apa dedurizata in scopul evitarii depunerilor de piatra.
3.5.2.2. Aburul
Aburul este cel mai utilizat agent de incalzire si poate fi : abur umed, abur saturat,
abur supraincalzit.
Aburul umed contine picaturi de apa si rezulta de la turbinele cu contra presiune
sau din operatiile de evaporare, ca produs secundar. Este cunoscut sub denumirea de
abur mort.
Aburul saturat este frecvent folosit ca agent de incalzire, avand caldura latenta de
condensare mare si coeficienti individuali de transfer de caldura mari. Temperatura
29
aburului saturat poate fi reglata usor prin modificarea presiunii. Incalzirea cu abur se
poate realiza direct, prin barbotare sau indirect, prin intermediul unei suprafete ce separa
cele doua fluide.
Aburul supraincalzit cedeaza, in prima faza, caldura sensibila de racire, pana la
atingerea temperaturii de saturatie, cand coeficientul individual de transfer de caldura
este mic si apoi caldura latenta prin condensare.
Aburul ca agent de incalzire este in general scump.
3.5.2.3. Energia electrica
Aceasta reprezinta una din formele de energie cele mai folosite in industria chimica
datorita usurintei de transport la distante mari si la punctele de consum si randamentelor
mari cu care poate fi transformata in energie mecanica , termica sau luminoasa.
Energia electrica transformata in energie mecanica este utilizata la actionarea
electromotoarelor cu care sunt dotate diversele utilaje in industria chimica(pompe,
ventilatoare, reactoare cu agitare termica).
Energia electrica este folosita si la incalzire, prin transformare in caldura, folosind
mai multe tehnici:
- trecerea curentului prin rezistente electrice ;
- transformarea energiei electrice in radiatii infrarosii ;
- folosirea curentilor de inalta frecventa, medie si mica ;
- folosirea pierderilor dielectrice ;
- incalzirea prin arc electric.
Avantajul incalzirii electrice consta in reglarea usoara a temperaturii, posibilitatea
generarii caldurii intr-un punct, introducerea unei cantitati mari de caldura intr-un volum
mic, realizarea unei incalziri directe, fara impurificarea mediului.
3.5.2.4. Aerul comprimat
In industria chimica, aerul comprimat poate fi utilizat in urmatoarele scopuri :
- ca purtator de energie (pentru actionarea aparatelor de masura si de reglare, in
atelierul mechanic, etc) ;
- pentru amestecare pneumatica ;
- ca materie prima tehnologica ;
- ca fluid inert pentru manipulari de produse, suflari necesitand o presiune de 4-5
at ;
- pentru diferite scopuri (curatirea utilajelor, uscare).
3.5.2.5. Gazele inerte
Se utilizeaza acolo unde, la manipularea unor materiale trebuie evitat contactul
direct cu aerul, sau ca fluid pentru suflarea instalatiei la opriri, porniri sau in caz de avarii.
De asemenea, gazelle inerte sunt utilizate in operatia de uscare a unor materiale,
amestecare.
30
3.5.2.6. Solele de racier
Sunt solutii apoase de NaCl, CaCl2 sau MgCl2 la care se adauga inhibitori de
coroziune (Na2CO3, Mg(OH)2, CaCO3). Concentratia solelor se alege astfel incat punctul
de inghet sa fie cu 5-10
0
C inferior temperaturii minime din circuit. Circuitele cu sola permit
raciri pana la -40
0
C.
In tabelul 3 se dau cantitatile de substante, in grame, ce trebuiesc adaugate la
100g apa pentru a ontine o solutie ce nu ingheata pana la temperatura indicata.
Tabelul 3. Sole racitoare
Substanta/
Temperatur
a
g. substanta la 100g apa
-5 -10 -15 -20 -25 -30 -40 -50
NaCl 8.44 16.1 22.9 29.4 23.8 - - -
MgCl2 7.66 13.4 17.7 21.1 - 25.9 - -
CaCl2 9.67 16.6 21.9 26.3 29.9 33.3 38.8 43.8
[Tudose R., Ibanescu I., Fenomene de transfer si utilaje in industrie, 1990]
3.5.2.7. Caracteristicile solutiei de NaOH
Solutiile de NaOH sunt baze puternice, reactioneaza usor cu anhidridele acide, cu
acizii organici si minerali, formand saruri de Na.
NaOH reactioneaza cu Al, Zn, Sn, degajand H2, gaz care poate provoca si
explozii.
NaOH reactioneaza violent cu tesuturile vii, distrugand peptidele, proteinele si
saponificand grasimile.
Solutia de NaOH se obtine prin dizolvare, amestecare sau prin diluare.
Lesiile din soda caustica fac parte din categoria lichide corozive. Agresivitatea lor
depinde de temparatura lor, concentratia in hidroxid, impuritati insotitoare, in speta HCl.
[Szep Alexandru, Bandrabur F. Elecroliza solutiilor de NaCl prin procedeul cu
membrana schimbatoare de ioni Ed. Cerni, Iasi,1998]
31
Capitolul 4. Dimensionarea tehnologica a utilajelor
4.1. Tipuri de utilaje. Alegere, descriere
4.1.1 Alegerea tipului de coloana
Utilajele de absorbtie pot fi clasificate dupa principiul de functionare, in patru
categorii:
- absorbere de suprafata;
- absorbere cu pulverizare;
- absorbere cu barbotare;
- absorbere cu pelicula sau fila.
In scopul realizarii unei eficacitati ridicate, absorberele trebuie sa satisfaca o serie
de conditii:
- sa ofere o suprafata de contact mare prin dispersarea unei faze in cealalta;
- sa asigure contactarea fazelor in contracurent pentru o separare cat mai
avansata;
- viteza celor doua faze sa fie mare;
- caderea de presiune la curgerea fazelor prin utilaj sa fie mica;
- sa asigure evacuarea caldurii atunci cand absorbtia este insotita de efecte
termice ridicate;
- sa realizeze un grad deseparare mare pentru solutii;
- sa evite obturarea sectiunii de curgere atunci cand fazele contin impuritati
mecanice sau apare tendinta cristalizarii unui component din faza lichida;
- sa prezinte o siguranta in functionare, un cost redus al investitiei, intretinerii si
exploatarii utilajului;
- materialul din care e confectionat utilajul sa aiba o buna rezistenta la coroziune.
a) Absorbere de suprafata se concretizeaza sub forma turilelor, vaselor Callarius
si a serpentinelor. Sunt confectionate din materiale rezistente la coroziune, respectiv din
gresie, ceramica, grafit, cuart. Aceste absorbere au o suprafata de contact mica fapt
pentru care eficacitatea lor este scazuta. Din acest motiv sunt utilizate numai pentru gaze
usor solubile.
b) Absorbere cu pulverizare
Din aceasta categorie de utilaje fac parte coloanele cu stropire, absorberele cu
diacuri, absorberele mecanice cu trunchiuri de con si absorberele ci strat flidizat trifazic.
Suprafata de contact intre faze este generata prin dispersia fazei lichide sub forma de
picaturi in masa fazei gazoase si este data de suprafata tuturor picaturilor existente la un
moment dat. Cu cat finetea picaturilor si finetea gazului sunt mai mari cu atat eficacitatea
acestor gaze este mai mare.
c) Absorbere cu barbotare
Aceste coloane sunt de regula sub forma de coloana preavazute in interior cu mai
multe talere cu clopotei, valve sau talere perforate. Functionarea coloanelor de absorbtie
se bazeaza pe dispersia fazei gazoase sub forma de bule in stratturile de absorbant
existente pe talere. In figura 4.1.1 este reprezentata schematic o coloana de absorbtie cu
talere perforate.
32
Desen fig 4.1.1. Coloana de absorbtie cu talere perforate
Faza lichida (absorbantul) intra in coloana pe la partea superioara pe primul taler si
curge prin cadere libera din taler in taler prin tuburile deversoare existente pe fiecare taler
pana la baza coloanei. Faza gazoasa intra pe la partea inferioara si trece prin orificiile
talerelor, barboteaza in stratul de lichid de pe fiecare taler, si, iese prin racordul aflat la
varful coloanei. Transferul de masa are loc numai in straturile de lichid de pe taler.
d) Absorbere cu pelicula
in cazul acestor utilaje, absorbantul curge sub forma de film subtire prin fascicule
de tevi sau straturi cu umplutura, in contracurent cu faza gazoasa. Din aceasta categorie
de utilaje fac parte coloanele cu umplutura si utilajele tip schimbator decaldura cu fascicul
de tevi. Coloanele cu umpultura se utilizeazacelmai frecvent la absorbtie.
Coloana cu umplutura fig, 4.1.2 este constituita dintr-un corp cilindric vertical,
gratare care au rolul de a sustine straturile de umplutura, dispozitive pentru distributia
absorbantului si dispozitive pentru redistribuirea absorbantului.
Desen fig 4.1.2 Coloana cu umplutura
33
Faza lichida este distribuita la varful coloanei printr-un dispozitiv dedistribuite si
curge sub forma de film subtire pe suprafata umpluturii in sens descendent, iar la iesirea
din fiecare strat de umputura este redistribuita. In contracurent cu absorbantul, prin
golurile straturilor de umplutura circula faza gazoasa. Contactul dintre faze fiind continuu,
concentratia solutului variaza continuu pe inaltimea coloanei.
Dintre aparatele pentru absorbtie cea mai larga utilizare in practica o au coloanele
cu umplutura si cele cu talere. Aceste coloane difera prin modul de contactare diferential
sau in trepte a fazelor lichida si gazoasa.
Alegerea coloanelor cu talere sau cu umplutura depinde de mai multi factori care
au for grupati in: caracteristici contructive, factori hidrodinamici si caracteristicile fazelor
participante.
In tabelul 4.1.1 sunt prezentate I functie de acesti factori conditiile in care se pot
utiliza coloanele cu umplutura sau cu talere. Prin urmare tabelul 4.1.1 permite alegerea
tipului de coloana care este indicata pentru un anumit scop.
Tabelul 4.1.1. Alegerea tipului contructiv de coloana in functie de caracteristicile
constructive, hidrodinamice si de natura sistemului.
Caracteristi
cile
sistemului Conditii in care se
recomanda utilizarea
coloanelor cu umplutura
Conditii in care
se recomanda
utilizarea
coloanelor cu
talere
Caracteristi
ci
contructive
a.Dimensiuni
principale
Spatiul este limitat pe
inaltime (o coloana cu
umplutura necesita o
inaltime mai mica
comparativ cu o coloana cu
talere echivalenta)
Spatiul este limitat
pe orizontala
(coloanele cu
talere necesita un
diametru mai mic
decat coloanele cu
umplutura
echivalente)
b.Conexiuni
laterale
Nu necesita scoaterea sau
introducerea intremediara a
unui lichid sau gaz (la
coloanele cu umplutura
aceasta operatie este dificila
necesitand dispozitive
suplimentare pentru
colectarea si redistribuirea
fazelor)
Este necesara
scoaterea sau
intoducerea
intermediara a
unui lichid sau gaz
(la coloanele cu
taler pe fiecare
taler exista o
anumita cantitate
de lichid iar gazele
ocupa spatiul
dintre talere)
c. curatirea
coloanei
Curatirea coloanei trebuie
efectuata foarte rar
(curatirea coloanelor cu
Curatirea coloanei
trebuie efectuata
periodic
34
umplutura se face numai in
perioada reviziilor anuale si
consta in scoaterea
umpluturii, sortarea si apoi
spalarea acesteia)
(coloanele cu
talere sunt
prevazute cu guri
de viziitare care
permit curatarea
fara demontarea
elementelor
interioare)
d. costul
coloanei
Pentru diametru pana la
0,75 (deoarece la diametre
mai mari coloanele cu
umplutura necesita
elemente interioare
complexe)
Pentru diametre
mai mari de 1,25
Factori
hidrodinami
ci
a. debitele
celor doua
fluide
Debite de lichid si gaz nu
preamari (faza lichidase
deplaseaza sub forma unor
filme subtiri si firisoare
inguste pe suprafata
corpurilor de umplere, la
debite de lichid foarte mici
distributia lichidului este
defectoasa si in acest caz se
prefera coloanele cu talere,
ladebite foarte mari are loc
inecarea coloanei). La
marirea debitului de gaz
creste cantitatea de lichid
retinuta fapt care duce la
micsorarea sectiunii libere
de trecere a lichidului.
Debite variabile de
lichid sau de gaz
(lichidul se
disperseaza in
masa compacta;
permit variatii mari
ale debitelor de
lichid sau de gaz )
b. caderea de
presiune
Caderi de presiune mici (in
operatiile efctuate sub vid
unde se impune o cadere de
presiune mica se utilizeaza
coloane cu umplutura)
Caderi de
presiune mari
c. viteza de
curgere a
fluidelor
Viteze mici la curgerea fazei
gazoase si lichide(in
coloanele cu umplutura faza
gazoasa segase4ste in
miscare tubulenta rezultand
un bun transferde masa
cand determinant e viteza
este transferul defaza
gazoasa)
Viteze mici la
curgerea celor
doua faze (la
coloanele cu
talere faza lichida
se gaseste in
miscare tubulenta
favorizand
sistemele in care
viteza transferului
35
de masa este
determinata de
rezistenta fazei
lichide)
d. eficacitatea Valori ale eficacitatii in limite
largi (pentru coloane cu
umplutura cu diametre peste
1,5 m eficacitatea tinde sa
scada ca urmare a unei
distributii neuniforme a
lichidului sau a gazului pe
suprafata transversala a
coloanei)
Valori ale
eficacitatii in limite
largi (asigurarea
unei eficacitati
impune, in cazul
coloanelor cu
talere, o curgere a
fazei lichide pe
talere incat sa
evite formarea
zolnelor moarte
sau a canalelor
preferentiale)
e.
functionarea
discontinua
La capacitati mici si
temperaturi apropiate de cea
a mediului ambiant (la
temperaturi maimari sau mai
mici decat cea a mediului
ambiant, dilatarea si
contractia repetata a
coloanei poate duce la
sfaramarea corpurilor de
umplere)
La capacitati si
temperaturi in
limite largi
(talerele sunt
confectionate din
acelasi material cu
peretii coloanei
sau sunt
proiectate in asa
fel incat dilatarea
sa nu produca
distrugerea
acestora)
f. capacitatea
de productie
Pentru capacitati mici si
medii de productie
(coloanele cu umplutura cu
diametrea mari au masa
foarte mare si prezinta
probleme deosebite la
realizarea unei distributii
uniforme a celor doua faze)
Pentru capacitati
mari de productie
(la diametre mai
mici de 400 mm
coloanele cu
talere sunt greu de
contruit; la
diametre mari
coloanele cu
talere sunt mai
ieftine decat cele
echivalente cu
umplutura)
Caracteristi
cile fazelor
participante
a. sisteme
corozive
Sisteme cu grad inalt de
coroziune (este mai usor si
mai ieftin sase contruiasca o
Sisteme fara
actiune coroziva
(contruirea unei
36
coloana cu umplutura din
materiale rezistente la
coroziune decat o coloana
cu talere)
coloane cu talere
rezistente la
coroziune
presupune cun
cost foarte ridicat)
b. sisteme
care
spumeaza
Sisteme ce prezinta
spumare puternica (la
coloanele cu umplutura,
pentru sisteme cu spumare
posibilitatea formarii spumei
este redusa deoarece
cantitatea de gaz care
barboteaza prin lichidul din
golurile stratului este foarte
mica)
Sisteme fara
spumare (in cazul
coloanelor cu
talere, un sistem
care spumeaza,
datorita barbotarii
gazului in lichid se
formeaza pe talere
o emulsie fina
gaz-lichid formata
din picaturi de
lichid si spuma
care va determina
o uniformizare a
concentratiei in
coloana si prin
urmare o scadere
a eficacitatii)
c. sisteme
care contin
solide sau
slamuri
Sisteme care nu contin
solide sau slamuri (la
coloanele cu umplutura
solidul din suspensie sau
slamul se poate acumula in
golurile umpluturii reducand
sectiunea de curgere a celor
doua faze, conducand in
final la inecarea coloanei)
Sisteme care
contin solide sau
slamuri in
concentratie mare
(sectiunea de
curgere a
absorbantului la
coloanele cu
talere este mare
permitand
trecerea
suspensiilor sau a
slamurilor )
d.sisteme
termolabile
Sisteme stabile din punc de
vedere termic
Sisteme care nu
prezinta stabilitate
din punct de
vedere termic
e. Sisteme
vascoase
Sisteme cu vascozitate mare
(in cazul coloanelor cu
umplutura se recomanda
utilizarea unor corpuri de
umplere cu dimensiuni
mari )
Sisteme cu
vascozitate mica
(bulele de gaz
care rezulta de pe
talerul inferior
formeaza canalele
37
preferentiale in
stratul de lichid
ducand la un
contact limitat intre
faze care va
determina o
eficacitate scazuta
a coloanei cu
talere)
f. sisteme cu
degajari de
caldura
Sisteme cu degajari
neinsemnate de caldura la
absorbtie (dacaefectul
termic al procesului este
mare la coloanele cu
umputura se monteaza
dispozitive pentru colectarea
si redistribuire)
Sisteme cu
degajari mari de
caldura la
absorbtie (in cazul
coloanelor cu
talere semonteaza
serpentine de
racire pe ta;ere
care favorizeaza
absorbtia)
In final se alege coloana cu umplutura.
4.1.2. Alegerea umputurii pentru coloana
Umpluturile utilizate pentru coloane se pot imparti in trei categorii:
- corpuri de umplere de forma neregulata;
- corpuri de umplere de forma definita;
- gratare.
Pentru a fi eficiente, umpluturile trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa
prezinte o suprafata mare raportata la unitatea de volum, sa realizeze o distributie
uniforma a fazei gazoase printre golurile umpluturii, sa prezinte o rezistenta mica la
curgerea fazelor, sa realizeze o amestecare buna a celor doua faze, sa prezinte o
rezistenta mecanica si chimica corespunzatoare, sa fie ieftine si usor de procurat.
Corpurile de umplere de forma neregulata sunt in general foarte rar intrebuintate
deoarece corpurile au dimensiuni diferite si pentru a obtine o marime cat mai uniforma
este necesara o sortare cu atentie.
Corpurile de umplere de forma definita sunt cele mai raspandite umpluturi in cadrul
industriei chimice si se concretizeaza in inele Raschig, sei Berl, inele Pall, sei Intalor, etc.
Sunt confectionate din materiale ceramice, plastice, tabla de diferite calitati, carborund,
etc. In tabelul 4.1.2 sunt date principalele caracteristici ale catorva corpuri de umplere.
Tabelul 4.1.2. caracteristicile principale ale catorva corpuri de umplere.
38
Tipul
umpluturii
Materialul Dimensiuni
(mm)
Suprafata
specifica
(m
2
/m
3
)
Volumul
liber
(m
3
/m
3
)
Densitatea
(kg/m
3
)
Inele
Rasching
(aranjate
ordonat)
ceramica 50x50x50
80x80x8
100x100x1
0
110
80
60
0,74
0,72
0,72
650
670
670
Inele
Rasching
(in
gramada)
ceramica 10x10x1,5
15x15x2
25x25x3
35x35x4
50x50x5
440
330
200
140
90
0,7
0,71
0,74
0,77
0,79
700
690
530
530
520
otel 8x8x0,3
10x10x0,3
15x15x0,3
25x25x0,4
630
500
350
220
0,9
0,88
0,9
0,9
750
900
660
640
Sei Berl (in
gramada)
ceramica 12,5
25
35
460
260
165
0,68
0,69
0,70
720
670
670
Inele Pall
(in
gramada)
ceramica 25x25x3
35x35x4
50x50x5
60x60x6
220
165
120
96
0,74
0,76
0,78
0,79
610
540
520
520
otel 15x15x0,4
25x25x0,6
35x35x0,8
50x50x1
380
235
170
108
0,9
0,9
0,9
0,9
525
490
455
425
Sei Intalox
(in
gramada)
ceramica 18
25
38
50
335
255
166
120
0,72
0,74
0,76
0,79
640
610
580
530
Corpurile de umplere pot fi asezate in mod regulatin coloana sau turnate. La
umpluturile asezate in vrac distributia lichidului depinde de forma si marimea corpurilor de
umplere, diametrul coloanei, inaltimea stratului si distributia initiala. Umpluturile dmici duc
laformarea unor pungi de lichid datorita capilare ce apar lapunctele de contact dintre
corpuri ceea ce determina micsorarea suprafetei udata a umpluturii si prin urmare
scaderea eficacitatii coloanei.
In scopul realizarii unei bune distributii a lichidului in sectiunea transversalaa
stratului de umplutura se recomanda ca diametrul nominal al corpurilor de umplere sa fie
de cel putin 8 ori maimic decat diametrul coloanei.
Evitarea formarii canalelor se realizeaza prin turnarea uniforma a umpluturii in
strat, distributia uniforma a fazei lichide, impartirea umpluturii in mai multe straturi intre
care se interpun dispozitive interioare pentru redistribuirea lichidului .
39
Gratarele se contruiesc din lemn, materiale ceramice, metalice, plastice in forma
simpla ca bare paralele sau forme complexe care permit dirijarea celor doua fluide. In
timp ce gratrele simple se demonteaza usor, realizeaza o caderede presiune mica, nu se
infunda cand lichidul contine particule solide in suspensie, gratarele complexe asigura o
umezire aproape completa a umpluturii preintampina aparitia unor curgeri preferentiale si
a pungilor de lichid.
Gratarele se monteaza in coloane de suprapunere. O larga utilizare si-au gasit in
ultimul timp gratarele Koch-Sulzer, Glitsch, Spraypack, Stedman.
Se alege ca material de umplutura inele ceramice raschig cu diametrul 25x25x3.
4.1.3 Dispozitive interioare pentru coloane cu umplutura
Dispozitivele interioare care se utilizeaza in cazul coloanelor cu umplutura sunt
gratarele de sustinere a umpluturii, distribuitoarele si redistribuitoarele pentru faza lichida.
4.1.3.1. Gratarele de sustinere
Dintre cele mai vechi si mai simple gratare de sustinere a umpluturii sunt placile
perforate care isi mai gasesc si astazi o larga utilizare in special cand se lucreaza cu
debite mici de lichid si gaze. Sectiunea libera pentru trecerea celor doua faze este
maimica decat in stratul cu umplutura fapt care determina in cazul unor debite mari de
lichid si de gaz o cadere mare de presiune si o reducere a eficacitatii coloanei. Un astfel
de gratar utilizat este cel prezentat in figura 4.1.3.
Fig 4.3 Gratar de sustine a umpluturii
Acest gratar este confectionat din mai multe platbande fixate prin sudura de o
placa de baza, distanta dintre platbade fiind astfel aleasa incat sectiunea libera a
gratarului sa fie egala sau maimare decat cea a umpluturii. Pentru a nu permite caderea
umpluturii printre platbande acestea se acopera cu cateva straturi de corpuri de umplere
cu dimensiuni mai mari sau se acopera cu o sita metalica. In locul platbandelor se pot
utiliza bare sin metal sau placi din gresie daca mediul este coroziv. Literatura indica si
alte tipuri de gratare suport cum suntcele formate din maimulte grinzi din tabla perforata
cu orificii de forma alungita sunt fixate pe o placa de baza de asemenea perforata.
Sectiunea libera de trecere a fazelor este maimare de 85%.
40
4.1.3.2. Distribuitoare pentru faza lichida
Distribuitoarele pentru lichid au rolul de a asigura o repartizare uniforma a
absorbantului pe intreaga suprafata transversala a coloanei. Realizarea unei distributii
uniforme a lichidului determina o eficacitate ridicata a coloanei de absorbtie cu umplutura.
Distribuitoarele tip dus se confectioneaza dintr-o teava centrala cu alimentare
prevazuta cu ramificatii din mai multe inele cooncentrice din teava sau dintr-o teava cu
duza la un capat si deflector.
Aceste distribuitoare sunt recomandate cand presiunea lichidului este mai mare si
cand absorbantul este lipsit de impuritati mecanice. Debitul specific de absorbant este de
25 m
3
/m
2
.h si presiune necesara este de 0,35-1,40 N/cm
2
.
Distribuitoarele tip taler sunt formate dintr-o placa cu diametrul de 250-1800 mm
prevazuta cu orificii circulare in care se fixeaza tevi de distribuitie avand diametre
cuprinse intre 25 si 50 mm.
Pentru coloanele cu diametru de peste 2 m se pot utiliza dispozitive sub forma
unor placi plane perforate cu gauri de diametre 5-6 mm si care sunt inconjurate de un
contur crenelat avand rolulo unui deversor.
In figura 4.1.4 este prezentat un dispozitiv de distributie cu jgeaburi care este
format dintr-un anumit numar de jgeaburi prrevazute cu creneluri in forma de v pe peretii
laterali. Sunt recomandate pentru coloane cu diametre marii si pot realiza distributia
uniforma a unor debite specifice de 5-120 m
3
/m
2
.h.
Distribuitoarele cu preaplinuri, se utilizeaza la coloane cu diametre mici. Ele sunt
formate sintr-o placa suport prevazuta cu orificii in care se fixeaza tevi cu un decupaj in
forma de V.
4.1.3.3. Redistribuitoare pentru faza lichida
Necesitatea utilizarii mai multor straturi de umplutura intr-o coloana determina
folosirea unor dispozitive pentru redistribuirea lichidului. Pentru redistribuirea
absorbantului pot fi utilizate dispozitivele de distributie speciale cunoscute sub denumirea
de redistribuitoare.
Astfel de dispozitive de redistribuire a lichidului consta din doua placi suprapuse
care indeplinesc rolul de suport, redistribuitor, alimentare si evacuare a fazelor. Plaa
superioara este identica cu gratarul de sustinere , iar placa inferioara este prevazuta cu
orificii cu diametrul de 3-5 mm si orificii cu diametrul de 3-10 cm in care se fixeaza tevi.
Dispozitivul areinaltimea totala egala cu 350 mm.
Conurile de distributie suntcele mai simple dispozitive pentru redistribuirea fazei
lichide care dirijeaza lichidul ce se scurge pe corpul interior al utilajului catre axul
acestuia. Aceste dispozitive se aseaza unul fata de altul la distanta de (1,6-2) din
diametrul coloanei si prezinta ca dezavantaj principal micsorarea sectiunii coloanei.
Conurile cu gauri stantate sunt mai complicate din punct devedere contructiv, dar
asigura o ingustare mai redusa a sectiunii aparatului.
41
Un alt dispozitiv pentru redistribuire foarte simplu consta dintr-un buzunar ingust
fixat de mantaua utilajului de la care pleaca radial inclinat trei sau mai multe tevi. Prin tevi
lichidul adunat in buzunarul dispozitivului se scurge spre axul utilajului.
4.1.4. Materiale de constructie pentru coloane
Corpul cilindric al coloanelor cu talere sau umplutura se construiesc din otel-carbon,
fonta, oteluri speciale aliate cu Cr, Ni si Mo, oteluri emailat, oteluri metalizate sau
captusite cu materiale rezistente la actiunea coroziva a celor faze care participa la
absorbtie.
Elementele interioare ale coloanelor cu umplutura si cu talera sunt confectionate din
materiale specificate anterior. In cazul coloanelor cu umplutura, daca substantele cu care
se lucreaza sunt puternic corozive, corpul acestorutilaje se captuseste in interior cu o
caramida antiacida sau se torcreteaza cu chit antiacid. Alegeraea materialelor necesare
pentru corpul si elementele interioare ale absorberului se face in functie de natura
substantelor vehiculate prin coloana si actiunea lor coroziva.
In continuare se prezinta detaliat modul de alegere al materialelor de constructie
pentru diferite utilaje precum si tipuri de materiale indicate.
Materialul cel mai des folosit in industria chimica este tabla din otel. In functie de
compozitia sa chimica, tabla din otel poate fi: otel carbon, otel slab aliat si otel aliat.
- Tabla din otel carbon si otel aliat se utilizeaza frecvent in constructie utilajelor cu
conditia ca acestea sa nu contina fluide toxice, inflamabile, explozive fisuranta sub
sarcina.
- Table din otel aliat se utilizeaza in cazul mediilor corozive si la temperaturi ridicate. Cea
mai mare parte a otelurilor sunt aliate cu Cr si Ni. In vederea prevenirii coroziunii
intercristaline se stabilizeaza cu titan si niobiu.
- Tablele placate constituie solutiea tehnica si economica convenabila pentru rezolvarea
problemelor legate de coroziune chimica. Se utilizeaza o combinatie de otel carbon sau
slabaliat si un placaj de otel anticoroziv inalt aliat. Grosimea placajului trebuie sa fie
aproximativ 10 % din grosimea stratului de baza.
- Fonta se utilizeaza pentru constructia recipientilor care lucreaza la presiuni interioare de
calcul de 0,3 0,6 Mpa si presiuni exterioare de calcul 0,6 1,2 Mpa si diametre
respectiv mai mici de 3000-1000 mm. Fonta cu adaosuri de Cr, Ni, Si, sau Mo poate fi
utilizatein medii corozive (acizi, detergenti si alte medii corozive). Fonta cu Ni sau fonta
austenitica este rezistenta la solutii alcaline concentrate, acid sulfuric si alti acizi
anorganici la temperaturi de pana la 850
o
C.
- Materiale metalice neferoase utilizate in constructia recipientilor, atatca materialul de
baza cat si ca material de protectie sunt: cuprul, aluminiul, nichelul, titanul, zirconiul,
niobiul, molibdenul, etc.). cuprul si aliajele lui este folosit ca material de constructie pentru
utilaje in cazul mediilor corozive si temperaturi mai mici de 250
o
C. Aluminiul se utilizeaza
la temperaturi mai mici de 200
o
C pentru medii puternic corozive (acid azotic concentrat).
Nichelul, in stare pura sau aliat, poate fi utilizat la topituri de alcalii.
- Materialele nemetalice pot fi anorganice si organice. Dintre cele anorganice fac parte:
sticla, gresia, portelanul, etc. Acestea se recomanda la temperaturi foarte inalte.
Materialele nemetalice organice folosite in constructia recipientilor fac parte din
categoria compusilor macromoleculari (policlorura de vinil, polietilena si polipropiplena).
42
Acestea se pot folosi in constructia recipientilor si ca protectii anticorozive. In tebelul 4.3.
se indica compozitia chimica a unor marci de oteluri inoxidabile conform normelor ISO
(Organizatia internationala de standardizare) si Euronorm (folosita in Germania), iar in
tabelul 4.4. se indica corespondenta intre marcile de oteluri inoxidabile din diverse tari.
Pentru alegerea corecta a unui otel inoxidabil sau orice alt material metalic se va tine
seama de urmatoarele elemente:
- proprietatile fizice, chimice si mecanice ale otelului;
- conditiile de lucru (temperatura, presiune);
- economicitatea realizarii produsului pentru a avea fiabilitatea ridicata.
In tabelul 4.5. se prezinta unele medii de lucru (concentratiile si temperatura) si
calitatile de otel recomandat. Aceste recomandari constituie doar repere de plecare
pentru folosirea rationala a otelurilor inoxidabile.
Tabelul 4.3.Oteluri inoxidabile conform normelor ISO si Euronorm
Clasa Marca
ISO
683/XIII
Euronorma
88-71
Compozitia chimica %
C Si Mn Mo Cr Ni
Martensitice
Feritice
1 X6Cr 13 0,08 1 1 - 11,5-
14
0,5
3 X12Cr 13 0,09-
0,15
1 1 - 11,5-
14
1
5 X30Cr 13 0,26-
0,35
1 1 - 12-14 1
7 X12Cr S13 0,08-
0,15
1 1,5 0,6 12-14 1
Feritice 8 X8Cr 12 0,1 1 1,5 - 16-18 0,5
8a X10 CrS17 0,120 1 1,5 0,6 16-18 0,5
9 - 0,1-
0,2
1 1 - 16-18 0,5
9c X8CrMo 17 1 1 1 - 16-18 0,9-
1,3
A-1b X105CrMo
17
0,95-
1,2
1 1 0,75 16-18 0,5
Austenitice 10 X3CrNi
18.0
0,03 1 2 - 17-19 9-12
11 X6rNi 18.0 0,07 1 2 - 17-19 8-11
12 X10Ni 18. 0,12 1 2 - 17-19 8-10
19 X3CrNiMo
17.12.2
0,03 1 2 2-2,5 16-
18,5
11-14
20 X6CrNiMo
17.12.2
0,07 1 2 2-2,5 16-
18,5
-
20 X6CrNiMo
17.13.3
0,07 1 2 2,5-3 16-
18,5
11,5-
14,5
25 - 0,07 1 2 3-4 17,5-
19,5
13-16
43
Tabelul 4.4. Oteluri recomandate pentru diverse medii
Mediu de lucru Marci de oteluri recomandate
Nr.
crt.
Denumire Concentratii
%
Temperatura
K
Pierderi din greutate 0,1 g/m
2
h sau
diminuarea grosimii 0,1 mm/an
1 Acetona 25 293 Toate marcile
2 Acid acetic 5 293 Toate impuritatile marcile cu
exceptia - martensitice cu 13% Cr
20 fierbere Z2CN17-12; Z8CNDT17-12;
X2CrNi18.10; X10CrNiMoTi18.10
80 fierbere Z2CND17.13; X2CrNiMo18.12
3 Acid carbonic
gaz umed
saturatie 293 Toate marcile
saturatie 293 Z2CN18-10; Z2CNT18-11;
X2CrNi18-10;X10CrNiMoTi18-10
4 Acid
clorhidric
solutie
1 293 Z2CND17-12; X2CrNiMO18-12;
Z8CNDT17-12; X10CrNiMoTi18.10;
Z10CrNiMoTi18.10
0,5 323 Z2CN17-12; Z8CNDT17-12;
Z2CrNi18.10; X10CrNiMoTi18.10
5 Acid azotic 1-65 293 Toate marcile
1-65 333 Z2CN18-10; X2CrNi18.9; Z6CNT18-
11; X10CrNiTi18.9
1-50 fiebere X2CrNi18.9; Z2CN18.10
6 Acid sulfuric 10-20 293 Z2CN18-10; X2CrNi18.9;
X10CrNiTi18.10
7 Acid sulfuric 25-100 323 Z2CNDU 17-16
0-4 323 Z2CND 17.12; X2CrNiMo18.10;
Z8CND17-12
98-100 293 Z2CND17.12; X2CrNiMo18.10
8 Alcool - 293 Toate marcile
- Fierbere Z2CN18.10; X2CrNi18.9;
Z10CNT18.11; X10CrNiTi18.10
9 Amoniac (gaz)
solutie
- 373 Toate marcile
T.C. 293-373 Toate marcile
10 Apa curata - - Toate marcile
11 Apa cu
impuritati
clorica
- - Z2CND17-13; Z2CrNiMo18.12
12 Azotat de
amoniu topit
T.C. T.T. Z2CN18-10; X2CrNi18.9; Z6CNT18-
11; X10CrNiTi18.9
13 Azotat de
calciu
T.C. T.T. Idem
14 Azotat de
potasiu
T.C. T.T. Idem
44
15 Azotat de
sodiu
T.C. T.T. Idem
16 Azotat de
amoniu
T.C. T.T. Idem
17 Benzina Toate marcile
18 Benzen Z2Cn18-10; X2CrNi18.9
19 Carbonat de
amoniu
T.C. T.T. Toate marcile
20 Carbonat de
Mg
T.C. T.T. Idem
21 Carbonat de K T.C. T.T. Idem
22 Cloroform - - Idem
23 Eter - - Idem
24 Metanol T.C. 293/fierbere Z6CN18-09; X5CrNi18.9;
Z6CNT18.11; X10CrNiTi18.9
25 Sulfat de Al T.C. 293 Z2CND17-12; X10CrNiTi18.9;
Z8CNDT17.12; X10CrNiMoTi18.10
T.C. fierbere Z2CNDU17-16
26 Sulfat de
amoniu
T.C. fierbere X2CrNiMo18.12
27 Sulfat de
calciu
T.C. T.T. Toate marcile
28 Sulfat de Mg T.C. T.T. Idem
29 Sulfat de K T.C. T.T. Idem
30 Sulfatde Na T.C. T.T. Idem
31 Tetraclorura
de C (uscata)
- 293-fierbere Idem
32 Vapori de apa - 373 Z2CBD17.13; X2crNiMo18.12
4.1.5 Probleme de coroziune
Materialele metalice, precum si cele nemetalice sufera in timpul exploatarii
un proces de degradare chimica sau electrochimica a mediului de lucru.
Coroziunea este un proces complex de distrugere a materialului datorita actiunii
mediului inconjurator prin procesele chimice si electrochimice ce se desfasoara la
interfata metal-gaz, metal-lichid, ce dau reactii eterogene.
Reactiile de coroziune pot fi clasificate in trei tipuri de procese si anume:
- coroziune cu degajare de hidrogen:
2Na + 2H2O 2NaOH + H2
Zn + 2NaOH Na2ZnO2 + H2
- coroziune cu reducere de oxigen:
2Fe + 2H2O + O2 Fe(OH)2
-coroziune cu reducere de ioni ferici:
Fe + Fe2(SO)4 3FeSO4
45
In general, reactiile catalitice sunt cu:
-reducerea ionilor de hidrogen:
2H
+
+ 2e- H2
-reducerea ionilor de oxigen:
O
2+
+ 2H2O + 4e- 4OH
-
-reducerea ionilor ferici:
Fe
3+
+ e- Fe
2+
Coroziunea metalelor cu reducerea ionilor de hidrogen are loc in acizi neoxidanti si
in alcali.Metalele alcaline si magneziul se corodeaza cu reducerea ionilor de hidrogen si
in medii neutre. Se remarca faptul ca, in general, are loc corodarea metalelor cu
reducerea ionilor de oxigen in medii neutre.Acest tip de coroziune este important ,
deoarece in conditiile atmosferice , in contact cu apa si cu solutiile sarurilor neutre,
metalele se corodeaza cu degajarea ionilor de oxigen.In medii acide si bazice este
posibila este posibila reducerea catodica a oxigenului , dar principala reactie este
reducerea ionilor de hidrogen.
In industria chimica se intalnesc frecvent coroziuni prin reducerea ionilor ferici,
datorita contactului metalului cu solutia diverselor substante chimice.
Fenomenul de coroziune consta dintr-un schimb de ioni intre metal si mediu de
lucru si orice modificare a acestui schimb este foarte importanta.In timpul coroziunii, pe
metal se stabilesteun anumit potential a carui valoare se afla intre valorile standard ale
potentialelor partiale de electrod. Dplasarea celor doua potentiale de echilibru la
potentialul de coroziune este o consecinta a fenomenului polarizatiei proceselor de
electrod , fenomene ce au loc instantaneu , odata cu aparitia contactuluimetal- mediu de
lucru.
Polarizatia este deplasarea potentialului de echilibru, la o noua valoare, sub
actiunea trecerii curentului electric propriu de coroziune , produs de reactiile
electrochimice conjugate de electrod. Polarizatia este o frana in dezvoltarea coroziunii si
datorita ei dupa o perioada de atac, se formeaza , inconditii bine precizate, straturi subtiri
de metal pur, de compusi chimici care protejeaza impotriva atacului de lucru , adica are
loc pasivizarea metalului.In cazul otelurilor inoxidabile intereseaza pasivitatea
elementelor componente fier, nichel, crom.
4.1.5.1 Factori care influenteaza viteza proceselor de coroziune
O cauza frecventa de intensificare a distrugerii prin coroziune a utilajelor care vin
in contact cu solutii de electroliti o constitue efectul galvanic ce apare la imbinarea a doua
piese confectionate din doua materiale de metale diferite. De exemplu la contactul dintre
cupru si fier , cuprul este protejat in dauna fierului care este mai intens corodat. Fierul
trece in solutie sub forma de ioni (Fe+), iar procesul coroziv respectiv este cunoscut sub
denumirea de coroziune de contact.
Oxigenul constitue cel mai comun factor care intensifica coroziunea , mai ales in
medii cu pH cuprins intre 6 si 8.
Viteza fluidelor vehiculate ca si gradul in care ele transporta suspensii abrazive.In
acest scop, poate fi amintit efectul cavitatiei, fenomen care apare la viteze mari ale
fluidelor.
46
Coroziunea de tip punctiform care este mai grava la otelurile inoxidabile. In acest
tip de coroziune apar gauri de diametre mai mari sau foarte mici, in vreme ce restul
suprafetei este cvaracterizat prin viteze mici, prin greutati mari la depistarea in timp si prin
pagube foarte mari. Se poate diminua sau elimina acest tip de coroziune printr-un mod
corespunzator de finisare a suprafetei.
Un alt factor care agraveaza procesele de coroziune este legat de fenomenele de
coroziune sub tensiune(o solicitare mecanica actioneaza simultan cu una chimica sau
electrochimica). Solicitarile mecanice sunt, in general, tensiuni reziduale provenite de la
prelucrarea la rece, tratamente termice si sudura, sau apar in cursul exploatarii din cauze
externe.
Coroziunea la oboseala este un caz particular a acestui tip(nu este prezent nici un
agent coroziv) si se datoreste unor tensiuni aparute periodic(ciclic).
Aparitia coroziunii sub tensiune este de obicei legata si de sectiunea combinata a
unui reactiv asupra unui anumit material metalic (de exemplu solutii de NH4OH sau
NaOH, in cazul otelului carbon sau solutii de cloruri, solutii de acid azotic sau sulfuric, in
cazul otelurilor inoxidabile austenitice).
Cresterea temperaturii constituie un element de agravare a coroziunii sub
tensiune.
Punctele de fisurare ale coroziunii sub tensiune le constituie defectele de structura
metalografica precum si dislocarile datorita unor solicitari mecanice. Influenta atomilor din
defectele respective, precum si agresivitatea mediului sunt factori determinanti pentru
modul de desfasurare a procesului coroziv.
La aluminiu, cupru, oteluri-carbon si oteluri inoxidabile feritice apar procese
corozive intergranulare, in care zonele anodice sunt amplasate la marginea cristalelor
structurii metalice. La aliajele slab aliate, o alta forma de coroziune structurala o constituie
fragilizarea la hidrogen.
La unele oteluri inoxidabile apar procese corozive intergranulare in solutii apoase
care contin ioni hidroxil sau de clor in unele cazuri aparand in lipsa tensiunilor mecanice.
La otelurile inoxidabile austenitice acest tip de coroziune apare in medii alcaline
(solutii sau vapori contaminati) sub forma de rupturi inter sau transcristaline, la
temperaturi si timp de exploatare diferite.
Sub tensiuni, apar frecvent procese de coroziune transgranulara la otelurile
austenitice mai ales cand mediile din exploatare contin cloruri. Unele adaosuri (Mo sau
Ti) maresc sensibilitatea la acest tip de coroziune. In aceste medii cu ioni clor s-au
observat debutul unui proces coroziv punctiform si dezvoltarea lui, in continuare, pe calea
clasica a coroziunii sub tensiune.
- Defecte de proiectare, de executie sau de exploatare (fante, interstitii, depuneri,
etc) datorita unor posibile schimbari ale conditiilor (de exemplu concentratia diferentiala in
oxigen sau de ioni a mediului, prezenta unor piese realizate din alt material etc)
accentueaza actiunea si dezvoltarea proceselor corozive.
- Parametrii unor procese chimice care influenteaza aparitia si desfasurarea
proceselor corozive care se intalnesc intr-o anumita instalatie chimica sunt: concentratia
unor substante care intra in compozitia mediului, impuritatile, temperatura, ph-ul, gradul
de aerare, viteza cu care circula fluidul, inhibitorii, modul si ritmicitatea cu care se
efectueaza pornirea si oprirea instalatiei respective.
47
Temperatura mediului agresiv mareste viteza de coroziune in mod exponentiel. La
unele schimbatoare de caldura la care se ating temperaturi de 100oC, evaporarea apei
din porii stratului de rugina agraveaza si mai mult efectul coroziv. La fel de grava este
aparitia unor condensate agresive la utilajele in care are loc un transfer de caldura.
Prezenta oxigenului (introdus de pompe si neetanseitati) este un pericol care
poate fi diminuat fie printr-o proiectare, un montaj si o intretinere mai ingrilita, fie prin
introducerea unui inhibitor.
Umiditatea, mai des in cazul in care produsele in stare anhidra nu sunt agresive
este daunatoare.
Proiectarea trebuie facuta corespunzator pentru a evita aparitia umiditatii.
Impuritatile pot avea actiune buna intr-un mediu coroziv (de exemplu: inhibitorii)
dar pot avea si actiune daunatoare (de exemplu prezenta ionilor de Cl- care dauneaza
starii pasive a unor suprafete metalice sau a ionilor CN- care dau complecsi cu metalele
ca aurul si argintul).
Produsele de coroziune, cu exceptia cazului cand apar sub forma de filme continui
si compacte, impiedicand accesul agentilor corozivi, accelereaza produsele de coroziune.
Curatirea necorespunzatoare a utilajelor poate conduce la coroziuni de tiplocalozat.
Trebuie evitata, de asemenea, aparitia unor produsi de coroziune in suspensii in lichide
(favorizanti ai proceselor corozive localizate).
Microorganismele generatoare de procese biocorozive sunt alti factori de
intensificare sau aparitie a fenomenelor corozive.
Factorii geometrici sunt o alta categorie care influenteaza procesele corozive.
Evitarea aparitiei unor locuri in care sa se inregistreze colectarea unor cantitati de lichide
stagnante si aparitia unor fante sunt rezolvari impuse proiectantului.
Atmosferele industriale sunt poluate cu gaze, vapori si aerosoli purtati de curenti
de aer. Din punct de vedere chimic, acesti poluanti pot fi acizi, baze, saruri sau solventi
organici.
Cunoasterea gradului gradului de poluare a unei atmosfere industriale inseamna
cunoasterea : compozitiei chimice, a proportiei si a agresivitatii poluantilor. Atunci cand
poluantii sunt solizi , trebuie cunoscuta dimensiunea particulelor, forma si densitatea lor.
Temperatura inregistrata in timpul exploatarii ca si umiditatea relativa trebuie bine
cunoscute.
Trebuie subliniat faptul ca, in afara pagubelor materiale, coroziunea are si
consecinte sociale care conduc si la pagube. Se pot aminti astfel consecintele referitoare
la dezastre (incendii, explozii, degajari nocive, distrugeri de cladiri ), la sanatate,
degradarea esteticii instalatiilor, cladirilor si a peisajului inconjurator.
4.1.5.2 Scopul si mijloacele de combatere a coroziunii
In combaterea coroziunii, in industria chimica, se urmareste sa se creeze o
uniformitate a suprafetei care se apara, sa se realizeze o polarizare a cuplurilor de
coroziune posibile sa apara, sa se ascunda metalul, printr-un strat deoxizi sau un material
oarecare avand anumite caracteristici fizico-chimice, sa se diminueze agresivitatea unui
anumit mediu, prin introducerea unor inhibitori sau prin modificarea procesului tehnologic
si sa se diminueze efectele agresive ale unui anumit mediu prin modificarea unor profile
sau imbinari. Se urmareste, de asemenea, sa se mareasca durata in exploatarea
utilajelor si sa se diminueze riscurile de a fi impurificate semifabricatele si produsele.
48
Posibilitatile de combatere a coroziunii pot fi active sau pasive. In tabelul 4.5 sunt
prezentate exemple si se dau precizarile necesare.
Tabel 4.5. Metode de combatere si reducere a proceselor corozive
Tipul Procedeul Exemple Avantaje Dezavantaje
Activ (se
actioneaza
nemijlocit
asupra
proscesului
coroziv)
Alegerea unui
material de
constructie
foarte
rezistent.
Durata foarte
mare, in
exploatare,
impurificari
excluse, opriri
rare ale
procesului
tehnologic,
cheltuieli de
intretinere.
Investitie mare,
uneori, materialul
este deficitar.
Excluderea
printr-o
proiectare
competenta, a
profilelor,
pieselor sau
imbinarilor
favorizante
pentru aparitia
proceselor
corozive.
Eliminarea
aparitiei unor
fante la unele
imbinari.
Idem
Interventia in
procesul
tehnologic
pentru
eliminarea
unor medii
corozive.
Degazarea apei
de alimentarea
racitoarelor.
Ieftinirea
investitiei,
duratamarita in
exploatare,
micsorarea
pericolului
impurificarii
produselor si a
necesitatii
introducerii unor
purificari
suplimentare.
Uneori cheltuieli
mai mari
necesare pentru
cercetare.
Introducerea
in medii
corozive a
unor inhibitori.
Ieftinirea
investitiei, durata
in exploatare
marita.
Uneori sunt
necesare faze de
purificare
suplimentare.
Reglarea
procesului
electrochimic
prin
Protectia
catodica sau
anodica.
Cheltuieli aferente
intretinerii,
inlocuirilor,
controlului si
Investitia se
mareste.
49
modificarea
potentialului.
opririi instalatiei
scad.
Pasiv (se
introduc
unele unele
acoperiri
metalice
sau
nemetalice)
Captusiri,
peliculizari sau
acoperiri
metalice.
Captusiri
mecanice prin
laminare la cald
sau rece,
presare, topire,
etc.
Idem Idem
Depuneri
electrolitice din
soltuii apoase
sau topituri ale
unor saruri ale
metalelor.
Idem Idem
Depuneri
chimice din
solutii sau
topituri ale unor
metale.
Idem Idem
Depuneri prin
imersie in
metale topite
(cositorirea si
zincarea la cald)
Idem Idem
Incarcare cu
sudura.
Idem Idem
Acoperire locala
cu metal topit
(plumbuire
omogena).
Idem Idem
Captusiri,
peliculizari sau
acoperiri
nemetalice
Captuseli cu
caramizi sau
placi ceramice
antiacide.
Idem Idem
Scliviseli cu
cimenturi
rezistente la
medii agresive.
Idem Idem
Emailari Idem Aplicabilitate
limitata.
Acoperiri cu
materiale
ceramice
rezistente la
temperaturi
mari.
50
Oxidare chimica
(brunari, eloxari.
pasivari, etc.)
Eficacitate si
aplicabilitate
limitata.
Cromalari
Captusiri,
peliculizari sau
acoperiri
organice cu
materiale
termoplastice
sau
termorigide
Captusiri cu
rasini fenolice.
Nerezistente la
medii alcaline si
socuri mecanice.
Captusiri cu folii
de materiale
termoplastice.
Limita a
temperaturii
maxime de regim
la care pot fi
folosite, utilajele
devin mai grele.
Cauciucari de
diferite tipuri.
Idem
Acoperiri
sinterizate cu
pulberi organice
de sinteza
(termorigide sau
termoplastice) si
naturale prin
pulverizare.
Idem
Acoperiri cu
materiale
dizolvate in
solventi care,
dupa aplicare se
intaresc, prin
eliminarea
solventilor.
Refacere
periodica
4.2. Bilan de materiale pentru absorbie
Operatia de absorbtie presupune existenta a doua faze, gazoasa respectiv lichida
care sunt constituite din unul sau mai multi componenti. Pentru simplificarea bilantului de
materiale in cele ce urmeaza se considera faza gazoasa formata din componentii A si B,
A fiind solutul si B inertul, iar faza lichida din componentul A provenit din faza gazoasa si
C fiind absorbantul.
Date de echilibru :
x-concentraia HCl n lichid ;
y-concentraia HCl n gaz ;

51
Fracii molare :
, X Y

A
moliHCl
x
moli HCl moli apa

+
A
moliHCl
y
moli HCl moli aer

+
Rapoarte molare: A
moli HCl
x
moli apa

A
moli HCl
y
moli aer

1
A
A
A
x
X
x

1
A
A
A
y
Y
y

Operaia de absorbie presupune existena a dou faze : faza gazoas i faza

lichid .
Faza gazoas este format din doi componeni :
HCl care se absoarbe n faza lichid ;
Inertul (aer).
Faza lichida este constituit din ap pur .
n figura 4.1. este reprezenatat o coloan de absorbie cu umplutur n care sunt
specificate fluxurile de materiale care participa la procesul de absorbtie.
Fig. 4.4 Coloana de absorbtie cu umplutura
Unde:
G - debit de gaz [kmol aer/h];
Yi - concentraia iniial a HCl n faz gazoas [kmol HCl/ kmol aer ];
L - debit absorbant (ap ) [kmolHCl/ kmol aer ];
Yf - concentraia HCL n gaz la ieire [ kmol HCl /kmol aer]
Xi - concentraia solutului (HCl ) n faza lichid la intrare [kmol HCl /kmol aer]
52
Xf - concentraia HCl n absorbant la ieire [kmol HCl/ kmol ap]
Pentru coloan se poate scrie urmtoarea ecuaie de bilan de materiale:
NA = G (Yi - Yf) = L (Xf - Xi)
unde :
NA- debitul de solut transferat din faza gazoas n faza lichid [ kmol HCl /h].
Date de proiectare :
P = 1atm;
MV = 3000m
3
/h ; - debit amestec gazos;
Yi = 450mg/m
3
; - concentraia HCl n amestecul iniial ;
= 94 % ; - grad de separare al amestecului ;
= 1,3; - coeficient de exces al absorbantului;
Xi = 0 ; - concentraia HCl din absorbant
T = 20C , - temperatura absorbantului la intrare ;
G = G

(1-Yi) , iar
' V
m
M
G
V

[kmol gaz (aer+HCl ) / h]

'
3000
133, 9285
22, 4
V
m
M
G
V

[kmol gaz (aer+HCl ) / h]
3 3
3 6
450 10 10 22, 4
450 / 276,164 10
36, 5
i
Y mg m

g g g
g [kmol HCl /kmol aer ]
G = 133,9285 (1 276,164 10
-6
) = 133,8915 [kmol aer /h]
In scopul caracterizarii evolutiei procesului de absorbtie se introduce notiunea de
grad de separare:
A = grad de separare
A
A
N ( )
= 1
G Yi
G Yi Yf Yf
G Yi Yi

g g
A = 94% (adica )
Yf = Yi (1 - A) = 276,164 10
-6
(1 - 0,94) = 16,569810
-6
[kmol HCl/ kmol aer]
G Yi = 133,8915 276,164 10
-6
= 36,976 10
-3
[kmol HCl /h]
G Yi 36,5 = 1,3496 [kg HCl /h]
G 28,9= 133,8915 28,9 = 3869,4643 [kg aer /h]
NA = cantitatea de HCl transferata din aer in apa [kmol HCl/h]
53
NA = G (Yi - Yf) = 133,8915 ( 276,164 10
-6
16,5698 10
-6
) = 34,7574 10
-3
[kmol HCl /h ]
NA = 34,7574 10
-3
36,5 = 1,2686 [kg HCl/h]
Calculul debitului de absorbant (L) i concentraia HCl n ap (X
f
)
L = Lmin [kmol ap/h]
unde : L- consum real de absorbant ;
- coeficient de exces al absorbantului.
= 1,3
Lmin = debit minim de absorbant [kmol C / h]
A
min
*
f
N
L =
x
i
x
Xf* = Xmax
x
*
f = xmax = valoarea de echilibru a lui xf pentru care concentraia la ieire Yf n faz
gazoas .
Determinarea concentraiei x
*
f se poate face grafic sau la concentraii mici
analitic , utiliznd ecuaia Henry:
PA = HA xA
unde :
PA- presiunea parial a solutului n faz gazoas .
HA-constanta Henry pentru componentul A (HCl);
xA-fracia molar a solutului (HCl ) din faza lichid.
Conform legii lui Dalton putem scrie :

A
A
P
y
P

Unde : PA= presiunea parial a HCl n amestecul gazos ;
P=presiunea total ;
yA= fracia molar a componentului HCl.
Deci , PA = P yA, relaie pe care o nlocuim n ecuaia Henry:
P yA = HA xA
54
6
6
6
276,164 10
276, 0877 10
1 1 276,164 10
A
A
A
y
y
y

+ +
g
g
g
[kmol HCl/kmol (HCl + aer )]
HA = 0,00209 10
6
mmHg = 2,75 atm.
6
5
1 276, 0877 10
10, 0395 10 [ / ( )]
2, 75
A
A
A
p y
x kmol HCl kmol HCl apa
H

+
g g g
g
5
5 5
* * 5
10, 0395 10 10, 0395 10
10, 0405 10 [ / ]
1 0, 99989961
1 10, 0395 10
A
f A
A
x
x x kmol HCl kmol apa
x

g g
g
g
xi = 0
3
min 5
34,7574 10
346,172[ / ]
10, 0405 10
A
N
L kmol apa h
xf xi

g
g
L = Lmin = 1,3 346,172 = 450,0236 [kmol apa/h]
NA = L (xf - xi) NA = L xf
xi = 0
3
5
34, 7574 10
7, 7234 10 [ / ]
450, 0236
A
f
N
x kmol HCl kmol apa
L

g
g
Pe baza celor calculate pn acum se ntocmete bilanul de materiale la intrare i la
ieire din coloana de absorbie .
Mrime UM Amestec
gazos intrare
MV
Debit
gazos inert
(G)
Debit HCl
absorbit
NA
Debit
absorbant
L
Debit
soluie
HCl+apa
(L+NA)
Debite Nm
3
/
h
3000 2999,169 0,7785 - -
Kmol/
h
133,9285 133,8915 34,7574
10
-3
450,0236 450,0583
Kg/h 2410,713 3869,464 1,2686 8100,4248 -
m
3
/h 3219,78 - 0,7249 8,1153 -
Concentr
aii
x,y 276,08 10
-6
7,77210
-5
X, Y 276,16410
-6
7,72310
-5
x

,
y

348,6810
-6
15,6610
-5
, X Y

348,8010
-6
15,6610
-5
55
Se construiete curba de echilibru YA funcie de XA
Pentru construirea curbei de echilibru se procedeaz astfel :
1. Se admit valori pentru X (fracia molar a HCl n ap ) de la 0 pn la o valoare
superioar a lui x care s fie mai mare dect valoarea calculat din Xf .
M
0
V = 3000m
3
/h = 0,83 m
3
/s amestec gazos
G = 133,92 Kmol amestec gazos/h = 0,0372 Kmoli amestec gazos/s
Mm = Mv
.

0
amestec
0 3 0
0
293
0, 83 0, 890 /
273
p T
Mv Mv m s
T p
g g g
( )
0 0 0
1
amestec aer HCl
yi yi + g

0
amestec = 1,29 (1 - 276,16
.
10
-6
) + 276,16
.
10
-6

.
1,62
=1,2896 + 0,000447 = 1,29 Kg/m
3
Mm = 0,89
.
1,29 = 1,148 Kg/s amestec gazos
Determinarea concentratiei Xf
*
2. Se alege un pas
A = HCl
G Yi = 36,972 10
-3
kmoliHCl/h = 1,027
.
10
-5
[kmol HCl /s]
G Yi 36,5 = 1,349 [kg HCl /h] = 3,747
.
10
-4
kg/s
G 28,9 = 3870,28 [kg aer /h] = 1,075 kg aer/s
3. Conform ecuaiei Henry i ecuaiei Dalton , pentru fiecare x admis se calculeaz p
*
HCl
, y
*
HCl.
B = aer .
56
G = 133,92 kmol aer /h = 0,0372 kmol aer /s.
G 28,9 = 3870,28 kg aer /h = 1,075 kg aer/s.
6
6
6 6
276, 08 10 36, 5
y 348, 68 10
276, 08 10 36, 5 (1 276, 08 10 ) 28, 9

+
g g
g
g g g g
6
6
6
348, 68 10
Y 348, 80 10
1 1 348, 68 10
y
y

g
g
g
5
5
5 5
7, 723 10 36, 5
15, 66 10
7, 723 10 36, 5 (1 7, 723 10 ) 18
x

+
g g
g
g g g g
5
5
5
7, 723 10
X 15, 66 10
1 7, 723 10
1
x
x

g
g
g
20 3 0
0
0
36, 5 293
1, 75 / 1, 75 /
22, 4 273
p T
g l kg m
T p
g g g
pentru HCl
Curba de echilibru :
1. xi=0
5
5
f 5
f
x
7, 723 10
x = 7, 772 10
1+x 1 7, 723 10
f

+
g
g
g
2.
5
0, 5 10 x

g
3.
3.1. pHCl = 0 yHCl = 0
3.2. pHCl = 2,750,510
-5
= 1,37510
-5
yHCl = 1,37510
-5
3.3. pHCl=2,7510
-5
=2,7510
-5
yHCl = 2,7510
-5
3.4. pHCl = 2,751,510
-5
= 4,12510
-5
yHCl = 4,12510
-5
3.5. pHCl = 2,75210
-5
= 5,510
-5
yHCl = 5,510
-5
3.6. pHCl = 6,87510
-5
yHCl = 6,87510
-5
3.7. pHCl = 8,2510
-5
yHCl = 8,2510
-5
3.8. pHCl = 9,62510
-5
yHCl = 9,62510
-5
3.9. pHCl = 1110
-5
yHCl = 1110
-5
3.10. pHCl = 12,37510
-5
yHCl = 12,37510
-5
57
4. x = 0, y = 0

X, Y = 0
x = 0,510
-5
, y = 1,37510
-5

5
5
5
0, 5 10
0, 5 10
1
1 0, 5 10
x
X
x

g
g
g

5
5
5
1, 375 10
1, 375 10
1
1 1, 375 10
y
Y
y

g
g
g
pentru x = 110
-5
avem : y = 2,7510
-5
5
5
5
10
10
1 10
X

Y = 2,7510
-5
pentru x = 1,510
-5
avem : y = 4,12510
-5
X = 1,510
-5
Y = 4,12510
-5
pentru x = 210
-5
avem : y = 5,510
-5
X = 210
-5
-5
5
-5
5,510
5, 5 10
1-5,510
Y

g
pentru x = 2,510
-5
avem : y = 6,87510
-5
X = 2,510
-5
Y = 6,87510
-5
pentru x = 310
-5
avem : y = 8,2510
-5
X = 310
-5
Y = 8,25110
-5
pentru x = 3,510
-5
avem y = 9,62510
-5
X = 3,510
-5
Y = 9,62510
-5
pentru x = 410
-5
avem y = 1110
-5
X = 410
-5
58
Y = 11,00110
-5
pentru x = 4,510
-5
avem y = 12,37510
-5
X = 4,510
-5
Y =12,37510
-5
Nr.crt x
.
10
-5
pHCl yHCl X Y
1. 0 0 0 0 0
2. 0.5 1.375
.
10
-5
2.75
.
10
-5
0.5
.
10
-5
1.375
.
10
-5
3. 1 2.75
.
10
-5
2.75
.
10
-5
1
.
10
-5
2.75
.
10
-5
4. 1.5 4.125
.
10
-5
4.125
.
10
-5
1.5
.
10
-5
4.125
.
10
-5
5. 2 5.5
.
10
-5
5.5
.
10
-5
2
.
10
-5
5.5
.
10
-5
6. 2.5 6.875
.
10
-5
6.875
.
10
-5
2.5
.
10
-5
6.875
.
10
-5
7. 3 8.25
.
10
-5
8.25
.
10
-5
3
.
10
-5
8.251
.
10
-5
8. 3.5 9.625
.
10
-5
9.625
.
10
-5
3.5
.
10
-5
9.125
.
10
-5
9. 4 11
.
10
-5
11
.
10
-5
4
.
10
-5
11.001
.
10
-5
10. 4.5 12.375
.
10
-5
12.375
.
10
-5
4.5
.
10
-5
12.375
.
10
-5
4.3. Dimensionarea coloanei de absorbie
4.3.1. Calculul diametrului coloanei de absorbie
Diametrul colanelor de absorbie cu umplutur se determin cu ecuaia debitului
volumic de gaz care circul prin coloan :
2
4
V f
D
M v

g
g unde :
MV - debit volumic mediu de gaz=3000 [m
3
/h] = 0,833m
3
/s
D - diametru interior al coloanei [m];
Vf - viteza fictiv a gazului [m/s]
Vf = (0,75-0,9) vi
unde vi-viteza de nec ;
Pentru calculul vitezei de nec se utilizeaz relaia Kafarov :

2 0.16
0,25 0,125
3
lg( ) 1, 75( ) ( )
i g g
l l
v a
L
A
g G



g g g
g
g g
unde :
a - suprafaa specific a umpluturii [m
2
/m
3
]
a = 200 m
2
/m
3
pentru inele Raschig 25x25x3
59
g = acceleraia gravitaional [m/s
2
] = 9,81 m/s
2
- porozitatea stratului de umplutur [m
3
/m
3
] = 0,7 m
3
/m
3
l, g = densitatea lichidului si a gazului [kg/m
3
]
g = yi
.
HCl + (1-yi)
.
aer = 1,29 kg/m
3
g

= 1,2892 kg/m
3

l

=1000 kg/m
3
ap.
l = vascozitatea dinamica a lichidului [CP]
apa = 1 CP
L,G = debitele masice de lichid si gaz [kg/s]
L = 450,0236 kmol apa/ h = 8100,4248 kg/h
G =7739,882 kg aer/h
A=0,022 pentru umpluturi din inele sau spirale.
2 0.16
0,25 0,125
3
200 1, 29 1 8100, 4248 1, 29
lg( ) 0, 022 1, 75( ) ( )
9, 81 0, 74 1000 3869, 464 1000
i
v

g g g
g
g g
2
lg 0, 0648 0, 022 1, 75 1, 2028 0, 4353
i
v g g g
2
lg 0, 2996
i
v
2lg 0, 2996
i
v
0, 2996
lg
2
i
v
1, 41
i
v
m/s
vf = 0,8 vi = 0,8
.
1,41 = 1,129m/s

2
4 0, 833
4 1,129
V f
D
M v D

g g
g
g
= 0,969m
D =1 m
D = diametrul interior
Grosimea peretelui este = 5 10 mm = 10mm
Conform STAS:
DSTAS = D + 2 = 1 + 2
.
10
.
10
-3
= 1,02m = 1020mm
60
4.3.2. Calculul nlimii coloanei cu umplutur
nlimea coloanelor cu umplutur se poate determina prin 3 metode:
- cu ajutorul nlimii echivalente a unei trepte teoretice de contact ;
- n funcie de suprafaa de transfer de mas;
- ca produsul dintre IUT i NUT.
Metoda 1.Calculul inaltimii coloanei cu umplutura cu ajutorul
nlimii echivalente a unei trepte teoretice de contact
Conform acestei metode , nlimea umpluturii poate fi calculat cu relaia :
Hu = nT IETT
n care : nT - numrul treptelor teoretice de contact ;
IETT - nlimea echivalent unei trepte teoretice de contact.
Numrul treptelor teoretice de contact se determin de regul grafic. n acest scop
se reprezint grafic linia de echilibru i linia de operare. Din punctul N se duc paralele la
abcis i ordonat ntre cele dou linii rezultnd o linie frnt n trepte. Numrul de
intersecii ale liniei n trepte cu linia de echilibru d numrul de trepte teoretice de contact.
nlimea echivalent unei trepte teoretice de contact depinde de mrimea i forma
umpluturii , geometria aparatului , natura sistemului care se separ , hidrodinamica
fazelor i modul de contactare . IETT se detremin pe cale experimental sau se poate
calcula utiliznd ecuaii empirice.
Conform graficului nT = 7 ,
1,2
0,4
1
200 ( ) [ ]
f
IETT m
a v

g g
unde: = 0,74 m
3
/m
3
, volumul liber al umpluturii ;
a = 200 m
2
/m
3
, suprafaa specific a umpluturii
vf = 1,055 m/s, viteza fictiv a fazei gazoase.
1,2
0,4
0, 74 1
200 ( ) 200 0, 001207 0, 9788 0, 952 0, 2236
200 1,129
IETT m g g g g g
Hu = 6 0,2236 = 1,3416 m cca 1,3m
Metoda 2. Calculul inaltimii coloanei cu umplutura n funcie de
suprafaa de transfer de mas
Aceast metod utilizeaz ecuaiile transferului de mas :
A g med
A l med
N K A Y
N K A X


g g
g g
61
'
'
A g med
A l med
N k A Y
N k A X


g g
g g
A Y med X med
N K A Y K A X g g g g
[kmol/s]
unde: NA-fluxul de HCl transferat din faza gazoas n faza lichid [kmol/s];
Kg, Kl coeficieni globali de transfer de mas raportai la faza gazoas i
lichid [kmol/m2sPa] ;
kg, kl coeficienti individuali de transfer de masa prin filmul gazos respectiv
lichid [kmol/m2sPa] ;
A=suprafaa de transfer de mas [m2] ;
Ymed, Xmed - fore motrice medii globale
,
kmolA kmolA
kmolB kmolC
1 1
1 1
] ]
;
Ymed, Xmed diferenta medie de potential individualprin filmul gazos
respective lichid
,
kmolA kmolA
kmolB kmolC
1 1
1 1
] ]
.
3
6Vp
d

3
5
34, 7574 10
0, 965 10 /
3600
A
N kmol s

g
g

A A
y med x med
N N
A
K Y K X

g g
pentru coloanele cu umplutur : A=Vua unde :
- factor de udare , alegem 0,95;
Vu- volumul umpluturii;
2 2
1, 02
1, 3 1, 0622
4 4
u
u
D H
V


g g g
g
2
4
u
D H
A a

g g
g g
= 0,85-0,95 se alege 0,95
a = 200 m
2
/m
3
D = 1,02 m
Hu = 1,3m
2 2
2
1, 02 1, 3 200 0, 95
201, 8306
4 4
u
D H
A a m


g g g g g g
g g
62
4.3.2.1. Calculul coeficientului global de transfer de mas
Coeficientul global de transfer de mas raportat la faza gazoas sau lichid se
calculeaz cu relaiile:
2
] 1
[ ]
1
Y
y x
kmol HCl
K
m
s m kmol HCl
k k
kmol aer

+
g g
2
] 1
[ ]
1 1
X
x y
kmol HCl
K
s m kmol HCl
k m k
kmol apa

+
g g
g

unde: m - panta medie a curbei de echilibru se determin astfel:
kx,ky - coeficieni individuali de transfer de mas se detrmin cu ajutorul
ecuaiilor criteriale .

Forma general a ecuaiilor criteriale :
Re
m n
Sh c Sc g g

Sh criteriu Sherwood :
g
A
k d
Sh
D

g
Sc- criteriu Schmidt :
,
g
A g g
Sc
D

g
Re- criteriu Reynolds :
Re
v l

gg

g densitatea fazei gazoase, [kg/m
3
];
g - vscozitatea dinamic a fazei gazoase, [Pas];
DA= coeficientul de difuzie a HCl in apa;
l lungimea caracteristica, [m].
3
6Vp
d

unde d = diametru echivalent al corpurilor de umplere [m].
Vp = volumul corpurilor de umplere ;
Se folosesc inele Raschig: 25x25x3.
Pentru faza gazoasa
Pentru calculul coeficientilor individuali de transfer de masa de partea fazei
gazoase, la coloanele cu umplutura formate din inele Rashig, se recomanda relatia :
0,8 0,33
Re Sh c Sc g g
unde:
63
,
g
A g
k d
Sh
D

g
,
g
A g g
Sc
D

g
4
Re
g
g
q
a

g
g
3869, 464
1, 0751 /
3600
G kg aer s
.
Iar: g, g densitatea, vscozitatea dinamic a fazei gazoase[kg/m
3
] , [Pas];
3
6Vp
d

d = diametrul echivalent al corpurilor de umplere [m];

Vp = volumul unui corp de umplere[m
3
]
2 2
De Di
Vp =
4 4
H H

g g
g g
2 2
Vp = H (De Di )
4

-3 2 6 2 6
Vp = 25 10 (25 10 19 10 )
4

g g g g
9 6
Vp = 25 10 (625 361) 5,18 10
4

g g g
m
3
6
2
3
6 5,18 10
2,14 10 d m

g g
g
a = suprafata specifica umpluturii [m
2
/m
3
];
a = 200 m
2
/m
3
qg = debitul masic specific de gaz [kg/m
2
s];
2
4
g
G
q
D

g
g
, [kg/m2 s].
3869, 464
1, 0751 /
3600
G kg aer s
D = 1,02 m
2
2 2
4 4 1, 0751 4, 3004
1, 3157 /
1, 02 3, 2685
g
G
q kg m s
D

g g
g g
g = 0,018 CP = 1,8 . 10-5 (Pa . s)
64
g = 1,183 kg/m3
c = 0,1 0,2 0,15
5
4 1, 3157
Re 1461,8888
200 1,8 10

g
g g
5
6
1,8 10
1,17
1,183 13 10
Sc

g
g g
DA,g = coeficient de difuziune a HCl in aer
DA,g = 13 . 10-6 [m2/s]
2
6
,
2,14 10
1646,154
13 10
g g
g
A g
k d k
Sh k
D

g g g
g
g
kg coeficient individual
0,8 0,33
Re Sh c Sc g g
0,8 0,33
0,15 1461,8888 1,17 0,12 340, 3544 1, 0531 43, 0144 Sh g g g g
g
k 0, 02613 /
1646,154
Sh
m s
Dar:
3
2
0, 02613
1,1665 10
22, 4
g g
y g
g
y
k
k k
M Vm
Kmoli HCl
k
s m Kmol HCl
Kmoli aer

1
1

1
1
1
]
g
g
g g
Faza lichida
Pentru faza lichida se recomanda urmatoarea ecuatie criteriala:
Re
m n
Sh c Sc g g
c, m, n coeficientii experimentali (se iau din tabele din indrumar)
c = 0,006
m = 0,78
n = 0,5
0,78 0,5
0, 006 Re Sh Sc g g
4
Re
l
e l
q
d n

g
g
ql = debit masic specific de lichid [kg/m
2 .
h]
65
2
2
4
/
l
L
q Kg m s
D

8100, 4248
2, 250118 /
3600
L kg s
D = 1,02 m
2
2 2
4 4 2, 250118 9
2, 7537 /
1, 02 3, 2685
l
L
q Kg m s
D

g
g
de = diametrul echivalent
3
1 1
5 10
200
e
d m
a

g
l = vascozitatea apei la temperatura medie din coloana [Pa s]
3
10 [ ]
l
Pa s

g
4
Re
l
e l
q
d n

g
g

4
Re
l
l
a

g
g
3
4 998
Re 55, 074
200 10

g
g
,
l
l A l
Sc
D

g
DA,l = coeficientul de difuziune a HCl in apa [m
2
/s]]
DA,l = 1,76 . 10-9 m
2
/s
l = densitatea apei [Kg/m
3
]
l = 998 kg/m
3
3
9
10
569, 32
998 1, 76 10
Sc

g g
,
l
A l
k l
Sh
D

g
kl = coefficient individual
DA,l = 1,76 . 10
-9
m
2
/s
l = lungimea caracteristica, care se calculeaza cu relatia:
2
3
2
l
l
l
g

g
[m]
66
l = vascozitatea apei = 10
-3
[Pa s]
l = densitatea apei = 998 [kg/m
3
]
g = acceleratia gravitationala = 9,81 m
2
/s .
3 2 6
5
3 3
2 6
(10 ) 10
4, 67 10
(998) 9,81 9, 77 10
l

g
g g
m
5
9
,
4, 67 10
26534, 09
1, 76 10
l l
l
A l
k l k
Sh k
D

g g g
g
g
0,78 0,5
0, 006 Re Sh Sc g g
26534, 09 0, 006 22, 8 23, 86 3, 264
l
k g g g
4
26534, 09 3, 264
1, 23 10
l
l
k
k

g
g
4 3
998
1, 23 10 6, 8204 10
18
l
x l
l
k k
M

g g g g
[
2
kmolHCl
s m kmoliHCl
kmoli apa
g g
]
1
1
Y
Y X
K
m
k k

+
m = panta medie a curbei de echilibru
m = HA = 2,75
kX = 1,1665 . 10
-3
kY = 6,8204 . 10
-3
3
3 3
1 1 1
7, 9335 10
1 2, 75
857, 2653 403, 2021 1260, 4674
1,1665 10 6,8204 10
Y
K



+
+
g
g g
1
1 1
X
X Y
K
k m k

+
g
3
3 3
1 1 1
2,1817 10
1 1
146, 6189 218, 4002 365, 0191
6,8204 10 2, 75 1, 665 10
X
K



+
+
g
g g g
4.3.2.2. Calculul fortei motrice medii (diferenta medie de potential
global)
67
Pentru a pune in evidenta diferentele de potential ale transferului de masa care
intervin in cazul procesului de absorbtie, se considera o coloana cu umplutura care intr-o
sectiune tranzversala oarecare solutul A are concentratia in faza lichida X si in faza
gazoasa Y.
Conform figurii de mai sus, punctul M caracterizeaza compozitia reala a celor doua
faze intr-o sectiune oarecare a coloanei de absorbtie, iar punctul N indica compozitia la
interfata. Punctele P si R arata care este concentratia la echilibru din faza gazoasa a
componentului A corespunzatoare concentratiei acestuia din faza lichida si concentratia
de echilibru din faza lichida corespunzatoare concentratiei componentului A din faza
gazoasa.
Din figura de mai sus rezulta ca diferentele de potential pentru procesele de
transfer individuale sunt X
i
-X si Y-Y
i
, iar diferentele de potential pentru transferul global
raportate la faza lichida si gazoasa sunt X*-X si respectiv Y-Y*. Daca pentru faza gazoasa
se utilizeaza presiuni partiale, diferenta de potential raportata la faza gazoasa este p-p*.
prin urmare se pot scrie ecuatiile urmatoare :
NA = kg
.
A(Y-Y
i
)
NA = kl
.
A(X
i
-X)
Deoarece diferenta de potential la transferul de masa in cazul absorbtiei este
variabila pe inaltimea coloanei cu umplutura, in calculul suprafetei de transfer de masa se
utilizeaza o diferenta medie de potential raportata la faza lichida sau gazoasa. Aceasta
diferenta de potential se cacluleaza cu una din ecuatiile :
*
Yi
Yf
Yi Yf kmol HCl
Ymed
kmol aer dY
Y Y
1

1
]

68
*
Yi
Yf
dY
Y Y

se rezolva grafic din reprezentarea

*
1
Y Y
in functie de Y, prin metoda
trapezelor.
Y* - se cauta prin corespondentul de pe linia de echilibru.
1 2 1 3 2 3
*
( ) ( ) ( ) ( )
2 2 2 2
Yi
f i
Yf
dY a b b c c d d e
Y Y Y Y Y Y Y Y
Y Y
+ + + +
+ + +

In mod similar se determina si pentru Xmed :

*
Xi
Xf
Xi Xf kmol HCl
Xmed
kmol aer dX
X X
1

1
]

Daca liniile de operare si echilibru sunt drepte, forta motoare a operatiei de

absorbtie este data de media logaritmica a diferentelor extreme de potential.
ln
Yi Yf
Ymed
Yi
Yf

ln
Xi Xf
Xmed
Xi
Xf

Daca
Xi
Xf

sau
Yi
Yf

2 rezulta Xmed si Ymed se calculeaza astfel :

2
Yi Yf
Ymed


2
Xi Xf
Xmed


Din grafic, au rezultat urmatoarele solutii :
5 5
5
(27, 61 21, 3) 10 6, 3110
1, 65 10
Yi
Yf

g g
g
69
2 2
2
(1, 02)
1, 3 200 0, 95 201,8306
4 4
D
A Hu a m

g g g g g g
5 5
5
(6, 31 1, 65) 10 4, 66 10
3, 474 10
6, 31
1, 3413
ln ln
1, 65
Yi Yf kmoli HCl
Ymed
Yi
kmoli aer
Yf

1

1

g g
g
Din grafic am obtinut :
5 5
5
(10, 04 7, 7) 10 2, 34 10
0, 7 10
Xi
Xf

g g
g
5 5
5
2
(2, 34 0, 7) 10 1, 64 10
1, 358 10
2, 34
1, 2068
ln ln
0, 7
Xi Xf kmoli HCl
Xmed
Xi
kmoli H O
Xf

1

1

g g
g
6
2
3 5
9, 654 10
350, 29
0, 7933 10 3, 474 10
A
Y med
N
A m
K y

g
g g g g
6
2
3 5
9, 654 10
325,84
2,1817 10 1, 358 10
A
X med
N
A m
K X

g
g g g g
2 2
2
(1, 02)
1, 3 200 0, 95 201, 8306
4 4
D
A Hu a m

g g g g g g
4.3.3. Calculul inaltimii coloanei
Daca inaltimea umpluturii rezultata din calcule este mai mare de 5-6m, pentru a
inlatura sfaramarea corpurilor de umplere sub greutatea proprie a stratului precum si o
distributie neuniforma a lichidului pe intreaga sectiune a aparatului, se imparte umplutura
in mai multe straturi, intre straturi, lichidul fiind redistribuit. Inaltimea straturilor (hu)
depinde de diametrul aparatului asa cum reiese din uramtorul tabel :
Table. Stabilirea inaltimii straturilor de umplutura in functie de diametrul coloanei
D[m] 0,4 0,5-1,2 1,4-2,2 2,4-3
hu[m] 10
.
D 6
.
D 3
.
D 2
.
D
Inaltimea coloanei de absorbtie este data de relatia:
Hg = Hu + h1 + h2 + (n-1)h3 +2hc
hu = inaltimea unui strat de umplutura [m] ;
n = numarul de straturi de umplutura
70
h1= distanta de la partea superioara a ultimului strat pana la varful coloanei;
h1 = 1 1,5m alegem 1m
h2 = distanta de la partea inferioara a ultimului strat pana la baza coloanei ;
h2 = 1,5 2m alegem 1,5m
h3 = distanta intre straturi;
h3 = 0,5 1m alegem 0,5m
hc = inaltimea copacului;
hc = 100mm + D/4 = 0,1 + 0,803/4 = 0,3m
Hg = 1,3 + 1 + 1,5 + (7-1)
.
0,5 + 2
.
0,3 = 1,3 + 1 + 1,5 + 3 + 0,6 = 7,4 m
4.4. Dimensionarea racordurilor coloanei de absorb ie
In orice tehnologie din industria chimica se folosesc materiale solide, lichide si
gazoase care sunt in continua miscare. Transportul gazelor si lichidelor este comod,
deoarece acstea au proprietatea de a curge. Pentru transportul solidelor se folosesc alte
tehnici si anume:dizolvarea solidului intr-un lichid, maruntire, antrenare cu un
gaz(transport pneumatic), sau cu un lichid.
Transportul fluidelor se face prin conducte si canale(fluidul nu umple sectiunea
canalului).
Conducta este un ansamblu de elemente montate intre ele pe un traseu bine
determinat. In general, orice traseu de conducta este constituit din tubulatura, elemente
de legatura(flanse, piese fasonate, fitinguri), dispozitive de preluare a dilatatiilor termice,
armaturi de inchidere, reglare si distribuire, precum si din elemente de rezemare sau
sustinere. Conductele tehnologice sunt montate pe trasee comune, la acelasi nivel sau
nivele diferite, ceea ce usureaza intr-o anumita masura solutionarea tehnica a sprijinirii.
Majoritatea elementelor componente ale conductelor sunt definite prin diametrul
nominal, Dn si presiunea nominala pn.
Diametrul nominal, Dn (mm), este o presiune conventionala care serveste pentru
indicarea univoca a dimensiunii diferitelor elemente de conducta, reprezentand in cazul
conductelor aproximativ diametrul interior al acestora Di. Diametrul exterior De este o
dimensiune de legatura, fiind marime standardizata, in cazul elementelor de conducta.
Presiunea nominala pn este o presiune conventionala, utilizata la clasificarea in
calculul elementelor de conducta, reprezentand valoarea presiunii maxime ce poate
solicita conducta la temperatura standard 20
0
C.
Dimensiunile conductelor, diametrul si lungimea, depind de: debitul si proprietatile
fluidului transportat si distanta de transport. Lungimea conductelor nu se calculeaza ci se
stabileste in functie de conditiile de amplasare a utilajelor intre care se realizeaza
transportul.
71
Pentru conductele de lungime mica, inclusiv racordurile utilajelor, diametrul se
calculeaza din relatia debitului masic, in functie de viteza fluidului.
2
4
D
V
M v

3
[ / ] m s
n care : MV - debit volumic
3
[ / ] m s ;
v - viteza fluidului [m/s];
D - diametrul racordului [m].
Valoarea diametrului obinut prin calcul se rotunjete la o valoare nominal
conform STAS 10321-88 i STAS 10358-80 . Vitezele de transfer de mas sunt
urmtoarele:
Pentru lichide-curgere liber (0,1-1 m/s)
-curgere forat (0,5-2 m/s)
Pentru gaze: 5 -25 m/s;
Pentru abur : 10 40 m/s;
Pentru condens : 10 40 m/s;
poziionarea racordurilor n coloana de absorbie sunt prezentate n figura 4.4.:
1.Racordul de intrare a amestecului HCl i aer (R
1
)

72
'
3 1
1
/
4
d
G v m s

1
]
g
n care :
G
1
- debitul amestecului gazos la intrare [m
3
/s]
v1- viteza amestecului gazos [m/s];
v1= 5-25 [m/s] . Se alege v1= 15m/s.
G = 133,92 [
( ) Kmol gaz A B
h
+
] = 3000m
3
/h = 0,83 m
3
/s
'
1
1
4 4 0, 83
0, 265 265
15
G
d m mm
v

g
g
d1
STAS
= 273 x 8 mm;
2.Racordul de ieire a aerului (R
2
)
'
3 2
2
/
4
d
G v m s

1
]
g
n care :
G
1
- debitul amestecului gazos la intrare [m
3
/s]
v2- viteza amestecului gazos [m/s];
v2= 5-25 [m/s] . Se alege v2= 15m/s.
'
2
2
4 4 0, 83
0, 265 265
15
G
d m mm
v

g
g
Analog R2 : d2
STAS
= 265 8 mm
3.Racordul de intrare a absorbantului (R
3
)
uscat
uscat
P K p g
3
V, apa 3
d
M = v
4

g [m
3
/s ]
n care :
v3=0,5 - 2 [m/s] , deci alegem valoarea v3 = 0,7m/s.
73
MV, ap = 450,0236 [kmoli ap/h] = 8100,4248 [kg ap/h]=16,178 m
3
/h = 8,115310
-3
[m
3
/h] = 2,25
.
10
-3
(m
3
/s)
3
3
3
4
4 2, 25 10
0, 0639 63, 9
0, 7
Vapa
M
d m mm
v

g
g g
g g
d3
STAS
= 70 3,5 mm
4. Racordul de ieire a amestecului gazos (HCl i ap ) R
4
Racordul de ieire a amestecului gazos este egal cu cel de intrare a
absorbantului : d4
STAS
= 70 3,5mm.
3
V, apa 3
d
M = v
4

g [m
3
/s ]
n care :
v3=0,5 - 2 [m/s] , deci alegem valoarea v3 = 0,7 [m/s].
MV, ap = 450,0236 [kmoli ap/h] = 8100,4248 [kg ap/h]=16,178 m
3
/h = 8,115310
-3
[m
3
/h] = 2,25
.
10
-3
(m
3
/s)
3
3
3
4
4 2, 25 10
0, 0639 63, 9
0, 7
Vapa
M
d m mm
v

g
g g
g g
d3
STAS
= 70 3,5 mm
Lungimea racordurilor se stabilete lund n considerare faptul c utilajul este
prevzut cu izolaie termic sau nu. La utilajele fr izolaie termic, lungimea
racordurilor este de 80-100mm, iar la cele cu izolatie termica, intre 125-200mm.
4.5. Calculul pierderilor de presiune la curgerea gazului prin
coloan
Pierderile de presiune :

uscat
P K p g
1,1796 334, 515 394, 586[ ]
uscat
P K p Pa g g
74
2
2
u f
uscat g
e
H v
P
d

g
g g
g
unde : - coeficient de frecare;

0,2
16
Re
pentru Re>40;
4
Re
g
e
g f
g
g g
V d
v
a

g g
g g
g
5
4 1,183 1,129
Re 1484, 00
200 1, 8 10
g

g g
g g
unde: g = 1,810
-5
[Pas]
g = 1,183 [kg/m
3
]
vf = 1,129 m/s
a = 200 [m
2
/m
3
]
= 0,74 [m
3
/m
3
]
0,2 0,2
16 16 16
3, 7139
Re 1484, 00 4, 3081

Re
g e
g
g
V d

g g
2
4 4 0, 74
1, 48 10
200
e
d m
a

g g
g
1,129
1, 525 /
0, 74
f
v
V m s

Rezult :

2
5
1,183 1, 525 1, 48 10
Re 1484, 00
1,8 10
g

g g g
g
2
2
u f
uscat g
e
H v
P
d

g
g g
g
n care: = 3,4269
Hu =1,3 m
de = 1,4810
-2
m
75
vf = 1,129 m/s
g=1,183kg/m
3
2
2
1, 3 (1,129)
3, 4269 1,183 226, 94
1, 48 10 2
uscat
P Pa

g
g g
g g
[ ] 226, 94
uscat
P Pa
Determinarea lui K:
3
10 3
(1 1, 65 10 )
a
K A

g g
1
3
2
3
( )
2
l
l
q a b
A
g
1

1
]
g g
0,3 0,3
1, 748 1, 748 1, 748
0, 5251
Re (55, 074) 3, 3287
l
b
Rel = 55,074
ql = 2,7537 kg/m
2
s
l = 1000 kg/m
3
a = 200 m
2
/m
3

= 0,74 m
3
/m
3
g = 9,81 m/s
2
( )
1
2
2
3
3
2, 7537 200 0, 5251
[( ) ] 0, 002753 493, 55 0, 02676 9, 9703
1000 (0, 74) 2 9, 81
A g g g g
g
3
10 3 10 3
200
(1 1, 65 10 0, 05178) (1 1, 7837 10 0, 05178)
0, 74
K

g g g
3 3
(1 0, 0017837 0, 05178) (0, 9464) 1,1796 K


9, 9703 226, 94 2262, 65[ ]
uscat
P K p Pa g g
4.6. Dimensionarea pompei centrifuge
Pompa este o main care transform energia mecanic , primit de la o surs
de antrenare , n energie hidraulic . Pompa trebuie s posede anumite caliti valabile
pentru orice tip de instalaie , dintre care menionm :
76
Siguran n funcionare , adic n condiiile unei exploatri corecte , pompa trebuie
s funcioneze nentrerupt o perioad de timp acceptabil , pn la opririle necesare
reviziilor ;
Asigurarea parametrilor hidraulici solicitai . Prin aceasta se nelege c pompa
trebuie s realizeze caracteristicile nominale contractate , care sunt cele la acre pompa
va funciona cea mai mare parte a timpului ei de exploatare .
ntreinerea simpl , acces uor . Prin aceasta se nelege c operaiile de
ntreinere s se limiteze la un numr ct mai redus de intervenii care s se efectueze n
timpul exploatrii .
n ceea ce privete alegerea unei pompe proiectantul trebuie s aib n vedere
cteva criterii care pot fi grupate n dou categorii principale :
Criterii generale
Criterii specifice .
nainte de alegerea pompei trebuie determinate ct mai precis curba caracteristic
a reelei i condiiile de lucru ale instalaiei . Dup stabilirea acestora se iau n
considerare criteriile cu caracter specific i anume : curbele caracteristice raportate la
densitatea lichidului ce urmeaz a fi vehiculat , vscozitate, temperatura delucru , natura
lichidului , alura curbei caracteristice a pompei.
Debitul i nlimea manometric a pomepi trebuie s satisfac valorile maxime
cerute de consumator . Aceti parametri determin alegerea tipului de pomp adecvat.
Pompele cu micri alternative se recomand a fi utilizate pentru debite mici i
mijlocii pn la 150m
3
/h i presiuni de refulare ridicate, 100-150 bar.
Pompele centrifuge utilizate pentru debite i presiuni mijlocii , 500-600m
3
/h i
nlimi de refulare 20-50 m coloan de lichid .
Pompele rotative sunt utilizate atunci cnd se cer debite continui la presiuni relativ
nalte , iar lichidele transportate se caracterizeaz prin vscoziti mari.
Pompele axiale sunt utilizate pentru debite foarte mari 80000-100000 m3/h i
nlimi de refulare reduse 6-15 m coloan de lichid .
Pompele fr elemente mobile sunt folosite mai puin pentru transportul lichidelor
i mai mult pentru transvazarea lor.
Dei pompele centrifuge au un randament mai mic dect pompele cu piston , ele
au cteva caliti importante :
dimensiuni reduse i posibilitatea de a fi cuplate direct cu motorul de
acionare;
pot transporta lichide care conin faz solid n suspensie , deoarece nu au
supape ce se pot nfunda i deteriora.
debitul pompelor centrifuge este uniform , fr pulsaii i poate fi reglat
printr-un robinet montat pe conducta de refulare;
subansamblele pompelor centrifuge pot fi confecionate din materiale
rezistente la agenii corosivi.
Avantajele mentionate fac ca pompele centrifuge sa fie cele mai utilizate pompe.
Dupa stabilirea tipului pompei si a caracteristicilor acesteia, trebuie considerate
criteriile cu caracter general si anume: siguranta in functionare, calculul economic, situatia
pompei din punctul de vedere al tipizarii, respectiv posibilitatile de procurare a pieselor de
schimb.
77
In concluzie, intre caracteristicile si conditiile de lucru ale instalatiei si parametrii
functionali constructivi ai pompei exista o dependenta directa , care trebuie analizata in
faza de alegere a pompei.
Dimensionarea pompei presupune calculul puterii consumate i a nlimii
manometrice. Puterea instalat a pompei se calculeaz cu urmtoarea relaie:
t static d g f rl
P P P P P P + + + +
instalat c
P P g
[Kw]
unde: Pc - puterea calculat [Kw]
- factor de instalare ,
= 1,5-2 . Se alege = 1,6.
3
10
V t
c
T
M P
P

g
g
MV, ap = 450,0236 [kmoli ap/h] = 8100,4248 [kg ap/h]=16,178 m
3
/h = 8,115310
-3
[m
3
/h] = 2,2546
.
10
-3
(m
3
/s)
n care : Mv = debit total de lichis transportat (m
3
/s);
Mv = 2,2546 10
-3
(m
3
/s);
T = randamentul total al pompei =0,4-0,6; se alege 0,6
t static d g f rl
P P P P P P + + + +
static
P
= pierderi de presiune statice [Pa] ;
P d = pierderi de presiune dinamice [Pa] ;
g
P
= pierderi de presiune geometrice [Pa] ;
f
P
= pierderi de presiune datorate frecarilor [Pa] ;
rl
P
= pierderi de presiune datorate rezistentelor locale [Pa].
Pstatic = P2 - P1 = Patm - Patm = 0
Pstatic = pierderile de presiune statice [Pa]
P2 = presiunea din coloan = presiunea atmosferic ;
P1 = presiunea din rezervor = presiunea atmosferic .
Pd=pierderi de presiune dinamic [Pa]

2
2
d l
v
P g
78
unde: l =1000 kg/m
3
=densitatea apei .
v = 0,7 m/s
v-viteza lichidului n conducta de transport [m/s]
2
0.7
1000 245[ ]
2
d
P Pa g
g l g
P g H g g
unde : l = 1000 kg/m
3
g = 9,81 m/s
2
Hg = 7,4 m , reprezint nlimea geometric
1000 9, 81 7, 4 72594
g
P Pa g g

d
L
Pf P
d
g g

Pf
pierderi de presiune datorate frecarilor [Pa] .
= coeficient de frecare in conducte.
, Re
d
f
e

,
L = lungimea portiunilor drepte de pe traseul de transport.
L = 22,8m
d = diametrul interior al conductei de transport egal cu diametrul interior al
racordului de intrare in coloana.
d = d3 = 70 2 x 3,5 = 70 7 = 63mm
e = rugozitatea peretelui conductei
e = 0,2 mm pentru tevi de otel de coroziune neinsemnata.
63
315
0, 2
d
e

0, 2
0, 003
63
e
d
(
e
d
= rugozitatea relativa a conductei )
Re se calculeaza dupa relatia :
79
3
3
0, 7 63 10 1000
Re 44100
10
v d

g g g g g
v = viteza din conducta ; v = 0,7m/s
di = diametrul interior al conductei; di = 63mm
= 1000 kg/m
3
= 10
-3
Pa
.
s
Re,
d
f
e
_

,
se determina din table din indrumar.
Re = 44100 = 0,042
d
e
= 470
( )
int cot cot
int
cot cot cot
2
0
0, 5
1
0, 7 3 2,1
6 3 18
rare iesire uri uri ventile ventile diafragma
rare
iesire
uri uri uri
ventile ventile ventile
diafragma
i n n
iar n
iar n
d
f m iar m
d

+ + + +

_


,

g g
do = diametru orificiu diafragma[mm]
d = diametru conducta [mm]
80
3
245
22, 8
0, 042 245 3724
63 10
Pr . .
Pd Pa
Pf Pa
l i Pd

g g
g
g
2
0
0, 34 13,1
13,1
0, 5 1 2,1 18 13,1 34, 7
Pr . . 34, 7 245 8501, 5[ ]
diafragma
d
m
d
l Pa

_


,

+ + + +

g
Deci,
Pr
T
P Pst Pd Pg Pf l + + + +
T
P
= 0 + 245 + 72594 + 3724 + 8501,5
T
P
= 85064,5Pa
3
3
3
10
2, 25 10 85064, 5
0, 383
10 0, 5
T
T
Mv P
Pc
Pc kW

g
g
g g
g
1, 5 0, 383 0.575 [ ] Pinst Pc Pinst kW g g
= 1,6
Pentru alegerea pompei trebuie sa se cunoasca debitul volumetric (Mv) in m
3
/h si
inaltimea manometrica (Hu) in [m].
3
[ ]
85064, 5
8, 67
1000 9,81
8, 67
8,1153 /
T
l
P
Hm m
g
Hm m
Hm m
Mv m h

g
g
In functie de Hm si Mv se alege din diagrama Campul caracteristic - PCN pompa
tip PCN 40-125, cu caracteristicile :
- diametrul nominal al racordului de refulare = 40mm
- diametrul nominal al rotorului = 125 mm

4.7. Dimensionarea ventilatorului
81
Ventilatoarele sunt masini care transpoarta gazele prin ridicarea presiunii lor cu
ajutorul unui rotor cu palete. Dupa forma rotorului si modul in care actioneaza asupra
gazului se deosebesc:
Ventilatoare axiale sau cu elice, in care un rotor in forma de elice impinge gazul
paralel cu axa rotorului ;
Ventilatoare centrifugale cu o cu o constructie asemanatoare pompelor centrifuge;
Suflantele fac parte din categoria compresoarelor volumice rotative, prin rotirea
unor elemente se transporta de la aspiratie catre refulare volume de gaz. Exista o gama
variata de suflante dintre care mai utilizate sunt : suflante cu inel lichid, suflante cu
tambur si lamele, suflante cu pistoane rotative, etc.
Ca si in cazul pompelor, atat ventilatoarele cat si suflantele trebuie sa posede o
serie de calitati, cum ar fi :
siguranta in functionare ;
asigurarea parametrilor solicitati de instalatie ;
intretinere simpla.
Alegerea tipului de utilaj
Pentru alegerea ventilatorului sau suflantei corespunzatoare unei situatii date,
proiectantul are la dispozitie tabelele si curbele caracteristice ale utilajelor fabricate de
diverse intreprinderi. Aceste cataloage contin de obicei in mod complet elementele
necesare alegerii, si anume : debitul de gaz, presiunea totala dezvoltata, turatia rotorului,
felul cuplajului, puterea motorului de actionare, dimensiunile utilajului, domeniul de
utilizare.
Alegerea utilajului trebuie facuta prin confruntarea acestor elemente cu instalatia
proiectata. Factorii care caracterizeaza instalatia sunt in general numerosi si diferiti, cu
proprietati simultane si reclamand conditii deseori opuse, astfel incat alegerea utilajului
optim devine in mod inevitabil un compromis intre diferite cerinte si impuse de spatiul
disponibil, cost, consum de energie, nivel de zgomot, obligativitatea respectarii cu
strictete a parametrilor, etc.
Una din problemele ce se pun la alegerea unui ventilator este fixarea tipului
constructiv :axial sau centrifugal.
Cand instalatia are rezistenta mica sau neglijabila si in special nu contine conducte
de transport, ventilatorul indicat este cel axial, cu palete plane, neprofilate. Randamentul
acestor ventilatoare este scazut, dar consumul de putere este redus datorita presiunii mici
necesare, astfel incat criteriul privitor la randament poate fi subordonat avantajelor aduse
de spatiu si cost.
Cand instalatia contine conducte de transport si necesita presiuni mai marisunt
recomandate ventilatoarele centrifugale, care pot fi cu palete inclinate in sensul rotatiei
sau invers, sau cupalete drepte.
Din examinarea comparativa a calitatilor celor doua tipuri de ventilatoare, rezulta
ca ventilatoarele cu palete inclinate in sensul opus rotatiei sunt cele mai potrivite
instalatiilor industriale.
Cand instalatiile au rezistente variabile, este recomandabil ca ventilatoarele sa
aiba caracteristici de presiune cu panta cat mai inclinata, incat la variatii mari de presiune
sa nu rezulte modificari mari ale debitelor.
82
Randamentul ventilatorului constituie un alt criteriu de alegere, deoarece
determina marirea consumului de energie. Importanta acestiu criteriu nu trebuie insa
exagerata, deoarece randamentele mari se obtin in detrimentul ltor calitati in special a
costului ventilatorului.
O alta problema este alegerea pozitiei de montaj a ventilatorului care trebuie astfel
facuta incat la racordarea acestuia in instalatie sa rezulte un traseu al conductelor pe
aspiratie si refulare, cat mai scurt si mai simplu.
Materiale de constructie
Alegerea materialelor de constructie a ventilatorului se va face in functie de natura
gazelor transportate, temperatura, agresivitate termica precum si de continutul de
particule solide.
Puterea necesara motorului de antrenare a ventilatorului se calculeaza cu relatia:

[ ]
*
,
1000*
V T
T
M P
P kw

in care: Mv - debitul volumic de gaz transportat, m

3
/s ;
PT- presiunea totala de ventilator, Pa ;
T randamentul total al instalatiei de ventilatie ; T = 0,5 0,7.
Presiunea totala a ventilatorului dedusa din ecuatia Bernoulli, care se calculeaza
cu relatia :

T d st pierderi
P P P P + +
Presiunea dinamica :

[ ]
2
1
;
2
d g
P v Pa
v - viteza medie a gazului pe conducta de refulare ; v = 15 m/s
g = 1,183 kg/m3

[ ]
2
15
1,183 133, 0875
2
d
P Pa
Presiune statica :

2 1
0
st
P P P
Pierderile de presiune se datoresc frecarilor, rezistentelor locale si diferitelor utilaje
de pe traseul instalatiei (absorbere, uscatoare, baterii de incalzire etc).
pierderi f rl u
P P P P + +
Pierderile de presiune datorate frecarilor si rezistentelor locale :

[ ]
2
1
;
2
m
f rl i i
i
L v
P P n Pa
d

_
+ +

,

unde: L = lungimea conductei de transport ; L= 1,5 m

83
d = diametrul interior al racordului de intrare a gazului ;

373 2 8 257 d
= coefficient de frecare ; = 0,03
= coeficientul rezistentei locale ;
ventil = 4,1
intrare = 0,2
iesire = 0,2
4,1 0, 2 0, 2 4.5 + +

Deci

[ ]
3
1, 5
0, 03 4, 5 133, 0857 622,197
257 10
f rl
P P Pa

_
+ +

,
pierderi fr rl u
P P P P + +
[ ] 226, 94
u
P Pa
[ ] 622,197 226, 94 894,137
p
P Pa +
T d st p
P P P P + +
[ ] 133, 0875 0 894,137 982, 224
T
P Pa + +

[ ]
3 3
0, 833 982, 224
1, 3636
10 10 0, 6
v T
T
M P
P kw

3
3000
0,833 /
3600
v
M m s 1
]
instalata
P P
unde: = factor de instalare; = 1,5 2. Alegem = 1,6
[ ]
1, 6 1, 3636 2,1818
instalata
P kw
Pentru a alege tipul de ventilator, PT trebuie exprimat in mm col de apa :
[ ] [ ]
'
982, 224
0,100 100
1000 9, 81 1000 9, 81
T
T
P
P m col apa mm col apa

Functie de PT si M V, din diagrama pentru alegerea ventilatoarelor, seria VS (fig
7.8.7, pag 267 - indrumar) se alege tipul de ventilator.
4.8 Dimensionarea vasului de neutralizare
Pentru neutralizarea solutiei acide rezultate in urma operatiei de absorbtie se
foloseste NaOH 10%.
Volumul vasului de neutralizare este :
( )
1
3
;
vas V sol
V M M t m 1 +
]
84
t - timpul de stationare a solutiei in rezervorul de neutralizare ; t = 1,5 ore
1
V
M
- debitul de solutie (H2O + HCl) care iese din instalatie ; m
3
/h
1
V
M
= 450,0583 [kmol / h] = 8101,0494 [kg / h] = 8,1172 [m
3
/ h]
Msol = debit de solutie de neutralizare ; m
3
/ h .
HCl + NaOH NaCl + H2O
MHCl = 36,5 [g/mol]
MNaOH = [40 g/mol]
Debitul de HCl care iese din coloana de absorbtie :
[ ] [ ]
3
34, 7574 10 / 1, 2684 /
HCl
m
M kmol h kg h

Conform reactiei de neutralizare , se calculeaza debitul masic necesar de NaOH
[kg/h]
[ ]
1, 2684 40
1, 39 /
36, 5
NaOH
m
M kg h

Calculam debitul volumic de solutie 10% NaOH necesar pentru neutralizare:
6
3 3 3
3
100 1,139 10
0, 0139 / 13, 9 10 /
10 10
sol
M m h m h

1 1
] ]

( )
1
3
[ ]
vas V sol
V M M t m +
3 3
(8,115 13, 9 10 ) 1, 5 12,1966 [ ]
vas
V m

+
vas
r
V
V

grad de umplere a rezervorului cu lichid

= 0,75 0,8 . Alegem = 0,8
3
12,1966
15, 2458 [ ]
0, 8
r
V m
Pentru a calcula D rezervorului , se alege o valoare a raportului
H
D
= 1,1 2 .
Alegem

H
D
= 1,5
2
4
r
D
V H

1, 5 1, 5
H
H D
D

2 3
1, 5 1, 5
4 4
r
D D
V D


85
3 3
4 4 15, 2416
2, 3477 [ ]
1, 5 1, 5
r
V
D m




1, 5 1, 5 2, 3477 3, 5216 [ ] H D m
4.9. Calculul puterii agitatorului
Agitatorul are rolul de a omogeniza cele doua solutii (acida si bazica) in vederea
neutralizarii lor.
Vom alege un agitator cu palete.
Puterea agiatatorului este :
3 5
[ ]
Re
m
ag
c
P n d W
unde: c, m =constante care depend de tipul agitatorului; c = 6,8 ; m = 0,2
n = numar turatii ; n =60 [rotatii/min] = 1 rotatie/sec ;
d = diametrul agitatorului [m] ;
= densitatea lichidului [kg/m
3
] ; = 1000 [kg/m
3
]
2
3
Re
ag
n d

= vascozitatea apei; = 10
-3
[Pas];
[ ]
3
D
d m ; unde D = diametrul vasului de neutralizare ; D = 2,3477 [m] ;
2, 3477
0, 7825 [ ]
3
d m
2
3
1000 3 (0, 7825)
Re 1837231, 763
10
ag


3 5
0,2
6, 8
1 0, 7825 1000 111, 454 [ ]
(1837231, 7639)
P W
P = 0,111,454 [kW]
0,111454
0,1486 [ ]
0, 75
instalata
P kW
4.10 Dimensionarea utilajelor de depozitare
86
Utilajele de depozitare a produselor se aleg functie de starea de agregare,
parametrii la care trebuie mentinute si cantitatea depozitata. Gazele de presiune joasa se
depoziteaza in rezervoare cilindrice sau poligonale, iar cele cu presiune inalta in
rezervoare cilindrice si sferice. Depozitarea lichidelor se face obisnuit , inrezervoare
cilindrice, iar a solidelor in buncare si silozuri.
Rezervoare
Pentru depozitarea majoritatii produselor lichide se utilizeaza rezervoare metalice.
Dupa nivelul de amplasare rezervoarele se impart in : supraterane sau de
suprafata, semi-ingropate si ingropate.
Dupa pozitia de amplasare se impart in : verticale si orizontale.
Depozitarea in rezervoare este cea mai folosita, desi la produsele usor inflamabile
este mai buna depozitarea semi-ingropata si ingropata.
Dupa presiunea de lucru exista : rezervoare de joasa presiune, denumite si
rezervoare atmosferice, rezervoare de presiune medie si rezervoare de presiune ridicata.
Pozitia rezervoarelor cilindrice poate fi verticala sau orizontala. Cele mai verticale
sunt mai economice si ocupa o suprafata mai mica, iar cele orizontale se intretin si se
repara mai usor. De aceea pozitia verticala este mai utilizata decat pozitia orizontala.
Amplasarea supraterana a rezervoarelor este de preferat, deoarece montarea si
intretinerea lor este mai usoara.
Problemele de fluiditate, explozie, inflamabilitate, toxicitate si inghet a
lichidului depozitat trebuie avute in vedere la amplasarea rezervoarelor in spatii inchise
sau deschise.
Substantele inflamabile se depoziteaza in rezervoare inchise, evitandu-se
scaparile de vapori si scurgerile de lichid. La astfel de de substante depozitele se
amplaseaza la distanata fata de instalatiile productive si in locuri lipsite de foc. Cand este
cazul se face si protejarea rezervoarelor contra actiunii soarelui.
Dimensionarea rezervorului
In aceasta instalatie vom avea doua rezervoare:
Pentru solutie acida;
Pentru apa
Alegem rezervor cilindric de suprafata dispus orizontal pe suporti de beton.
Dsiunile rezervorului depind de volumul de fluid depozitat care poate fi considerat
ca produsul dintre debitul volumic de fluid produs sau consumat in instalatie si durata de
colectare sau consum.
Volumul de lichid (V1) :
3
1
[ ]
m
M t
V m

unde: Mm - debit masic de apa [kg/h] ;
t - timp de stationare in vas [ore] ;
87
densitatea fluidului depozitat [kg/m
3
].
2
3
18 450, 0236 18 8100, 4248 [ / ]
H O
m
M L kg m
t = 8 ore ;
= 1000 [kg/m
3
];
3
1
8100, 4248 8
64, 8033 [ ]
1000
V m

Volumul rezervorului
3 1
64, 8033
81, 0042 [ ]
0, 8
rez
V
V m

= coefficient de umplere (0,7 0,85). Alegem 0,8.
2
4
rez
D L
V

2 2
L
L D
D

2 3
2
4 2
rez
D D
V D


3 3
2 2 81, 0042
3, 7221 [ ]
rez
V
D m



L = 2D = 2 3,7221 = 7,4443 m
4.11 Fise tehnice
Fia tehnic nr.1:
Denumirea utilajului: Coloan de absorbie.
Instalaie: instalaie de absorbie cu ap a acidului clorhidric, emanat dintr-o secie de
zincare acid.
Parametri funcionali:
Debit de efluent gazos la intrare: 3000 m
3
/h, debit de efluent gazos la ieire 2999,169
m
3
/h;
Debit de lichid la intrare: 8,1172 m
3
/h;
Temperatura de lucru: 20
0
C;
Presiunea de lucru: 1atm
Parametri constructivi:
Suprafaa de transfer de mas: 201,8306 m
2
88
nlime umplutur: 1,3 m
Diametru coloan :1,02 m
nlime coloan: 7,4 m
Materiale de construcii: oel
Prescripii tehnice:
Poziia de montaj: vertical
Cota de montaj: prima cot (0-8m), conform schi
Izolaie: nu
Conexiuni: cu pompa centrifug (parte inferioar), cu rezervorul de stocare soluie acid
clorhidric (racord superior), cu suflanta (racord lateral stng).
Fia tehnic nr.2
Denumirea utilajului: Pomp centrifug, PCN 40-125
Instalaie: instalaie de absorbie cu ap a acidului clorhidric, emanat dintr-o secie de
zincare acid.
Parametri funcionali:
Putere pomp : 1,3 kW;
Turaia de regim: 2900 rotaii/min.
Parametri constructivi:
Diametrul nominal al racordului de refulare: 40 mm;
Diametrul nominal al rotorului: 125 mm
Presiunea total pe pomp: 85064,5Pa
Prescripii tehnice:
Poziie de montaj: vertical;
Cota de montaj: cota 0;
Izolaie: nu
Conexiuni: cu coloana de absorbie i cu rezervorul de stocare ap.
Fia tehnic nr. 3
89
Denumirea utilajului:Ventilator VS - 4
Instalaie: instalaie de absorbie cu ap a acidului clorhidric, emanat dintr-o secie de
zincare acid.
Parametri funcionali:
Putere ventilator: 1,3636 kW;
Turaia de regim: 400 rotaii/min.;
Presiunea total pe suflant: 982,224 Pa;
Parametri constructivi:
Diametrul rotorului: 400 mm;
Prescripii tehnice:
Poziia de montaj: 14 (STAS 2376 63);
Cota de montaj: cota a-2-a (8-18);
Conexiuni: cu coloana de absorbie.
Fia tehnic nr. 4
Denumirea utilajului: Vas de neutralizare
Instalaie: instalaie de absorbie cu ap a acidului clorhidric, emanat dintr-o secie de
zincare acid.
Parametri funcionali:
Debit de soluie din vas: 8,1172 m
3
/h.
Parametri constructivi:
Volum rezervor: 15,2458 m
3
;
Diametru rezervor: 2,3477 m;
nlime rezervor: 3,5216 m.
Prescripii tehnice:
Poziie de montaj: vertical;
Cota de montaj: 0-8 m;
Conexiuni: cu pompa centrifug, cu rezervor stocare soluie hidroxid de sodiu.
Fia tehnic nr.5
90
Denumirea utilajului: Rezervor de stocare
Instalaie: instalaie de absorbie cu ap a acidului clorhidric, emanat dintr-o secie de
zincare acid.
Parametri funcionali:
Debit de soluie din vas: 8100,4248 kg/h.
Parametri constructivi:
Volum rezervor: 81,0042 m
3
;
Diametru rezervor: 3,7221 m;
Lungime rezervor: 7,4443 m.
Prescripii tehnice:
Poziie de montaj: orizontal;
Cota de montaj: cota a 3-a (18 m);
Conexiuni:cu rezervorul de stocare a soluiei de hidroxid de sodiu.
[Tudose R., Ibanescu I., Fenomene de transfer si utilaje in industrie, 1990]
Capitolul 5. Exploatarea instalatiei
5.1 Bilantul de masa pentru instalatie
Bilantul de masa pentru instalatie este dat de urmatoarea relatie :
Maer + MHCl + Mapa abs + MNaOH + Mapa sol NaOH = Mapa sol NaOH +
M
*
apa abs + MNaCl + M
*
aer + Mapa
Unde :
Maer debit masic de aer intrat in coloana de absorbtie [kg/h] ;
Maer = 3869,464 [kg/h].
MHCl debit masic de HCl intrat odata cu faza gazoasa [kg/h] ;
MHCl = 1,2686 [kg/h].
91
Mapa abs debit de apa care intra in coloana de absorbtie [kg/h] ;
Mapa abs = 8100,4248 [kg/h].
MNaOH debit masic de NaOH care intra in vasul de neutralizare [kg/h] ;
MNaOH = 1,39 [kg/h].
Mapa sol NaOH debit masic de apa folosit pentru obtinerea solutiei de NaOH [kg/h] ;
Mapa sol NaOH = 12,51 [kg/h] .
MNaCl debit masic de NaCl rezultat in urma neutralizarii [kg/h] ;
MNaCl = 2,0328 [kg/h] .
M
*
aer debit masic de aer care iese din coloana de absorbtie [kg/h] ;
M
*
aer = 3870,854 [kg/h] .
M
*
apa abs debit masic de apa care iese din coloana de absorbtie [kg/h] ;
M
*
apa abs = 8100,4248 [kg/h] .
Mapa debit masic de apa de reactie [kg/h] ;
Mapa = 0,6255 [kg/h] .
3869,464 + 1,2686 + 8100,4248 + 1,39 + 12,51 = 12,51 + 8100,4248 + 2,0328 +
3870,854 + 0,6255
11985,0574 = 11986,4471
5.2.Consumul de materii prime , auxiliare i utiliti . Consumuri
specifice.
Operaiile sau proceselechimice pot decurge continuu sau discontinuu. Operaia
este continu atunci cnd instalaia este alimentat continuu i uniform cu materii prime
i utiliti , i debiteaz nentrerupt produsul.
Fondul anual de timp pentru operaiile continue se calcleaz considernd c
instalaia funcioneaz 330 zile /an , n trei schimburi de 8 ore.
Necesarul de materii prime i utiliti se exprim n funcie de natura strii de
agregare a fazelo dup cum urmeaz:
faze solide debit n t/zi i kg/h ;
-compoziia n fracii masice
faze gazoase debitul n Nm
3
/h i kmol/h
-compoziia n fracii molare .
faze lichide debitul n t/zi i kg/h;
92
-compoziia n fracii masice.
Consumul specific reprezint cantitatea de materie prim , utiliti , raportat la
tona de produs finit .Consumul specific de materii prime se stabilete pe baza bilanului
de materiale i se exprim sub forma ton materii prime /tona de produs finit , iar
consumurile specifice de utiliti din bilnaul termic i puterea necesar n instalaie i se
exprim , funcie de natura lor , n tone/ton produs finit , kJ/ton produs finit sau
kW/tona produs finit
Nr.crt. Denumire Consum Observaii
Orar Zilnic Anual
1 Absorbant
ap
8100,4248 kg/h 194,41 t/zi 70959,72
t/an
T=20C
2 Amestec
gazos
iniial
3000 m
3
/h 72000
m
3
/zi
2,6210
7
m
3
/an
Yi=276,16
10
-6
3 Hidroxid de
sodiu
1,39 kg/h 33,36 t/zi 12176,4
t/an
10%
4 Energie
electric
3,629 kW/h 87,096
kW/zi
31790,04
kW/an
Curent
trifazat
Pentru consumul de energie se calculeaza astfel :
2 Pinst p + 2 Pinst ag + Pinst v = 2 0,575 + 2 0,1486 + 2,1818 = 3,629 [kW/h]
[Tudose R., Ibanescu I., Fenomene de transfer si utilaje in industrie, 1990]
Capitolul 6. Controlul automatizarea si reglarea proceselor
tehnologice
Procesele continue se recomand a fi supuse reglrii automate deoarece:
consumul de materii prime i auxiliare este raional;
crete productivitatea muncii prin eliminarea timpilor mori;
utilajele lucreaz continuu la sarcini ridicate ceea ce se reflect n creterea
capacitii de producie;
crete calitatea produselor prin meninerea la valori optime a parametrilor de lucru;
scade numrul personalului de deservire(operatori);
se mbuntete atat securitatea muncii ct i condiiile de munc.
93
Automatizarea aplicat numai la caiva parametri sau cteva utilaje se numete
automatizare parial. Prin opoziie, exist i automatizare complex care asigur
funcionarea ntregii instalaii de fabricaie fr intervenia direct a omului.
In cadrul proiectului de an se va face numai reglarea pari al atat a parametrilor
cat i a utilajelor.
6.1. Stabilirea parametrilor de trebuiesc masurati si reglati
Pe baza analizei structurii procesului tehnologic se stabilesc parametrii i mrimile
ce se impun a fi msurai i reglai, pentru ca instalaia s rspund pe deplin
imperativelor funcionrii automate(calitate, cantitate, economicitate, etc.). Dup ce s-au
stabilit parametrii reglai se trece la poziionarea pe schema tehnologic a buclelor de
reglare automat, cu precizarea parametrului reglat(debit, presiune, temperatur,
concentraie etc). Pentru indicarea parametrului i a funciei aparatului se fac combinaii
leterale n care prima liter reprezint parametrul msurat sau controlat, iar urmtoarele
redau funcia aparatului. Simbolurile literale pentru unii parametri msurai sau reglai i
funcia aparatului sunt date mai jos:
Denumirea parametrului Simbolul parametrului
Concentraia ........................................A
Debitul .................................................F
Mivelul.................................................L
Presiunea...............................................P
6.2. Reglarea automata a instalatiilor de absorbtie
In absorbie concentraia soluiei la ieire din absorbitor poate s fie impus.
Pentru acest caz debitul de absorbant trebuie s fie corelat cu debitul i compoziia
amestecului gazos astfel ncat continuu s rezulte n obsorbitor soluie cu aceeai
concentraie. Corelarea menionat se face n aa numitul "bloc de raport" care este legat
de regulatoarele de debit a amestecului gazos i a absorbantului. Semnalul de ieire din
blocul de raport constituie intrarea pentru cel de al doilea regulator de debit.
In figura(6.1.3) este dat schema de reglare automat pentru condiiile de mai
nainte.
94
Fig. 6.2.1 Schema de reglare automata a unei coloane de absorbtie
Din figura(6.2.1) rezult c semnalul de la traductorul de debit fixat pe alimentarea
cu amestec gasos este trecut la blocul de raport K(BR), iar semnalul de ieire din bloc
constituie intrarea pentru regulatorul de debit pentru absorbant. Astfel, debi tul de
absorbant, este meninut n raport K fa de debitul amestecului gazos i soluia rezultat
are mereu aceeai concentraie.
La varful absorbitorului s-a prevzut reglarea automat a presiunii gazului, iar la
baza lui, reglarea nivelului soluiei. Dac absorbitorul lucreaz la presiunea atmosferic
nu se poate pune problema reglrii presiunii, iar dac concentraia soluiei la ieirea din
absorbitor nu este impus n mod riguros se renun la blocul de raport.
Figura(6.2.2) conine schema de reglare automat a unei coloane de desorbie
prin stripare cu abur, n ipoteza c debitul de soluie(absorbant mbogit) care provine de
la coloana de absorbie, este variabil, deoarece nivelul acestei soluii, la baza coloanei,
se menine constant, iar cantitatea de absorbant variaz funcie de debitul de
gaz(v.fig.9.1.4).
Fig. 6.2.2. Schema de automatizare a unei coloane de desorbtie
Debitul aburului introdus la baza coloanei este corectat de ctre blocul de raport
K(BR) funcie de debitul de absorbant mbogit.
95
Dac partea superioar a coloanei lucreaz in regim de fracionare i la presiune,
se regleaz temperatura i presiunea din aceast zon. Vasul separator se prevede cu
dou sisteme de reglare automata pentru nivel (SRA-L) deoarece cnd SRA-L pentru ap
nu funcioneaz corect, apare posibilitatea de a se pierde produs valoros pe conducta de
scurgere a apei. Daca desorberul nu lucreaz n regim de fracionare se pot comite
reglrile de la partea superioara a coloanei. In astfel de cazuri se poate prevedea o
reglare numai a debitului de ap funcie de temperatura ei la ieire din condensator, astfel
ncat condensarea sa fie total, iar temperatura condensului cat mai sczut.
Studentul va ntocmi schema de reglare automat a acestor utilaje funcie de
scopul urmrit n realizarea cumulat a celor dou operaii(absorbie-desorbie) de
exemplu, recuperarea unui component al amestecului gasos, obinerea unei soluii de
concentraie dat, evitarea polurii mediului nconjurtor etc.
[Tudose R., Ibanescu I., Fenomene de transfer si utilaje in industrie, 1990]
Capitolul 7. Tehnica securitatii si igiena muncii. Masuri
96
P.S.I. Epurarea apelor reziduale si protectia mediului
ambiant.
7.1. Tehnica securitatii si masuri de protectia muncii.
Protectia muncii cuprinde masurilor luate pentru a se asigura tuturor oamenilor
muncii conditiile de munca, pentru a-i feri de accidente si boli profesionale. Protectia
muncii face parte integranta din procesul de munca.
In industria chimica problema protectiei muncii este deosebit de importanta
deoarece pe langa factorii de periculozitate comuni cu alte ramuri induatriale- elemente
mobile(periculoase) ale utilajelor, actiunea curentului electric, degajari importante de
caldura, zgomote si trepidatii- intervin si numerosi factori specifici industriei chimice, cum
ar fi:
-degajari de substante toxice;
- prezenta frecventa a unor substante inflamabile;
- posibilitatea explozilor cauzate de amestecuri explozive;
- operatii cu lichide agresive care pot provoca arsuri chimice;
- temperaturi ridicate.
Protectia muncii are urmatoarele trei aspecte:
-protectia juridica a muncii reprezentata de legislatia referitoare la protectia muncii,
legislatie constituita in principal din:
- Codul muncii;
- Legea nr.5/1965 cu privire 1a protectia muncii;
- HCM nr. 2896/1966 cu privire la accidentele de munca;
- Leges nr.l/1970 privind organizarea si disciplina muncii;
- Decretul 400/1981;
- Alte HCM-uri, Decrete elaborate de Consiliul de Stat, instructiuni si ordine
elaborate de ministere.
- protectia sanitara a muncii cuprinde masurile pentru crearea unor conditii
fiziologice normale de munca si de suprimare a riscului imbolnavirilor profesionale.
- protectia tehnica a muncii consta in masuri tehnice si organizatorice pentru
usurarea muncii si prevenirea accidentelor de munca .
In baza legistaltiei, Ministerul Muncii impreuna cu Ministerul Sanatatii au
stabilit Norme republicane de protectie a muncii care cuprind cadrul general de tehnica
a securitatii muncii si normele de igiena a muncii, ambele obligatorii pentru toate
ministerele.
Prevederile din normle republicane sunt completate si dezvoltate "Normele
departamentale de protectie a muncii potrivit proceselor de munca din ramura
respectiva.
Conducerile intreprinderilor si institutiilor elaboreaza la randul lor "Instructiuni de
protectie a muncii" pentru conditiile de lucru particulare si specifice unor sectii, ateliere si
locuri de munca.
Instruirea oamenilor muncii este obligatorie. Nici un angajat nu poate fi primit la un
loc de de munca si pus sa lucreze decat dupa ce a fost instruit si s-a facut verificarea
insusirii cunostintelor.
97
La proiectarea intreprinderilor ohimice este necesar sa se determine in prealabil
categoria de pericol pe care il prezinta procesul tehnologic proiectat, dupa care se trece
la amplasarea cladirilor si a constructiilor pe planul general de ansamblu. La amplasarea
cladirilor din industria chimica trebuie sa se evite terenurile prea apropiate de regiuni sau
cartiere unde exista pericole de incendii sau explozii. Distanta care trebuie prevazuta
este functie de categoria de pericol de incendiu a fabricatiei si gradul de rezistenta la foc
al cladirilor. Una din masurile de baza ale tehnicii securitatii la amplasarea cladirilor
industriale este izolarea corecta a cladirilor, a constructiilor si depozitelor.
Normele departamentale de protectie a muncii elaborate de Ministerul Industriei
Chimice cuprind atat normele de tehnica securitltii muncii cat si normele de igiena a
muncii. Masurile de tehnica securitatii muncii se pot clasifica. in masuri generale, care se
refera in principal la alegerea amplasementului intreprinderii, la planul general al acesteia
si la protectia muncii in cladirile industriale, masuri speciale, care se refera la
particularitatile tehnice ale proceselor si masuri de protectie indivi duala a muncitorului
care se refera la folosirea echipamentului si materialelor de protectie individuala
prevazute de norme.
In industria chimica sa aplica atat normele specifice acestei industrii cat si norme
de tehnica securitatii muncii pentru activitati nespecifce industriei chimice, dar care exista
in diverse unitati chimice. De exemplu. in normele departamentale ela.borate de
Ministerul Industriei Chimice nu exista un capitol de tehnica a securitatii privind
echipamentele electrice, dar normele departamentale corespunzatoare au o larga
aplicare in industria chimica.
Normele de tehnica securitatii muncii elaborate de M.I.Ch. sunt grupate in 6
capitole:
a) Tehnica securitatii muncii la instalatii, aparate si masini.
b) Tehnica securitatii muncii la intretinere, reparatii si interventii.
c) Tehnica securitati muncii pentru procese fizice si chimice.
d) Tehnica securitatii muncii la depozitare.
e) Tehnica securitatii muncii la manipulare, ambalare si transport.
f) Tehnica securitatii muncii in laboratoare.
In continuare se vor prezenta in linii generale probleme tratate in fiecare din
capitolele mentionate.
a) Acest capitol trateaza problemele de securitate a muncii la organele de masini
in miscare, la echipamente de transmitere si dispozitivele de actionare a utilajelor, la
conducte si armature, aparate de masura si control, vase de reactie, utilaje sub presiune,
aparate pentru operatii unitare(centrifuge, extractoare, uscatoare, filtre, malaxoare, etc)
precum si la principalele utilaje din industria celulozei si hartiei.
In preambul la acest grup de norme se precizeaza ca proiectantul e obligat sa-ti
acorde tot atata importanta realizarii conditiilor de securitate cat acorda si parametrilor
tehnici si economici a instalatie proiectate. El este obligat ca dintre 2 instalatii similare sa
aleaga pe aceea care prezinta cele mai bune conditii de securitate si cele mai usoare
conditii de munca.
b) In acest capitol se dau norme cu caracter organizatoric si tehnic. Pentru orice
interventie sau reparatie se intocmeste un plan de actiune cu sarcini defalcate pe
angajati, plan care cuprinde toate masurile de protectie a muncii. Pentru locurile de
munca unde exista pericole de explozie si incendiu se intocmeste de catre seful sectiei
98
permisul de lucru cu foc aprobat de inginerul sef. Pentru lucrarile la instalatii sub
presiune, intrarea in vase de reactie, rezervoare, instalatii in care se prelucreaza
substante foarte agresive este necesar in plus permisul de lucru intocmit de seful sectiei.
Este strict interzisa inceperea oricarei lucrari de reparatie sau interventie fara a se face in
prealabil tuturor celor ce executa operatia respectiva instructajul de protectie a muncii.
c) Dupa un capitol introductiv in care se precizeaza ca absorbtia noxelor de orice
gen se face la locul unde se produc ele, fiind contraindicata absorbtia lor prin ventilatie
generala si ca alimentarea utilajelor cu substante toxice, corozive, iritante, inflamabile si
cele care degaja praf se va face mecanizat si etans, se trateaza:
-tehnica securitatii muncii la efectuarea unor procese chimice unitare(halogenari,
sulfonari, esterificari, polimerizari etc) ;
-tehnica securitatii muncii la efectuarea unor operatii fizice unitare(extractie,
decantare, centrifugare, filtrare, absorbtie, distilare si rectificare, uscare, etc.);
- tehnica securitatii muncii la operatii cu substante toxice, inflamabile, explozive,
corozive, caustice.
d) Se dau norme referitoare la amplasarea si depozitatea substantelor toxice,
inflamabile si explozive. Este interzisa depozitarea in aceeasi incapere a substantelor
toxice, inflamabile si explozive cu diverse materiale. De asemenea, substantele chi mice
care ar putea reactiona unele cu altele degajand substante periculoase trebuie depozitate
la distanta unele de altele in incaperi separate.
e) Deoarece statisticile arata ca 35% din accidentele de munca se inregistreaza la
operatlile de manipulare, aceasta problema prezinta o deosebita importanta. Normele
prevad ca aceste operatii sa se execute numai sub supravegherea unui conducator al
procesului de munca instruit special in acest scop. Lucrul tinerilor sub 16 ani la operatiile
manuale de incarcare, descarcare si transport este interzis.
f) Din ansamblul normelor referitoare la aceaata problema, norme care se refera la
ventilatie, manipularea sticlariei, a dispozitivelor de incalzire si utilajelor sub presiune, a
substantelor toxice, inflamabile, etc., trebuie retinuta obligatia generala, pentru munca de
cercetare, de a se aplica si respecta in taate fazele metodologice de lucru adecvata
privind protectia muncii.
In ceea ce priveste masurile de protectie individuala ale muncitorului, pentru a
completa masurile tehnice luate in instalatii este necesar sa se foloaeasca echipamentele
si materialele de protectie individuala prevazute de normative. Toti cei care conduc si
controleaza procsele de productie sunt obligati sa nu permita executarea nici unei
operatii inainte de a verifica dotarea fiecarui muncitor cu toate sortimentele de
echipament si materiale necesare.
Norme de igiena a muncii.
Normele de igiena a muncii se refera la principalii factori profesionali nocivi din
mediul de productie. Ele stabilesc valorile limita sau optime ale acestor factori, valori care
previn imbolnavirile profesionale si asigura conditii normale de lucru.
In aceste norme sunt tratate probleme referitoare la efortul fizic(mase maxime
admise la ridicat, distaatele de transport manual, etc). microclimatul incaperilor de
lucru(temperatura, umiditate, viteza curentilor de aer, radiatii termice. etc.), precum si
prevenirea imbolnavirilor profesionale si a accidentelor de munca provocate de gaze,
vapori si pulberi.
99
Se dau concentratiile maxime admise(CMA) in atmosfera zonei de lucru, in mg/m3
aer, la circa 400 substante, de asemenea norme referitoare la iluminat, nivel de zgomot si
vibratii.
7.2. Masuri P.S.I
Incendiile si exploziile se produc numai atunci cand sunt prezente in cantitati
suficiente trei elemente: substanta combustibila, oxigenul si caldura. '
Cauzele principale ale incendiilor si exploziilor se datoresc,pe de o parte aprinderii
si autoaprinderii, iar pe de alta parte nerespectarii parametrilor procesului tehnologic,
lipsei de instructaj, de atenie, de curatenie etc.
Exploziile pot fi provocate de depasirea instantanee a limitei de rezistenta a
peretilor vaselor(cazane, butelii de gaze, reactoare, rezervoare, etc). produsa de
presiunea gazelor sau vaporilor. Exploziile produse de gaze combustibile, vapori sau praf
in amestecul cu aerul sau oxigenul au loc numai la anumite concentratii, care variaza cu
presiunea si temperature amestecului.
Incendiul izbucneste ca urmare a depiozitarii in sectii a unor substante uros
inflamabile sau explozive, care depasesc cantitatile admise, precum si a depozitarii lor
necorespunzatoare I ambalaje deteriorate, langa surse de caldura si lipsa de
supraveghere a lor. Cea mai frecventa cauza de aprindere este flacara directa produsa
de diferite surse.
Caldura degajata in cursul unor reactii chimice exoterme, poate constitui de
asemenea, o sursa de apindere, provocand incendiul. Deosebit de periculos este
contacul acizilor concentrati(H2SO4, HNO3) cu substantele combustibile.
In timpul desfasurarii proceselor tehnologice sunt cazuri cand incendiile sau
exploziile se produc datorita aprinderii substantelor combustibile, fie de la o scanteie
electrica, fie prin incalzirea exagerata a conductorilor electrici si aprinderea materialului
izolant.
Incendiile mai pot fi provocate, de asemenea, din cauza electricitatii statice si a
descarcarilor atmosferice.
Pentru a cunoaste masurile necesare care trebuie luate in vederea prevenirii
incendiilor si exploziilor se impune studierea amanuntita a tutuiror locurilor de munca, din
punctul de vedere al posibilitatilor de izbucnire a incendiilor si exploziilor, spre a putea lua
masurile necesare pentru evitarea lor. S-a aratat ca izbucnirea incendiilor sau exploziilor
se datoreste prezentei a trei elemente: substanta combustibila, sursa de caldura si aerul
sau oxigenul. Lipsa sau reducerea unuia. dintre cele trei elemente face ca incendiul sau
explozia sa nu mai aiba lac sau sa se termine repede, fara urmari grave.
Deci, masurile generale prevenirii incendiilor sau exploziilor sunt, in principal,
urmatoarele:
- evitarea sau reducerea substantei combustibile;
- evitarea sau reducerea sursei de caldura;
- evitarea sau reducerea oxigenului, aeru1ui a substantelor cu un continut mare de
oxigen;
- impiedicarea contactu1ui substantei combustibile cu sursa de caldura;
- controlul permanent al surselor de caldura si cunoasterea caracteristicilor
periculoase ale substantelor combustibile;
100
- masuri de siguranta pentru ecranarea sursei de caldura si oprirea accesului
substantelor combustibile in eventuala zona de ardere;
- controlul automat al concentratiilor de oxigen in zona de pericol;
Materiale folosite pentru stingerea incendiilor
Materialele stingatoare sunt acele materiale care, folosite intr-un anumit mod in
zona de ardere, actioneaza defavorabil asupra conditiilor necesare arderii, oprind
arderea. Materialele stingatoare se folosesc fie in stare gazoasa, lichida sau solida, fie
sub forma unor amestecuri de lichide cu gaze sau lichide cu substante solide, insa
procesul si rapiditatea aplicarii sunt factorii hotaratori al stingerii incendiilor.
Cele mai raspandite substante stingatoare sunt :apa, aburul, solutiile apoase de
saruri, tetraclorura de carbon, bioxidul de carbon, spuma chimica si mecanica, prafurile
stingatoare.
Apa. Folosirea apei la stingerea incendiilor se bazeaza pe proprietatile ei de racier
si izolare termica. Proprietatile de racire a apei se datoresc capacitatii de absorbtie a
caldurii si caldurii latente de vaporizare, care au o valoare importanta. Racirea
suprafetelor aprinse va fi cu atat mai mare cu cat cantitatea de apa transformata in
vapori va fi mai mare.
Desi apa poseda astfel de calitati pentru atingerea incendiilor, totusi domeniul ei
de utilizare in acest scop este limitat. Produsele petroliere si dizolvantii organici
nemiscibili cu apa, avand o densitate mai mica , plutesc la suprafata apei si ard in
continuare. Apa folosita la stingerea incendiilor contine saruri. Deci ea este buna
conducatoare de electricitate, din acest motiv folosirea ei la stingerea incendiilor produse
in instalatii de inalta tensiune trebuie sa se faca utilizandu-se dispozitive speciale.
Unele substante reactioneaza violent cu apa, producand o degajare mare de
caldura si de gaze, care pot da nastere incendiilor si exploziilor. Astfel carbura de
calciu(carbidul) reactioneaza cu apa degajand acetilena si caldura .
La stingerea incendiilor se folosesc jeturi de apa compacte sau pulverizate.
Aburul. Stingerea incendiilor cu ajutorul aburului se bazeaza pe reducerea
concentratiei de oxigen din zonele de ardere, (la o concentratie a aburului de 35% vol.
arderea inceteaza). Folosirea aburului pentru stingerea substantelor gazoase, lichide si
solide se face in locurile unde exista instalatii de cazane si sisteme fixe de stingere.
In afara de reducerea concentratiei de oxygen din zona de ardere, la
stingerea incendiilor contribuie si efectul mechanic al jetului. Acest procedeu se foloseste
la stingerea incendiului la coloanele de rectificare, la conducte, etc.
Solutii apoase de saruri. In scopul imbunatatirii calitatii apei se folosesc ca
adaosuri :clorura de calciu, sulfatul de sodiu, sulfatul de amoniu, etc. prin evaporarea
apei apei aceste solutii formeaza la suprafata materialului aprins un strat de sare care se
topeste, iar in unele cazuri se dezagrega. In urma dezagregarii se degaja gaze
necombustibile care reduc concentratia oxigenului in zona de ardare, contribuind astfel la
stingerea incendiului.
Solutiile de saruri se folosase la stingatoarele manuale.
Tetraclorura de carbon. are proprietatea de a stinge focul, insa folosita in incaperi
inchise poate da nastere fosgenului, gaz foarte toxic. In scopul reducerii formarii
fosgenului se adauga in tetraclorur de carbon, diferite substante ca :anilina,amoniac,
benzen, etc.
101
Tetreclorura de carbon se utilizeaza la stingerea incendiului la instalatii electrice de
inalta tensiune, la motoarele cu ardere interna, la sunstantele lichide si solide pe o
suprafata mica, etc.
Bioxidul de carbon - nu arde si este un slab conducator de electricitate, ceea ce
permite folosirea lui la stingerea incendiilor izbucnite in instalatiile electrice. Introdus in
zonele de ardere, bioxidul de carbon dilueaza atmosfera, reducand concentratia
substantei combustibile si a oxigenului din atmosfera de ardere, micsorand sau oprind
arderea.
Bioxidul de carbon nu poate opri adrerea pentru o serie de substante ca
bumbacul , peliculele cinematografice, etc., care pot sa arda si in mediu inert.
Spumele stingatoare. Spuma este formata din bule de gaz inconjurate de un strat
subtire de lichid. In present se folosesc doua feluri de spume : chimice si
mecanice(aeromecanice). Spuma chimica este rezultatul unei reactii chimice si se
compune din bulIe de gaz(C02) care au un invelis din solutii apoase de saruri. Spumele
mecanice se realizeaza prin amestecarea mecanica a solutiei. Densitatea spumelor este
mica si in consecinta plutesc pe suprafata lichidelor usoare(benzina, petrol, esteri. etc)
separand flacara de substanta combustibila.
Prafuri stingatoare. In compozitia acestor prafuri intra diferite saruri(carbonat de
sodiu, bicarbonat de sodiu, alaun,etc.) substante care preintampina aglomerarea
sarurilor(tale, kiselgur, praf de azbest) si substante care contribuie la topirea lor(clorura
de sodium, clorura de calciu).
Prafurile stingatoare impiedica dezvoltarea arderii prin acoperirea suprafetelor
solide aprinse cu un strat izolator care prin topirea sarii contribuie mai activ la stingerea
incendiului. Degajarea unor saruri, produce gaze incombustibile care contribuie la
stingerea incendiului.
Stingatoarele de incendiu cu praf sunt actionate prin presiunea unui gaz
incombustibil(C02), jetul de praf actionand mecanic asupra zonei de ardere. Jeturile de
praf avand o conductivitate electrica mica pot fi utilizate pentru stingerea incendiilor
instalatiilor electrice.
[Tudose R., Ibanescu I., Fenomene de transfer si utilaje in industrie, 1990]
Capitolul 8. Notiuni de amplasare a utilajelor si de
stabilire a traseelor retelelor de conducte
102
O instalatie trebuie sa fie cat mai simpla, cu trasee si legaturi de conducte cat mai
scurte.Simplicitatea unei instalatii indica o buna conceptie si o proiectare economica.In
componenta oricarei instalatii chimice intra in general aceleasi tipuri de utilaje.La
stabilirea amplasamentului utilajelor trebuie sa se cunoasca procesul tehnologic, scema
tehnologica de legatura cu toate conductele, ventilele, instrumentele, cu dimensiunile
sicaracteristicile lor.Trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele principii, comune tuturor
instalatiilor:
Conductele de aspiratie la pompe si compresoare sa fie scurte;
Conductele prin care circula fluide calde sau reci la care trebuie evitate
pierderile de caldura sa fie scurte;
Amplasarea utilajelor trebuie astfel realizata, incat conductele prin care
circula fluide calde sau reci sa aiba un traseu care sa permita compensarea dilatarii
termice;
Sa se utilizeze la maximum echipamentul mobil pentru montaj, revizie si
intretinere; in acest scop utilajele trebuie amplasate cat mai aproape de sol, tinand seama
de necesitatile tehnologice.Trebuie sa se asigure accesul la utilajein vederea demolarii si
scoaterii lor din instalatie si combaterea incendiului;
La repetarea unor utilaje se evita montajul in oglindacare scumpeste
lucrarile de proiectare si ingreuneaza exploatarea, operatorul fiind obisnuit sa aiba
aceleasi elemente ale instalatiei in aceeasi pozitie; se recomanda ca montajul sa se
repete identic si cu aceleasi pozitii relative la toate elementele instalatiei.
Conceptia ansamblului de montaj trebuie astfel realizata, incat sa se asigure
centralizarea comenzilor la punctual unic de comanda.
8.1.Cota de amplasament pe mai multe niveluri
La constructia esafodajelor pentru instalatii in aer liber sau pentru coloane,
condensatoare, vase de reflux, fierbatoare se recomanda urmatoarele inaltimi intre
plansee:
Nivelul Instalatii cu
capacitati mici
Instalatii
industriale cu capacitate
mari
Nivelul I 4-4,5m 4.5-6m
Nivelul II 3.5-4m 4-6m
Nivelul III 3.5-4m 4-6m
Nivelul IV 3.5-4m 4-6m
La amplasarea utilajelor pe mai multe niveluri si la stabilirea traseelor de conducte
se au in vedere inaltimile din tabelul:
Instalatii de
capacitate mici
Instalatii de
capacitate mari
Grosimea
planseului de beton
0.4-0.6m 0.6-1m
103
Grosimea
planseului metalic
0.3-0.5m 0.4-0.6m
Inaltimea
rezervata fasciculului de
conducte orizontal,
suporturi etc.
0.3-0.4m 0.4-0.5m
Inaltimea pentru
conducte si utilaje locale
la cota 0
2.6-3m 3-5m
Inaltimea
rezervata pentru utilaje si
conducte la celelalte
niveluri
2.5-3m 3-5m
8.2.Recomandari privind amplasarea unor utilaje tip
Schimbatoarele de caldura si alte utilaje care nu au o pozitie impusa de procesul
tehnologic trebuie asezate cat mai aproape de sol.Trebuie sa se evite amplasarea sub
platforme a schimbatoarelor de caldura sau a utilajelor care necesita demontari frecvente.
In continuare se dau cateva date referitoare la amplasarea utilajelor tip.
Intre schimbatoarele de caldura montate in baterie se lasa o distanta la exterior de
(1,5-2)D; In cazul schimbatoarele de caldura independente, distanta de la exterior e de
(2-3)D;intre schimbatoarele de caldura verticale se lasa la exterior o distanta de (1,5-2)D;
iar in cazul diametrelor diferite distanta minima dintre virole va fi de 1m.Schimbatoarele
de caldura orizontale pot fi montate suprapuse, darn u mai mult de 2 schimbatoare pe
aceeasi verticala.
La coloanele de distilare asezate in acelasi rand distanta dintre ele e determinate
de amplasarea utilajelor intregii linii tehnologice; la instalatiile de capacitate mica la care
coloanele au diametrul pana la 1m, distanta dintre axele coloanelor e de 2-3m.
Intre vasele de reflux se lasa o distanta la exterior de minim 1m.
Pompele cu debite mici se amplaseaza in grupuri, cu conducte commune
deasupra solului.Distanta dintre pompele aceluiasi grup e determinate de tipul pompei.La
pompele cu aspiratie axiala, intre fundatii se lasa o distanta de 0.6-1m.La pompelecu
racorduri laterale distanta e determinate de coturile racordurilor si se lasa minim 0,6m
intre partile proeminente ale conductelor.
Inaltimea la care se aseaza utilajele se aliniaza pentru fiecare caz in parte, avand
in vedere urmatoarele elemente: inaltimea trebuie astfel aleasa incat pompele sa lucreze
inecat: cand acest lucru nu e posibil se va allege tipul de pompa si se va calcula inaltimea
de aspiratie.
Distanta minima de la sol a partii inferioare a utilajului va fi de 0,6m atunci cand nu
sunt ventile cu manevra curenta la partea inferioara.
Pentru ventilele care se monteaza lateral sau pe capac, tija ventilului va fi la 1,6-
1,8m fata de pardoseala.
In cazul utilajelor cu capace demontabilese prevad platforme de acces cu inaltimea
de la platforma pana la flansa de 0.6m.
104
La stabilirea inaltimii de asezare a utilajelor se mai tine seama se posibilitatile se
evacuare prin cadere libera.Se urmareste de asemenea, ca utilajele sa fie astfel
amplasate, incat sa permita citirea in bune conditii a indicatiilor instrumentelor de control
si manevrare manuala a ventilelor.
8.3.Traseele retelelor de conducte interne
Planurile de montaj cu traseele de conducte se executa intr-o faza finala si au in
vedere urmatoarele aspecte:
Se recomanda amplasarea in grup sau in retea a conductelor. Pe suportii
retelelor de conducte se lasa un spatiu de rezerva de 25%;
La primul nivel sub primul planseu se incruciseaza maximum 2 niveluri de
conducte. In sens longitudinal trec conductele de utilitati si cele tehnologice, iar dedesubt
trec, transversal, conductele de la pompe;
In cazul instalatiilor dispuse pe mai multe niveluri cu retele de conducte
verticale, se fac schite si calcule speciale; la instalatiile cu utilaje langa zid, langa perete
trebuie lasata o zona pentru burlane de ventilatie, cabluri electrice, conducte orizontale
de distributie a nivelului respective si o alta zona a retelelor verticale de conducte;
La instalatiile cu utilaje dispuse central, langa zid se mentine zona
burlanelor de ventilatie, cabluri electrice, etc., iar central langa stalpii cladirilor se duc
conducte verticale si orizontale.
Distanta dintre 2 conducte invecinate si distanta dintre conducta si perete trebuie
astfel aleasa incat sa asigure montarea usoara si sa nu ingreuneze intretinerea si
repararea conductelor.
Instalarea conductelor deasupra sau chiar in imediata vecinatate a aparaturii
electrice trebuie evitata.
La amplasarea in retea a conductelor, cele prin care se transporta fluide corozive
se aseaza separate si mai jos decat celelalte, pentru prevenirea stopirii acestora din urma
din cauza curgerilor accidentale sau neetansaitati.
Conductele prin care se transporta fluide calde trebuie amplasate separate de cele
prin care se transporta fluide reci. Distanta dintre conductele prin care circula fluide cu
temperature diferite trebuie astfel aleasa incat san u influenteze transferal de caldura prin
radiatie si convectie; traseele conductelor prin care circula fluide calde vor fi situate
deasupra acelora prin care circula fluide reci.
Trebuie sa se evite pe cat posibil asezarea conductelor in subteran sau in canale
si formarea buclelor in care stagneaza lichide. De aseamenea, nu e permisa ingroparea
conductelor in pardoseala.
[Tudose R., Ibanescu I., Fenomene de transfer si utilaje in industrie, 1990]
Capitolul 10. Bibliografie
105
1.Mioara Surpateanu, Carmen Zaharia ABC metode de analiza a calitatii factorilor de
mediu, Editura Tehnica, Iasi 2002
2. Manescu S., Cucu M., Diaconescu M., Chimia sanitara a mediului, Editura medicala,
Bucuresti 1994
3. Nenitescu, Manualul inginerului chimist, Vol II, Editura Tehnica, Bucuresti 1952]
4. www.epa.gov- Hydrogen chloride
5. STAS 339/80 Determinarea HCl
6. Szep Alexandru, Bandrabur F. Elecroliza solutiilor de NaCl prin procedeul cu
membrana schimbatoare de ioni Ed. Cerni, Iasi,1998
7. Tudose R., Ibanescu I., Fenomene de transfer si utilaje in industrie, 1990
8. www.didactic.ro/files/5
9. http://referat.clopotel.ro/citeste-referat-Clorul_si_compusii_lui-8244.html
106