Constientizarea IE

Mariti gradul de constientizare pentru a spori Inteligenta Emotionala

Estimarea gradului de constientizare al inteligentei emotionale (IE)
Estimarea gradului de constientizare al inteligentei emotionale reprezinta totalitatea evaluarilor, interpretarilor, impresiilor legate de propria persoana, de cei din jur si de diverse situatii. Aceste estimari sunt in mare masura determinate de mediul familial, experientele anterioare, sistemele de convingeri si valori si iau forma unui dialog interior. Estimarea gradului de constientizare al inteligentei emotionale (IE) ajuta la intelegerea modului in care dialogul interior influenteaza sentimentele, actiunile si reactiile, acestea putand fi schimbate in functie de diverse situatii. Un reper pentru managementul emotional si responsabilitate este sa realizam ca trecutul nu mai poate fi invinuit pentru actiunile noastre din prezent Doc Childre Cateva indicatii pentru constientizarea modului in care se fac estimarile: 1. Foloseste propozitii ce incep cu Eu cred 2. Folosind constient declaratia Eu cred se clarifica ceea ce crezi si recunosti ca esti o persoana responsabila pentru propriile estimari 3. Regulat angajaza-te in dialoguri si analize interioare 4. Constientizeaza mesajul pe care ti-l transmiti inconstient. Alege un anumit moment pe zi in care sa pornesti un dialog interior 5. Determina daca dialogul tau interior lucreaza pentru tine sau impotriva ta 6. Gandeste-te regulat la interactiile pe care le ai cu cei din jur 7. Acorda-ti cateva minute dupa ce te-ai intalnit cu seful tau, colegul tau de munca sau prietenul in care incearca sa determini ce a influentat estimarile sau perceptiile despre cele intamplate. Asigura-te ca esti calm cand te angajezi in acest dialog interior. Fiind calm vei avea posibilitatea de a fi mai flexibil si rational si poti trage concluzii logice si corecte. Cand esti nelinistit sau suparat concluziile trase au tendinta sa fie inexacte, chiar irationale. 8. Intreaba pe alti despre opiniile lor. Orice eveniment sau situatie poate fi evaluat dintr-o alta perspectiva. Pentru o obiectivitate maxima intreaba-i pe ceilaltii cum au perceput sau au apreciat un anumit moment sau o anumita situatie. Este mai important sa se tina minte evaluarile si estimarile facute, decat comportamentele celorlalti sau evenimentele care au cauzat anumite reactii. Intelesul pe care il atribuim persoanelor si evenimentelor pe care le intalnim sunt cele care determina sentimentele si comportamentul nostru. Facand aceasta distinctie, se asuma toata responsabilitatea pentru propriile succese sau insuccese. Este important sa se inteleaga ca gandurile, sentimentele si estimarile nu sunt constante, ele oscileaza datorita noilor informatii si situatii cu care se vine in contact.

Constientizarea informatiilor senzoriale

Prin simturi se primesc informatii despre situatiile, evenimentele si persoanele din jur. Este important, sa se faca diferenta intre informatiile senzoriale si estimari. Destul de des perceptiile sunt filtrate si transformate de estimarile noastre. Cu cat creste gradul de constientizare cu atat mai mare este abilitatea de a lua in

considerare procesul de filtrare si se poate face distinctia intre senzorial si estimare. Fiind capabil sa-ti acordezi simturile, poti monitoriza, clarifica si schimba estimarile de cate ori este necesar. Urmatorul exercitiu ajuta la acordarea perceptiilor senzoriale:

Zilnic
o o o

Respira adanc si incearca sa identifici cat mai multe mirosuri Fii atent la cat mai multe sunete Constientizeaza tot ceea ce simte corpul tau

In timpul intalnirilor o Incearca sa determini dispozitia grupului bazandu-te doar pe perceptiile senzoriale o Remarca felul in care persoanele interactioneaza intre ele: o Mentin sau evita contactul vizual? o Un vorbitor se concentreaza asupra unui singur individ sau se uita la toata lumea? o Participantii zambesc sau se incrunta? o Membrii grupului il urmaresc pe vorbitor sau se uita aiurea? o Persoanele vorbesc tare sau atenuat? o Isi folosesc mainile si bratele pentru a sublinia anumite idei?

Repetand aceste exercitii se poate deveni constient cum poti sa te bazezi pe simturi si astfel sa realizezi estimari corecte.

Constientizarea sentimentelor

Emotiile sunt raspunsuri spontane ale interpretarilor si evaluarilor facute. Ele furnizeaza informatii importante care ne pot ajuta sa intelegem ce facem si de ce procedam astfel. Constientizarea sentimentele unei anumite persoane nu este intotdeauna un lucru usor. Uneori avem parte de sentimente negative precum furia, tristetea si resentimentele. Experimentarea unor astfel de sentimente poate reprezenta o experienta neplacuta. In consecinta acestea se incearca a fi suprimate, ignorate, negate sau rationalizate. Suprimand sau ignorand emotiile se elimina oportunitatea de a le analiza. Recunoscandu-le si analizandu-le devenim capabili sa le facem fata si sa mergem mai departe. Constientizarea sentimentelor necesita o permanenta analiza practica. In organizatii, adevarata putere si energie e generata de relatii. Tipurile de relatii si capacitatea de a le forma sunt mult mai importante decat formarea cerintelor, functiilor, rolurilor si pozitiilor Margaret Wheatley Urmatorul scenariu poate ajuta la intrarea in contact cu propriile sentimente:

Fii atent la simptomele fizice ce corespund sentimentelor Sentimentele sunt de obicei insotite de simptome fizice. Tinzand spre aceste simptome, se poate intelege ce reflecta sentimente respective (de exemplu daca transpiri probabil esti speriat). Monitorizarea comportamentului ce corespund sentimentelor Examinand modelele comportamentale se poate descoperi despre ce sentiment este vorba (de exemplum inclestarea bratului unui scaun poate indica o suparare ascunsa) Diferite semne comportamentale se pot dovedi puncte de reper valoroase pentru a indentifica sentimentele ce nu sunt evidente, sau care sunt mascate de alte sentimente.

Tinerea unui jurnal al sentimentelor

Se pot face notatii zilnice care sa urmareasca:

Evenimente semnificative ce au avut loc Ce emotii au fost aparut? Ce factori le-au cauzat? Care au fost reactiile si comportamentul? Ce efect au avut asupra celorlaltialtora?

Acest jurnal te va ajuta sa vezi ce emotii ai experimentat si care sunt cele mai frecvente. Prin aceasta metoda se constientizeaza si emotiile care nu au fost experimentate. Prin reamintirea si analizarea unei situatii negative sau dureroase sepot gasi modalitati de reactie in astfel de cazuri. Printr-o astfel de analiza, se determina in mod deliberat o priveire alternativa asupra respectivului sentiment, iar el va parea mai putin amenintator. Emotiile care cauzeaza de obicei disconfort sunt cele din care se poate trage cele mai multe concluzii. Constientizarea intentiilor - Intentiile de obicei se refera la dorinte imediate. Cand devii cu adevarat constient de toate intentiile, vei putea sa iei decizii mai bune si sa te influentezi cursul unei anumite actiuni. Uneori confundam o intentie cu alta: vedem intentia evidenta, dar nu si pe cea care este in spatele acesteia. Constientizarea actiunilor - Actiunile sunt de multe ori indici extrem de pretiosi ai atitudinilor si sentimentelor noastre. Modul in care vorbim, limbajul corporal si comportamentul non-verbal sunt indicatori ai emotiilor mascate. Este important sa incepem sa analizam monitorizam actiunile celorlalti pentru a descoperit sabloanele tipice pe care le utilizeaza in anumite situatii. Prin constientizarea lor devii sa schimbi cursul actiunii.

Imaginea proprie
Cheia succesului sau realizarea scopurilor pe care ti le-ai propus reprezinta o imagine de sine pozitiva. Potrivit rezultatelor studiilor de cercetare, persoanele care nu isi asuma responsabilitatea pentru ceea ce li se intampla rareori experimenteaza succesul. Cand cineva nu detine control, acesta devine victima. Victimizarea implica controlul unor forte exterioare. Imaginea proprie poate contribui la starea de persecutare in viata. Daca o persoana crede despre sine ca este nefolositoare si lenesa si ca nu are nici o contributie, va considera ca si cei din jurul sau in percep in acest fel, si de aceea comportamentul sau va fi in aceeasi nota. El descopera metode ingenioase pentru a sa autoproteja si pentru a evita o schimbare in viata sa. Imaginea de sine determina limitele implinirii personale si determina ceea ce poti deveni. Daca iti creezi o imagine de sine pozitiva iti maresti orizonturile. Imaginea de sine determina in ultima istanta succesul sau esecul personal. Imaginea de sine determina nu numai reusita ci si gradul de fericire. Imaginea de sine are multe implicatii in dezvoltarea personala si in punerea in valoare a potentialului. Imaginea de sine reprezinta o insumare a sentimentelor. Esecurile, succesele, talentele, dorintele trecute si viitoare - sunt raportate la propria noastra imagine. Insumarea caracteristicilor ce descriu sine suntem sunt cele care ne determina sa reactionam cu sentimente de fericire si multumire sau de tristete si durere. Cand parerea despre propria persoana este in una pozitiva, ne simtim in viata si capabili de a ne asuma riscuri, ne simtim unici si curajosi. Cand aceasta este negativa, persoana devine defensiva si inspaimantata, se simte lipsita de siguranta si incordat, tinde sa devina pasiva, fara a avea incredele in altii, se retrage si evita conflictele. Cand are o parere proasta despre sine evitarea schimbarii devine unul dintre scopurile sale.

Pentru unii aceasta ia forma unei cautari de simpatie, mila de sine, comportament auto-distructiv si speranta ca altii vor venii si il vor salva. Altii cauta raspunsul in alcool, droguri, tranchilizatoare, obsesii sexuale sau in obsesie pentru munca. La extrem, sunt cei care aleg depresia sau chiar sinuciderea. Auto deceptia AUTO DECEPTIA reprezinta o strategie de a ne proteja parerea despre prorpia persoana prin negarea slabiciunilor si evitarea realitatii. *Asumarea responsabilitatilor in caz de succes si negarea responsabilitatilor in caz de esec. Exemplu: Intr-o relatie buna urmatoarele se fac afirmatii precum: Sunt foarte atent; Incerc sa rezolv; Am sa lucrez la ea Intr-o relatie negativa: El niciodata nu asculta; Ea este atat de iritata; El todeauna vrea numai cum stie el; Ea este atat de neprevazuta De multe ori ne concentram numai asupra caracteristicilor si trasaturilor bune. Avem tendinta de a ne supraestima propriile puteri si importanta. Cand oamenii casatoriti sunt intrebati cine are cea mai mare contributie in familie, 70% afirma, Eu. De multe ori adoptam atitudinea eu sunt bine, tu nu, umflandu-ne imaginea si diminuandu-i pe ceilalti. *Conceptia ca ceilalti ar trebui sa se schimbe, nu eu Exemplu: In cadrul familiei ne asteptam de multe ori ca partenerul sa se schimbe mai degraba decat noi. *Inventarea scuze pentru esecul nostru Exemplu: Studentii de multe ori au ca scuza pentru slaba lor pregatire academica: petrecerile, socializarile, bautura, drogurile, etc. Aceste suze permit studentilor sa-si mentina imaginea despre ei ca ar fi fost capabili de rezultate bune daca ar fi fost incercat. Cu aceste prime trei strategii demonstram ca avem dreptate sau ca suntem superiori si ceilalti au gresit sau sunt slabi. Ultima strategie ne permite sa ne acoperim slabiciunile, asa incat sa ne simtim superiori. Auto motivarea Oamenii in general au o perceptie personala despre viata care le influenteaza motivatia. Ei pot sa aiba o referinta interna sau externa, Referinta este definita ca asteptarile generalizate ale unui individ cu privire la fortele care determina rasplata sau pedeapsa. Indivizii care au un referinta interna vad evenimentele ca rezultat al actiunilor proprii. Cele cu referinta externa vad evenimentele ca desfasurandu-se sub controlul unor factori externi precum norocul. O persoana cu o referinta exteriora atribuie esecul unei anumite actiuni unor factori pe care nu ii poate controla. Modul in care interpreteaza astfel de evenimente are o influenta majora asupra starii psihice. Daca persoanele simt ca nu au control asupra a ceea ce urmeaza sa se intample, scade probabilitatea ca ei sa caute solutii pentru problemele lor. Referinta este un concept cu un efect semnificativ in viata de zi cu zi. O persoana cu referinta interna considera ca propriile actiuni nu influenteaza evenimentele urmatoare. Persoanele cu referinta externa sunt predispuse sa sufere de pe urma depresiilor si a altor indispozitii. Cele cu

referinta interna sunt predispusi sa se confrunte cu diverse incercari si sa le depaseasca cu succes. Cu toate ca actiunile pot sa nu influenteze evenimentele ce urmeaza, convingerea ca acest lucru este adevarat ofera acestor persoane o abordare mai pozitiva si pro activa fata de viata. 2010 Inteligenta Emotionala .ro - Un proiect Competent Consulting Entries (RSS) - Comments (RSS) -

Barierele IE
Sunt anumite bariere in calea controlului eficient al emotiilor. Scopul Inteligentei Emotionale este intelegerea emotiilor si sa invatarea modului in care sa le administram. Sunt 3 zone care trebuie intelese si administrate: propria persoana, persoanele din jur si barierele care ar putea sa ne impiedice sa scoatem ce avem mai bun din noi. Toate cele 3 aspecte se leaga intre ele, dar se diferentiaza doua zone particulare: Managementul Stresului si Managementul Furiei. Dupa cum se va vedea aceste bariere nu numai ca ne impiedica sa ne utilizam emotiile mai bine, dar au si un efect negativ asupra functiilor intelectuale. Daca reusim sa ne controlam stresul si mania vom reusi sa ne imbunanatim semnificativ calitatea vietii.

Controlul Emotiilor
Auto-controlul emotional nu inseamna ca toate sentimentele ar trebui negate si reprimate. Auto-controlul emotional nu este un control totalitar. Exista costuri mentale si fizice negative pentru un astfel de control totalitar al emotiilor care ar putea pune la risc gandirea si performantele intelectuale si pot duce la tensiuni puternice. Inteligenta Emotionala implica o politica in care persoanele au dreptul la alegere in functie de cum isi exprima propriile sentimente. Doua din cele mai importante abilitati sunt:

Cum sa faci fata presiunii si frustrarilor emotionale Cum sa manipulezi impulsurile agresive

Aceste doua abilitati sunt nucleul Inteligentei Emotionale.

Asertivitatea
Ca si ascultarea si empatia, asertivitatea este o aptitudine care poate fi dezvoltata. Conform unui studiu Bloom and Associates condus de Universitatea din Missouri s-a constatat ca 85% din participanti au experimentat schimbari favorabile in vietile lor ca rezultat al implicarii intr-un program de dezvoltare a asertivitatii. Respectarea spatiului privat al unei persoane inseamna nu doar perceperea si respectarea distantei dintre tine si acea persoana, ci si o distantare emorionala adecvata. Neimplicarea in intimitatea unei persoane presupune de exemplu evitarea intrebarilor personale sau a oferirea de sfaturi nesolicitate. O atitudine foarte afectiva si protectoare poate indica lipsa de respect fata de celelalta persoana.

Asertivitatea iti sustine drepturile, iti protejaza spatiul personal si iti exprima punctul de vedere, nevoile si sentimentele intr-un mod potrivit din punct de vedere social, onest si direct. Persoanele asertive isi indeplinesc nevoile proprii fara a afecta nevoile celorlalti. Persoanele asertive cauta sa-si imbunatateasca relatiile cu celelalte persoane, sa mentina respectul reciproc si sa-si apere atat interesele sale cat si cele ale celor din jur. Comportamentul asertiv duce la multumire, control si stima de sine. Exprimarea directa nu inseamna sa se spuna primul lucru care trece prin minte ci reprezinta o exprimam increzatoar si controlat, la timpul potrivit si corespunzator situatiei (inteligent emotional). Asertivitatea nu este o modalitate de manipulare sau de inducree in eroare a celorlaltii cu scopul de a obtine ceea ce ne dorim. Ea nu suprima drepturile sau demnitatea altei persoane. Asertivitatea presupune o anumita sensibilitate fata de persoanele din jur din considerentul ca si ele au aceleasi drepturi.

Suportul emotional
Suportul emotional este un termen vag. El poate fi uneori mai degraba ceea ce simti decat ceea ce descrii in cuvinte. Suportul emotional nu este acelasi pentru toata lumea, unele persoane se simt sustinute cand ceilalti fac un anumit lucru, pentru altii acesta poate sa nu fie atat de important precum alte lucruri. Iata cateva aspecte ce caracterizeaza aceasta suportul emotional:

Respectul Loialitatea Toleranta Incurajarea Atitudinea pozitiva Empatia Flexibilitatea

Intr-o anumita prelungire a suportului emotional se afla comportamentul non-verbal al unei relatii. Cum mesajul nu vine doar prin cuvinte, suportul emotional este mai mult o atitudine decat ceea ce exprima o persoana. Carl Rogers a formulat expresia care o descrie probabil cel mai bine: atitudine pozitiva neconditionala .

Abilitatile Sociale
Abilitatile sociale sau interpersonale bine dezvoltate duc la o buna intelegere cu oamenii. Cu toate acestea, este important sa avem in vedere ca un om care multumeste pe toata lumea si inceraca sa traiasca dupa asteptarile celorlati risca sa isi piarda propria identitate. Din punct de vedera psihologic este important sa te intelegi bine cu cei din jur mentinand o imagine clara despre propria persoana si costientizand de propriile nevoi. Trebui sa ne straduim sa avem relatii din care toata lumea are de castigat (de tip Win-Win). Ma astept sa trec prin lume o singura data. Orice bine pe care pot sa-l fac, sau orice bunatate pe care o pot arata aproapelui meu, lasa-ma sa o fac ACUM. Lasa-ma sa nu o neglijez sau sa o aman deoarece nu voi mai trece pe aceasta cale inca odata Stephen Grellet

Acceptarea Celorlalti

Acceptarea celorlalti este o necesara pentru a avea bune abilitati sociale. Exista o multime de motive pentru a nu ii acceptaa pe ceilalti, istoria fiind plina de astfel de exemple. In general cand ceilaltii nu sunt acceptati, acesta este un indicativ al unei supergeneralizari. Caracteristicile membrilor unui grup sunt extrapolate tuturor membrilor grupului. Aceste caracteristici pot fi pozitive sau negative - de multe ori, propriul grup are calitati pozitive, iar alte grupuri doar calitati negative. LeviStraus, un sociolog francez are o teorie binara despre acumularea intelepciunii. Potrivit acestuia ne cunoastem doar propria cultura sau pe noi insine cand intalnim o alta cultura sau o persoana diferita. Daca noi ne cunoastem comparandu-ne cu alte persoane de ce nu ii acceptam si pe ceilalti? Motivul este acela ca facem judecati de valoare in functie de diferentele pe care le observam. Sunt mai puternic deci sunt mai bun. Este important sa intelegem ca a fii diferit nu implica in a fi mai bun sau mai rau, ci pur si simplu esti diferit. Anumite diferente se potrivesc mai bine in anumite situatii decat in altele, dar nu te fac o persoana mai buna sau mai proasta. Persoanele care nu se accepta asa cum sunt de multe ori fac judecati de valoare asupra celorlalti pentru a se simti mai bine. Persoanele care accepta punctele forte si limitarile atat ale lor cat si ale celorlalti, pot forma o echipa care sa genereze un anumit raspuns la o situatie. Un lider consultativ de la o sectie de pompieri poate fi considerat inadecvat, ai nevoie de cineva care sa ia comanda, sa dea ordine si sa faca ceea ce are de facut. Acceasi persoana, folosind acest stil in negocieri foarte sensibile este de asemenea inadecvat, nu pentru ca este o persoana rea ci pentru ca stilul sau este inadecvat situatiei. Aici Inteligenta Emotionala isi arata eficienta. Shakespeare a spus : Fiecare este o oglinda pentru celalalt, in care se vede pe sine insusi. Ar trebui sa invatam sa ne vedem pe noi insine in alte persoane. Asa invatam sa-i acceptam pe ceilalti si pe noi insine si sa ne folosim talentul si abilitatile pentru a face fata situatiei, fara a-i judeca pe altii, sau pe noi, ci incercand sa avem atitudinea potrivita pentru a rezolva situatia. Abilitatile Sociale si beneficiile acestora nu pot fi negate. Unele dintre motivele pentru care suntem atat de intoleranti fata de ceilalti si data de noi se datorita a doua credinte eronate: Prima este aceea ca exista o cale dreapta. Cel mai adesea, calea cea dreapta este calea mea pe care am pasit dintodeauna sau calea acceptata in general. In mod ironic, progresele pe care le facem deriva din atitudinile anterioara. Ceea ce este acceptat azi ca fiind adevarata cale, a fost calea cea gresita in trecut. Moda este un prim exemplu in acest sens. A doua credinta eronata este aceea ca trebuie sa fim buni la toate lucrurile si intotdeauna sa fim potriviti tuturor situatiilor. Fiecare are diferite talente, abilitati si indemanari si are o experienta diferita care a modelat aceste abilitati. Cu toate ca suntem foarte mandrii de talentele noastre si acestea fac parte din propria identitate, suntem foarte duri cu noi insine cand nu avem o anumite abilitate care ne impiedica sa avem rezultate bune intr-un anumit domeniu. Perfectionismul este o atitudine foarte dura. Ar trebui sa ne acceptam asa cum suntem, cu aptitudinile si limitarile noastre si in acelasi fel ar trebui sa ne comportam si cu ceilalti. Decat sa judecam cine e bun si cine nu , ar fi mai bine sa ne intrebam: Cum putem sa ne unim fortele astfel incat sa raspundem adecvat provocarilor pe care pe intalnim?.

Increderea
Increderea e o resursa emotionala care porneste de la un sentiment de valorizare proprie. Cand avem incredere in noi si putem extinde aceasta incredere si la ceilalti primind incredere in schimb, aceasta devine liantul care uneste relatiile si asigura un dialog onest. Increderea depinde in special de contatul emotional cu cealalta persoana.

Cercetarile au aratat ca exista o relatie semnificativa intre lipsa de incredere, ostilitate si bolile de inima. Cu cat e mai limitat cercul de incredere a unei persoane, cu atat creste posibilitatea ca acea persoana sa fie mahnita, iritata, nervoasa si cinica. Increderea influenteaza semnificativ moralul si spiritul de echipa. Intr-o cultura de incredere la nivel inalt, membrii unei echipe sunt capabili sa manifeste sentimente, diferente, si sa dezbata un conflict intr-o maniera constructiva. Dezvoltand nivele superioare de incredere se vor reduce atitudinile defense, competitia nesanatoasa si sabotajul. Stephen Covey argumenteaza ca ar trebui sa se mareasca increderea de sine inainte ca gradul de incredere al celor din jur sa creasca. Increderea in sine depinde de caracter si competenta si e caracterizata de onestitate, respect si credibilitate. O persoana competenta este cea care isi face bine treaba pe care spune ca o poate face. Covey pune o intrebare interesanta: Ai prefera un neurochirurg necinstit dar competent sau un chirurg onest dar incompetent. Defapt ne dorim si caracter si competenta.

Ascultarea
Exista mai multe de stiluri de ascultare si deasemeni exista diverse tipuri de ascultare care se potrivesc unor situatii diferite. Persoanele care lucreaza cu copii mici admit ca au invatat sa asculte cu jumatate de ureche. Uneori conversatii precum cele din cafenele, de la petreceri si din situatii similare nu necesita toata atentia celui care asculta. Ceea ce trebuie sa constientizam este faptul ca in special persoanele carora le e greu sa inteleaga si exprima propriile sentimente se folosesc de astfel de ocazii pentru a purta discutii serioase. Important este sa ascultam si cu o ureche secundara, adica in timp ce ascultam continutul sa percepem si sentimentele si sa ne punem intrebarea: Aceasta persoana oare incerca sa-mi spuna cu totul alceva?. Modurile de variatie a ascultarii se pot clasifica astfel:

ascultare in timpul liber de tipul unei conversatii la o cafea ascultare informationala, atentia concentrata pe fapte, figuri si specificatii ascultare stilistica, atentia concentrata la modul de exprimare mai degraba decat la cuvinte ascultare tehnica - discutie interactiva din campul propriu de expertiza ascultare empatica - ascultarea si intelegerea persoanei care vorbeste ca si cum am fi in locul ei ignorare sau simulare a interesului interesat

Toate aceste forme de ascultare au rolul lor, dar in general exista tendinta de a pica in anumite tipare. Cand apare un astfel de stereotip, stilul de ascultare poate fi inadecvat anumitor situatii. Destul de des reusim sa nu fim suficient de empatici precum cere conjunctura. EMPATIE vine din cuvantul german einfulling care literar inseamna simtire interioara. Empatia este abilitatea de a simti sentimentele cuiva, de a vedea lumea prin ochii lui si de a comunica aceasta intelegere persoanei la acelasi nivel. Empatie inseamna a asculta atat cu inima cat si cu capul si implica experimentarea sentimentelor celorlalti pastrandu-se distanta si identitatea fiecaruia. O persoana empatica va raspunde corect la durerea sufleteasca a celui de alaturi fara a fi afectata sau deranjata de aceasta. Emotiile celeilalte persoane sunt simtite si intelese, dar nu se pierde abilitatea de a face distinctia intre sentimentele proprii si cele ale partenerului de conversatie.

Apatia

Apatia poate fi descrisa ca lipsa de interes pentru sentimentele altei persoane. Persoana apatica nu se implica, nici nu-si doreste sa devina implicat sau sa imparta succesele cu alte persoane. In societatea moderna, un anumit grad de apatie este necesar pentru supravietuirea fizica si mentala. Daca relationam cu toate persoanele empatic circuitele noastre inter-personale se vor supra-incarca si energia acumulata va refula. Aceasta poate afecta relatiile in mod nedorit.

Neutralitatea
Neutralitatea este lipsa de interes si grija pentru o alta persoana. O atitudine de lipsa de grija poate face pe cealalta persoana sa intre in defensiva si sa devina necomunicativa. O atitudine neutra si o lipsa de interes din partea unui manager este transmisa de multe ori angajatilor, datorita tendintei generale de a ne feri de emotii. Multi manageri se simt amenintati de propriile emotii si de sentimentele altora, solutia pe care au gasit-o fiind aceea de a le ignora. Aceasta ii determina pe angajati sa devina confuzi, incerti si tensionati. Intr-o astfel de situatie, atitudinea neutra face dificila comunicarea.

Empatia
Empatia este un concept dificil de descris deoarece unele din aceste componente sale par sa se contrazica intre ele. Empatia implica o identificare indeaproape cu cealalta persoana, dar care nu duce la afectarea identitatii. Identificarea excesiva implica simpatie si nu empatie. Empatia poate fi descrisa ca o implicare detasata un raport cu o alta persoana si sentimentele acesteia. Empatia poate fi descrisa prin:

Mentinerea unui grad de separare fata de cealalta persoana. Persoana empatica trebuia sa simta sentimentele celeilalte persoane si sa dezvolte o intelegere aprofundata a sentimentelor acesteia Empatia inseamna intelegerea situatiei care duce la exprimarea sentimentelor si acceptarea sentimentelor, chiar daca s-ar raspunde diferit intr-o situatie similara Facilitatea verbala a comunicarii printr-un limbaj in rezonanta cu sentimentele celeilate persoane. Persoana empatica raspunde sentimentelor celeilalte persoane cu acceasi intensitate

Simpatia
Simpatia poate fi descrisa ca o implicare mai profunda fata de cealalta persoana. Ea este definita ca manifestandu-se prin sentimente pentru cealalta persoana si nu prin sentimente alaturi de cealalta persoana ca in cazul empatiei. Prin super-identificarea cu cealalta persoana, persoana isi pierde propria identitate si nu mai poate sa acorde asistenta. O persoana caracterizata de simpatie poate deveni complesita de compasiune, iar persoana care trebuie sustinuta poate fi cuprinsa de un sentiment de disconfort. Simpatia poate avea un efect contrar celui scontat, cealalta persoana fiind minimizata sau i se plange de mila in momentele in care ar trebui sa fie incurajata si sustinuta cu putere.

Ascultarea Empatica
Empatia este o atitudine apropiata celei cu care experimentam si ii acceptam pe ceilalti. Modul in care empatizam se realizeaza cu ajutorul limbajului non-verbal si prin modul in care noi ascultam si raspundem. Stephen Covey spune ca o persoana empatica este translatorul credincios. Translatorul nu poate sa-si puna propriile idei, nu poate spune ceea ce crede el ca ar trebui sa se spuna, el trebuie sa spuna exact ceea ce cealalta persoana a spus in alta limba. Ascultator empatic trebuie sa se concentreze asupra vorbitorului si sa exprime gandurile lui in cuvinte care sa reflecte starea acestuia.