Apocalipsa de pretutindeni Odata cu apartenenta la Crestinism, oamenilor le-a fost inspirata ideea parcurgerii unui ciclu al vietii.

Totul are un inceput si un sfarsit, acest tot repetandu-se prin nasterea a noi generatii. Acest lucru este normal, la ordinea zilei, si nu a creat aceeasi isterie generala pe care a infiltrat-o in mintile noastre Apocalipsa; grandiosul sfarsit al lumii. Aceast subiect a fost aprig dezbatut, creeandu-se noi si noi teorii si ,evident, profetii pe seama acestuia. Nici literatura n-a evitat aceasta parte a doctrinei crestine. Prin intermediul abordarii acesteia au aparaut opere literare avand chiar caracter profetic. Apocalipsa, din punct de vedere al genezei cuvantului, are la baza latinescul apocalipsis care inseamna dezvelire, descoperie; ceea ce demonstreaza faptul ca Apocalipsa va interveni dupa o descoperire, si anume descoperirea unei societati fade, fara principii spirituale. Vorbind despre Apocalipsa in cadrul literaturii trebuie desigur sa amintesc simbolismul care aparut fiind in arta si literatura, in Franta spre sfarsitul secolului XIX, inceputul scolului XX, se impune romantismului care a acaparat o mare parte a secolului XIX, din nevoie de schimbare, printr-o abordare cu totul noua, la poli opusi, care in prima instanta nu este bine primita de catre marea masa a populatiei. Pe langa caracteristicile generale ale simbolismului, reprezentantii acestui curent trateaza in operele lor o societate in degradare. Ca prim exemplu concret, il voi pune in discutie pe George Bacovia, un reprezentant de seama al universului liric romanesc: Amurg violet Amurg de toamn violet ... Doi plopi, n fund, apar n siluete -- Apostoli n odjdii violete -Orasul e tot violet. Amurg de toamn violet ... Pe drum e-o lume lenes, cochet; Multimea toat pare violet, Orasul tot e violet. Amurg de toamn violet ... Din turn, pe cmp, vd voievozi cu plete; Strbunii trec n plcuri violete, Orasul tot e violet

In opera Amurg violet este prezentata degradarea unei societati bolnave. Inca din primul vers putem obseva amurgul de toamna, similar cu starea interioara de greutate a eului liric, toamna avand de cele mai multe ori o cromatica bazata de nuante de cenusiu. Amurgul poate simboliza sfarsitul tenebros al acestei societati, scaldat intr-un abis obscur. Plopii, depasind dimensiunea oamenilor sunt asemuiti cu Apostolii, luand totodata maretia acestora, devenind o mijlocire intre divinitate si lumea pamanteana. Plopii sub forma de Apostoli pot fi o aluzie atintita asupra unui semn apocaliptic, si anume venirea lui Enoh si Ilie (Apocalipsa 19, 1) Orasul violet reprezinta intrega lume. o lume lenesa, cocheta. Lenesa si cohceta prin superficialitatea-i specifica, in care accentual cade pe partea materiala, in detrimentul spiritului. Multimea toata pare violeta, la fel, cuprinsa de stereotipie Voind sa evadeze din aceasta lume croita in mod curent, evoca trecutul dorind sa vada vitejia definitorie voievizilor, dar sfarsete prin a observa ca starbunii trec prin palcuri violete la fel ca multimea orasului. Sesizand asemanarea se intoarce in maladia orasului violet, spatiul din care a pornit.

Iesind din sfera poeziei romanesti si-a simbolismului, ca principiu de baza pentru cel de-al doi lea exemplu pe care doresc sa-l expun, voi folosi filosofia savantului calugar franciscan englez William Ockham, si anume nominalismul, care presupune conform dex, ca numai lucrurile individuale au existen real, n timp ce noiunile generale sunt simple cuvinte, nume ale acestor lucruri. Bazandu-ne pe aceasta teorie putem afirma faptul ca din toate lucrurile care ni se intampla va ramane doar numele, doar acesta va dainui in timp. Acest concept poate fi luat ca o povatata, care sa ne deschida catre un echilibru care sa dobandeasca un acord intre lumea noastra spirituala si cea biologica pentru ca in fata ireversibilului, a Apocalipsei sau a sfarsitului individual, ne va ramane in urma doar simplul nostru nume. Pentru a putea oferi cel de-al trei lea exemplu ma voi sprijini pe principile Hinduismului, mai exact pe scrierile strvechi ivaite (Puranele)in care sunt descrise semnele care caracterizeaz ultima perioad, crepusculul lui Kali Yuga, perioada care se aseamana cu situatia contemporana. Linga Purana spune: Oamenii din Kali Yuga sunt stimulai de cele mai joase instincte. Ei aleg cu precdere ideile false. Nu ezit s-i persecute pe cei nelepi. Invidia i chinuie. Neglijena, boala, foamea, frica se vor rspndi. Vor fi mari secete. Diferitele regiuni ale unor ri se vor opune altora. Crile sacre nu vor mai fi respectate. Oamenii vor fi fr de moral, iritabili i sectari. Numeroase vor fi femeile care se vor prostitua. Savanii vor fi n slujba oamenilor mediocri, vanitoi i plini de ur. Numrul brbailor se va micora, cel al femeilor se va mri. Hrana deja preparat i depreciat va fi pus n vnzare. Crile sacre vor fi vndute la colul strzilor. Tinerele fete i vor vinde virginitatea. Aceste cateva premonitii descriu cu precizie situatia actuala si demostreaza faptul ca se pot crea asemanari intre Hinduism si Crestinism in privinta Apocalipsei. In concluzie, Apocalipsa va fi intotdeauna pretutindeni, mereu un punct comun de discutie pe care oamenii il vor dezbate si caruia ii vor profetiza aparitia pana il vor atinge.

2011

Apocalipsis- dezvelire, descoperire