25.

n tezaurul spiritual al romnilor Doina, alturi de Hor, Cluari,Mioria i alte bijuterii folclorice, este una din cele mai desvrsite creaii populare, un cntec ce vine din adncurile istoriei noastre. Specia a liricii populare i a folclorului muzical romnesc, Doina exprim profunde sentimente de dor, de jale, de dragoste, de revolt etc. Ea dezvluie lumea interioar, complex a omului, tririle si dispoziiile sale. Din punct de vedere muzical Doina este un cntec cu multiple funcii i, fiind bazat pe improvizaie, dispune de numeroase i inepuizabile ornamente melodice. Ca specie literar, Doina a fost preluat n poezia cult. A fost studiat de V. Alecsandri, A. Russo, C.Negruzzi, M.Eminescu, B.P.Hadeu, B.Bartok, C.Briloiu, inspirnd pe muli poei consacrai. Din timpuri imemorabile strmoii notri i-au msurat timpul cu Doina de le-a fost ru i-au doinit durerea, suferina, jalea, dorul si tristeea; de le-a fost bine prin doina i-au cntat bucuria mplinirilor i a speran elor: Doin, doin, cntec dulce, Cnd te-aud, nu m-a mai duce Doinele i cntecele noastre de dor, afirma cercettorul Mihail Vulpescu, ne dezvluie una dintre cele mai bogate laturi ale sufletului nostru romnesc: poezia unita cu muzica, dupa cum dansul ne dezvluie o alta latura a capacitatilor artistice ale poporului romn, simul ritmul i al gestului i care-i tot att de valoros. O minunat caracteristic a doinei e dat de Alecu Russo n cntul 50 al poemului Cntarea Romaniei, dovedind o larg nelegere a liricii populare: Doina i iar doina! Cntecul meu e vers de moarte a poporului la eztoarea priveghiului pmntul e de lips i aerul l neaca vzut-am flcii scuturndu-e pletele i fruntea lor a se ncrei fr de vreme Cntecul, pentru Russo, e trist din cauz c birul e greu i se termin prin blestemuri, fiindc fiecare bucic de pmnt este colorat de sngele lui. E trist doina, pentru c romnul muncete brazda, dar rodul nu-i aparine: mai mult "trupul tu se va grbovi sub btaie i partea ta n lume va fi ocar". Vitejia s-a tocit de srcie i de stricciune. Profetic, Russo conchide: Doina i iar doina!... Suntem pribegi n coliba printeasc i strini n pmntul rs- cumprat cu sngele nostru!... Dar n cmpie crete i pe deal iari crete o floare pentru popoarele chinuiteNdejdea. Pornind de la idea c romnii au fost la origeni un popor de pstorii c folclorul nostru cuprinde un substrat real, Ovid Densuianu a tratat n crtile sale "tema pstorului n cntecul popular, oglindind momente caracteristice pentru viaa romnilor pe ntegul areal romnesc ori continuitti ale ei:transhumana, ciobnia i hiducia, primvara cu frumuseile ei, dorul cu imagini de o rar frumusee poetic .a. Cntecele populare pstoreti n majoritatea lor, doine de dor, de iubire, de nstrinare, de singurtate etc., povestesc n nenumrate creaii instrumentale sau vocale viaa pstorilor, cu aspiratiile de libertate: Doin, doin, vers cu foc, Cnd te-au, eu stau pe loc, Doin zic, doin suspin, Tot cu doina m mai in.
22. In mine bate inima lumii si tot ce simte ea simtesc si eu afirma Eminescu, iar eu zic ca Eu sunt o parte din Ei si Ei o parte din mine. E necesar sa pastram acest echilibru. Nu stiu cum voua, dar acest echilibru cred ca e nimic altceva decit omenia. Trebuie sa fii OM! Esti om- esti puternic, iar daca te transformi in nu stiu ce, atunci, ce mai ramine din tine? In drama Doinade Ion Druta, gasim acest motiv. Autorul ne aduce la ideia ca omul isi creeaza, in timpul vietii sale, o poarta de fier in care bate, insa ea nu se deschide. Doina- Sa nu iti fie frica, caci atunci cind te va pierde o lume, te va gasi alta Din acest fragment deducem ca omul trebuie sa fie OM si sa-si cunoasca puterile, necazurile si sa-si recunoasca vina. Trebuie sa fim mai simpli si sa permitem oamenilor simpli sa-si faca loc in sufeltul nostru. De ce copii au un simt aparte si inteleg foarte bine cu cine sa prieteneasca si de cine sa fereasca? Am gasit raspunsul. E din cauza ca copii nu sunt amagiti de vorbe. Ei se conduc dupa inima si privirea celuilalt, deoarece ochii sunt oglinda sufletului. Ochii spun foarte multe despre om.

Originea i vechimea Doinei, de astfel, ca i etimologia acestui cuvnt, nu sunt cunoscute, ele fiind acoperite de vlul misterului. n acest sens exist numeroase ipoteze care, pna n prezent, nu au fost comfirmate. Cercettorul Petre Brncusi mrturisise c A fost o vreme cnd, dintre toate genurile folclorice, doina reprezenta gloria cea mai nalt, sinteza strbtut de unic vibraie care d imaginii muzicale i poetice unicitate de miracol ntruchiparea cea mai desvrit a genului poporului romn o regsi n ea". George Breazul considera c Doina cea mai autentic si mai caracteris- tica form de expresie a muzicii populare romnesti are aceeai funcie ca i plnsul,e tot att de legat de natur, tot att de pur din punct de vedere psihic, tot att de spontan, tot att de original i de adevrat ca i o exclamaie, ca i un geamt, ca i un strigt; att de naturale sunt aceste expresii ale unui melos popular, nct ie team s le destrmi pura lor candoare i simplitate i cu greu cutezi s le denumeti cu obinuitul cuvint