Bizant dupa Bizant

Scurta istorie bizantina

In colaborare cu Administrator Mari, 09 Octombrie 2007 Ultima actualizare Duminic, 14 Octombrie 2007

Transformarea (dintr-un imperiu pagan, muribund intr-un imperiu crestin, bine organizat si prosper)

Criza imperiului roman din sec III d.Hr. va fi depasita prin reformele lui Diocletian dar mai ales cele ale lui Constantin cel Mare(306-337). Constantin continua reformele initiate de Diocletian, pe plan administrativ ridica numarul provinciilor de la 101 la 117; grupate in 14 diocese, in loc de 12; dioceze grupate la randul lor in 4 prefecturi(Orient, Illyricum, Gallia si Italia). Armata este si ea reorganizata si numarul legiunilor creste la 75. Sunt recucerite mici teritorii din nordul Dunarii si sunt ridicate noi fortificatii pe malul stang al fluviului. In plan social Constantin acorda celebrul edict de la Milan (313) prin care se pune capat oficial persecutiilor impotriva crestinilor (deja majoritari in imperiu); ele vor fi reluate pt scurt timp cateva decenii mai tarziu de un imparat neopagan, Iulian Apostatul. Duce o politica de centralizare a puterii iar in plan economic emite moneda de aur numita solidus menita sa stabilizeze economia.

In fine, la 11 mai 330 este inaugurata “Noua Roma” sau Constantinopolul unde imparatul muta capitala imperiului.Locul ales s-a dovedit extrem de inspirat.Aflat in partea orientala a imperiului, pe un important drum comercial ce leaga continentele, usor de aparat, Constantinopolul avea toate atuurile pentru rolul ce-i era harazit. Inca inainte de mutarea capitalei diferentele dintre Occident si Orient incepusera sa se manifeste vizibil: un Apus aproape ruinat economic, depopulat, decadent si un Orient inca “viu”, cum mari centre comerciale ce concentra cea mai mare parte a economiei statului, imbibat de elenism si de cateva decenii preponderent crestin.Acestea au fost si motivele alegerii vechiului Byzantion ca loc pentru amplasarea Noii Rome. Consecintele reformelor lui Constantin au schimbat pentru totdeauna cursul istoriei. La moartea imparatului Constantin cel Mare(337), cei 3 fii ai sai isi impart imperiul dupa cum urmeaza: Constantiu II se proclama imparat in Occident, Constant in Italia iar Constantin II in Orient.Urmeaza o serie de razboaie fratricide din care invingator iese Constantin II, reusind sa reunifice imperiul in 353. Suntem in veacul al IV lea, “veacul de aur al Bisericii” in care au trait sfintii Vasile cel Mare, Grigore de Nazians, Grigore de Nissa, etc.Principalul inamic al dreptei credinte era acum erezia lui Arie, insusi Constantin II era arian si intr-un sinod eretic din 359 proclama aceasta erezie religie de stat. Doi ani mai tarziu pe tronul imperiului urca un neo-pagan(Iulian Apostatul) si timp de 2 ani (361-363) crestinii sunt din nou persecutati.In sfarsit Valens, incheie seria imparatilor relativ “stersi” care se interpun intre Constantin si Theodosius. In timpul lui are loc marea migratie a gotilor care trec Dunarea in imperiu,impinsi fiind de huni.Miscarile popoarelor migratoare(germanice in special) au inceput inca din sec III, dar invazia hunilor le impinge si le accelereaza infiltrarea in imperiu. In 376 Valens le permite sa se stabileasca in Thracia.Doi ani mai tarziu insusi Valens avea sa cada victima actiunii sale, gotii se rasculasera si in batalia de la Adrianopole din 378 romanii sufera o grea infrangere. Urmeaza domnia lui Teodosius I (379-395), o perioada de relativa refacere dupa perioada tulbure care a precedato.Printr-un edicat din 380, Teodosius proclama ortodoxia singura forma legala de crestinism in imperiu, dand o grea lovitura ereziei ariene(favorizata de autoritati de cateva decenii).In anul urmator,in 381 are loc al 2 lea Conciliu de la Constantinopol(primul fusese cel de la Niceea din 325) in care este definitivat crezul, cu acest prilej se intareste prestigiul patriarhului de Constantinopol. In 391 imparatul Teodosius proclama crestinismul-ortodox singura religie acceptata in imperiu si interzice cultele pagane. La moartea sa din 395 Teodosius imparte imperiul intre cei doi fii ai sai: partea occidentala cu capitala la Ravena revine lui Honorius iar cea orientala cu capitala la Constantinopol lui Arcadius.Acest act accentueaza evolutia separata ale celor doua macro-regiuni.De remarcat este faptul ca impactul acestei decizii nu a fost atat de evident in epoca, nu era pentru prima data cand doi sau mai multi imparati domneau in acelasi timp peste imperiu si isi imparteau atributiile pe zone. In sec V imperiul se confrunta cu puternice miscari ale populatiilor migratoare(goti,franci,huni etc.) si dispute in interiorul Bisericii(din aceasta pricina unii bizantinologi numesc acest veac “veacul invaziilor si al luptelor hristologice”). -408-410 pericolul vizigot este indreptat spre apus, gotii lui Alaric(ramura vizigota) devastand Italia pentru ca in final sa se stabileasca in Hispania -la jumatatea secolului au loc marile campanii ale lui Atilla -in 451 Conciliul Ecumenic de la Chalchedon condamna erezia monofizita(care castiga teren in Egipt si Siria) si proclama egalitatea dintre papa si patriarhul de Constantinopol. -se remarca imparatul Leon I(457-474) care duce lupte cu alanii, gotii si vandalii(stabiliti in nordul Africii). -in 476 Imperiul de Apus este desfiintat de catre Odoacru care recunoaste autoritatea imparatului de la Constantinopol(imparat era Zenon la acea data), primind de la acesta titlul de magister militum per Italia .Cu acest prilej
http://www.probyzantinum.org Powered by Joomla! Generat: 13 April, 2008, 22:07

Bizant dupa Bizant

imparatul de la Constantinopol devine singurul imparat legitim. -in 489-493 ostrogotii cuceresc Italia, conducatorul lor Theodoric, pana atunci magister militum per Illyricum devine magister militum per Italia in locul lui Odoacru. Datorita abilitatii Constantinopolului de a imbina diplomatia cu razboiul, a reusit sa evite soarta Occidentului si sa scape de presiunea exercitata de migratori deviindu-i spre Apus. Perioada de maxima inflorire (sec VI- prima jumatate a sec.VII)

Prima jumatate a sec VI este dominata de puternica personalitate a lui Justinian I(527-565).Originar din Tracia romanizata, Justinian succede la tron unchiului sau Justin I. Hotarat sa restabileasca prestigiul imperiului,Justinian duce o politica de reforme.Ia masuri dure impotriva monofizitilor si arienilor(atatia cati mai ramanseserea),reformeaza legislatia imperiului compunand celebrul Cod ce-i poarta numele(528-529).In 532 face fata unei puternice rascoale inceputa la hipodrom si intrata in istorie drept “rascoala Nika”(fireste ca nu tuturor le conveneau bine noile reforme).Dupa infrangerea rascoalei reconstruieste biserica Sf.Sofia,ctitoria sf.Constantin cel Mare, distrusa de rasculati.Dupa pacificarea Constantinopolului se poate gandi la recucerirea teritoriilor pierdute in secolul precedent.Intre anii 533-555 Justinian recucereste Italia, regatul african al Vandalilor si partea sud-estica a Spaniei precum si o scurta fasie la nord de Dunare, prilej cu care reface vechile castre de aici.Moare in 565 . Urmasii sai, ca si in cazul lui Consatntin(cu care adesea este comparat), sunt mult sub predecesorul lor,asa se face ca in anul 602 imperiul pierde Balcanii sub presiunea avarilor si a aliatilor lor, slavii.Cu prilejul razboilui cu avarii dintre 586587, Theophanes Confesorul aminteste de expresia “torna torna fratre” folosita de unul din soldatii bizantini originar din populatia tracica romanizata, considerata prima dovada a limbii stra-romane. In anul 614 pe tronul imperiului urca un alt imparat de exceptie, Heracles(614-641), considerat de unii cel mai mare strateg roman de dupa Traian.In momentul urcarii pe tron a lui Heraclie, imperiul era prins in razboaiele cu avarii,slavii si persii si in luptele interne pentru putere.Fiu al strategului de Cartagina, avand o formatie militara, Heraclie trece la regandirea structurii administrative a imperiului.Introduce thema ca unitate administrativa si reformeaza armata.In primul deceniu al domniei se confrunta cu invaziile persane.In 614 persii cuceresc Ierusalimul si fura sf.Cruce, in 619 cade Egiptul.Urmeaza contraofensiva bizantina dintre anii 622-628, un razboi greu care a pus la incercare capacitatea militara a impeiului.In 626, pe cand imparatul era in campanaie in Orient cu grosul armatei, Constatinopolul este asediat de o coalitie slavo-avara-persana.Apararea orasului este condusa de patriarhul Sergios, care dupa izbanda asupra invadatorilor compune Imnul Acatist inchinat Maicii Domnului, ocrotitoarea Orasului, acatist care se canta si astazi. In 628 persii sunt batuti crunt de Heracles care inainteaza adanc in teritoriul persan, regele(sahul) persilor fiind nevoit sa ceara pace si sa se proclame “fiul si sclavul imparatului de la Constantinopol”.Tot cu acest prilej este recuperata si sf.Cruce. Anul 634 marcheaza inceputul marilor campanii arabe.Recent unificati si convertiti la islam(Mahomed murise in 632), arabii pornesc puternice campanii impotriva bizantinilor si cuceresc pe rand Palestina, Siria, Egiptul,nordul Africii, etc.Astfel imperiul roman/bizantin este mult redus teritorial,limitandu-se in linii mari la Grecia si Anatolia. Dupa moartea lui Heracles incep luptele pentru succesiune care arunca imperiul intr-o puternica criza.In 674-678 are loc primul asediu puternic al Constantinopolului (pe mare) de catre musulmani(arabi).Asediatorii sunt infranti datoriata flotei bizantine ce folosea focul grecesc. Este prima mare infrangere a arabilor si are un puternic ecou in toata crestinatatea. Secolul VIII este numit si epoca iconoclasta (717-843)

Adversarii icoanelor existau cu mult inainte de aceasta perioada dar acum ajung la cele mai inalte demnitati imperiale(avem o multime de imparati iconoclasti incepnad cu asa-zisa dinastie isauriana ) fapt care duce la o puternica prigonire oficiala a dreptei-credinte.Au loc puternice rascoale si chiar razboaie civile la care se adauga razboaile cu arabii(in 717-718 are loc al doilea asediu al Constantinopolului,terminat ca si primul in favoarea grecilor datorita flotei) si cele cu francii(pentru Italia si pentru demnitatea imperiala pe care Carol I si-o asuma ilegal in 802).Partizanii si adversarii ortodoxiei(respectiv ai icoanelor) isi alterneaza prezenta la tron si regimul pro sau anti-ortodox. In sfarsit in anul 843 imparatul Mihail III restabileste printr-o ceremonie solemna in Sf.Sofia cultul icoanelor si astfel ia sfarsit perioada iconoclasta. In a doua jumatate a sec IX,imparatul Vasile I (867-886) duce o politica de contraofensiva pe toate fronturile: in Orient poarta o stralucita campanie anti-araba reusind sa recucereasca o parte din Siria si Libanul, in Apus poarta lupte cu francii pentru Italia, cu tanarul stat al bulgarilor si cu un val tarziu de migratori, ungurii. Primul tarat bulgar va da multa bataie de cap imperiului, fiind primul stat ortodox(dupa convertirea tarului Boris-Mihail din 864) care va incerca sa se substituie Bizantului.Astfel razboaiele bizantino-bulgare vor continua si in sec. X, culminand cu victoria bizantina din 971 impotriva bulgarilor si rusilor(aliatii celor dinatai), care va desfiinta primul tarat bulgar si va impine frontiera nordica a imperiului pana pe Dunare, dupa aproape 4 veacuri.Imparat era Ioan Tzismiskes. In acest secol X, mai exact din 988, aria culturii bizantine se extinde cosniderabil prin crestinarea rusilor sub Vladimir cel Sfant. Decaderea
http://www.probyzantinum.org Powered by Joomla! Generat: 13 April, 2008, 22:07

Bizant dupa Bizant

Secolul urmator este marcat de rascoalele bulgarilor (infrante de Vasile al II lea in 1018) si de schisma definitiva dintre Roma si Constantinopole din 1054, schisma provocata de “inovatiile” aduse de apuseni dogmei ortodoxe.Tot acum apare un nou pericol la Rasarit.Este vorba de turcii selgiucizi, la inceput mercenari in slujba califilor, turcii provoaca mari pierderi Bizantului si dupa infrangerea de la Manzinkert din 1071, imperiul face apel la ajutorul militar al Occidentului.Astfel are loc prima cruciada(1096) ce s-a dovedit a fi o sabie cu doua taisuri.In ciuda juramantului prestat de cruciati, conform caruia se angajau sa restituie teritoriile eliberate proprietarului de drept, Bizantului, acestia le pastreaza pentru ei intemeindu-si mici statulete personale(recucerite ulterior de musulmani, ultimiul , Akkon,in sec XIII de mameluci). In secolele XI-XII creste influenta economica a oraselor italienie, in special Genova si Venetia (ultima dezvoltandu-se de pe urma relatiei privilegiate cu bizantul pe care o avea in calitatea oficiala de teritoriu bizantin autonom) si prin tratate comerciale defavorabile Consatntinopolului, ajung sa transforme imperiul intr-o anexa comerciala. Datorita fiscaliatatii excesive (promovata de dinastia Anghelos datorata necesitatii de sume mari de bani) in Bulgaria are loc rascoala fratilor Petru si Assan in anul 1185, terminata cu proclamarea ca imparat la Tarnovo a lui Petru.Astfel lua fiinta al 2 lea Tarat Bulgaro-vlah. Cu mari probleme economice si militare, prins in luptele pentru putere, imperiul devine in ochii apusenilor o prada facila si apetisanta.Astfel la 1204, in cadrul cruciadei a IV a, Constantinopolul este cucerit de cruciati si are loc “Partitia Romaniae”, adica impartirea Romaniei (a imperiului roman).Iau fiinta mai multe state dintre care cele mai importante sunt: Imperiul Latin(Constantinopolul si imprejurimile), cateva state grecesti (Thessalonicul,Epirul etc.) conduse de fosti dregatori bizantini si asa-zisul Imperiu de la Niceea, de fapt acelsi stat bizantin care acum se restrangea in jurul orasului Niceea.De aici va porni o ampla operatiune de reorganizare sub dinastia Lascarizilor, combinata cu lupte impotriva latinilor, lupte care vor culmina cu Restauratia din 1261 cand Constantinopolul va fi recucerit si cruciatii alungati sub Ioan al IV lea Lascaris. Urcarea pe tron a dinastiei Paleologilor, prin Mihail al VIII echivaleaza cu revenirea la politica paguboasa a tratatelor comerciale cu republicile italiene.De altfel Mihail al VIII se alege si cu excomunicarea datoriata modului in care pusese mana pe putere.Cresterea influentei economice a italienilor duce la rascoale in Constantinopol, aceste tensiuni sunt excaladate si mai mult prin “unirea Bisericilor”(care oricum nu dureaza mult) de la 1274, de fapt o recunoastere a suzeranitatii Papei, ceea ce duce la rascoale anti-catolice in Bizant. In sec XIII-XIV teritoriile bizantine din Anatolia sunt rand pe rand cucerite de turci a caror putere creste mult in urma afirmarii dinastiei Osmane sau Otomane intemeiata de Osman al carui principat se afirma intre anii 1288-1290. Profitand de slabiciunea bizantina, un alt stat ortodox incearca sa refaca Imperiul Crestin in favoarea sa.Calcand pe acelasi drum batut deja de bulgari in secolele precedente, Serbia se afirma in Balcani ca un nou factor de putere si din 1330 se proclama imperiu. Mult redus teritorial, macinat de razboaile civile dintre Paleologi si Cantacuzini(care adesea apelau la sprijin extern, in special la turci), imperiul devine tot mai mult o umbra a ceea ce fusese candva.Doar pe plan cultural au loc mari realizati, mai ales in pictura si literatura, cultura bizantina iradiind in special spre tinerele state si popoare ortodoxe care vor continua sa-i valorifice mostenirea, atat politica cat si culturala, ceea ce l-a facut pe celebrul istoric roman Nicolae Iorga sa foloseasca sintagma “Bizant dupa Bizant”.

Incercarile disperate din prima jumatate a sec XV de a depresura Bizantul inconjurat de cuceriri turcesti(in 1444 are loc Campania cea Lunga a lui Iancu de Hunedoara din Bulgaria; in 1448-1449 o noua “unire religioasa” la Florenta) sunt sortite esecului si in 1453 se produce inevitabilul.Dupa un asediu indelungat Constantinopolul este cucerit, imparatul Constantin al XI Paleologul moare cu arma in mana printre aparatorii orasului. Rand pe rand sunt cucerite Athena(1456), Mistra(1460),Trapezunt(1461). Disparita imperiului bizantin a dat un puternic impuls visului de a recontrui un imperiu ortodox,astfel a luat nastere ideologia Celei de-a III Rome (Moscova) si incercarile de restaurare a bizantului din secolele XIX-XX.

http://www.probyzantinum.org

Powered by Joomla!

Generat: 13 April, 2008, 22:07