Sunteți pe pagina 1din 2

Basarabia in perioada interbelica: progrese si limite

Cele mai multe dispute in istoria actual a Basarabiei apar din perioada interbelic. n condiiile n care in Imperiul Rus a avut loc revoluia social, se infiineaz statul Republica Democratic Moldoveneasc i la 24 ianuarie 1918 i proclam independena, iar n 27 martie 1918 prin decizia majoritar a Sfatului rii, se unete cu Romnia. Astfel, dup 106 ani, de dominaie rus, teritoriul numit de rui Basarabia, revine acas. La 28 octombrie, 1920 plenipoteniarii Marii Bretanii, Franei, Italiei, Japoniei i Romniei semneaz la Paris Tratatul privitor la unirea Basarabiei cu Romnia, prin care prile contractante recunosc suveranitatea Romniei asupra teritoriului Basarabiei. Tratatul ns nu a intrat n vigoare deoarece nu a fost ratificat de Parlamentul Japoniei. Tratatul nu a fost recunoscut de SUA, Rusia Sovietic i Ucraina. Acest unificare a suferit acuzri continue, toat perioada interbelic, dar i in prezent, din partea rus, ei avnd dorina de a-i menine teritoriile sale(tendine imperialiste), n-au recunoscut, i nu recunoasc unificarea. Autoritatile rusesti incercau in diverse modalitati sa impiedice coeziunea Romaniei (rascoala de la Tatarbunar, declaratii, propagande false, si in final, crearea RASSM la 24 oct. 1924). In scopul integrarii Basarabiei in hotarele legitime Romaniei au fost adoptate mai multe reforme de ordin politic, economic si social. La 29 martie 1923 a fost adoptata Constitutia Romaniei Mari, prin care sa legitimat unirea principatelor, sa enuntat inviolabilitatea integritatii si suveranitatii statului roman, garantat drepturile democratice si o noua ordine democratica: separarea puterilor, pluralismul politic, alegeri libere, echitabile. Deja la urmatoarele alegeri parlamentare din 1919, 1920, 1922 populatia basarabeana a beneficiat de dreptul de cetatean roman de a-si exprima adeziunea politica si a-si exercita votul. La primele scrutine din noiem.1919, la vot au participat 72% din totalul basarabenilor inscrisi in listele electorale. Un aspect important al integrarii Basarabiei in viata politica a Romaniei a insemnat fuzionarea partidelor din provincie cu formatiunile politice apropiate ca obiective si conceptii din tara. La alegerile 1926, au participat toate partidele politice din Basarabia. Unificarea administrativa, la fel, a jucat un rol important pentru integrarea Basarabiei e fusese 106 de ani semicolonie a imperiului rusesc. De aceea, era necesara imaginarea unor forme si cadre noi de organizare in directia integrarii si Basarabiei, si Transilvaniei, Banatului, Bucovinei in cadrul Romaniei. In rezultatul reformei din 14 iunie 1925, Romania, si o data cu ea Basarabia, au fost impartite din punct de vedere administrativ in provincii, plasi, sate si orase; deasemenea comune (urbane sau rurale cu 10 mii locuitori), judete si o unitate admin. noua tinutul. Drept urmare a Unirii de la 1918 Romnia aproape c i-a dublat numrul populaiei. Majoritatea populaiei o alctuiau romnii-71,9%, dup care urmau ungurii, germanii, evreii, ucraineni i alte grupuri etnice minoritate. n Basarabia acest indice constituia 56,2%. n pofida politicii de colonizare i nstrinare promovat de regimul arist, romnii alc-tuiau majoritatea populaiei provinciei dintre Prut i Nistru. n Basarabia populaia rural constituia 87%, fapt explicat prin caracterul preponderent agrar. Cel mai mare ora al provinciei era Chiinul (114.896 locuitori), fiind depit doar de capitala rii Bucureti cu o populaie de 639.040. Predominarea proprietii moiereti i ca urmare, lipsa de pmnt a ranilor, necesitatea asigurrii populaiei cu produse alimentare i a industriei cu materie prim au impus statului nfptuirea unor msuri urgente pentru rezolvarea problemei agrare. O msur important a fost Reforma agrar. n Basarabia reforma agrar a avut un caracter mai radical. Prin legea de reform ranii urmau s primeasc loturi de pmnt de 6-8 ha, mai mult dect n alte regiuni ale rii. Au fost declarate expropriate proprietile ce cuprindeau 80% din pmnturile moiereti. Pentru realizarea reformei sa creat un sistem de dirijare numit Casa noastr-instituie de stat cu sediul la Chiinu, ce se ocupa cu organizarea i administrarea lucrrilor de expropriere i mproprietrire. Reforma n Basarabia a avut anumite particulariti. Au fost expropriate i redistribuite pmnturile moiereti ocupate de rani prin violen n urma revoluiei ruse. Ca i ntreaga ar, n Basarabia agricultura avea un caracter pronunat cerealier (circa 87% din suprafaa cultivat). Cel mai cultivat era porumbul, care putea fi cultivat mai muli ani pe acelai ogor fr epuizarea solului, fiind i mai rezistent la insecte, boli, secet. Un loc important n economia inutului l juca cultivarea viei de vie. n special satele din valea Nistrului erau specializate n pomicultur. Basarabia producea circa un sfert din cantitatea de fructe i struguri exportate din ar.

Livezile se ntindeau pe zeci de km, de-a lungul satelor: Copanca, Chicani, Talmaz i Hadjimus. Aceast suprafa de livezi era nu-mit California Romniei. Condiiile naturale de care dispunea Barabia i permiteau dezvoltarea culturilor tehnice i creterii vitelor. n Basarabia dezvoltarea industriei nu prezinta pondere mare, de aceea era orientat mai mult spre satisfacerea necesitilor locale. n anul 1930 n provincie funcionau 222 de ntreprinderi. Cele mai importante centre industriale erau Chiinu i Bli. Ramurile principale erau: industria morritului, a spirtului, a zahrului, a uleiului vegetal, a postavului rnesc, a pielii i a uneltelor agricole. Lipsa de investiii i credite, insuficiena unor msuri bine orientate din partea statului au determinat nivelul sczut al industriei Basarabiei. n cercurile conductoare ale Romniei era concepia prin care Basarabia era privit ca o provincie eminamente agricol, fr perspective de dezvoltare a industriei. n anii crizei economia Basarabiei, de asemenea, a avut de suferit din cauza supraproduciei. Numai la Chiinu au fost nchise 163 de ntreprinderi. Dac 1925 volumul produciei industriale a Basarabiei constitu-ia 6,6% din totalul produciei industriale a Romniei, apoi n 1937- doar 1,7%. n Basarabia reeaua limitat de ci ferate i de drumuri nu corespundea necesitilor comerului intern i extern. A fost adoptat un program, care prevedea construcia drumurilor de legtur ntre Basarabia i restul teritoriul rii. n perioada 1918-1937 au fost construite 600km de osea naional i circa 200km de osele regionale. Un rol important l avea transportul fluvial pe Dunre, Nistru i Prut. Integrarea Basarabiei n cadrul statului naional unitar romn a avut multiple consecine pozitive n domeniul cultural i tiinific. Dup 106 ani de rusificare i deznaionalizare forat, populaia Basarabiei a obinut posibilitatea revenirii la valorile naionale i culturale romneti, la contientizarea apartenenii sale etnice i lingvistice. Ceea ce s-a produs dup 1918 n Basarabia a fost considerat, pe bun dreptate, o adevrat revoluie cultural. n domeniul nvmntului a fost sporit nr de coli primare, corpul profesoral i a nr de elevi admii la coli. Se introduce nvmntul primar obligatoriu i gratuit. La finele perioadei interbelice n Basarabia funcionau 2.718 avnd un contingent de 346.747 elevi. O alt direcie prioritar a aciunii de stat n domeniul cultural a constituit-o dezvoltarea nvmntului mediu i a celui de specialitate. (coli de meserii i gimnazii i licee industriale) Un rol important n progresul cultural i tiinific al Basarabiei a aparinut colii superioare facultilor de Teologie i Agronomie ale Universitii din Iai, precum i celor trei conservatoare particulare: Unirea, Naional i Municipal, iar deschiderea Facultii de tiine Agricole s-a produs la 9 aprilie 1933, n ziua celei de-a 15-a aniversri a unirii Basarabiei cu Romnia. De rnd cu instituiile menionate, n Basarabia interbelic a funcionat i un alt centru important de cultur Universitatea Popular din Chiinu, nfiinat la 18 februarie 1918 de un grup de intelectuali n frunte cu Pan Halippa, t. Ciobanu, Ion Pelivan .a. Instituia dat a fost considerat, pe bun dreptate, cea de-a cincea universitate de acest fel a Romniei dup cele din Bucureti, Iai, Cluj i Cernui, n cadrul ei organizndu-se numeroase cursuri pentru masele largi ale populaiei. n aceeai ani, n Basarabia se atest o febril activitate cultural-artistic, apar n limba romn o serie de ziare, cri literare i tiinifice, se in conferine, se joac piese de teatru, se dau concerte. n 1921 sculptorul Al. Plm-deal creeaz Societatea de Arte Frumoase din Basarabia. . Un eveniment memorabil ramane dezvelirea monumentului lui Stefan cel Mare catre 1928, sculptura realizata de Al. Plamadeala. La Chiinu, de asemenea, este iniiat Societatea Filarmonic, condus de prof. Anatolie Cotovschi, teatrul Naional. Un important eveniment artistic i cultural al Basarabiei interbelice l-a constituit nfiinarea, la 14 decembrie 1939, a Societii scriitorilor din Basarabia, avnd n calitate de preedinte pe Pan Halippa. n aceast societate au fost nscrii 35 membri oficiali, avnd grupuri literare n toate judeele Basarabiei, inclusiv la Bucureti i la Iai. Un rol important n promovarea culturii naionale a aparinut presei, periodicelor. O analiz statistic pentru anii 1917-1927 arat c n Basa-rabia au aprut 58 de ziare, dintre care 24 romneti i 34 ruseti. n perioada interbelic, n Basarabia au fost nregistrate rezultate importante n toate domeniile literatur, arte, pres, nvmnt, tiin. Indicatorul sintetic al tuturor acestor realizri l-a constituit, pe de o parte, sporirea gradului de culturalizare a maselor largi ale populaiei, iar pe de alta apariia unei veritabile elite intelectuale basarabene, care va juca ulterior un rol extrem de important n declanarea procesului de renatere i de eliberare naional de la finele anilor 1980.