Enzimele furajere sunt protein care au activitate catalitica.

Activitatea catalitica a enzimelor este caracterizata de substratul specific asupra caruia actioneaza si de produsii rezultati in urma reactiei catalizate, reactive definita de interrelatiile substratprodusi, in concluzie, clasificarea enzimelor se face dupa reactia care o catalizeaza ,deci fiecare apartine uneia din urmatoarele clase: 1. Oxidoreductaze:- catalizeaza reactii de oxidare-reducere, denumirea lor sistematica fiind de donor/acceptor de oxidoreductaze (ex. donor dehidrogenaza) 2.Transferaze:- catalizeaza transferul unor grupuri chimice de la o molecula la alta, fiind denumite sistematic gruptransferaze(ex. fosfotransferaze) 3. Hidrolaze:- catalizeaza ruperea pe cale hidrolitica a legaturilor C-C, C-N,C-O sau O-P; reactiile catalizate implicnd doua substraturi, din care unul acceptorul este intotdeauna apa, numele sistematic al acestor enzime va avea invedere celalalt substrat asupra caruia actioneaza:(ex. proteaze,celulaze, amilaze); 4.Liaze:- catalizeaza reactiile de eliminare sau de aditie ce result in urma ruperii legaturilor de tip C-C, C-N sau C-O, denumirea lor sistematica fiind inprimul caz de substrat grupliaza (ex. decarboxilaze) 5.Izomeraze:- cataliznd rearanjamente structurale si denumite in functie de tipul de izomerizare si de natura substratului (ex. cis/trans-izomeraze)

6.Ligaze:- cataliznd formarea de legaturi (C-C, C-O, C-N etc.) cuplate prin hidroliza legaturilor fosfoenergetice In urmatorul table sunt prezentate o serie de enzime furajere, actiunea acestora si substraturile specifice pentru care sunt destinate

Proteaze acide se pot gasi in faina si au un pH optim de actiune scazut; ele sunt utilizate pentru inmuierea glutenului, la pH scazut

Proteaze sulfhidril se gasesc in multe ingrediente pe baza de cereale, cum ar fi faina si maltul; de asemenea, sunt extrase din tulpini de ananas (bromelina) si papaia (papaina); proteazele sulfhidril au un domeniu optim de pH cuprins intre 3,5 si 8,5. Serin proteaze sunt denumite, adeseori, proteaze alcaline, din cauza ca activitatea lor este optima la pH 7,5 Amilazele i proteazele obinute din microorganisme. Anumite microorganisme, puse n medii de cultur adecvate, secret cantiti importante de amilaz sau de proteaz. Dup ce au fost curate de celule sau alte impuriti, soluiile sunt concentrate prin evaporare sub vid la temperatur joas sau, dimpotriv, enzimele acestor soluii sunt precipitate prin adugarea unor sruri anorganice (cum este sulfatul de sodiu) sau a unor solveni organici miscibili n ap (acetona, de exemplu).Ca exemple de amilaze i proteaze microbiene pot fi citate: a) a-amilazele bacteriene. a-amilazele bacteriene (obinute n special cu ajutorul bacilului Bacillus subtilis) sunt enzime care lichefiaz amidonul i care sunt utilizate pentru producia de adezivi sau de grunduri pe baz de amidon pentru producerea de hrtie, n brutrii sau n alte industrii alimentare, sau pentru producia unor substane de descleiere n industria textil. b) Amilazele fungice.

Amilazele fungice sunt n esen a-amilaze provenind din culturi de mucegaiuri i n principal de genurile Rhizopus sau Aspergillus. Capacitatea lor de lichefiere, cu toate c este important, este totui mai slab dect cea a amilazelor bacteriene. Amilazele fungice au numeroase intrebuinri n industriile alimentare. Trebuie menionat, c amilazele fungice includ uneori proteaze, glucooxidaz i invertaz. c) Amiloglucozidazele. Aceste enzime, obinute de exemplu din mucegaiuri din genurile Rhizopus sau Aspergillus, sunt ageni de zaharificare puternici dar nu posed nici o proprietate lichefiant. Sunt utilizate pentru obinerea (cu randament nalt) dextrozei din substane amilacee. Sunt utilizate n principal la producia dextrozei i a siropurilor de glucoz i ca agent de zaharificare n bile de fermentaie a alcoolului din cereale. d) Proteazele. Proteazele bacteriene sunt enzime proteolitice (obinute n special cu ajutorul bacilului Bacillus subtilis) care sunt utilizate la fabricarea agenilor de descleiere pentru industria textil, ca ingrediente n anumite produse de splare sau n industria berii. Proteazele produse din mucegaiuri sunt utilizate n medicin sau n farmacie.

Bibliografie:
http://books.google.ro/books?id=ReV4vrav6N8C&printsec=frontcover&dq=9780851993 935&num=4&client=internaluds&cd=1&source=uds&redir_esc=y#v=onepage&q&f=fals e http://80.96.3.68:9080/taric/web/text/SECTIUNEA%20VI/Capitolul%2035/3507.htm http://www.scribd.com/doc/55436556/21/Enzime http://www.uaiasi.ro/ro/files/doctorat/2009_mar_Macsim_Danut_ro.pdf http://www.ebook3000.com/Enzymes-in-Farm-Animal-Nutrition_9124.html