Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
" (44)
1. "senina"=clara, curata,limpede
"misca"=clatina, agita, framanta
2. -rostirea fara pauza a celor doua parti de vorbire diferite ( prepozitie +pronumele
posesiv in dativ)
-pastrarea ritmului si masurii versului
5. teme:iubirea
motive: noaptea, visul-reveria, stele, luna, fereastra.
6. Epitetul metaforic din versul "Crengi mari in flori de umbra ma cuprind" sugereaza
prezenta discreta a barbatului care o priveste pe femeia iubita. Crengile pline de flori il
ascund, dandu-i posibilitatea s-o contemple.
7. Strofa a doua este cea care aduce cu sine plasticizarea profilului feminin, in registru
hieratic, gratios si intr-o unduire botticelliana a gesturilor si trairilor. Prezenta unui astfel
de registru al imaginarului, marcat de modelarea figurii feminine intr-un con de lumina
ne conduce la datele unei iubiri spiritualizate, redata in imagini de acuarela cu desen
delicat. Eul liric are postura unui spectator, a unui martor al miscarilor si fizionomieie
fiintei iubite, un martor cuprins de reverie, desprins, in acelasi timp, de realitatea prozaica
si, care, prin intermediul privirii, ia in stapanire chipul, miscarile, trairile fetei. Imaginea
iubitei respecta tiparul eminescian idealizat: fata, observata prin fereastra, spatiu al
invaziei erotice, are parul de aur si mana fina, imagine serafica, de o frumusete
nepamanteana. Fereastra devine un cadru magic, in apropierea careia poetul sufera o
infuzie cu dragoste, intr-un mediu mai mult inchipuit decat vizual. Prin reverie, din
secvente fulgurante, indragostitul recompune imaginea iubitei vazuta in lumina hipnotica
a lumanarii.
8. Titlul "Stau in cerdacul tau..." are consistenta epica, fixand actiunea contemplativa a
poetului si locul meditatiei. Titlul este reluat si in incipitul poeziei, creandu-se astfel o
atmosfera de intimitate, cerdacul fiind un spatiu intermediar, ansamblu domestic
intrepatruns cu o natora familiara, ocrotitoare, apropiata omului: "Stau in cerdacul tau.../
Deasupra-mi crengi de arbori se intind..." Punctele de suspensie accentueaza dorinta eului
liric de a fi cu femeia iubita.
7. Ultimele 4 versuri ale poeziei transmit suferinta cauzata de pierderea iubitei, atat de
dureroasa, incat chiar amintirea ei este sfasietoare. Incarcatura afectiva puternica este
evidentiata, prin folosirea exclamatiei retorice "O!", dar si prin repetitia verbului "sa
uit". Finalul inchipuit o inderpartare definitiva de amintirea celei iubite, aproape o
impietrire a sufletului, accentuata de folosirea viitorului "voi fi batran si singur"
este accentuata ideea despartirii poetului de fiinta iubita,lucru ce reiese din repetarea
verbului a uita in ultima parte a textului poetic.Autorul doreste sa uite toate
amintirile,norocul pe care l-a avut de a trai alaturi de iubita precum si brusca despartire de
aceasta.Putem remarca o topica afectiva a poetului prin utilizarea
constructiilorexclamative..dar si a punctelor de suspensie.Pt a oferi expresivitae si
intensitate poeziei..observam prezenta marcilor eului liric,prin folosirea pronumelor si vb
de pers.I : "sa uit", "voi fi", "-mi"...
1.clipa-moment
pururi-etern-nemuritor
2.pastrarea masurii versurilor,muzicalitate,pastrarea ritmului
3.Alin are un foc la inima
ex.ochi de retea
4."Cu ochii mari in lacrimi,cu mani subtiri si reci;/Cu bratele-amandoua de gatul meu te-
anini"
5.tema iubirii(poezia apartine romantismului)depararii,timpul....
6.batran ca iarna -comparatie,mareste expresivitatea textului
7.se accentueaza ideea departarii iubitei,indragostitul hotaraste a da uitarii amintirile
traite alaturi de fiinta iubita prin repetarea verbului "a uita"in versurile 2-3...
8.titlul "Departe sunt de tine..."sugereaza regretul provocat de amintirea vremurilor de
odinioara si confera tonalitatea elegiaca.Titul este reluat si in primul demisih al poeziei
care se continua ca o meditatie a vietii,exprimand tristetea si dezolarea eului liric in
absenta fiintei iubite.
9.putem incadra poezia in curentul romantism din cauza temelor si motivelor
prezente(tema iubirii neimpartasite,tema timpului care curge ireversibil ,motivul iernii) si
din cauza conditiei nefericite a eului liric provocata de racirea fiintei iubite.
SUB 47
1. ,,inima de piatra''
,,a-(si) face inima rea''
2. Cratima are rolul de rostire intr-o sg silaba a doua parti de vorbire diferite si de
a mentine masura metrica a strofei.
4. -comuniunea om-natura
-moartea
-motivul lunii
8. Titlul se constituie la nivel sintactic dintr-o structura care fixeaza cadrul spatial
pe care este axat interesul discursului liric; de altfel, titlul este reluat in debutul
operei. Topica inversata - ,,peste varfuri'' - sugereaza, la nivel simbolic, aspiratiile
spre absolut ale eului liric.
SUB 50
1.ostenite-obosite
pierzandu-se-disparand
2.este constructie apozitiva,este o explicare a motivului LUNii
3.e cu gandul departe\se afla departe de mine
4.bolta aurie-epitet cromatic ce sugereaza o noapte luminoasa,plina de stele
mii de stoluri-hiperbola ,eul liric exagereaza voit in prezenta imensitatii albastre
5.singur na-ntunec
oceanul cel de gheata
luna cea galbena- o pata
zarea eternei dimineti
6.planul terestru si cel cosmic
4)Figuri de stil:
*“Oceanul cel de gheaţă” – metaforă ce simbolizează imposibilitatea împlinirii
sentimentului de iubire, ca ideal al eului liric.
*“luna cea galbenă” – epitet cromatic, ce ilustrează tristeţea astrului tutelar, ca martor
tăcut al iubirii pierdute.
7) Caracteristici ale poezie romantice:
- tema iubirii;
- sentimente romantice ale eului liric: nefericire, tristeţe, melancolie provocate de
imposibilitatea iubirii;
- spaţiul cosmic este simbolizat prin cadrul nocturn, în care luna şi stelele sunt motive
romantice
- contemplarea naturii prin descrierea peisajului cu puternice reverberaţii în sensibilitatea
eului liric.
8) Titlul “De câte ori, iubito…” este reluat în incipitul poeziei pentru a accentua suferinţa
provocată de rememorarea clipelor de fericire pierdută. Vocativul “iubito” constituie
tânjirea disperată a eului liric, iar punctele de suspensie prelungesc, parcă, într-un timp
nedefinit, sentimentul de melancolie. Structura “de câte ori” exprimă frecvenţa amintirii,
neputinţa eului liric de a uita fericirea trecută şi devenită acum “ocean de gheaţă”.
Fără iubită, eul liric se simte “din ce în ce mai singur”. Iubirea lor este neîmplinită şi se
eternizează prin starea de dorinţă.
9) Incipitul poeziei reia titlul, “De câte ori iubito…”, exprimând suferinţa eului liric la
amintirea iubirii trecute, care are efect dezolant asupra sensibilităţii poetice, simbolizat
prin metafora “oceanul cel de gheaţă” care-i chinuie sufletul. Revenirea iubirii, sugerată
prin epitetul metaforic şi cromatic “bolta aurie”, este imposibilă, întrucât la orizont nu se
arată nicio stea, ca simbol al deznădejdii. Luna, ca astru tutelar şi martor al fostei iubiri,
este palidă de tristeţe, ipostază exprimată prin epitetul cromatic “luna cea galbenă” şi prin
apoziţia explicativă “o pată”.
SUB 46
1. Mentioneaza cate un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor umbra si
zadarnic.
Umbra = fantasma
Zadarnic = inutil
2. Evidentiaza rolul virgulei in versul “Sa te ridic pe pieptu-mi , iubite inger
scump”
- marchează vocativul "iubite înger scump";
- reliefează cezura (procedeu artistic = pauză ritmică în interiorul versului, pe
care-l desparte în două emistihuri, pentru a susţine cadenţa poeziei).
3. Alcatuieste cate un enunt in care cuvintele lacrima si a incalzi sa aiba sens
conotativ.
* Iubirea ei a fost doar lacrimă şi suferinţă.
* Abia după ce m-a trădat, mi-am dat seama că am încălzit un şarpe la sân.
4. Mentioneaza doua teme/motive literare romantice , existente in poezie.
Tema iubirii ; tema timpului ; motivul visului.
5. Motiveaza structurarea textului sub forma unui monolog adresat.
Poezia este o confesiune lirică scrisă la persoana I singular, definind lirismul
subiectiv. Ca majoritatea poeziilor erotice eminesciene, această creaţie exprimă
nefericirea eului liric pentru iubirea pierdută şi amintirea plină de tristeţe pe care
îndrăgostitul şi-o readuce în memorie: "În trista amintire a visului frumos…".
6. Explica semnificatia unei figuri de stil din a doua strofa.
Figură de stil: "iubite înger scump" – „iubite” adjectiv cu tentă de vocativ care
denotă aproprierea afectivă a invocaţiei, „înger” fiind o metaforă hiperbolizantă,
în final epitetul "scump" punând în valoare intensitatea sentimentului de iubire şi
frumuseţea divină a femeii.
7. Motiveaza incadrarea poeziei in lirica romantica , prin evidentierea a doua
trasaturi prezente in text.
Trăsături romantice:
- iubirea neîmplinită;
- iubita-înger;
- motivul visului;
- nefericirea îndrăgostitului din cauza pierderii iubirii;
- dezamăgirea eului liric, aflat mereu în căutarea idealului de iubire
8. Prezinta semnificatia titlului , in relatie cu textul poeziei date.
Titlul reprezintă o revelare a motivului trecerii timpului, amintirile aduse din
valurile vremii impresionează prin pregnanţa detaliilor, sunt dulci ca spuma
valurilor, dar cu timpul îşi diminuează din amplitudine şi se pierd în marea
prezentului. Punctele de suspensie sugerează nostalgia eului liric pentru
zădărnicia speranţei că iubita se va întoarce: "Zadarnic după umbra ta dulce le
întind: / Din valurile vremii nu pot să te cuprind".
9. Comenteaza in , 6-10 randuri , prima strofa, prin evidentierea relatiei dintre
ideea poetica si mijloacele artistice.
În prima strofă este evidenţiat sentimentul însingurării poetului, al îndepărtării de
iubire, prin evocarea timpului care a trecut implacabil. Eul liric aspiră către o
iubire ideală, atitudinea poetică ilustrând dorinţa îndrăgostitului de a trăi pe deplin
sentimentul de iubire. Ca în majoritatea poeziilor
erotice eminesciene, eul liric realizează un scurt dar sugestiv portret al iubitei,
folosind epitete şi comparaţii: "braţele de marmur", părul lung, bălai", "faţa
străvezie ca faţa albei ceri", "zâmbetul […] dulce". Frumuseţea unică a fetei este
conturată printr-o metaforă inedită: "Femeie între stele şi stea între femei".
Nostalgia şi nefericirea neputinţei de a-şi împlini fericirea reies din ultimele
versuri: "Şi întorcându-ţi faţa spre umărul tău stâng/ În ochii fericirii mă uit
pierdut şi plâng". Este prezent şi epitetul „dulce” specific poeziei eminesciene.
Eminescu alcătuieşte şi un scurt portret al iubitei care are: „părul lung, bălai:,
„faţa străvezie”, „zâmbetul dulce”.
SUB 48
1. "din cale-afara", "a sta in calea cuiva"
2.desparte propozitii de acelasi fel coordonate adversativ
3.a pieri= a disparea; amor=iubire
4.teme:iubirea, cosmosul
motive:steaua
5.metafora "icoana stelei" si personificarea "ce-a murit" sugereaza conditia
perisabila, trecatoare a astrului
6."in departari albastre", "iar raza ei abia acum/luci vederii noastre"
7.poezia este romantica datorita temelor. tema cosmosului este construita cu
ajutorul unui motiv literar tipic romantismului, steaua. tema timpului etern este
sustinuta de versurile "mii de ani i-au trebuit/luminii sa ajunga" iar tema iubirii
este prezenta(ta) in ultima strofa.
poetul pune in opozitie timpul etern cu cel terestru care este trecator, marcat prin
sfarsitul iubirii "al nostru dor/pieri in noapte adanca".
antiteza dintre prezent si trecut se realizeaza cu ajutorul vb la perfect compus,
imperfect, prefect simplu si prezent: "i-au trebuit", "era", "luci", "o vedem", "nu
e", dar si cu ajutorul adverbelor: "de mult" in opozitie cu "azi", "abia", "acum",
"inca".
8.titlul poeziei este alcatuit din prepozitia "la" si substantivul articulat "steaua".
acesta este preluat in ultimul vers fiind un simbol pt eternitatea care desparte
planul ceresc de cel terestru.
9.ultima strofa a poeziei transfera gandirea poetica de la contemplarea absolutului
spatial al cosmosului la o restrangere a orizontului catre o experienta umana,
supusa timpului-dragostea. "tot astfel cand al nostru dor/pieri in noapte-
adanca...".erosul nu mai poate fi recuperat desi amintirea "urmareste inca"
spiritului eului liric. "lumina stinsului amor ne urmareste inca".
contemplarea departarilor din primele trei strofe favorizeaza meditatia privind
conditia fiintei, la statului sau de efemeritate.
poetul se impune prin puritatea originala a vb, a versului eliberat de ornamente.
49
1) a se face foc si para
a lua foc de suparare
frumoasa foc
2) Marcheaza rostirea intr-o singura silaba a propozitiei "pe" cu articolul genitival "ai"
-"frunte-mi" - "mi" adj pronominal posesiv folosit fupa subst nearticulat se leaga de
acesta prin cratima
Rolul e de a pastra masura versurilor
9)Primul catren reda momentul aparitiei somnului.Odata cu stingerea focului "in camin"
adoarme si mintea si isi face aparitia " somnul cald, molatic, lin".
Enumeratia sugereaza placerea somnului odihnitor.Apar elemente ale cadrului interior "
focul din camin", "sofa".