BOLI GENETICE EREDITARE

PROF. INDRUMATOR PROF. TOTIR CONSTANTIN

ANUL IB CLAUDIA FILIPOI ASSISTANT GENERALIST CUPRINS: PAGINA 1. PROFILAXIA BOLILOR GENETICE EREDITARE 1 1 2 3 4 4 . BOLILE GENETICE 4. EREDITATEA 2. VARIABILITATEA 3. GENETICA MEDICALA 6. DESCRIEREA CATORVA BOLI 5.

precum şi alte particularităţi biochimice şi morfologice care ne deosebesc. Modificarea structurii unei gene normale. deţine informaţia genetică codificată pentru realizarea caracterelor specifice unui organism. Acest proces realizează similitudinea biologică dintre părinţi şi descendenţi. ereditatea este un proces informaţional care presupune stocarea. Părinţii nu transmit însă la copii caractere ci informaţiile (conţinute în genele din gameţi) necesare pentru realizarea caracterelor. grupa de sânge. Fiecare dintre noi poartă 46 de cromozomi.Fiecare dintre noi are un bagaj genetic care îi influenţează atât starea de sănătate proprie. expresia şi transmiterea informaţiei ereditare. Ce moştenim. pentru realizarea caracterelor ale unui individ. esenţială pentru viaţă. de fapt. Aparatul genetic al celulei cuprinde structurile celulare ce conţin ADN. nucleul şi mitocondriile. Acidul dezoxiribonucleic (ADN) este substratul molecular al eredităţii. EREDITATEA este proprietatea unui individ de a transmite la urmaşi caracterele sale personale precum şi cele ale speciei căreia îi aparţine. Ereditatea este deci o funcţie . 1. care conţin informaţii genetice precum nuanţa pielii. forma nasului. Unitatea fundamentală de informaţie ereditară este gena . . centrul de comandă şi control al majorităţii activităţilor celulare. la rândul nostru. 23 moşteniţi de la mamă şi 23 de la tată. produce o variantă genică (“alelă”). cât şi pe cea a copiilor săi. culoarea părului. de la părinţi? Caracteristicile ereditare ne-au fost transmise prin intermediul materialului genetic al părinţilor şi tot prin intermediul lui le vom transmite. numită mutaţie. urmaşilor. În acest context. . Elementul principal al aparatului genetic este nucleul.un segment de ADN care determină un anumit caracter. normală sau anormală.

Numărul şi forma cromosomilor sunt elemente caracteristice fiecărei specii. Mitocondriile conţin o mică parte din ADN celular (0. Pe măsură ce tehnologiile de studiu şi cunoştinţele de genetică au progresat iar frecvenţa bolilor negenetice (cauzate de malnutriţie. Termenul de genom uman este folosit. se cunosc peste 10.. Peste 80 la sută din afecţiuni se transmit genetic. La începutul diviziunii fibra de cromatină se condensează şi formează un cromosom. Sursele principale de variabilitate sunt mutaţiile.5%). orice sistem de organe şi de aceea se regăsesc în aproape toate specialităţile medicale. istoricul familial fiind un indiciu asupra predispoziţiei către anumite boli. prin spiralizări şi plieri succesive. Bolile gentice sunt frecvente.) a diminuat spectaculos.a. Bolile genetice sunt numeroase. folosit uneori sinonim pentru incidenţă 1 . prin meioză. 3. La om. ş. ei sunt organite permanente ale nucleului dar vizibile numai în diviziune. în celulele somatice sunt 46 de cromosomi (2n = număr diploid). Dacă ştii ce ţi-e “scris în gene”. VARIABILITATEA reprezintă fenomenele care produc diferenţele genetice dintre indivizii unei populaţii. BOLILE GENETICE Bolile genetice erau considerate rarităţi cu care practicianul se întâlnea întâmplător în cursul activităţii sale. în celulele sexuale mature (gameţi) numărul de cromosomi este redus. se manifestă la orice vârstă. Frecvenţa este un termen nespecific. pentru a descrie totalitatea informaţiei genetice din celulele umane. în prezent. recombinările genetice (care au loc în meioză. în timpul formării gameţilor) şi migraţiile unor indivizi dintr-o populaţie în altă populaţie (după încrucişarea lor se produc modificări în structura genetică a descendenţilor). Cromozomii reprezintă substratul morfologic al eredităţii. in 1997 şi Jorde in 2000) Tipuri majore de boli genetice Număr de Incidenţa la Incidenţa se referă la rata cu care se produc cazuri noi. ele afectează cel puţin 5-8% din nou-născuţi (1 din 20) şi probabil 30– 40 % de indivizi în tot cursul vieţii (VEZI TABELUL DE MAI JOS) Incidenţa1 bolilor genetice (modificat după Connor & Ferguson-Smith. fiecare moleculă de ADN se asociază specific cu anumite proteine (histone) şi formează. Părinţii care suferă de o boală genetică trebuie să-şi ducă periodic copiii la medic pentru investigaţii specifice. 2.000 de boli determinate sau condiţionate genetic. o fibră de cromatină.. ele au o mare diversitate. la 23 de cromosomi (n = număr haploid). poţi să iei din timp măsuri pentru a-ţi menţine starea de sănătate. a devenit evident impactul masiv al patologiei genetice în practica medicinii moderne. precum şi între populaţii diferite.În nucleul interfazic. infecţii. Datorită proceselor de variabilitate fiecare individ are o structură genetica unică şi caracteristică.

DESCRIEREA CATORVA BOLI Sindromul Down sau mongolismul (BOALA CROMOZOMICA) Este o afectiune permanenta in cadrul careia o persoana se naste cu anumite trasaturi fizice distincte.. # Acest tip de boli apar după naştere. Beneficiind de ingrijirea adecvata si ajutorul de care au nevoie. si un grad de intarziere mintala (retard psihic).. infecţii. 1000 nounascuţi vii 6-9 24 20 2 2 Rare 20 . 4. majoritatea pacientilor pot duce o viata normala. condiţii insalubre etc) produceau majoritatea deceselor la copil.: hipertensiunea arterială.palatine) − Boli comune ale adultului (ex. diabetul zaharat.: hemofilia. − Autosomal recesive (ex. fibroza chistică) 527* − Legate de X (ex. daltonismul) Boli mitocondriale 60 Boli multifactoriale (debut înainte de 25 ani) >50 − Malformaţii congenitale majore (ex. la circa 25% adulţi. spina Bifida(ruptura de coloana). boala ulceroasă.83 250 300 .subtipuri Boli cromosomice (ex. în sec. DSV(defect septal ventricular).383 Bolile genetice au o contribuţie majoră la mortalitatea infantilă şi morbiditate. de exemplu facies aplatizat. activa. Acum mai puţin de un secol bolile produse de cauze negenetice (malnutriţie. Desi Sindromul Down este permanent. copiii cu Sindrom Down pot avea crestere si dezvoltare spectaculoase si pot deveni adulti sanatosi si fericiti.: boala 8544* polichistică renală a adultului = ADPKD. XX sănătatea publică s-a îmbunătăţit şi ca rezultat mortalitatea infantilă s-a redus iar bolile genetice au devenit o cauză majoră a deceselor la copil. . schizofrenia) Total (înainte de 25 ani) Boli genetice ale celulelor somatice# >100 Total * După OMIM (1998). despicăturile labio>50 maxilo.: sindrom Down) > 600 Boli monogenice (mendeliene) − Autosomal dominante (ex.50 50 . gat scurt.

Unele malformatii s-au transmis de la o generatie la alta. la o stare ce tintuieste la pat. Forgh-Andersen a concluzioneza ca despicaturile de buza cu sau fara despicaturi de palat sunt în general mostenite. Pacientii se opresc din crestere. hemianopsie sau cecitate corticala. Cele mai frecvente malformatii congenitale ale fetei sunt despicaturile oro-faciale 5. Despicatura palatina este una dintre putinele malformatii a carei aparitie poate fi urmarita cu destul de multa certitudine. Boala se poate manifesta prin sângerare intraarticulară sau intramusculară ce cauzează edeme şi dureri. Dupa noile teorii nu este posibil ca o singura gena sa fie responsabila de aceste malformatii si se sugereaza o etiologie multifactoriala-o serie de gene si factori de mediu.Fibroza chistică (BOALA MONOGENICA) este una dintre cele mai frecvente afecţiuni care se transmit genetic şi apare atunci când nounăscutul moşteneşte o anumită genă de la ambii părinţi. dar sunt frecnte si cazuri sporadice. Nu exista inca un tratament – terapia incearca doar sa previna infectiile pulmonare grave asociate bolii si sa asigure o dieta adecvata. prezinta si episoade apoplectice recurente manifestate cu hemipareze. iar unii pacienti se confrunta cu pierderea auzului.iar modul de transmitere recesiv. Sindromul Melass (BOALA MITOCONDRIALA) Este o encefalopatie mitocondriala multisistemica. care incepe in copilarie dupa o nastere normala si o dezvoltare timpurie. DESPICATURILE LABIO-MAXILO-PALATINE Malformatiile congenitale ale regiunii cervico-faciale au o incidenta crescuta datorita complexitatii embriologice locale si prezinta o etiologie multifactoriala. Dintre malformatiile congenitale cea mai crescuta frecventa o prezinta buza de iepure cu sau fara despicatura palatina si despicatura palatina izolata constituie entitati genetice distincte. iar moartea deseori are loc inaintea varstei de 20 de ani. prin sângerări nazale frecvente sau prin urinări cu sânge Cei mai multi purtatori ai defectului genetic nu prezinta semne de boala. Nu au fost semnalate cazuri multiple familiale. alteori au aparut doar la mai multi membrii ai aceleasi generatii. MELAS se mosteneste pe cale materna. gena având o expresibilitate variabila. Expresia completa a afectiunii conduce la dementa. GENETICA MEDICALĂ . Aceasta afectiune este obisnuit desemnata prin acronimul MELAS. Pot fi prezente convulsii focale sau generalizate si epilepsie mioclonica.Poate fi prezenta acidoza lactica. Pot surni varsaturi episodice.

o nouă dimensiune. că bolile genetice reprezintă o problemă majoră de sănătate publică . Identificarea unor gene ce determină susceptibilitatea unor persoane sănătoase la anumite boli (de ex. Profilaxia bolilor capătă.Genetica medicală .) deschid calea unei medicini predictive. Adresânduse familiilor sau persoanelor cu risc genetic.a. personalizată. aceasta impune cu necesitate crearea unei reţele naţionale de Centre de Genetică Medicală regionale şi Cabinete judeţene. de surditate sau cecitate (orbire) la copil. Ingrijirea pacienţilor cu boli genetice implică cheltuieli importante. motor sau mintal. PROFILAXIA BOLILOR GENETICE EREDITARE Bolile genetice sunt boli cronice care realizează frecvent un handicap fizic. Medicina predictivă. screening neonatal sau diagnostic presimptomatic.ca parte a geneticii umane – a devenit o specialitate clinică distinctă care se ocupă de diagnosticul şi îngrijirea pacienţilor cu boli genetice precum şi de familiile lor prin: sfat genetic. explorări şi sfat genetic.000 vor fi afectaţi de diferite boli genetice înainte de 25 de ani. fără rezerve. Ponderea acestor servicii de genetică în asistenţa medicală a populaţiei este importantă şi nu poate fi ignorată.. profilaxia devine individualizată. screening neonatal (pentru boli frecvente şi tratabile). Deci circa 20. diagnostic prenatal. registre regionale sau naţionale şi diagnosticul presimptomatic în familiile cu risc genetic crescut.. În fiecare an se nasc în România circa 7200 copii cu anomalii congenitale iar 12. ce impune acţiuni concrete şi eficace de diagnostic şi un Program naţional de profilaxie a bolilor genetice. graţie geneticii. screening şi diagnostic prenatal. Bolile genetice produc peste 50% din cazurile severe de retard mintal. la hipertensiune arterială. ş. senzorial. la anumite forme de cancer) precum şi studiul unor markeri genetici individuali asociaţi cu vulnerabilitatea la boală (de ex. . bazată pe "previziunile" prenatale sau premorbide. Se poate conchide.000 de copii şi familiile lor (în care şi alte persoane au un risc genetic) au nevoie anual de diagnostic. bazat pe sfat genetic. 6. boală coronariană.

buneii. sau celulele maduvei osoase. surori. frati. Pentru aceste analize. Acest ultim test presupune recoltarea din călcâi a 2-3 picături de sânge Exista mai multe metode de diagnosticare a bolilor genetice ereditare: 1. lichidul amniotic. 4. a lichidului amniotic. 5. Se extrage probele de ADN din singele periferic. Permite determinarea modificarilor structurale si functionale din acizii nucleici in patologia ereditara.cu toate dilemele etice pe care le suscită. Aproximativ 20 de copii se nasc anual în România cu fenilcetonurie (boală ereditară cauzată de deficienţa în metabolizarea unui aminoacid). Deasemenea aceasta metoda include determinarea cromatinei sexuale. Analizele genetice te ajută să afli din timp ce predispoziţie genetică ai pentru a face unele boli ereditare. se colecteaza singe. 3. rudele apropiate: ce maladii au suportat)). Nou-născuţii au nevoie de testare.se utilizeaza in studiul pacientilor si rudelor lor in cazurile de imunodificienta ereditara. a pielii. oferă mari speranţe pentru prevenirea bolilor genetice. Fenilcetonuria se depistează la naştere printr-o analiză a urinei (testul Phenistix) şi a sângelui (testul Guthrie). afecţiune care poate da epilepsie şi deficienţe neurologice. Metoda imunogenetica . 2. Clinico-genealogica (colectarea informatiei completa da la persoana in cauza (date despre parintii. Metoda citogenetica consta in cercetarea garniturii normale de cromozomi si al anomaliilor de numar si de structura a cromozomilor. jumătate din copiii cu această afecţiune mor pentru că sunt diagnosticaţi prea târziu. Permite determinarea predispozitiei ereditare cu ajutorul marcherilor genetici (sistemul HLA). din vilozitatile corionale. . Metoda molecularo-genetica. Metoda gemenilor se bazeaza pe compararea frecventei caracterelor la gemenii monozigoti (identici) si heterozigoti (neidentici) Studiile arată că ADN-ul poate fi modificat de o multitudine de factori asupra cărora putem interveni sau nu. tesuturilor embrionale. Copiii cu fenilcetonurie depistaţi mai târziu de 3-4 luni trebuie să aibă o dietă strictă. Din păcate.

Genet 1988 Maximilian C.Amelia Dobrescu Asist. .J.Hum.Emery and Rimoin's Principles and practice of medical genetics.BIBLIOGRAFIE: TRATATE ALE: Dr.. Sport-Turism. Vol. Science 2001 Peltonen l. Edinburgh. Churchill Livingstone.univ.Geneza individualităţii – Ed. Bucureşti. 270:2351-2356 Genomics and medicine: Dissecting human postgenmics era. Connor JM. Pyeritz RE (3rd eds) .A.. Dana Lucia Stanculescu Institutul Oncologic Bucuresti Genetic disorders in children and young adults: a population study Am.A. 1993. JAMA. pp 1-30 McKusick V. in Rimoin DL. Adrian Stănescu medic primar gerontolog Dr. McKusick disease in the . ( UMFCraiovaDisciplina de Genetică Medicală) Dr. 1980 McKusick V. History of medical genetics.1. Medical genetics: a 40-year perspective on the evolution of a medical specialty from a basic science.