Sunteți pe pagina 1din 39

Suport de curs: 1.

Paradigma old economy versus new economy

Declinul inregistrat la bursele lumii al multor intreprinderi dot.com a dovedit ca derularea electronica a proceselor de afaceri produce nu numai invingatori, ci si invinsi, cum ar fi intreprinderi care au reusit sa patrunda rapid pe piata globala prin promovarea unor idei inovatoare, dar care au neglijat grav indicatori importanti ca performanta, venitul si costurile. Din aceasta cauza multe dintre ele se lupta acum pentru supravietuire. Denumirea generica a noii economii (New Economy) este data de acel model macro-economic bazat pe utilizarea pe scara larga a tehnologiilor evoluate de prelucrarea informatiei si de comunicatii (Information & Communication Technology) in procesele de producere a valorii. Prin opozitie, conceptul vechea economie (Old Economy) se refera fie la modelele capitaliste din perioada post-taylorista, sau la modelele socialiste ce integreaza activitatea majoritatii agentilor economici din tarile in curs de dezvoltare sau n tranzitie, cum mai exista si in Romania. Trecerea de la Old Economy la New Economy se poate face durabil daca si numai daca se respecta metodologia bazata pe managementul schimbarii (Change Management). In noua economie ntreprinderile preiau o serie de scenarii e-Business reusite si astfel isi descopera noi aptitudini, accentuand capacitatile concurentiale. Dezvoltarea industriei Internet-ului precum si a celor mai importante platforme informatice si tehnologice a determinat reunirea scenariilor inovative si de succes ale noii economii in domeniul e-Business impreuna cu vechile reguli economice probate ale economiei clasice a facut astfel necesara elaborarea unei noi viziuni si a unor strategii pentru dezvoltarea durabila a companiei. In conditiile in care, in noua economie, in centrul preocuparilor teoretice si practice se situeaza crearea valorii, devine necesara integrarera activitatii agentilor economici de-a lungul lanturilor de valoare (atat la nivelul tehnic, cat si la cel organizational). La nivelul companiei aceasta implica necesitatea configurarii unor noi procese inovative, transformarea proceselor de succes si mai ales integrarea in lantul de valoare (prin intermediul infrastructurii de comunicatii) atat a clientilor proprii (si a clientilor acestora), cat si a furnizorilor (si a furnizorilor acestora). In acest mod sunt definite procese de afaceri in cadrul carora producerea valorii are la baza conceptia conform careia nu companiile se concureaza intre ele, ci intregi lanturi de valoare, care se formeaza in mod dinamic, conjunctural, urmaresc sa elimine de pe piata lanturi concurente sau sa blocheze formarea acestora. Fenomen propriu tranzitiei la noua economie implica desigur mai mult decat procurarea exclusiv de pe piete electronice sau vizualizarea lanturilor de valoare care pot maximiza profitul. In paralel cu coordonarea partenerilor implicati in crearea valorii. este necesar ca structurile interne ale intreprinderii sa se modifice, spre a asigura o viteza de reactie mai mare si o flexibilitate mai ridicata (Fast Reactive Extended Enterprise). Companiile devin astfel meta-sisteme socio-tehnice care actioneaza intr-un mediu

electronic ce genereaza continuu oportunitati cu orizont finit de timp, dar, in acelasi timp, si perturbatii legate de inchiderea unor piete sau migrarea clientilor. In tabelul de mai jos sunt sintetizate principalele trasaturi caracteristice ale tranzitiei de la faza de inceput a noii economii, bazata pe comert electronic, la actuala era a e-Business. Mediu de afaceri Old Economy New Economy

Orientat spre tehnologia informatiei si de Orientat spre business (B) comunicatii (Internet, Web-Design, ecommerce) Comunicatii bazate pe servicii www Integrare a Front-End-ului cu sistemele BackEnd Model de afaceri bazat exclusiv pe web Model de afaceri hibrid extins la nivelul (dept. de vanzari si marketing) companiei si lanturilor logistice (Integrarea proceselor de afaceri) Transformarea IT (cu accent pe Transformarea proceselor de afaceri BPR (cu capitalizarea avantajului oferit de noile accent pe reducerea costurilor si cresterea tehnologii) profitului) Logistica integrata pentru relatiile cu Procese de afaceri bazate pe strategii de clientii (Customer Relationship management colaborativ Management) si cu furnizorii (Supply Chain Management) Aceasta restructurare generala a intreprinderii, care cuprinde toate procesele lucrative, implica un proces enorm de transformare, care trebuie transpus pe verticala si pe orizontala structurilor organizationale si trebuie subordonate metodologic principiilor managamentului schimbarii (change management). Aceast fenomen ii implica pe toti cei cuprinsi in cadrul unui lant de valoare, care numai astfel pot fi integrati ca noi useri in procesele de inovare, asigurandu-se acceptarea noii situatii si disponibilitatea pentru schimbarea culturii de interprindere. Procesele economice nu au suferit niciodata transformari atat de profunde si de rapide ca cele determinate de aparitia Internetului. . Astfel, e-Business trebuie considerat mai putin o sarcina tehnica cat una organizatorica, avand drept scop transformarea structurii companiilor, care tind sau aspira sa devina cat mai aplatizate organizational, cu cel mult doua niveluri. Fenomenul e-Business ca sursa a unor noi standarde pe piata Modificarea ansamblului de sisteme si procese

In clasa sistemelor informatice pentru managementul resurselor financiare, umane si de capital ale companiei, sisteme cunoscute prin acronimul ERP ( Enterprise Resource Planning) aspiratia catre noile cerinte ale modelului macroeconomic bazat pe piata electronica (Market-place) devine o prioritate. Aceasta implica aparitia unor noi standarde atat in domeniul software-ului standard cat si in cel al sistemelor informatice integrate. Initial sistemele ERP (SAP, BAAN, Oracle, Soft People, G. Edwards) aveau o banca de date centrala (repository) stocata pe un main-frame, in care au fost reunite toate procesele (achizitii, distributie, monitorizare-controlling). In conditiile tranzitiei catre eBusiness si al extinderii colaborarii la nivelul intregii intreprinderi, au aparut mai multe sisteme cu propriile lor banci de date centralizate. Utilizatorul nu avea alta solutie decat sa ascunda arhitectura bine modularizata sub un portal prin care se face accesul catre o aplicatie unica, fara insa a se confrunta direct cu problema datelor distribuite sau incapsulate pe obiecte. Noile tehnologii de explorare a bancilor de date mari, tridimensionale (sau multidimensionale), orientate pe obiecte creeaza o noua tendinta actuala: Business Warehousing Infocube.

Fig. Modificarile ansamblului de sisteme (System Landscape) sursa: IDS Scheer Similar cu sus-mentionata transformare a soft-ului standard in domeniul eBusiness se manifesta un fenomen de personalizare in functie de client ( customizing). In

acest sens, cea mai mare dificultate este reprezentata de integrarea diferitelor sisteme implicate intr-un lant de procese de afaceri generatoare de valoare.

Fig.: Modificarea ansamblului de procese sursa: IDS Scheer n urma realizarii acestei integrari avem o structura economica (companie) cu baze solide ce fac posibila configurarea si derularea unor procese colaborative atat in interiorul companiei (intramuros), cat si in afara acesteia (extramuros). Modificarea planului strategic al intreprinderii Procedura clasica de analiza de sistem de sus in jos ( Top-Down), conform careia mai intai sunt explicitate obiectivele strategice, iar apoi sunt modelate procesele aferente, pentru ca in cele din urma sa fie proiectata infrastructura IT, se dovedeste a fi necorespunzatoare conditiilor specifice economiei actuale. Prin urmare, inca de la definirea strategiei trebuie anticipat modul in care aceasta poate fi sustinuta in mod real de catre resursele existente si de tehnologia informationala si de comunicatii implicata in derularea actiunilor planificate.

Figura Relaii strategie-procese de afaceri-sisteme IT In concluzie, daca luam in considerare cele trei domenii fundamentale (strategia companiei, procesele de afaceri si infrastructura IT), constatam ca solutiile consistente cu noua economie tind catre o rezolvare generala flexibila si integrata, in care cele trei domenii se intersecteaza. Business Process Intelligence ca platforma de decizie Incepand cu configurarea proceselor de afaceri din intreprindere sunt fixate premize pentru pasul urmator al alegerii sistemelor de aplicatii, care sa sprijine aceste derulari. Procesele de afaceri se regasesc oglindite in mediul software si, dupa prelucrarea lor, ajung la dispozitia grupului de decizie, care interpreteaza rezultatele si de a efectueaza o analiza de scenariu necesara elaborarii politicilor optime pentru atingerea a obiectivelor strategice.

Fig. Procesele la nivelele de executie si control inteligent sursa: IDS Scheer Prin regasirea proceselor de afaceri de la nivelul de configurare (nivelul head) in nivelul executie (nivelul de realizare), se naste fortat o problema (ruptura). Calitatea si performanta proceselor materiale care au loc la executie poate fi controlata si urmarita numai printr-un feed-back de la executie catre nivelul superior.

TRANSFORMAREA PROCESELOR DE AFACERI CA PREMISA PENTRU SUCCESUL IN E-BUSINESS Ciclul de viata al proceselor ca baza pentru inovarea continua Pentru companiile care urmaresc sa consolideze si sa extinda segmentele de piata pe care le ocupa, transformarea proceselor de afaceri nu trebuie sa fie nici scop in sine, dar nici un eveniment izolat. Un e-Business de succes trebuie sa se implice in procese de afaceri care depasesc cadrul companiei, fiind astfel obligat, intr-o prima faza, sa tinda spre modelul companiei extinse si ultima instanta spre paradigma intreprinderii virtuale (pentru ca numai astfel poate asigura colaborarea continua si rapida intre diferitii

actori implicati). Pentru a putea indeplini aceasta cerinta este necesar ca un proiect de inovare continua sa fie aplicat sistematic la nivelul companiei. Conform unei abordari de meta-sistem dinamic, structura cu reactie negativa (informationala, implementata software) reprezinta un sprijin metodologic esential pentru analiza sistemelor bazate pe procese de afaceri. Ca si in cazul sistemelor de management total al calitatii (Total Quality Management) se defineste un set de proceduri avand ca scop optimizarea continua (prin iteratii succesive) a controlului proceselor de afaceri.

Fig. Inovarea continua a sistemului de control al proceselor de afaceri sursa: IDS Scheer Primul deziderat il reprezinta trecerea la cicluri continue care includ reproiectarea proceselor de afaceri si implementarea acestora, precum si etapele corespunzatoare de evaluare (care se desfasoara atat in interiorul intreprinderii cat si dincolo de zidurile acesteia extramuros). Numai implementarea consecventa a acestei idei face posibila obtinerea unor timpi de reactie scurti. In ceea ce priveste transformarea cu succes a proceselor de afaceri, o infrastructura tehnologica este deja disponibila, in stadiul actual problema fundamentala fiind dezvoltarea capacitatii companiilor de a se organiza si de a-si mobiliza eforturile si resursele in directia obtinerii unor rezultate optime cu minimul de resurse.

Configurarea si proiectarea proceselor colaborative de afaceri In epoca actuala companiile si procesele de afaceri corespunzatoare sunt supuse la constrangeri fara precedent atat ca intensitate cat si ca diversitate. Pe de o parte companiile sunt obligate sa reactioneze la cerintele pietei care se modifica rapid si la presiunea crescanda a concurentei prin cicluri de adaptare tot mai scurte. O conceptie unilaterala despre propria intreprindere (precum in vechea economie) este lipsita de sens, deoarece in conditiile actuale este vitala asigurarea colaborarii cu clientii (si cu clientii acestora), ca si cu furnizorii (si cu furnizorii acestora) de-a lungul intregului lant de creare a valorii. Pentru a veni in intampinarea acestor cerinte cat mai promt si eficient este necesar sa se construiasca echipe multi-disciplinare (economisti, finantisti, manageri, informaticieni, analisti de sistem) care sa lucreze pe proiecte globale. Astfel, managementul de afaceri in intreprinderea extinsa si in intreprinderea virtuala devine o prioritate absoluta.

Fig. Managementul proceselor de afaceri prin extinderea limitelor companiei n mod concret, procesele de afaceri trebuie sa se deruleze mai rapid si mai eficient, urmarind diminuarea complexitatii structurilor si reducerea costurilor. In primul rand se cere intarirea si dezvoltarea propriei competitivitati ca si a propriei pozitii pe piata. In acest scop devine imperios necesara utilizarea expertizei existente in intreprindere, atat cea inmagazinata in cultura de intreprindere, cat si cea care nu poate

fi cuprinsa in limitele unei structuri centralizate si ierarhizate. Ttrebuie urmarita integrarea celor mai diverse grupuri de interese existente in companie sau consortiu pentru a reusi formarea unei categorii cat mai largi de participanti la procesele de afaceri. Aceasta permite proiectarea unor procese de afaceri valide care sa se bucure de un inalt grad de acceptare atat la nivelul beneficiarilor cat si al participantilor. Pentru clienti, ofertanti si parteneri de afaceri este esential sa se planifice si sa se realizeze derulari transparente si eficiente ale proceselor de afaceri. In acest mod, chiar si competentele altor intreprinderi pot fi folosite pentru consolidarea si extinderea propriilor competente, astfel incat sa se obtina o solutie optima si eficienta pentru toti actorii implicati. Scopul este acela de a implementa concret integrarea virtuala a proceselor de afaceri care depasesc granitele intreprinderii, instaurand astfel o colaborare de afaceri cuprinzatoare intre diferitele intreprinderi sau chiar intre grupuri de interese din cadrul unei ramuri industriale. (de ex. Sistemul ARIS elaborat sub conducerea prof. Scheer de la universitatea din Saarbuecken )

Fig Exemplu pentru configurarea proceselor de afaceri care depasesc granitele companiei sursa: IDS Scheer

Procesele colaborative de afaceri faciliteaza integrarea fara obstacole a operatiunilor in jurul conceptelor de management al relatiilor cu clientii (Customer Relationship Mangement), E-Commerce, managementul lanturilor de furnizori (Supply Chain Mangement) si Business Process Reengineering. In acest fel poate fi unificata structura segmentata si stratificata (multi-layer) a sistemelor de producatori si consumatori sau de furnizori si clienti, facilitand construirea unui lant valoric care depaseste granitele intreprinderii, incluzand toti partenerii cu ajutorul carora poate fi imbunatatita relatia cu clientii si poate fi marita profitul afacerii. Analiza si evaluarea proceselor colaborative de afaceri In momentul actual, ciclurile de transformare a proceselor de afaceri devin tot mai scurte. Concentrarea exclusiva asupra aspectului structural sau chiar si asupra celui functional cum e cazul solutiei de sistem CIM (Computer Integrated Manufacturing) se dovedeste a fi insuficienta. Problema esentiala, careia este necesar sa i se acorde cea mai mare importanta este urmatoarea: ce cresteri ale eficientei reale si cu sens economic (referitoare la timpul de derulare, costurile proceselor, cantitati etc.) poate fi obtinuta prin implementarea acestor transformari ale proceselor de afaceri.

Fig. Generarea modelelor de procese din datele operative

In cele din urma este vorba despre masurarea si evaluarea continua a calitatii si performantelor proceselor de afaceri aflate in derulare pe baza unor indicatori specifici (Key Performance Indicators), prin introducerea tehnologiei software corespunzatoare. Este vorba atat despre procesele de afaceri interne, cat si despre cele care depasesc portile intreprinderii, trecand in cadrul intreprinderii extinse (e-Enterprise) sau virtuale (VE).

Fig. Comprimarea Informatiilor de Performanta catre KPI Pe baza rezultatelor obtinute, intreprinderile vor putea comunica eficienta imbunatatirii proceselor sustinute de o infrastructura informationala si de comunicatii corespunzatoare. Feedback-ul informatiilor dinspre sistemele operative de executie spre stratul de control si planificare este necesara pentru a verifica: daca sunt respectati timpii planificati pentru derularea proceselor; in ce punct al proceselor apar strangulari (bottlenecks) sau perturbatii; in ce puncte apare un potential de imbunatatire; daca planul de costuri propus este respectat; daca premisele planificarii au fost corecte. Sintetizand, se poate spune ca randamentul unei investitii in soft dedicat managementului intreprinderii poate fi puternic maximizat printr-un astfel de sistem informatic integrat bazat pe platforme ICT deschise.

Presiunea tehnologiilor evoluate din domeniul informatiilor si comunicatiilor schimba lumea contemporana zi de zi si ceas de ceas. Inteligena naturala are la baza date, informaii, cunotine dup cum se poate vedea i n figura de mai jos:

IN T E L IG E N T A N ATU R ALA C U N O S T IIN T E


S O C IE T A T E A B A Z A T A P E C U N O S T IIN T E K N O W L E D G E B A S E D S O C IE T Y

IN F O R M A T II
S O C IE T A T E A IN F O R M A T IO N A L A IN F O R M A T IO N S O C IE T Y

D ATE
Fig. Poziionare inteligen artificial Schimbarea de mentalitate manageriala a marcat crucial trecerea dintre milenii i si-a pus amprenta n evolutia firmei. Planeta trebuie privita numai holistic ca un fel de gigasistem format din metasisteme care interactioneaza. Giga semnifica atat sensul stiintific al dimensiunii planetare a sistemului de sisteme (ecologic, demografic, economic, tehnolgic s.a.) cat si sensul popular de gigantic. In acest context noua generatie de intreprinderi pe care sa la numim deocamdata Intreprinderi Virtuale urmeaza sa evolueze. Tendina este spre crearea de tari virtuale, iar structura industriala a planetei devine oligopolistica. Un numar mic de competitori majori detin pozitiile dominante si creeaza bariere inalte de intrare pentru concurenti. Aceste conglomerate pot fi rezultatul unei miscari de monopol in opozitie cu dorinta de integrare a intreprinderilor mici si mijlocii. Aceste supercompanii transnationale integrate vertical si orizontal devin tot atat de puternice si influente ca si natiunile actuale. Dezvoltarea economica fantastica inregistrata in ultima suta de ani in special in SUA, Europa si Japonia a fost motorul obtinerii unui nivel de trai foarte bun pentru sute de milioane de oameni. Instigatorul si agentul acestei dezvoltari, industria, a produs si produce bunuri materiale de foarte buna calitate la preturi accesibile pentru grupuri de clienti din ce in ce mai mici. Investitiile facute in cercetarea si productia masinilor si utilajelor cu inalt nivel de automatizare s-au regasit intr-o crestere continua de productivitate. Metodele manageriale prin care se valorifica resursa umana s-au rafinat continuu astfel incat intre stiintele ingineresti si ingineria afacerilor se realizeaza un

tandem mutual profitabil. Tehnologiile informatice si de comunicatie contemporane transforma prelucrarea datelor in prelucrarea informatiei ca in final sa aspire la ingineria cunostiintelor. Modificarile in structura organizationala a intreprinderii industriale nu au intarziat sa devina o realitate. Ele dau astazi o imagine interesanta asupra fabricii viitorului (FoF Factory of the Future). In figura de mai jos sunt sintetizate principalele tendinte care se inregistrau la sfarsitul secolului trecut in domeniul FoF.

E-enterprise este definit ca conducerea n mod electronic a proceselor de afaceri. Coducerea se realizeaz printr-o reea cu grad mare de securitate (Intranet) care permite acestui tip de ntreprindere s fac pli , s tranfere bani, a emit cri de credit sau s furnizeze diferite servicii financiare sau logistice decesare n desfurarea normal a unui proces de afaceri. ntreprinderea e-Enterprise combin caracteristicile unei ntreprinderi tradiionale cu cele ale unui proces de afacere realizatr electronic.Clifton Wilder explic n articolul su e-Transformation c aceste modele e-Enterprise care de abia au nceput s fie folosite sunt mai agile i mai inteligente n comparatie cu modelul tradiional. Exemplul propus de autorul articolului l constituie compania americana AutoNation. Aceasta este cel mai mare dealer de maini si a construit o infrastructur on-line care permite companiei s realizeze tranzacii pe pia atat prin intermediul Web-ului cat i prin reteaua sa de filiale. Utilizarea atat a comerului electronic ct i a celui tradiional a permis companiei s realizeze beneficii importante. Intreprinderea e-Enterprise se dezvolt urmand patru etape. Figura de mai jos prezint dezvoltarea unei ntreprinderi de acest tip.

Figura .E-Enterprise O etap important n dezvoltarea e-Enterprise este armonizarea strategiei virtuale de afaceri cu cea real ntr-o nou strategie mai puternic. A doua etap definete modelele proceselor de afaceri, aplicaiile, cu alte cuvinte arhitectura proceselor de afaceri astfel nct strategia virtual tinde s devin real. A treia etap adezvoltrii unei e-Enterprise se refer la arhitectura tehnologic care permite implementarea modelelor afacerilor i a aplicaiilor. Astfel sunt determinate sistemele tehnologice necesare ntr-o astfel de ntreprindere i componentele lor. Ultima etap integreaz ntr-o singur infrastructur atat modelele proceselor de afaceri (arhitectura de afaceri) cat i aplicaiile tehnologice. Modelul de intreprindere extinsa este prezentat in figura urmatoare si este descris ca un parteneriat intre intreprinderi, caracterizat printr-o colaborare intre fabricanti, clienti si furnizori. Analiza proceselor de afaceri In ultima perioad s-a pus accestul pe crearea de soluii pentru diferite sectoare de activitate. Descentralizarea sistemelor informatice au permis ptrunderea unor noi metode de integrare n mediu a sistemului informatic. Aceasta ofer noi posibiliti pentru succesul n mediul organizaional al proceselor de afaceri. Metodele de modelare ale companiei ofer un real suport pentru supervizarea celor mai complexe activiti. Modelele de afaceri sunt achiziionate pentru analiza proceselor de afaceri, fiind n concordan cu obiectivele companiei i n final utile pentru gsirea unor structuri informaionale perfecte fa de sistemele integrate pentru susinerea acestor structuri organizaionale. Eforturile sunt facute n a defini conceptele generale

Modeland situaia actual dintr-o companie prin examinarea proceselor de afaceri holistice se partunde n sfera de analiz. Arhitectura sistemelor informatice integrate permite crearea de metode ce pot fi evaluate i organizate concentrandu-se pe punctele principale ce pot servi ca un cadru de orientare pentru dzvoltarea complex a proiectelor. Arhitectura ARIS (Architecture of integrated Information System) a fost apoi folosit ca baz pentru dezvoltarea Intregii platforme i a fost dezvoltat de ctre ISD Scheer AG. ARIS-ul este un suport pentru consultani i firme n crearea, analiza i evaluarea proceselor de afaceri dintr-o companie n scopul realizrii reproiectrii proceselor de afaceri. Au rezultat noi metode de modelare care converg spre crearea unei metode holistice pentru modelarea proceselor de afaceri pe baza acestei arhitecturi. Proiectarea cu ARIS este bazat pe un concept de integrare care este derivat dintr-o analiz holistic a proceselor de afaceri. Analiza ncepe cu un proces de afaceri ca n figura de mai jos:

Client

Articol

Capacit i

Primire comanda client

Primire comand

Verificare comand
Confirma re

comand

Planificare producie

Departamen t

Resurse umane

Componentele necesare sa furnizeze o descriere completa a proceselor de afaceri sunt: procedurile, evenimentele, starile, unitatile organizationale, si resursele. Luand in consideratie toate efectele cu privire la toate elementele procedurii fiecarui eveniment, modelul poate fi complicat. Pentru a reduce complexitatea, contextual general poae fi divizat in cazuri particulare. Evenimente precum primire comanda client sau confirmare comanda client defineste schimbarile datelor. Starea campului de referinta precum ar fi starea clientului sau starea articolului este de asemenea reprezentata de date. Pentru a fi prelucrate functiile si interelatiile cu celelalte forme exista functia de vizualizare. Acesta contine descrierea functiei, enumerarea subfunctiilor individuale care apartin relatiilor care apartin relatiilor care exista intre functii. Resursele tehnologiilor informationale constituie o alta arie a analizei. Acestea sunt elocvente pentru descrierea proceselor de afaceri. Modelul ciclul de viata definit de analiza diferitelor nivele inlocuieste resursele care reprezinta un obiect independent descriptive. Impartind procesul in parti individuale se reduce complexitatea, fiind expresie a relatiei dintre componentele procesului existent. Din acest motiv, controlul este introdus ca un element aditional in fiecare din partile descriese.

Modul organizational

Modul de date

Modul de control

Modul functional

Descrierea nivelelor: Modelele ciclului de via descriu conceptele ciclului de via al unui sistem informatic. Modelele ARIS pentru ciclul de via nu au modele procedurale semnificative pentru dezvoltarea unui sisem informatic. Acestea definesc nivele descriptive diferite care se disting n acord cu tehnologia informatica. Un punct de plecare al analizei este problema afacerilor operaionale. Aici, descrierea compenseaz factorii care sunt generai foarte aproape de obiectivele tehnice i limbajul tehnic. Acest pas, de asemenea ncorporeaz opiunile tehnologiilor informatice pentru suportul proceselor de afaceri i deciziilor. Oricum, doar descrierea semi-formal Problema afacerilor Problema afacerilor a metodelor a fost utilizat pentru a reprezenta procesele de afaceri sau deciziile. Datorit operaionale operaionale blocajului la detalii i a vocabularului de nalt tehnic, acestea nu pot servi ca un punct de plecare pentru o tranzacie formal n stadiul de implementare. Definirea cerinelor descrie aplicaia de afaceri care este susinut de descrierea formalizat a unui limbaj, aa c poate fi folosit ca un punct de plecare pentru o translaie coerent n tehnologia informatic. Acest proces se refer, de asemenea, la un model semantic. Cerinele definite sunt foarte uor asociate cu problemele de afaceri operaionale, dup cum urmeaz: Definirea cerinelor (modele semantice)

Specificare proiectare (descriere IT-oriented

Descrierea implementrii (pe nivelul IT)

Tehnologia informatic Tehnologia informatic

Nivelul ce contine specificarea proiectrii mbuntit cu un mediu conceptual al definirii cerinelor este transferat categoriilor conversiei IT-oriented. Aici, modulele sau tranzaciile ce sunt utilizate n afar sunt definite n concordan cu funciile tehnice. Acest nivel, de asemenea, poate fi gandit ca o adaptare a cerinelor descrierii generale cu descrierea tehnologiilor informatice. Definirea cerinelelor i specificarea proiectrii sunt doar cateva exemple. Aceasta nseamn c proiectarea specificaiilor poate fi modificat fr s afecteze definirea cerinelor, ceea ce nu nseamn c definirea cerinelor i specificarea proiectrii pot fi dezvoltate separat una de alta. Dup completarea definirii cerinelor, proiectarea specificaiilor este mult mai important decat coninutul prii de administrare afacere fiind determinat ntr-un asemenea mod ncat se consider c are exclusiv orientare IT ca i sistemul informatic, iar performanele nu au influen asupra coninutului subiectului. La nivelul de implementare, specificaia proiectrii este transferat ctre hardware i ctre componentele software. Apoi este stabilit legtura cu tehnologia informatic. Nivelele descriptive sunt atinse printr-un ciclu diferit de ncrcare. Frecvena de ncrcare este redus la nivelul de definire cerine i ncrcat la nivelul de implementare. Nivelul de implementare este aproape legat de dezvoltarea tehnologiei informatice i este de asemenea un subiect cu un rezultat rapid n mbuntirea ciclurilor din cadrul tehnologiei informatice. Nivelul de definire cerine este n particular semnificativ deoarece este utilizat n cadrul aplicaiilor de afaceri pe termen lung i n acelai timp ca punct de plecare pentru urmtorul pas n generarea conversiei de implementare descriere. Definirea

cerinelor au cel mai lung ciclu de via i afiniti apropiate pentru problemelor de afaceri, de asemenea nregistreaz beneficii tehnice n cadrul sistemului informatic. Din acest motiv, dezvoltarea definirii cerinelor sau modelele semantice au o mare prioritate. Modelele semantice formeaz o legtur ntre utilizatori i implementarea iniial a problemei descrise ntr-un limbaj IT. Dezvoltarea nivelelor descriptive I de vizualizare, impreuna cu solutiile operationale initiale constituie esenta arhitecturii ARIS. Dupa cum se arata in figura urmatoare, fiecare vedere descriptiva este descrisa pe trei nivele continand cerinte, definitii, specificatii proiectare si implementare. Probleme de afaceri operationale

Definire cerinte Specificare proiectare Descriere implementare

Modul organizational

Definire cerinte Specificare proiectare

Definire cerinte Specificare proiectare Descriere implementare

Descriere implementare

Definire cerinte Specificare proiectare Descriere implementare

Modul de date

Modul de control

Modul functional

Prin dezvoltarea conceptelor ARIS, a campurilor descrise in arhitectura sunt definite vederile descriptive si nivelele existente. Incluzand descrierea problemelor de afaceri, care servesc ca punct de plecare in analiza, sunt practice condensate treisprezece componente.

Dezvoltarea unei vederi de ansamblu i a nivelelor descrise, mpreun cu soluia operaional iniial constituie esena arhitecturii ARIS. Criteriile pentru selectarea acestor metode sunt: Simplitate i inteligibilitate Uurina utilizrii coninutului unui subiect Abilitate n folosirea metodelor consistente pentru toate aplicaiile; Flexibilitatea si uurina utilizrii metodelor Metode independente pentru dezvoltarea de aplicaii n tehnologia informatic i a comunicaiilor

Analiza lanului proceselor de afaceri naintea obiectivelor descrise individual folosind arhitectura ARIS, pot fi modelate procesele de afaceri iniiale, cum ar fi problemele iniiale de afaceri. n acest context, punctele slabe ale sistemului informatic folosit descriu suportul pentru procesele de afceri i coninutul conceptelor eseniale pe care este concentrat sistemul proiectat. Acest punct slab gsit reflect obiectivele pe care noile sisteme informaionale le va atinge. Modelul arat problemele descrise atunci cand necesitile acoper atat cat este posibil datele, funciile i structura organizaional, incluzand relaiile existente ntre acestea. n plus modelul trebuie s permit ca conceptul int s fie specificat ca i cum ar fi n afara acestei specificaii, putand s fie utilizat ca punct de plecare pentru restul proceselor modelate. n situaia n care s-a cerut ca procesul de afaceri iniial s fie descris ntr-un mod compresiv i ca punctele slabe ale sistemului informatic existents fie afiate ntr-o form condensat, utilizarea unei metode de modelare comun este limitat. n timp analizele principale sunt focalizate pe aspecte diferite, aceste metode pot doar s fie folosite pentru modele individuale. Aceste inter-relaii sunt nregistrate n form comprimat ca o diagram a lanului de procese (PCDs) care de asemenea, furnizeaz o privire de ansamblu asupra sistemului informatic. Diagramele lanului de proces (PCDs) ntr-o diagrama a lanului de proces, lanul unui proces este afiat ca o bucl nchis. Vizualizarea unui proces de afaceri i inter-relaiile existente sunt prezentate ntro form elocvent. n figura urmtoare este reprezentat un exemplu de lan de proces pentru emitere comand:

Eveniment Functie Data Mediu Aplicatii Unitati Afisaj Batch- Dialog Manual organizationale uri

Cele doua coloane din dreapta reprezinta o secventa procedurala cronlogica a procesului de afaceri analizat. In ordinea realizarii acestora, functiile individuale ale procedurii sunt scrise in a doua coloana si legate de evenimente de catre ceea ce le-a creat. Functiile si evenimentele sunt legate prin linii punctate care definesc exact care evenimente sunt tinta functiei si care evenimente sunt create de functii. Acestea definesc un flux de control existent intre functii. In exemplul dat functia intrare comanda incepe cu evenimentul de primire comanda. Rezultatul acestei functii este definit de sfarsitul de eveniment comanda intrata. Acest eveniment implica urmatoarea functie comanda proces. Aceasta relatie intre evenimente si functii produce o secventa de functie procedurala logico-cronologica numita lant de procese. Interdependentele logice al punctelor apropiate si buclelor fluxului de control pot fi exprimate cu operatori. Datele de intrare si iesire cerute de functie sunt prezentate in urmatoarea coloana in forma de date. Datele cerute de functia de comanda proces sunt date de comanda si date ale clientului principal. Datele generate din exterior sunt in comanda client. Acesta poate fi si afisat. De asemenea pot fi aplicate si in carierele informatice. Acestea pot fi de exemplu un document, o lista, o scisoare sau un mediu de stocare cum ar un harddisk. Coloana din dreapta este folosita sa determine unitatile organizationale care sunt raspunzatoare pentru ca functia curenta sa fie eliminata. Coloanele tipului de procese si sistemului de aplicatii furnizeaza informatii suplimentare despre suportul IT al functiilor particulare. Sistemul de aplicatii utilizat sau componentele sistemului de aplicatii pot fi integrate in coloana Sistem de aplicatie. Coloana tipul de procese este utilizata mult mai specific in orice functie sper a fi executata, ceea ce poate lua forma unui dialog sau proces manual. ntr-o diagrama a lanului de proces, cand analiza proceselor de afaceri descrie o situaie actual, n soluionarea problemei curente, punctele slabe pot fi semnificative. Aceste puncte slabe pot reprezenta fiecare ruptura medie ntre metoda utilizarii IT i procedura manual sau partea organizaional (ex. Departament n schimbare/unitatea organizational se schimb frecvent). Analizele particulare arat diverse date, multiple intrri i ntarzierile din timpul unei proceduri, facand posibil mprirea n posibile variante pentru implementarea unei proceduri care s fie definit. n ordinea descrierii situaiei iniiale, diagramele fluxului de proces sunt create la un nalt nivel relativ de compresie. n timp ce sunt iniial folosite pentru afiarea tuturor componentelor ARIS, acestea de asemenea sunt utilizate ca fiind reprezentative pentru partea de control a ARIS-ului. n cadrul parii de vedere control sunt prezentate nu doar diagramele lanului de proces dar i diagramele fluxului de proces. Diagramele fluxului de procese ofer modele care reprezint o bun modalitate de reprezentare a obiectelor care nu pot fi poziionate n coloanele predefinite.Dac modelul proceduraleste susinut de unul dintre tipul de modele, metoda vizat poate fi afisata fr probleme.

Metode de modelare
Metodele de modelare adesea afieaz funcii n conexiune cu obiecte din alte module descriptive ale ARIS-ului. Relaiile ntre date i funcii sunt afiate spre exemplu s specifice transformarea funciei de proces n funcii de date de intrare/ieire.

n cazul afirii funciei doar formele reprezentative sunt folosite pentru a ilustra conexiunile ntre funcii. Un exemplu este relaia ntre funcii i data afiat n modulul de control al ARIS-ului. Definiie: O funcie este dat de o sarcin tehnic sau o activitate ndeplinit de un obiect susinut de unul sau mai multe obiective ale companiei. Funciile sunt afiate ca un un dreptunghi cu coluri rotunjite:

Verificare Verificare cerecetare piata cerecetare piata Reprezentare funcie verificare cercetare piata

De obicei, criteriul pentru a se stabili c o funcie este un obiect informatic cum ar fi verificarea cererii clientului sau comenzii produciei. Dupa cum s-a artat mai sus, cercetarea de pia definete un obiect, i verificare definete operaia care va fi realizat cu acest obiect. Pe un nivel nalt, doar un substantiv este utilizat s descrie funciile (ex. Producie, vanzri). n scopul dezvoltrii conceptului ARIS subiectul trebuie studiat n detaliu ncepnd cu crearea unui model simplu al unui proces economic bazat n principal pe o expertiz. Acest model este apoi modificat prin adugarea unor detalii adiionale, conducnd astfel la modelul fundamental al procesului economic n ARIS. Modelul primar al unui proces economic Caracteristicile principale ale descrierii unui proces economic vor fi explicate cu ajutorul unui exemplu simplu. n primul rnd s prezentm scenariul adoptat: S ne imaginm un client care dorete s comande un numr de articole care urmeaz s fie fabricate. Pe baza informaiilor primite de la client fezabilitatea articolului este studiat. Odat ce comanda a ajuns materialul necesar realizrii articolului este obinut de la un furnizor. Dup sosirea materialului i a ordinelor de plat articolele vor fi fabricate n funcie de un program de lucru prestabilit i livrate clientului mpreun cu ntreaga documentaie. Scenariul poate s fie discutat din mai multe puncte de vedere. n teoria sistemului se pot face distincie ntre structura sistemului i comportamentul acestuia. Se va ncepe prin descrierea entitilor responsabile i a relaiilor care apar n procesul economic i apoi se va descrie comportamentului dinamic. Fluxurile de ieire descriu Rezultatele procesului executat n timp ce fluxurile informaionale ilustreaz interschimbabilitatea documentelor implicate n proces.

Funciile, unitile organizaionale, informaiile de ieire sunt ilustrate de simboluri variate. Fluxurile sunt descrise prin sgei. Entitile responsabile i relaiile dintre acestea Entitile implicate n procesul economic mpreun cu relaiile de ieire i de comunicaie dintre acestea sunt ilustrate sub forma unei diagrame. In cadrul structurii unui proces economic, procesele complexe sufera multiplele schimbri ntre diferii parteneri economici si pot deveni cteodat confuze. De asemenea este posibil introducerea activitilor si a entitilor responsabile. Diagramele de interaciune sunt destul de comune n teoria afacerii prezentand ieirile i relaiile de comunicaie dintre client, ntreprindere si furnizor. Un proces economic poate fi descris prin detalierea activitilor (funciilor), care vor fi executate precum i ordinea acestora. Funciile creeaz mrimile ieire iar fluxurile de funcii caracterizeaz procesul economic. Scopul unui proces economic este de a realiza o mrime de ieire care la rndul acesteia va determina realizarea altei mrimi de ieire. n exemplul nostru mrimea de ieire a unei ntreprinderi este executarea comenzii clientului i recepionarea plii. Proiectarea unei ieiri este foarte divers. Mrimea de ieire ale unui proces economic este rezultatul unui proces tehnologic n sensul cel mai general al cuvntului. Ieirile pot fi fizice (materiale) sau nu (servicii). Dac mrimea de ieire definit ca material ca exemplu se pot da reperele fabricate este relativ simpl, n cazul n care este de tip servicii definirea devine mai complex deoarece comprim la rndul ei multiple servicii.Iata cteva tipuri de servicii: Interpretrile teatrale n care mrimea de ieire o constituie actul de interpretare; Bncile ofer servicii sub form de mprumuturi sau credite; Serviciile de asigurri; Serviciile din sectorul public. Caracteristicile importante ale mrimilor de ieire sunt c acestea sunt cerute de un grup, altul dect cel care le furnizeaz, de exemplu pentru o anumit ieire trebuie s existe o cerere. Mrimile de ieire trebuie cerute de grupul care le utilizeaz iar preul lor trebuie stabilit. Nu exist nici o diferen dac relaia client-furnizor exist ntre parteneri externi sau ntre uniti organizaionale interne. Preul poate fi preul peii sau o factur intern a companiei. Nu este relevant faptul c preul a fost cerut sau pltit. Este suficient faptul ca grupul care achiziioneaz serviciul recunoate valoarea sa financiar. Pentru a mbunti transparena mrimii de ieire exist tendin s se defineasc o mrime de ieire intern n cadrul unei firme i s se schimbe de asemenea i costurile. Acest model poate fi aplicat i n cadrul sectorului public. Funciile care creeaz mrimi de ieire sunt descrise prin simboluri n figura 4. Mrimea de ieire este alctuit din servicii informaionale cum ar fi: ordinul de plat, planul de fabricaie, comanda, documentele de comand, documentele de transport.

Articolele care rezult direct din fabricaie sunt considerare mrimi de ieire de tip material. Livrarea articolelor este rezultatul serviciului de transport. Rezultatul procesului de fabricaie spre exemplu poate fi o mrime de ieire de tip material. Toate datele necesare sunt coninute de documentele comenzii, ele nsele un serviciu din punct de vedere al informaiei pe care o furnizeaz. Pe lng serviciile informaionale care sunt pri componente ale procesului mai exist si un alt tip de informaii utilizate ca medii de descriere n timpul procesului economic. Sunt luate in calcul entitile informaionale ale procesului economic mpreun cu datele interschimbile. Entitile apar ca servicii informaionale i sunt prezentate n figura cu o dubl margine. Entitile informaionale care descriu mediul procesului economic sunt de asemenea prezentate: de exemplu datele referitoare la furnizori, articole sau orare de lucru. Toate aceste date sunt necesare realizrii serviciului informaional. Serviciile informaionale sunt caracterizate de nume i li se pot asigna atribute. Din cauza spaiului n figur acestea au fost omise. Funciile procesului solicitate de obiectele informaionale au fost alocate serviciilor informaionale. innd cont de faptul c fluxul datelor se bazeaz pe funciile legate prin serviciile informaionale, multiple funcii sunt solicitate de un obiect informaional sau multiple fluxuri de date sunt solicitate de o funcie, iar procesul de funcionare nu poate fi dedus n mod unic. Modelarea unui proces economic unificat Nici unul dintre fluxurile prezentate anterior nu sunt capabile s modeleze complet ntregul proces economic. De aceea toate trebuie combinate ntre ele. n final unul va trebui ales ca baz iar celelalte vor fi integrate n acesta. Deoarece fluxul de funcii este cel mai aproape de definirea unui proces economic se va utiliza ca punct de pornire. Atunci cnd se utilizeaz entitile orientate la anumite intervale de timp vom demonstra c i fluxul informaional poate fi un punct de pornire. n scopul diferenierii relaiilor fluxurile vor fi ilustrate n moduri diferite. Modelul ARIS al unui proces economic Modelul arata repezentarea unui proces economic. Fluxurile de funcii se intensific datorit evenimentelor i mesajelor de control. Aceasta face posibil o descriere mai bun a procesului. Evenimentele descriu condiia de schimbare. Pe lng evenimentele simple apar cele compuse. De exemplu pentru funcia: articol fabricat, planificarea trebuie prezentat precum i necesarul de piese disponibile. Acest fapt este exprimat prin utilizarea operatorului logic AND ntre evenimente. Fluxurile de control regleaz modul n care evenimentele sunt activate n acord cu un proces logic. Fluxurile de control sunt executate de evenimente iar mesajele care le activeaz i care conin informaii privind nceperea unui eveniment sunt transmise urmtoarei entiti.

Mesajele sunt descrise prin simboluri. Acestea determin modul n care funciile reacioneaz la evenimente. Mesajele pot conine de asemenea i atribute pe lng informaii despre nceperea evenimentului. Dup ce evenimentele realizare complet a planului de fabricaie i comand de procesare au activat funcia fabricaie reper, evenimentul articol fabricat este realizat. Astfel procesul este ncheiat. Acest eveniment activeaz evenimente succesive datorit mesajelor. Sunt ilustrate numai evenimentele necesare continurii procesului economic. Acestea sunt cunoscute sub denumirea evenimente relevante. Funciile de conducere a evenimentelor sunt denumite lanurile de procesare a evenimentelor conduse (EPC). Se descrie n detaliu realizarea mrimii de ieire ale unui proces economic, caracterizat prin rezultatele de ieire obinute prin transformarea i combinarea ieirilor. Denumirea mrime de ieire va fi utilizat simultan cu cea de produs. Factorii de producie sunt combinai n procesul de fabricaie. n acest scop este necesar utilizarea serviciilor industriale , lund n calcul faptul c acestea joac un rol din ce n ce mai important n fabricaie. n acord cu conceptul informaie-resursmanagement, informaia este astfel considerat un factor de producie. Aceste recomandri sunt evideniate de teoria modern a produciei prin introducerea conceptului de factor de producie. n general orice entitate necesar procesului de fabricaie este privit ca un factor de producie, chiar dac este un sub form de material, serviciu sau informaie. Denumirea de fabricaie este privit ntr-un sens mai larg, incluznd i realizarea mrimilor de ieire nefizice cum ar fi serviciile. Factorul resurse operaionale este reprezentat de maina n cauz i de sistemul de conducere i control a staiei de lucru. Managementul planificarea i controlul proceselor- permite impunerea ca scop a calitii maxime, caracteristic important a procesului de execuie. aspectele referitoare la structura organizaional sunt ilustrate de conectarea funciilor la unitile organizaionale. n aceiai figur utilizarea materialelor ca factori de lucru este reprezentat chiar de materiale. Planurile de fabricaie sunt privite ca materiale nefizice (servicii) reprezentate de mrimile de ieire ale funciilor de planificare a fabricaie. Aici este nivelul la care testele de capacitate i alte comenzi sunt ndeplinite. n teoria proceselor economice exist un paragraf care arat cum pot fi alocate serviciile n funcie de necesitile produciei. Serviciile furnizate de parteneri externi cum ar fi cele de reparaie, ntreinere, care nu au legtur direct cu factorul de lucru sunt denumite mrimi de intrare nefizice. Figura de mai jos prezint o clasificare simplificat a intrrilor/ieirilor.

Intrri/ieiri

Intrri/ieiri materiale

Servicii

Servicii informaionale

Alte servicii

Figura ... Clasificare intrri/ieiri

Realizarea mrimilor de ieire necesit informaii n plus despre proces. Aceste informaii sunt descrise de planul de lucru. Planificarea produciei va infuena procesul. Aceste planificri pot fi privite ca nite servicii informaionale asociate procesului. Modelul Aris al unui proces economic face diferena ntre evenimentele activate fluxul de control datorit mesajelor i fluxul mrimilor de ieire. Modelul unui proces generalizat Modelele proceselor economice pot fi proiectate la diferite grade abstractizare. Modelul anterior discutat era bazat pe aplicarea comenzilor de procesare. Acest exemplu nu descria modul real de ndeplinire a comenzilor deoarece procesul general al procesrii comenzilor este o abstractizare a procesului real realizat. Acest mod de descriere este cunoscut ca un exemplu tipic de proces economic . Ilustrarea unui proces individual de prelucrare este o excepie de la procesului de fabricaie. Fiecrei entiti implicate n procesul economic i se ataeaz instantaneu o denumire. Modelele individuale ale unui proces economic sunt utilizate pentru controlul proceselor individuale. Procesele individuale sunt cunoscute sub denumirea de modele. Procesele individuale sunt modele de categoria comanda de procesare a comenzii unui proces economic. Categoriile se bazeaz pe caracteristicile modelelor chiar dac aceste sunt abstracte. Ilustrarea caracteristicilor modelului este cunoscut sub denumirea descriere nivel 1. Nivelul 1 prezint relaiile dintre categorii i modele. Fiecare categorie este caracterizat de un nume i de enumerarea atributelor sale pe baza crora va fi descris modelul. De exemplu categoria Client este caracterizat de atributele numr client, nume client sau perioada de plat. Modelarea acestor caracteristici este scopul descrierii nivelului 1. Nivelul 2 conine descrierea unor categorii apropiate de procesul economic, precum i de relaiile existente ntre acestea. Pe baza acestora vor apare noi categorii care vor fi alocate nivelului 3. Toate acestea conduc la modelul general Aris al unui proces economic. Aceast figur prezint o descriere general a categoriilor de procese mpreun cu relaiile stabilite ntre acestea. Relaiile sunt descrise prin sgei. Alte relaii relevante ntre diferite categorii sunt reprezentate punctat. Modelul din figura 13 prezint elementele necesare ilustrrii unui proces economic. Astfel categoriile de la nivelul 3 definesc fiecare entitate necesar descrierii evenimentelor de la nivelul 2. Aceste entiti realizeaz blocuri de descriere a aplicaiilor de la nivelul 2.

Pe o parte descriere categoriilor de la nivelul 2 comprim terminologia nivelului 1 n timp ce entitile de la nivelul 3 sunt un cadru de descriere a proceselor economice individuale. Acest proces abstract poate continua din nou prin gruparea categoriilor de al nivelul 3 n altele noi alocate unui meta nivel. Din perspectiva modelului de date, modelelor functionale, organizationale si de proces, ca si din perspectiva analizei de metamodel informational, descrierea detaliata a unei ntreprinderi este o cerinta indispensabila pentru definirea unor termeni uzuali, cum ar fi: modelarea proceselor de afaceri, managementul fluxului de lucru dezvoltarea de software specializat, administrarea documentatiei referitoare la modul existent de prelucrare a datelor, selectia eficienta si introducerea unor sisteme de aplicatii standard, stabilirea de planuri arhitecturale pentru tehnologia informationala. Modelarea datelor este procesul de descriere a structurilor informaionale i a regulilor de afaceri necesare specificrii unui sistem informaional. Un model de date reprezint un balans ntre nevoile specifice implementrii unui proiect particular i cele specifice domeniului afacerilor. La crearea/dezvoltarea unui astfel de model particip pe de o parte clientul, reprezentantul mediului afacerilor i specialitii IT, cat cei care vor propune variante i vor dezvolta efectiv modelul dorit de client. Un model de date, teoretic, ar trebui s satisfac cteva cerine i anume: s fie independent de implementare; s fie o specificare neambigu a ceea ce se dorete; s fie axat pe cerinele utilizatorului, ceea ce nseamn c structura i coninutul modelului se afl mai degrab sub controlul beneficiarului dect a dezvoltatorului de sistem; termenii utilizai n descrierea modelului trebuie s fie cei familiari clientului din mediul afacerilor i nu termeni tehnici familiari de regul doar dezvoltatorilor de sistem; modelul s furnizeze contextul necesar focalizrii discuiilor pe aspectele semnificative ale afacerii aflate n discuie. Un model de date este organizat pe mai multe nivele, fiecare astfel de nivel fiind specific unei anumite faze de dezvoltare. Sesiunile de modelare Crearea unui model presupune nu doar construirea modelului, ci o serie ntreag de sesiuni de lucru n care s fie analizate fapte ce permit identificarea datelor i a proceselor folosite n afacerea respectiv. n general, la sesiunile de modelare trebuie s participe att experi n domeniul afacerii respective ct i experi tehnici, preferabil ntrun numr optim din fiecare categorie. Aceasta presupune c sesiunile de lucru trebuie planificate cu mult timp nainte i planificate astfel nct s fie acoperit ntreg setul de subiecte ce trebuie discutate i n final s ne conduc la obinerea rezultatelor dorite. Pe ct posibil, se recomand discutarea modelului de date n paralel cu modelul funcional.

Deseori, din analiza funciilor pe care trebuie s le implementeze sistemul rezult noi cerine de modelare a datelor. Mai mult, aceast abordare asigur faptul c modelul de date satisface cerinele funcionale. Pentru crearea ambelor modele este important s fie desemnat cte un responsabil pentru fiecare model ( de date i respectiv de proces), persoane care s-i extrag informaiile necesare atunci cnd o funcie particular este explorat. Un alt aspect, important pentru asigurarea succesului ntregului proces, ine de modul de organizare al acestor sesiuni de lucru, mai exact de asumarea unui rol bine definit de ctre fiecare participant. Cteva din rolurile clasice i ce presupune asumarea unui astfel rol sunt: Organizatorul. Este persoana responsabil cu planificarea ntlnirilor, asigurarea materialelor de lucru necesare i de furnizarea documentaiei necesare pentru urmtoare ntlnire. Pentru a elimina abaterile de la tema supus discuiei, aceast persoan mai are rolul de a interveni atunci cnd este cazul reamintind grupului care sunt obiectivele propuse a fi atinse n sesiunea curent. Modelatorul, dezvoltatorul IT (Data modeler-ul - "cel care concepe modelul de date"). Rspunde de conducerea grupului prin procesul de elaborare i validare a modelului. Dezvolt modelul, dac este posibil chiar n timp real, n faa grupului punnd ntrebri pertinente care s scoat n eviden detaliile importante i nregistreaz structura rezultat astfel nct toi membrii grupului s o poat vedea. Este posibil ca persoana care joac acest rol s fie i modelator (rolul discutat anterior) sau manager IT. Analistul (data analyst). Va nregistra definiiile pentru toate entitile i atributele ce compun modelul. Pe baza informaiilor primite de la experii (n bussines) prezeni analistul poate ncepe s "mpacheteze" entitile i atributele pe subiecte/domenii mai uor de gestionat i disecat, n subseturi care din punct de vedere semantic acoper complet modelul de date dorit. Experii (n bussines). Acetia sunt oameni care stpnesc cele mai mici detalii ale "afacerii" de modelat i de regul nu sunt informaticieni. Managerul. Fie c vine din comunitatea informaticienilor, fie din cea a afacerilor, managerul particip n timpul sesiunilor i cu un rol asignat (expert sau ghid), cu precizarea c are o responsabilitate suplimentar: de a lua deciziile necesare atunci cnd discuiile par a se mpotmoli dintr-o anumit cauz. Metodologie de modelare Modelarea sistemic a unei afaceri presupune parcurgerea a cel puin dou etape: analiza i proiectarea sistemului. Analiza presupune culegerea de informaii i prelucrarea primar a acestora de o manier care s le permit proiectanilor de sistem (designerilor) s le utilizeze. Proiectarea o vom privi ca un proces cu un pronunat caracter creativ, de concepie. n timpul proiectrii, pe baza informaiile sistematizate n etapa de analiz se propune un model (sau mai multe) care red ct mai fidel afacerea noastr. Practica a artat ns c cele dou etape nu pot fi complet separate, deseori ele ntreptrunzndu-se. De exemplu, ntr-o singur sesiune de lucru (de modelare) se recomand s se parcurg ambele etape, planificarea n timp a sesiunilor de lucru i stabilirea obiectivelor fiecrei sesiuni urmnd a fi fcut pe baza unor criterii cum ar fi: identificarea subsistemelor i modelarea fiecrui subsistem n parte.

Modelele de nivel sczut sunt dependente de tehnologie, de baza de date n care se face implementarea, n timp ce modelele foarte generale, numite i modele de nivel nalt, sunt independente de aceast tehnologie. O astfel de metodologie de modelare se potrivete cel mai bine cu un ciclu de dezvoltare de tip top-down. Mai exact, cu o abordare n care, succesiv, sunt create modele din ce n ce mai detaliate, pe msur ce parcurgem toate fazele de proiectare. Modele de nivel nalt sunt de dou tipuri: Diagrame entitate-relaie (ERD): modele care identific entitile principale (din domeniul afacerilor) i relaiile dintre acestea i Modele bazate pe chei (KB, key-based): acestea model delimiteaz domeniul de lucru (scope) i toate cerinele de informare i pe baza entitilor identificate n modelul ERD, ncepe expunerea n detaliu. Modelele de nivel jos sunt de dou tipuri: Model cu atribute complet specificate (FA: Fully Attributed): model n a 3-a form normal care conine toate detaliile necesare unei implementri particulare; i Model de transformare (TM: Transfomation Model): model ce reprezint o transformare a modelului relaional ntr-o structur ct mai apropiat de sistemul DBMS ales pentru implementare. De regul, acest model nu mai este n a 3-a form normal, structurile de date fiind optimizate n funcie de caracteristicile DBMS-ului ales, de volumul de date, de modul de acces i de frecvena operaiilor care vor accesa baza de date. Altfel spus, acest model este o imagine destul de fidel a structurii fizice a bazei de date. i ar mai fi un model, tot de nivel jos, i anume modelul "final" (engl. - DBMS Model) identic cu modelul reprezentat intern de un DBMS particular, n catalogul bazei de date sau n "schema" RDBMS-ului respectiv. Aceste cinci tipuri de modele, teoretic ne rezolv ntreaga problem de proiectare a unei baze de date. Cum ns o bun i complet nelegere a problemei nseamn "problema pe jumtate rezolvat", se poate trage o linie de demarcaie ntre modele logice i cele fizice. Fcnd acest lucru, vom ti pn cnd discutm i concepem modele la un nivel general (modele logice) i cnd ncepem s inem cont de DBMS-ul n care se va face implementarea efectiv crend modele fizice. Modele logice Exist trei nivele ale modelelor logice utilizate pentru a captura cerinele informaionale ale afacerii: diagrama entitate-relaie (ERD), modelul bazat pe chei (KB) i modelul cu atribute complet specificate (FA). Modelele ERD i KB mai sunt numite modele zonale de date, ele acoperind de regul domenii de afaceri mai largi dect afacerea aleas pentru a fi "automatizat". n contrast cu aceste modele, modelul cu atribute complet specificate este un model de proiectare a datelor deoarece descrie suficient de detaliat poriuni din structura de date general propus. Diagrama entitate-relaie Acest model de nivel nalt prezint entitile principale i relaiile care descriu un domeniu de afaceri suficient de larg i este utilizat n principal ca model de prezentare i ca baz de discuie. Obiectivul principal urmrit prin realizarea diagramei ER este furnizarea unei viziuni de ansamblu asupra cerinelor informaionale suficient pentru a

satisface nevoile de planificare a dezvoltrii sistemului informaional. Aceste modele nu sunt foarte detaliate, incluznd doar entitile principale, eventualele detalii incluse referindu-se la atribute. Relaiile de tip "many-to-many" sunt permise, iar cheile nu sunt incluse. Modelul bazat pe chei Acest model descrie structurile de date principale, toate entitile mpreun cu cheile primare i exemple de atribute. Obiectivul urmrit prin realizarea acestei diagrame este de a furniza o vedere general asupra structurilor de date i cheile necesare modelrii domeniului. Modelul furnizeaz contextul n care pot fi construite modele detaliate de implementare, acoper aceeai arie ca ERD ns expune mai multe detalii. Modelul FA Modelul cu atribute complet specificate este un model relaional n a 3-a form normal i include toate entitile, atributele i relaiile necesare unui proiect. Modelul mai conine informaii relative la: volumul instanelor (nregistrrilor) pentru entiti, cile i ratele de acces, precum i abloane ale tranzaciilor ce se vor executa pe structura de date. Modele fizice Odat ajuni la faza de implementare a structurilor de date, metodologia de lucru presupune separarea modelelor fizice pe dou nivele: modelul de transformare i modelul DBMS (final). Aceste modele conin toate informaiile pe care dezvoltatorii de sistem trebuie s le neleag atunci cnd doresc s transpun un model logic ntr-un sistem relaional. Modelul de transformare Obiectivele modelului de transformare sunt urmtoarele: de a oferi suficiente informaii administratorului bazei de date (DBA) pentru ca acesta s poat crea o baz de date fizic, eficient; s furnizeze contextul necesar definirii i nregistrrii elementelor datelor i nregistrrilor ce formeaz baza de date, n dicionarul datelor; s ajute echipa ce va dezvolta aplicaia s aleag structura fizic pentru programele ce vor accesa datele. Modelul de transformare va mai putea servi i ca baz de comparaie ntre designul fizic al bazei de date i cerinele informaionale originale (de afaceri), ceea ce se poate dovedi extrem de util atunci cnd: trebuie demonstrat c proiectarea fizic a bazei de date este adecvat cerinelor originale; trebuie documentat alegerea fcut vis-a-vis de modelul fizic i implicaiile acestei alegeri (care cerine sunt satisfcute i care nu); trebuie identificate restriciile i posibilitile de extensie a bazei de date. Modelul de transformare este totodat i un model de proiectare descriind poriuni din structura de date general. Modelul DBMS Este modelul fizic final, obinut pe baza modelului de transformare. Modelul DBMS conine toate definiiile fizice ale obiectelor bazei de date din schema (catalogul)

RDBMS-ului respectiv. Cheile primare devin indeci unici iar cheile secundare i intrrile inverse devin indeci. Cardinalitatea acestora va putea fi controlat ulterior fie prin restricii de integritate n baza de date, fie prin logica aplicaiei, fie dup o minim exploatare cnd, n urma populrii bazei de date, sunt detectate i eliminate violrile de integritate. Observatii Indiferent de sistemul de baze de date pe care dorim s-l utilizm sau de modelele pe care dorim s le crem, modelarea aduce multe beneficii. Cel mai direct beneficiu este documentaia sistemului ce va putea fi folosit de echipa ce va dezvolta baza de date i aplicaiile aferente pentru a definii specificaiile de sistem, ca baz de comunicare ntre dezvoltatori i utilizatori finali. Al doilea beneficiu este legat de furnizarea unei imagini clare asupra constrngerilor de integritate. Al treilea beneficiu este obinerea unei model logic, o imagine independent de baza de date, model utilizat de instrumente specializate pentru a genera modelele cu informaii specifice pentru un spectru larg de sisteme de gestiune a bazelor de date. Al patrulea beneficiu, probabil unul dintre cele mai importante pentru cei care trebuie s creeze diagrame, rezumate care s includ tot efortul de modelare i care mai doresc s genereze scheme particulare de baze de date pe baza modelului creat, este uurina cu care pot fi create i manipulate toate acestea cu instrumente adecvate. ARIS (Architecture of Integrated Information Systems) este un mediu integrat de modelare, analiza si de evaluare a modelelor de ntreprindere. Cadrul ARIS, dezvoltat ca un prototip IDS, este compatibil cu conceptul HOBE (House of Business Engineering). ARIS Toolset furnizand modelarea si analiza sculelor la nivelul procesului de proiectare. ARIS HOBE arata cum sunt legate lanturile feedback-ului, pentru a crea procesele de afaceri, planificarea si controlul implementarii sistemelor fluxului de lucru si componentelor functiilor. In sistemele de informatie, conceptul HOBE clasifica sistemul de intrare in magazie (stocare data), sistem de conducere material (sistem flux de productie) si executie functii (obiecte de afaceri). Nivelele I si II sunt reprezentate de productie si modelarea proceselor - si respectiv planificarea proceselor si controlul. Structurand sistemele de informatii in subsisteme neantrerupte, dezvoltarea, controlul lor devin mult mai flexibile. ARIS este un produs realizat de firma IDS Prof. Scheer GmbH, din Germania si se dezvolta pe cinci planuri: Planul functiilor; Planul organizational; Planul bazei de date; Planul marimilor de iesire; Planul de control/de proces; In teoria sistemelor se face diferenta intre structura si comportamentul sistemului. Structura include vederea statica a sistemului in timp ce comportamentul descrie dinamica acestuia. In modelarea proceselor de afaceri, dinamica este exprimata prin controlul evenimentelor si fluxului informatic. Planul functiilor organizational, baze

de date si al algoritmilor de iesire descriu structura sistemului. Nivelul de control prezinta coerenta structurala a nivelelor si aspectul dinamic al comportamentului fluxului de procese de afaceri. ARIS Toolset poate fi incadrat astfel:

Teoria sistemelor economice bazate pe procese de afaceri

Definire cerinte

Princip. manag.
inform.

CIM Specificare proiectare


Proiectare procese afaceri ARIS - Cadrul proc. de afaceri

Descriere implementare

ARIS Modelare proc. de afaceri

Tehnologia informatiei si comunicatiei

Figura ... Incadrare ARIS ARIS ToolSet cuprinde componente de modelare, analiza si navigare, cu interfete utilizator, functii si baze de date integrate. Cteva dintre facilitatile acestui produs ar fi: managementul modelelor de referinta, evaluari si comparatii ntre modele, adaptare de model, bazata pe reguli (pornind de la modelul de referinta), capacitati de exploatare multi-user, interfata grafica cu utilizatorul, orientata pe obiect, sub mediul Microsoft Windows, baze de date relationale cu posibilitatea de restaurare automata, interfata SQL/ODBC, afisarea facila a ntregii informatii disponibila la nivel de grup de obiecte si la nivel de obiecte individuale,

gama larga de functii de navigare pentru modele complexe de ntreprinderi.

Arhitectura ARIS Arhitectura ARIS este bazata pe conceptul de integrare, care ia n considerare procesele desfasurate n ntreprindere n contextul lor global. Principalele componente ale arhitecturii ARIS sunt prezentate mai jos:

Ingineria procesului

Planificarea si controlul procesului

Controlul fluxui de fabricatie

Sistem de aplicatie

Figura Componentele arhitecturii ARIS Module descriptive Prima componenta a arhitecturii ARIS consta ntr-un numar de module de descriere, a caror functie este de a reduce complexitatea proceselor din ntreprindere prin divizarea acestora n parti componente. mpartirea n module permite descrierea continutului unui modul cu ajutorul metodelor specifice acestuia, fara a lua n consideratie numeroasele legaturi si relatii cu alte module. Arhitectura ARIS face distinctie ntre urmatoarele module:

Modulul functional: descrie functiile sau operatiile executate n cadrul ntreprinderii si ierarhizarea acestora. Modulul de date: descrie evenimentele si starile din mediul de referinta al ntreprinderii. Modulul organizational: descrie entitatile organizationale si angajatii ntreprinderii, precum si relatiile dintre acestia. Modulul de conducere: descrie legaturile dintre cele trei modele anterioare. Prioritatea absoluta n cadrul acestui modul este data proceselor de afaceri.

Figura Modulele arhitecturii ARIS Niveluri de descriere A doua componenta a arhitecturii ARIS ia n consideratie o serie de niveluri de descriere. Diferentierea dintre diversele metode de descriere pentru sistemele informatice este facuta n concordanta cu nivelul de apropiere fata de tehnologia informationala. Acest fapt implica o descriere continua a sarcinilor de afaceri de-a lungul implementarii lor tehnice. Arhitectura ARIS contine urmatoarele niveluri de descriere: definirea cerintelor specificatiile de proiectare descrierea implementarii La acest nivel, specificatiile de proiectare sunt transferate la componente de prelucrare a datelor concrete. Conceptul ARIS a fost descris, pe scurt, n termeni de module de descriere si niveluri de descriere. Fiecare dintre modulele amintite mai sus are, prin urmare, trei niveluri de descriere: definirea cerintelor, specificatiile de proiectare si descrierea implementarii. Astfel, desenul din figura 3 poate fi dezvoltat astfel:

Analiza proceselor de afaceri strategice

Definirea cerintelor Specificatiile de proiectare Descrierea implementarii

Tehnologia de comunicare si informare

Figura Module de descriere si nivelurile de descriere ale arhitecturii ARIS Componenta de modelare Componenta de modelare este componenta de baza a setului ARIS. Utiliznd componenta de modelare si principiile arhitecturii ARIS, se pot face descrieri globale de ntreprinderi. Pe lnga documentatia sistemului informatic, componenta de modelare ofera posibilitatea de a defini cerintele individuale ale ntreprinderii, cu scopul de a facilita selectia sistemelor de aplicatii standard. Definirea acestor cerinte specifice poate lua

forma unor modele functionale, de date, de proces sau organizationale. Fiecare din modelele amintite poate beneficia, n cadrul structurii ARIS, de o documentatie grafica, precum si de o documentatie scrisa. Mai mult dect att, componenta de modelare ofera suport pentru primul si cel mai important pas n directia dezvoltarii de soft specializat, si anume, definirea cerintelor legate de software-ul de afaceri. Semnificatia deosebita, acordata acestei etape, rezulta si din faptul ca att spectrul de performante cerute sistemului software, ct si flexibilitatea aplicatiilor viitoare sunt definite n aceasta faza incipienta. Setul ARIS sprijina acest demers prin faptul ca permite generarea, ntr-o forma integrata, a modelelor de date, functionale si de proces. Metoda cea mai simpla si mai eficienta, utilizata de setul ARIS pentru ilustrarea proceselor de afaceri din cadrul ntreprinderii, este metoda lantului extins de procese orientate pe eveniment (extended Event-driven Process Chain - eEPC), care permite detalierea proceselor ntr-un numar nelimitat de niveluri ierarhice. n concluzie, componenta de modelare are urmatoarele arii de aplicare: modelarea sistemelor de aplicatii standard, formularea cerintelor pentru software-ul specializat, modelarea proceselor de afaceri, executia planurilor de arhitecturi informationale, documentatii referitoare la mediile de prelucrare date existente. Componenta de analiza Componenta de analiza cuprinde un numar de functionalitati destinate analizei modelelor generate cu ajutorul componentei de modelare, oferind suport pentru lucrul cu modele de referinta. Conceptia principala consta n a genera modele de descriere a ntreprinderii, pornind de la o tipologie de baza si modele de referinta pentru ramura industriala asociata. Modelele de descriere rezultate, numite si modele derivate, pot fi modificate de catre utilizator, cu posibilitatea de a forma, n permanenta, criterii de comparatie ntre modele. Att schema topologica a ntreprinderii, ct si sistemul de cunostinte si reguli, utilizat pentru a deriva modelele tinta (target models) sunt configurabile si expandabile la cerere. Componenta de analiza are urmatoarele domenii de aplicare: generarea de modele bazate pe tipologia ntreprinderii si modele de referinta legate de industrie, compararea modelelor, analiza si evaluarea proceselor de afaceri (cu referinta la costuri si timp), cu scopul de a evidentia punctele slabe si potentialul de rationalizare al ntreprinderii, compararea modelelor de referinta ale diferitilor furnizori de software cu cerintele ntreprinderii pentru a face alegerea sistemelor de aplicatii standard mai eficienta si mai transparenta. Componenta de navigare Daca entitatea de modelare din setul ARIS ofera posibilitatea de a genera modele de ntreprindere, componenta de navigare asigura o prezentare "prietenoasa" a

modelelor generate. n acest sens, componenta de navigare are ca scop reducerea complexitatii n interiorul modelelor de date, functionale, organizationale sau de conducere. Deoarece aceste modele reprezinta doar o parte din ntreprindere, o atentie speciala a fost data vizualizarii legaturilor logice dintre modele, cu module de descriere identice sau diferite. Daca luam ca exemplu acea parte din ntreprindere care se ocupa cu managementul informatiei, putem spune ca principalele probleme care se pun sunt: ce date, continute ntr-un anumit model de date, servesc drept intrari sau iesiri pentru o functie, sau ce entitati organizationale dintr-o anumita organigrama executa o anumita functie sau prelucreaza anumite date. Ariile de aplicare pentru componenta de navigare sunt: prezentari ale resurselor ntreprinderii: date, functii si organizare, vizualizari ale suprapunerilor si ale interfetelor dintre subdomeniile ntreprinderii, suport pentru compararea continutului diverselor modele, cursuri de pregatire ca parte integranta a pregatirii de baza pentru lucrul cu calculatorul, crearea rapoartelor referitoare la stadiul proiectelor de dezvoltare. Concluzii ARIS Toolset este un mediu integrat, puternic si distribuit care furnizeaza un set de instrumente deosebit de utile n procesul de conceptie, testare si implementare a arhitecturilor sistemelor infor-mationale din ntreprinderi. Cresterea tot mai accentuata a importantei proceselor de "afaceri" n cadrul unei ntreprinderi, necesita noi abordari n ceea ce priveste interactiunea acestor procese cu fluxul informational al ntreprinderii.

Figura 5. Diagrama valorii generice (Porter) Modul de abordare a arhitecturilor sistemelor informatice integrate prezentat de ARIS Toolset sustine un nalt nivel de standardizare n ceea ce priveste metodele folosite, dorindu-se ca acest mediu sa fie un cadru de baza si orientativ pentru dezvoltarea sistemelor informationale complexe.