Sunteți pe pagina 1din 2

NUMELE SI PRENUMELE___________________________________ FISA DE DOCUMENTARE

CLASA____

Controlul aeromicroflorei din spatiile de lucru si depozitare Pentru a avea o imagine generala a ncarcaturii microbiene a aerului din spatiile de productie si depozitare se determina numarul total de germeni mezofili aerobi (NTGMA)/mm3 de aer si numarul total de drojdii si mucegaiuri/m3 de aer. Pentru determinare se folosesc cutii Petri cu diametrul de 10cm, iar ca medii de cultura agar nutritiv sau agar Frazier pentru NTGMA si agar cu cartof sau agar cu malt pentru drojdii si mucegaiuri. Cte 2 cutii cu medii, att pentru bacterii ct si pentru drojdii si mucegaiuri, se expun, timp de 10 minute, n spatiile de lucru la nivelul suprafetelor, iar n depozitele cu alimente pe planseu si la naltimea de 0,8-1,0 m. Cutiile Petri nsamntate, dupa trecerea pe capac a datelor de identificare, se incubeaza la 371C, timp de 48 de ore pentru NTGMA si la temperatura camerei (18-25C), 4-5 zile, n locuri ferite de lumina, pentru drojdii si mucegaiuri. Numarul de microorganisme se calculeaza, facnd media numarului de colonii de pe cele 2 cutii. Controlul bacteriologic al suprafetelor de lucru, instrumentelor, utilajelor si echipamentului de protectie Controlul bacteriologic al acestora se executa nainte de nceperea lucrului sau dupa spalare si dezinfectie. n mod obisnuit se determina NTGMA/cm2 si prezenta bacteriilor coliforme/10 cm2, n cazuri speciale se determina prezenta salmonelelor si a stafilococilor coagulaza-pozitivi. Pentru determinare se folosesc urmatoarele materiale: eprubete de 160/16mm cu 10ml ser fiziologic si dopuri sterilizate; tampoane de vata de forma cilindrica cu lungimea de 2-2,5cm si diametrul de 0,5-1cm asezate ntr-o cutie Petri si sterilizate prin autoclavare sau eprubete de 160/16mm cu tampon cu tija sterilizate prin autoclavare; sabloane metalice de forma patrata cu latura de 10cm, sterilizate; lampa de spirt, cutii Petri sterilizate, pipete gradate de 1,2 si 5ml sterilizate, o pensa chirurgicala si o rigla de 30 de cm; medii de cultura: agar Frazier sau agar nutritiv, bulion-bila-lactoza-verde briliant (BBLV) cte 8-10ml n eprubete cu tuburi de fermentatie; mediul cu selenit si/sau Mller-Kauffmann cte 8-10ml n eprubete, cu mediu selectiv de izolare pentru salmonele (Istrati-Meitert, Leifson, Wilson-Blair etc.), bulion hipersalin cu manita si indicator; un mediu selectiv de izolare pentru stafilococi (Chapman sau Baird-Parker etc.). Recoltarea probei de pe suprafata de cercetat se poate face cu tamponul fara tija (luat n mod aseptic cu o pensa) sau cu tija. n primul caz, tamponul cu proba se introduce imediat n eprubeta cu ser fiziologic, iar n al doilea caz, n eprubeta din care a fost scos si care nu contine ser fiziologic. Dupa delimitarea cu sablonul a suprafetei de 100cm2, cu tamponul (putin umectat n ser fiziologic, cnd proba se ia de pe suprafete uscate) trecnd de 3 ori pe acelasi loc n directii diferite (a doua trecere perpendiculara pe prima, iar a treia oblica pe primele doua) se face recoltarea. Tamponul se introduce imediat n eprubeta cu ser fiziologic sau, n cazul controlului pentru salmonele sau stafilococi, n eprubete cu mediul de mbogatire (selenit, Mller-Kauffmann, respectiv bulion hipersalin). n cazul examenelor pentru salmonele si stafilococi, unde se urmareste prezenta si numarul acestor germeni, recoltarea cu acelasi tampon se poate face de mai multe ori pe obiectivul controlat, fara a lua n considerare suprafata. De pe instrumente (cutite, fierastraie), de pe partile din utilaje cu suprafete neplane (melc), la care suprafata nu se poate delimita cu sablonul, proba se recolteaza de pe ntreaga lor suprafata (ex. cutite, ambele fete ale lamei) sau de pe o parte din acesta (ex. fierastraul, melcul) astfel nct sa se poata calcula suprafata de pe care s-a facut recoltarea. Ajunse la laborator, probele se introduc imediat n lucru. Pentru stabilirea NTGMA si a bacteriilor coliforme, eprubetele cu ser fiziologic si cu tampoane (cele cu tija se desprind aseptic eliminndu-se tija) se agita bine, dupa care, cte 1ml din lichidul din eprubeta, se nsamnteaza n 2 cutii Petri si ntr-oeprubeta cu mediul BBLV si tub de fermentatie. Cnd se suspicioneaza prezenta unei ncarcaturi bacteriene foarte mari se fac dilutii zecimale din care se nsamnteaza n acelasi mod cutiile si eprubetele cu BBLV. n fiecare cutie nsamntata se toarna 14-16 ml agar Frazier sau agar nutritiv, se omogenizeaza si se lasa sa se solidifice. Att cutiile ct si eprubetele se incubeaza la 371C, timp de 48 de ore. Se citesc cutiile Petri si se calculeaza numarul de germeni. Dezvoltarea bacteriilor Gram negative cu producere de gaze n eprubeta cu BBLV indica prezenta bacteriilor coliforme/10 cm2. Pentru decelarea salmonelelor si a stafilococilor, eprubetele cu probe recoltate n medii de mbogatire se incubeaza la 371C, timp de 24 de ore. n eprubetele cu tampoane uscate (fara medii) se introduc cte 810ml din mediile de mbogatire si se incubeaza ca mai sus.

Dupa incubare, din fiecare eprubeta se striaza cte o ansa pe suprafata mediilor selective de izolare corespunzatoare, turnate n cutii. Cutiile Petri se incubeaza la 37lC, timp de 24 de ore, dupa care se controleaza, izolndu-se coloniile cu aspect caracteristic pentru Salmonella, respectiv Stafilococcus. n continuare se executa testele specifice pentru identificare. Controlul bacteriologic al recipientelor (de sticla, metal sau material plastic) Controlul bacteriologic al recipientelor se executa determinnd NTGMA/ml capacitate si a bacteriilor coliforme/500ml capacitate. Pentru determinare se folosesc urmatoarele materiale: eprubete de 160/16mm, baloane (sticla) de 100, 250, 500ml, cu dop, continnd fiecare 10, 50, 100,respectiv 200ml ser fiziologic sau apa de robinet, sterilizate; cutii Petri cu diametrul de 10cm si pipete gradate de 1, 5, 10ml, sterilizate; agar Frazier sau agar nutritiv, BBLV dublu concentrat, cte 5-6ml n eprubete cu tub de fermentatie. n recipientul de controlat se introduce aseptic lichidul de spalare sterilizat. Cantitatea de lichid de spalare va fi egala cu 1/100 din capacitatea recipientului de controlat (1ml lichid de spalare reprezinta 100ml din capacitatea recipientului). Dupa acoperirea recipientului cu capacul propriu, sau cu altele improvizate, dar sterilizate, se agita bine prin miscari n sensuri diferite nct lichidul de spalare sa treaca prin acelasi loc de minimum 10 ori. Lichidul de spalare a recipientelor se recolteaza aseptic si se introduce ct mai repede n lucru n laborator. Pentru stabilirea NTGMA/ml capacitate se procedeaza asemanator ca la controlul bacteriologic al suprafetelor. Pentru decelarea bacteriilor coliforme/500ml capacitate, 5ml lichid de spalare se nsamnteaza ntr-o eprubeta cu BBLV dublu concentrat, care se incubeaza la 371C, timp de 48 de ore. Dupa citirea culturilor se calculeaza NTGMA/1 ml capacitate. Practic, numarul de colonii din cele 2 cutii nsamntate cu lichidul de spalare nediluat, se mparte la 200 si se afla numarul de bacterii/1ml capacitate recipient. Dezvoltarea bacteriilor Gram negative, cu producere de gaz n eprubeta cu BBLV se considera prezenta de bacterii coliforme/500ml capacitate. Controlul bacteriologic al minilor persoanelor care lucreaza si manipuleaza produse alimentare Acest control se executa nainte de nceperea lucrului si consta n determinarea bacteriilor coliforme/ml lichid de spalare, a salmonelelor /5ml lichid de spalare si a stafilococilor coagulaza-pozitivi/4 ml lichid de spalare. Pentru determinare se folosesc urmatoarele materiale: tampoane de vata, cu sau fara tija; eprubete cu cte 10ml ser fiziologic si pipete gradate de 5ml; medii de cultura: BBLV n eprubete cu tub de fermentatie; mediu cu selenit, Mller-Kauffmann, cte 20ml n eprubete, medii selective de izolare pentru salmonele (Istrati-Meitert, Leifson etc.) si pentru stafilococi (agar Chapmann, Baird-Parker etc.). Recoltarea probelor se face, cu tamponul usor umectat n ser fiziologic, prin stergerea fetei palmare si a spatiilor interdigitale de la o mna, frecndu-se cu tamponul de 3 ori pe acelasi loc. Se spala apoi bine tamponul n serul fiziologic din eprubeta si se stoarce prin presarea lui pe peretii acesteia. Cu acelasi tampon se executa n acelasi mod stergerea celeilalte mini. Tamponul se introduce n eprubeta cu ser fiziologic si se prelucreaza n laborator. Dupa destramarea tamponului de vata, prin agitarea eprubetei, se nsamnteaza cte 1ml ntr-o eprubeta cu BBLV,4ml ntr-o eprubeta cu bulion hipersalin si 5ml (restul lichidului plus tamponul) ntr-un recipient cu 20ml selenit sau Mller-Kauffmann. Incubarea eprubetei cu BBLV se face la 371C, timp de 48 de ore, iar a celorlalte doua eprubete la aceeasi temperatura nsa timp de 24 de ore. Dupa aceasta, se deruleaza tehnica de izolare si identificare, stabilindu-se prezenta sau absenta bacteriilor coliforme/ml, a salmonelelor/5ml si a stafilococilor/4ml lichid de spalare.