29-Nov-2002

Pentium III
Pentium III-face trecerea de la FSB 100 la 133 MHz. Pentium III Katmai-dezvoltat pe slot 1 cat si in capsula socket 370, FSB 100 MHz, cache integrat de 512 Kb, cu frecvente pana la 650 MHz. Copermine-face trecerea de la tehnologia de 0.25 microni la cea de 0.18 microni. Functioneaza la un FSB de 133 MHz, dezvoltat in capsula FCPGA(FlipChipPinGridArray), pe socket 370. Acesta introduce o tehnologie on die, prin care memoria cache level 2 este in CPU si functioneaza la frecventa CPU si nu la cea a magistralei. Aceasta justifica existenta a doar 256 Kb cache level 2 in CPU. Procesoarele cu FSB 133 au in plus la notare litera E, iar cele cu cache on die, au la notatie literele EB. Odata cu Copermine a fost introdus un nou set de instructiuni, 72 la numar numite SSE(Streaming SIMD Extension). SISD SIMD MISD MIMD Unde S=single, M=multiple, I=instruction, D=data. Astfel dupa PIII au fost dezvoltate Pentium Celeron capabile de un FSB la 100 MHz cu SSE. Celeron peste 1 GHz, cu FSB de 133 MHz cu nume de cod Tualatin. AMD K7-Athlon Acesta a venit ca o replica la PIII. Initial a fost dezvoltat in tehnologie slot A, total incompatibil cu cel de la Intel. Acestea au o arhitectura noua numita EV6 de la Digital, care permite o frecventa pe magistrala CPU de 200 MHz obtinuta prin utilizarea ambelor fronturi ale semnalului de ceas de 100 MHz. Si AMD a renuntat la tehnologia pe slot si a creat un nou soclu socket A si un CPU Thunderbird cu FSB la 266 MHz. Variantele ieftine ale Athlon au fost Duron cu FSB de 200 MHz. Aceste sunt dotate cu 128 Kb cache level1 si doar 64 Kb level2. AMD Athlon XP-este replica AMD la PIV, cu frecvente incepand de la 1400 MHz. Pentium IV- primul CPU cu registrii interni pe 64 biti, o arhitectura noua numita netburst care introduce FSB la 400 MHz si 533 MHz folosind o tehnica quadspeed. SSE a fost dublat la 144 instructiuni notate cu SSE II. Disponibile in 2 variante pe socket 478 si socket 423. Ultima varianta a PIV cu FSB 533 a atins 3.06 GHz.

Memoria
Exista 2 tehnici diferite utilizate pentru memoria interna : memoria statica si memoria dinamica. Memoria statica-utilizeaza ca celula de memorie un element numit bistabil cu 2 stari 0 si 1 logic. SRAM-sunt utilizate ca memorie cache si este caracterizata de un timp de acces mic sub 5 ms, dar si un consum mai mare de energie. Memoria dinamica-foloseste ca celula de memorie un condensator ce poate acumula sau nu sarcina electrica. Cand condensatorul este incarcat ii corespune lui 1 logic. Cand este descarcat ii corespunde lui 0 logic.

29-Nov-2002 Pentru a evita descarcarea in timp memoriile DRAM au prevazute un ciclu suplimentar numit ciclu de refresh, care restabkileste sarcinile condensatorului. Memoriile RAM sunt dinamice. Tipuri de memorie Din punct de vedere functional sunt memorii: -FPM -EDO -SDRAM -DDRAM -RAMBUS Din punct de vedere constructive sunt memorii: -DIPP -SIPP -SIMM -DIMM -RIMM Memoria FPM- sau pagina de memorie. Aceasta este formata din toate celulele de memorie care au aceeasi adresa de rand. . . Fig. . . CAS=adresa de coloana RAS=adresa de rand Acestea sunt prevazute cu un buffer capabil sa preia o pagina de memorie in interiorul careia selectarea adresei se face doar cu ajutorul adresei de coloana, caracterizate de un timp de acces de 70 ns si folosite cu procesoarele 486. Memoria EDO-sunt variante ale FPM cu un randament cu 20% mai mare deoarece sunt capabile sa retina la iesire datele cerute de procesor. Memoria SDRAM-lucreaza sincron cu procesorul. Au fost initial utilizate in placile video. Caracteristica principala nu mai este timpul de acces ci frecventa de lucru. Cele mai utilizate functioneaza la frecventa de 66, 100, 133 MHz. Memoria DDRAM-este un tip de memorie SDRAM, capabila sa transmita date pe ambele fronturi ale semnalului de ceas, aceasta ducand la o dublare a ratelor de acces. Caracteristic pentru acest tip de memorie este viteza de transfer data in Mb/sec. SDRAM 100 MHz /8 =800 DDRAM 100 MHz /8 *2 = 1600 Acestea sunt : PC 1600, 2100, 2700 RIMM-Functioneaza la frecvente mari 400 si 800 MHz dar capabile sa stocheze intern cuvinte pe 16 biti. Au fost folosite pentru Pentium IV.

29-Nov-2002 Tipuri de memorie din punct de vedere constructiv SIMM-dezvoltate in 2 variante : cu 30 pini pe 16 biti si 72 pini pe 32 biti in tehnologia FPM si EDO. Cele pe 16 biti au fost folosite incepand cu 286 si pana la 486. Pentru ca 486 era pe 32 biti, SIMM-urile cu 30 pini se conectau in perechi adiacente. Memoriile cu 72 pini au fost dezvoltate pana la placi socket 7 si incepand cu Pentium s-au utilizat doar SIMM-uri EDO. DIMM-sunt dezvoltate in varianta SDRAM cat si DDR-RAM SDRAM-sunt module pe 64 biti si 168 pini. Sunt caracterizate de frecventa de lucru: PC 66, 100, 133 MHz. DDR-RAM-sunt module de memorie cu 184 pini dispusi pe ambele fete ale acesteia. Sunt caracterizate de frecventa de transfer in : PC 1600, 2100, 2700, 3200. Acestea au inceput sa fie utilizate initial pe placile de baza pentru AMD, astazi fiind utilizate si pentru placi PIV si video. Memoria virtuala-Daca un sistem are nevoie de mai multa memorie decat are fizic se apeleaza la memoria virtuala. Aceasta ocupa blocuri de memorie de 4K pe disc numit swap file. Pentru Windows 95, 98 si Me fisierul se numeste win386.swp. Pentru toate celelalte pagefile.sys. In swap sistemul de operare scrie informatii atunci cand se epuizeaza memoria RAM, acest fisier avand un caracter dinamic. La incarcarea unui program, se creaza o copie a acestuia intr-o zona numita disk cache in blocuri de 4K. Atunci cand se utilizeaza memoria virtuala aceste blocuri se copiaza in swap. In Linux mecanismul de memorie virtuala, creaza o partitie numita swap. Aceasta are dimensiunea fixata de utilizator la instalarea sistemului de operare, si ramane asa tot timpul.