Sunteți pe pagina 1din 11

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA , SIBIU FACULTATEA S.A.I.A.P.

POIANA VADULUI- STRATEGIE DE DEZVOLTARE

STUDENT, CHIRILA FLORIN-AUREL IMAPA IV

CUPRINS:

1. Descrierea Comunei 2. Analiza SWOT 3. Strategie de dezvoltare

1. Descrierea comunei Poiana Vadului

Comuna Poiana Vadului este aezat n partea central a munilor Apuseni pe versantul sud-estic al munilor Bihor, la o distan de 20 km de vrful Curcubta (1849 m), dar i n partea nord-vestic a judeului Alba la o altitudine de 800-1000 m. Teritoriul comunei se afl n apropierea D.N 75 Turda- Cmpeni- Oradea, legat de aceasta prin D.J 750B Vadu Moilor- Poiana Vadului. Comuna Poiana Vadului se nvecineaz : - n partea de est cu comuna Vadul Moilor la confluena rului Lzeti cu Valea Negrii; - limita sudic a comunei este marcat de dealul Vidrei cu vrful Citerii (1050 m) ce o desparte de comuna Vidra;

- limita sud- vestic a comunei este cuprins ntre capul Drghiei i vrful Ciorasa (1111 m), poriune n care comuna Poiana Vadului se nvecineaz cu comuna Avram Iancu; - limita nordic a comunei Poiana Vadului , ce o desparte de comuna Scrioara (sat Lzeti ) este marcat de formaiuni deluroase: dealul Negreii, dealul Stnestei (1121 m), dealul Lupietilor (1010 m); - limita nord-vestic a comunei, situat ntre dealul Drghiei i dealul Mgura (1336 m) prin care se nvecineaz cu comuna Grda, este marcat de dealuri cu unele formaiuni colinare mai pronunate culminate de capul Drghiei (1414 m); Satele comunei Poiana Vadului care s-au dezvoltat din ctune mici formate iniial n jurul a 2-3 gospodrii, au caracter de sate nirate de-a lungul cursurilor de ap ( cele din zona de jos) sau de tip mprtiat ( cele din zona muntoas). Comuna Poiana Vadului are n componena sa 11 stulee: 1. Poiana Vadului 2. Fgetul de Sus 3. Fgetul de Jos 4. Costeti 5. Lupieti 6. Stneti 7. Hnsesti 8. Petelei 9. Morcneti 10.Psteti 11.Duduieni

n linii generale clima este tipic de munte , cu ierni lungi i geroase, primul nghet se produce la finele lunii octombrie, iar ultimul la finele lunii aprilie, implicnd fenomenul de nghe la sol i lapovit, chiar ninsoare uneori.Temperatura medie anual este de +7,2 grade. Media temperaturilor medii anuale pe anotimpuri oscileaz astfel: primvara +8 grade C; vara +16grade C; toamna +8 grade C; iarna 2 grade C. Primele zpezi apar n luna noiembrie sau la sfritul lui octombrie i in pn la sfritul lui aprilie. Cursurile de ap cu caracter permanent sunt reprezentate de Valea Negrii (care este i principalul curs de ap care dreneaz ntreaga reea hidrografic din teritoriu), formndu-se prin unirea celor dou vi: Valea Brii si Valea Mgurii. Apele subterane se manifest sub diferite forme de acumulare i circulaie: izvoare (multe dintre ele au un caracter sezonier- temporar ), pnze captive de ap (rezultate din ploi i din topirea zpezilor), pnze de ap freatice cu nivel liber (apar n zonele de lunc). Rul Neagra este colectorul principal al retelei hidrografice , care se formeaz prin confluena rului Bara cu Mgura, strbate comuna de la nord la sud i se vars n Arieul Mare pe teritoriul comunei Vadu Moilor. Cei mai importani aflueni i constituie valea Mgurii, (care izvoreste din masivul Biharea), valea Brii, valea Oncesti, valea Psteti, prul Morcnesti. Vegetatia teritoriului cercetat este etajat pe vertical cu urmtoarea succesiune de sus n jos: goluri subalpine; pduri de molid; pduri de fag; pduri de amestec. Exista o etajare pe verticala, incepand de la padurile de fag in regiunile joase, pana la vegetatia subalpina si alpina in regiunile cele mai inalte. La nivel teritorial activittile economice sunt n general activitti specifice zonei montane a judetului, comuna fcnd parte din zona Muntilor Apuseni, zon care este caracterizat de suprafete agricole foarte mici, iar suprafetele ocupate de pduri ntrec cu mult suprafetele la nivel de judet.

Animalele rpitoare sunt reprezentate n arealul comunei Poiana Vadului doar de vulpe, dihor, nevstuic si vidr. Au prad din abundent, format mai ales din iepuri, cprioare, veverite si soareci de cmp, ba chiar si din mistreti. Sunt foarte rspndite speciile de lilieci si crtitele care umplu cu musuroaie psunile si fnetele. Fauna ornitologic este mult mai bogat: uliul, soimul, ciocnitoarea, rndunica, pitigoiul, gaita, cioara, cotofana, corbul, bufnita, pupza, sticletele si multe altele. Reptilele si amfibienele sunt mai putine. Pot fi ntlnite doar soprla comun, salamandra, serpi si diverse specii de broaste. Fauna ihtiologic este foarte srac si se gseste n vile Brii si Mgurii: pstrv clean, mrean, zglvoc.

Infrastructur local

Calea de comunicatie rutier major care traverseaz comuna este D.J 750B Poiana Vadului Vadu Motilor singura cale de acces spre comuna Poiana Vadului asfaltata si modernizata din 2008. Legaturile intre satele comunei se fac prin cele doua drumuri comunale: - DC 93 Poiana Vadului Costesti Petelei - DC 137 Poiana Vadului Fagetu de Sus Duduieni Pastesti n centrul comunei exist o retea de ap potabil de care beneficiaz 30 de familii si institutiile publice. Lungimea retelei de aductiune este de 1,5 km . Ap n retea proprie, care vine prin cdere liber, au n curte 90% dintre gospodriile comunei. Trei sferturi dintre locuinte au ap curent n cas, la buctrie si baie. nclzirea acesteia se face cu lemne, nu exist racordare la o magistral de gaz metan.

nvmnt

Activitatea instructiv educativa se prezinta astfel: - Invatamantul prescolar se desfasoara in 3 gradinite: Costesti, Fagetu de Sus si Poiana Vadului-Centru si are un efectiv de 46 prescolari - Invatamantul primar in 5 scoli care se afla in satele Morcanesti, Fagetu de Sus, Pastesti, Costesti si Poiana Vadului Centru avand un efectiv de 59 elevi. - Invatamantul Gimnazial se desfasoara intr-o singura scoala in centrul comunei si are un efectiv de 54 elevi. Scoala cu cls. I-VIII Poiana Vadului dispune de un internat scolar cu o capacitate de 50 locuri unde sunt cazati elevii care locuiesc la distante mari de scoala, iar pe perioada vacantelor scolare internatul functioneaza ca si tabara pentru elevi din alte zone ale tarii.

2.

Analiza SWOT

Puncte tari:

existena unor obiective turistice atractive, patrimoniu cultural- istoric de nivel mediu diversitate turistic relativ ridicat- peisaje naturale unice, Bustul lui Avram Iancu existena unei mari diversiti de produse agricole locale existena unei producii agricole ecologice potenial zootehnic ridicat- zona optim pentru creterea animalelor producerea i comercializarea unor produse artizanale tradiionale ineexistenta n imediata apropiere a unor surse de poluare de origine industrial

Puncte slabe: existena unei infrastructuri fizice necorespunztoare i a unei dotri necorespunztoare lipsa unei promovri sustinute prin pliante informative sau prin alte mijloace lipsa unor pensiuni cu specific turistic pe teritoriul comunei care sa ofere condiii necesare de masa si cazare defriri masive de pdure n anumite zone care nu sunt controlate starea proast a drumurilor comunale i degradarea continu a acestora emigrarea forei de munc n strintate scderea natalitii

Oportunitai:

calificarea personalului din turism concomitent cu promovarea lui exploatarea evenimentelor culturale, i tradiionale- existena unor tradiii locale prin care comunitatea poate fi cunoscut nfiinarea unor pensiuni agro-turistice posibiliti de a organiza tabere de var pentru elevi, studeni strini ntr-un mediu plcut i nepoluat nfiinarea unor centre de consultan agricol i posibilitatea IMM care exist n zon de a se extinde, susinute fiind de resursele existente n zon dezvoltarea infrastructurii fizice n mediul rural ar duce la revigorarea spaiului rural nfiinarea Ageniei Naionale de Ocupare i formare profesional

Riscuri:

lipsa unei concepii manageriale moderne n raport cu potenialul turistic existent lipsa unui studiu fcut pentru aceast zon i o informare necorespunztoare administraiei publice locale pentru investiii de acest gen lipsa atitudinilor i practicilor de tip asociativ n agricultur comercializarea produselor artizanale de tip tradiional nu este fcut ntr-un cadru organizat i tinde s dispar fie din lipsa de susinere ,

fie din lipsa cunotinelor necesare care s determine promovarea produselor depopularea scderea nivelului de calificare profesional a tinerilor

3. Strategie de dezvoltare

Ca strategie de dezvoltare a comunei se doreste urmatoarele:

- Zon turistic amenajat prin nfiinarea unor pensiuni agroturistice, nfiinarea unor prtii de schii ( Pnseti), realizarea unui plan de dezvoltare turistic, realizarea unor activiti de agrement precum trasee pentru ATV i motociclism - Promovarea tradiiilor prin realizarea unor programe i aciuni de dezvoltare a activitilor meteugreti, nfiinarea unui centru de colectare fructe de padure - Reabilitarea infrastructurii de transport prin reabilitarea drumurilor de acces - Realizarea unor zone de agrement : teren de sport, locuri de joac pentru copii - Dezvoltarea economiei prin nfiinarea unor centre de colectare a plantelor medicinale, dezvoltarea microfermelor, nfiinarea unor centre de colectare a fructelor de pdure